Preþuri ºi oferte „2 în 1“ Ultimul pas decisiv ...mie.ro/fisiere_atasate/europeanul6.pdf ·...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 1 � Nr. 6

12 pagini

14-27

decembrie 2006

Tiraj:

100.000 exemplare

Publicaþie bilunarã

editatã de

Ministerul Integrãrii

Europene

Se distribuie gratuit

E u r o p a p e î n þ e l e s u l t ã u

542de voturi

Cifra ediþiei Euro-mituriUltimul pas decisiv: europarlamentarii au aprobat cu 542 de voturi „pentru” raportul lui Pierre Moscovici asupra aderãrii României.

Preþuri ºi oferte „2 în 1“

Temerile românilor legate de creºterea preþurilor nusunt cu nimic mai prejos de euro-miturile din alte þãri.Britanicii s-au temut ºi ei, cu câþiva ani în urmã, cã vordispãrea ofertele „2 în 1”. Pe larg, în pagina 12.

Audiere reuºitã pentru OrbanLeonard Orban, comisarul desem-nat pentru multilingvism a trecutcu bine de audierea în Parlamen-tul European. El a spus cã limbaenglezã nu este suficientã pentrucetãþenii europeni ºi s-a declaratun adept al formulei limbii mater-ne plus alte douã. „Voi intensificaactivitatea Comisiei într-un porto-foliu ce a devenit din ce în ce maiimportant odatã cu fiecare adera-re“, a spus Leonard Orban, comi-sarul desemnat pentru multiling-vism, la începutul audierii din Co-misia de Culturã ºi Educaþie. Comi-siile de specialitate ale PE au hotã-rât sã accepte numirea lui LeonardOrban în funcþia de comisar euro-pean pentru multilingvism.

Un singur permis deconducere pentru toþieuropenii În Uniunea Europeanã existã laora actualã 110 tipuri diferite permise de conducere. Ele vor fiînlocuite cu un singur permis deconducere UE cel târziu în 2012.Ministerul Administraþiei ºi Interne-lor este pregãtit sã emitã noulmodel al permisului de conducereunic european imediat ceDirectiva europeanã va intra învigoare. Rãbdare însã: dupã termenul limitã 2012, guvernelenaþionale au la dispoziþie 26 deani pentru a înlocui toate permisele existente. Directiva permite statelor membre sã instituie controale medicale regulate pentru toþi ºoferii.

Nou program UE pentru ocuparea forþeide muncãA fost lansat PROGRESS, un nouprogram al Uniunii Europeneavând ca obiective ocuparea forþeide muncã ºi solidaritatea socialã.Cu un buget de peste 700 milioa-ne de euro pentru perioada 2007-2013, el va susþine obiectiveleAgendei Sociale ºi va contribui lastrategia extinsã a Uniunii Europe-ne cu privire la locurile de muncãºi dezvoltare. Programul va finanþastudii, educaþia reciprocã, incluziu-nea socialã, campanii de creºtere anotorietãþii ºi sprijin pentru actorii-cheie din cinci domenii mari: ocu-parea forþei de muncã, incluziunesocialã, condiþii de lucru, egalitateîntre femei ºi bãrbaþi ºi combate-rea discriminãrii. Programul estedestinat autoritãþilor naþionale, re-gionale ºi locale, serviciilor publice,companiilor ºi organizaþiilor.

Finanþele negociazãrealocãri ale fondurilor structuraleExperþii Ministerului Finanþelorvor începe în ianuarie negocierilecu reprezentanþii ComisieiEuropene pentru distribuireafinalã pe sectoare a fondurilorstructurale alocate României, înperioada 2007-2013, potrivitRompres, citat de periodiculAfacerea al Camerei de Comerþ ºiIndustrie Bucureºti.

Exclusivitate:urãrile lideriloreuropeniDoi comisari europeni ºi liderul celui mai importantpartid parlamentar de la Strasbourg vorbesc despreRomânia, în exclusivitate pentru euROpeanul.

pagina 7

Sãrbãtori europeneDacã nu aveau suficiente sãrbãtori tradiþionale,românii se pot bucura de acum de mai multe ori pe an, cu ocazia unor zile festive din alte þãri europene.

pagina 2

Alo, Europa!080.080.2007Întrebãri ºi rãspunsuri despreUniunea Europeanã, la numãrul detelefon 080.080.2007, apel gratuit.

pagina 11

Ne-au adus în linia întâi

Doi miniºtri români ºiJonathan Scheele(foto), personalitãþilecheie în succesul pro-cesului de aderare, îºimãrturisesc gândurile,pe linia de sosire în UE.

pagina 6

Idei proaspete deafaceriCâþiva tineri au descoperit niºele care îi pot propulsape o piaþã europeanã. Reþetele lor de succes suntpublicitatea, resursele umane ºi marketingul online.

pagina 3

Drumul spre moneda EUROUrmãtorul pas decisiv, dupã aderare, va fi adoptareamonedei euro în România. Când ºi în ce condiþii seva realiza aceasta, aflaþi din euROpeanul.

pagina 10

Analistul Sorin Ioniþã (foto), director alSocietãþii Academice Române, a rãspuns pentru euROpeanul la întrebãri legatede chestiunile urgente înainteaaderãrii, gradul de informare despre UEîn România ºi calitãþile viitorilor euro-parlamentari.

euROpeanul: Au mai rãmas doar câteva zile, practic, pânã la dataaderãrii. Mai sunt lucruri urgente derezolvat sau ne putem relaxa?

Sorin Ioniþã: Lucruri mai sunt multe derezolvat, precum restanþele severe din justiþie,care þin în mare parte de Consiliul Superior alMagistraturii ºi de omogenizarea practicii judi-ciare, sau capacitatea de a implementa mariproiecte de infrastructurã publicã. Dar nu vomface nimic din asta, pentru cã ne-a scãzutgradul de atenþie la asemenea subiecte aride,care nu era oricum prea mare. Însã nici rela-xaþi nu suntem, dimpotrivã, pentru cã politi-cienii ºi liderii de opinie au descoperit brusc înultima lunã o temã nouã unde se poate con-cura lejer pentru atenþia publicului: isterizareaprivind pierderea identitãþii prin intrarea în UEsau aºteptata catastrofã economicã, închideride firme, scumpiri de produse ºi servicii etc.

(continuare în pagina 11)

Preºedintele Traian Bãsescuexplicã, în exclusivitate pentru euROpeanul, cum se vãd de la Cotroceni aspectele importante ale aderãrii. Piaþa forþei de muncã,preþurile, inflaþia, politica ºirelaþiile energetice sunt analizate de ºeful statului. Nu în ultimul rând, Traian Bãsescu lãmureºte comparaþia Uniunii Europenecu un restaurant de cinci stele.

Ioana Morovan, Manuela Preoteasa

euRopeanul: În ce mãsurãvor fi cetãþenii români priviþica „membri UE de mâna adoua“, „acceptaþi“, „toleraþi“chiar într-un club select, avândîn vedere ºi recentele restricþiicu privire la drepturile de

muncã impuse de majoritateastatelor membre?

Traian Bãsescu: Românii nusunt inferiori europenilor. Sã nu ui-tãm cã UE nu face nimãnui cado-uri. Drept urmare, dincolo de pro-blemele pe care încã le avem, Ro-mânia va intra în UE la 1 ianuarie2007 ca urmare a eforturilor fãcute,iar acestea sunt recunoscute.Dupã 1 ianuarie 2007 va trebui sãne concentrãm asupra integrãrii, vatrebui sã facem faþã standardelorcerute de acest club. Când recur-geam la aceasta metaforã, aveamîn vedere faptul cã odatã intrat înclub riºti sã fii dispreþuit dacã nu facifaþã cerinþelor. Ceea ce se poateîntâmpla cu o þarã nechibzuit admi-nistratã. Populaþia trebuie sã ºtiecã, odatã intraþi în UE, cresc drep-turile, dar ºi obligaþiile, cã nivelul detrai nu va creºte a doua zi. În acestrestaurant de cinci stele trebuie sãcomanzi atât cât poþi plãti, asta este

esenþial. Ce vreau sã spun este cãdupã 1 ianuarie 2007 trebuie sãavem grijã sã ne menþinem stabili-tatea macroeconomicã, salariile nupot sã creascã nici cu 30%, nici cu50% numai pentru cã am intrat înUE. Trebuie sã menþinem corelaþiacu creºterea economicã, care esteconsistentã în România, daraceastã creºtere economicã con-sistentã nu ne permite o creºterede salarii mai mare de 10%-11%,maximum 14%. Adicã sã pui 6% sãacoperi inflaþia ºi sã-i faci omului ocreºtere de venit corespunzãtoarecreºterii PIB, care poate fi 6%, 7%.Sigur, mi-am exprimat deja nemul-þumirea în ceea ce priveºte deciziaMarii Britanii. Nu cerem un trata-ment special, ci cerem aceleaºi re-guli aplicate ultimelor 10 þãri intrateîn UE, mesaj pe care l-am trans-mis deja la Summit-ul NATO de laRiga.

(continuare în paginile 4-5)

BLOC NOTES

Nivelurile comparative ale preþurilorîn consumul final al gospodãriilorprivate, inclusiv taxele indirecte.Raportarea este fãcutã la nivelulUE 25, (UE 25 = 100). Dacã valoa-rea indicatã pentru o anumitã þarãeste mai mare/mai micã decât va-loarea corespunzãtoare UE 25, res-pectiva þarã este mai scumpã/ieftinã

în comparaþie cu media UE. Lanivelul anului 2003 (cel mai recentpentru care existã date în acestsens furnizate de Eurostat), Ro-mânia ºi Bulgaria erau încã celemai „ieftine“ þãri din Europa, în timpce þãrile nordice ºi Irlanda erau celemai „scumpe“.Sursa: Eurostat � Adrian Lungu

Trei întrebãri pentru Sorin Ioniþã

Bãsescu, despre

România europeanã

Bãsescu, despre

România europeanã

Nivelul comparativ al preþurilor (2003)

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm ii ee .. rr oo

14 zile

NOUTÃÞI

Adoptarea raportului MoscoviciParlamentul European a adoptat Raportul privindaderarea României la UE redactat de Pierre Mos-covici, cu 542 voturi „pentru“, 41 voturi „împotrivã“ºi 27 de abþineri. Europarlamentarii au felicitat au-toritãþile române pentru progresele semnificative

înregistrate într-o perioadã scurtã de timp, dar, înacelaºi timp, au precizat cã este necesar sã semenþinã acelaºi ritm al reformelor ºi dupã aderare.Parlamentarii europeni au aprobat un singuramendament din cele propuse. Amendamentulsugereazã cã statele membre ar trebui sã permitãaccesul românilor pe piaþa muncii dupã 1 ianuarie2007. În raport sunt subliniate progresele în res-pectarea drepturilor minoritãþilor. În schimb, parla-mentarii europeni au respins propunerea eurode-putaþilor liberali Jean-Marie Cavada ºi Claire Gi-bault referitoare la reluarea adopþiilor internaþio-nale. Amendamentul a fost susþinut ºi în plen deiniþiatori, deºi a fost respins în dezbaterile dincadrul Comisiei.

Negocierile UE-Turcia, în impasNegocierile de aderare a Turciei la Uniunea Euro-peanã sunt parþial suspendate. Turcia nu a res-

pectat termenul limitã impus de Comisia Europea-nã pentru rezolvarea problemei cipriote, iar nego-cierile purtate de preºedinþia finlandezã cu Turciaau eºuat. „Turcia are obligaþia de a implementaProtocolul Adiþional al Acordului pentru UniuneaVamalã de la Ankara. Deschiderea capitolelor re-levante din negocierile de aderare cu Turcia estecondiþionatã de implementarea de cãtre Turcia aobligaþiilor sale contractuale“, a spus primul-minis-tru al Finlandei, Matti Vanhanen, actualul preºe-dinte al Uniunii Europene, citat de Guvernul Ro-mâniei. Comisia a recomandat suspendarea des-chiderii a opt capitole de negociere pentru adera-rea Turciei la Uniunea Europeanã, în timp de ne-gocierile la restul de pânã la 35 de capitole arputea sã continue.

Pe primul loc la rata decreºtere a consumuluiRomânia se aflã pe prima poziþie în rândul þãriloreuropene din punct de vedere al creºterii vânzãri-lor bunurilor de larg consum, în luna septembriefiind consemnatã o creºtere de 29,7% faþã de pe-rioada similarã a anului trecut, informeazã un stu-diu Eurostat. Pe locul secund din punct de vedereal creºterii vânzãrilor în sectorul de retail se si-tueazã Letonia cu 19,8% ºi Estonia cu o creºterede 16,9%. Belgia se afla pe ultima poziþie în acestclasament în septembrie 2006, înregistrând unregres al vânzãrilor de 1,6%. În Europa, media decreºtere a volumului de vânzãri a bunurilor de largconsum în septembrie 2006 a fost de 1,1%, iar încadrul Comunitãþii Europene creºterea a fost de2,1%. Statistica realizatã de Eurostat ia în calcultoate formele de comerþ: magazine specializate ºinespecializate precum ºi magazine virtuale.

Drept de muncã în Franþa,Ungaria ºi GreciaRomânii ºi bulgarii vor avea posibilitatea de a lu-cra în 52 de sectoare de pe piaþa muncii din Fran-

þa dupã aderare, conform informaþiilor preluate depe site-ul Europortal.bg. Anunþul a fost fãcut deMinistrul Delegat pentru Afaceri Europene dinFranþa, Catherine Colonna, aflatã într-o vizitã delucru în Bulgaria. Printre cele 52 de sectoare încare muncitorii din România ºi Bulgaria vor putealucra se numãrã cel agricol, turistic ºi piaþa con-strucþiilor. ªi Ungaria va deschide parþial piaþamuncii pentru români ºi bulgari, pentru a acoperideficitul de forþã de muncã din unele domenii. Po-trivit cotidianului ungar Nepszabadsag, preluat deagenþiile de ºtiri, Ministerul Muncii de la Budapes-ta a redactat o listã cu domeniile în care existã nu-meroase posturi vacante. Grecia îºi deschide pia-þa muncii pentru români ºi bulgari. Grecia a anun-þat ºi ea deschiderea pieþei muncii de la 1 ianua-rie 2007. Potrivit agenþiilor de ºtiri, va fi impusãtemporar o restricþie pentru posturile din sectorulpublic, unde va exista o perioadã de tranziþie dedoi ani.

Buletinul, paºaport în UEÎncepând cu 1 ianuarie 2007, cartea de identitateeste un document de cãlãtorie valabil în 20 dincele 25 de state membre ale Uniunii Europene, in-formeazã „Eu-Ro Newsletter“-ul Guvernului Ro-mâniei. Atenþie, însã, pentru cã unele state nu re-cunosc cãrþile de identitate ale statelor membreUE care nu conþin un cod de bare (Cipru ºi Cehia),sau dacã nu au inscripþionatã naþionalitatea pose-sorului, cazul Suediei. Pentru moment, Belgia ºiSlovacia nu au transpus în legislaþia naþionalãdirectiva europeanã care atestã cartea de identi-tate drept document valabil de cãlãtorie în interi-orul UE. Aºadar, de la 1 ianuarie românii vor pu-tea circula doar cu carte de identitate în 21 dintrestatele membre: Austria, Bulgaria, Danemarca,Estonia, Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Irlan-da, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia, Spa-nia, Portugalia ºi Ungaria.

Ce am învãþatîn trei luni Urmãresc probleme cheie legate de aderarea laUniunea Europeanã de numai câþiva ani. Ca ºi majori-tatea întreprinzãtorilor sau simplilor cetãþeni cu care amdiscutat în acest timp, ºi eu, ca jurnalist, am încã multeîntrebãri ºi dileme legate de UE. Ca ºi pentru ei,euROpeanul a fost pentru mine o sursã importantã deinformaþii, aflate în timpul documentãrilor ºi discuþiilor cupersonaje cheie pentru procesul de aderare. În acest moment, la numai câteva zile înainte de întâiianuarie, pot mãrturisi cã am obþinut ºi vã pot împãrtãºi:câteva rãspunsuri clare, câteva întrebãri la care nu amîncã un rãspuns, niºte veºti bune ºi niºte veºti proaste. Ceea ce ºtiu sigur este cã vom fi o prezenþã greu de ig-norat în Uniunea cu 27 de membri. Aceasta datoritã po-ziþionãrii geografice, dimensiunii pieþei, resurselor uma-ne din unele domenii ºi resurselor naturale consistente –încã. Mai ºtiu cã depinde de noi ºi de liderii politici sãtransformãm toate astea în avantaje pe termen lung. Unalt lucru cert este cã tinerii au ºanse înzecite de acum sãreuºeascã în carierã. În acelaºi timp, îmi este clar cãnumai deschiderea cãtre piaþa europeanã, în orice fel ºila orice nivel, poate schimba ceva în viaþa fiecãruia.La categoria dileme, lucrurile se complicã puþin. Nu amîncã un rãspuns la întrebarea „câþi întreprinzãtori ºi cuce costuri vor supravieþui pe piaþa unicã“. S-au vehiculatmulte cifre ºi procente, inclusiv din experienþa altor þãri,dar o concluzie clarã nu existã încã. Nu ºtiu dacã men-talitatea românilor se va adapta vreodatã la cerinþeimportante pe termen lung precum informare ºi impli-care în viaþa comunitãþii. Nu ºtiu dacã autoritãþile vor reu-ºi sã descurce iþele complicate ale plãþilor directe pentruþãrani ºi dacã þãranii vor reuºi sã depãºeascã impasulsubzistenþei.Veºtile bune sunt cã am avut ºi avem sprijin pentru a nedezmetici, în urmãtorul an, ºi sã învãþãm din mers ce nuam învãþat pânã acum. În acelaºi timp, vom avea accesla un sãculeþ cu bani din care putem lua sume serioase,pentru diferite idei ºi investiþii, dacã sunt fãcute ºi pre-zentate cu cap. În fine, vestea cea mai bunã este cã scã-pãm de taxe vamale, de paºaport necesar la vamã ºi devamã în general. Nu vã sãturaseþi de ea?...Veºtile proaste acum. Vã aºteptaþi, nu-i aºa? Autoritãþilelocale nu sunt pregãtite sã cearã banii, din sãculeþ, careteoretic sunt ai lor. Consultanþii, aceastã specie valoroa-sã de întreprinzãtori care îi poate îndruma pe doritorii definanþãri, sunt deocamdatã foarte puþini. Am putea spu-ne – pe cale de apariþie. Normele europene nu se cu-nosc în oraºele mici ºi în mediul rural, lucru care poatedãuna grav oricãrui gen de activitate derulatã de orice felde cetãþean. ªi, poate, cea mai proastã veste – pentruunii – este cã, de acum, toate controalele autoritãþilor vorfi pe bune. Poate vã întrebaþi de ce nu apare nicãieri în chestiunileenumerate poziþia fruntaºã a României în clasamentulcorupþiei sau procesele pierdute la Curtea Europeanã aDrepturilor Omului. Care ne costã milioane de euro.Pentru cã nu am ºtiut unde sã le includ: la dileme sau laveºti proaste. Nu este de bine. ªi nici nu ºtiu cum-cândse vor rezolva. Sau poate ar mai trebui sã creez o cate-gorie, de speranþe încãpãþânate. Multe din lucrurile enumerate mai sus le-am aflat în celetrei luni de colaborare cu euROpeanul, din documen-tãrile mele sau ale colegilor mei. Totodatã cu cititorii euROpeanului am aflat multe lu-cruri despre curentele politice din þãrile Uniunii ºi despretot felul de euromituri, aproape ilare. Am mai aflat ºi careeste treaba cu reglementãrile în domeniul concurenþei,la nivel comunitar, chiar de la Comisarul European pen-tru acest domeniu. ªi despre oameni care au pornit dela zero ºi au reuºit, cu mult efort, sã punã pe roate oafacere. Din numãrul acesta, care închide proiectul de informareasupra efectelor aderãrii – înaintea aderãrii, mai aflu celpuþin douã chestiuni extrem de interesante, în spirit desezon: ce zile festive au europenii, ºi, de ce nu, unde îºipetrece Preºedintele þãrii Revelionul. Sãrbãtori fericite!

Ioana Morovan

Românilor le plac sãrbãtorile,respectã tradiþia ºi sunt toleranþi. Au toate datele sã fie curioºi, sã doreascã sãcunoascã ºi sãrbãtorile celorlalþiconcetãþeni europeni ºi, de cenu, sã participe la ele. Cu atât mai mult cu cât unele,cu adevãrat deosebite, suntprilejuri de pelerinaje turisticece ne-ar putea interesa pe oricare dintre noi ca destinaþiede timp liber. euROpeanul, în colaborare cu centrulInfoeuropa, vã propune oscurtã cãlãtorie în viitor, în anulcare vine, cu popasuri la uneledintre cele mai pitoreºti sãrbãtori din statele membreale Uniunii Europene.

Ioana Speteanu

8 ianuarie – A doua zi dupã cecreºtinii ortodocºi marcheazã impor-tanta sãrbãtoare a Sfântului ProorocIoan Botezãtorul, în Grecia femeileserbeazã Ziua Matriarhatului (Gy-naeokratia). În aceastã zi, ele sepoartã exact aºa cum o fac bãrbaþiilor în restul zilelor anului. Grecoaice-le petrec în cafenele, pânã noapteatârziu, liniºtite cã familia ºi casa suntîn grija soþilor.

1 februarie – Luxemburghezii îlcelebreazã pe Sf. Blasius, tradiþiacerând ca în aceastã zi copiii, pur-tând nuiele cu luminiþe în vârf, sãmeargã din casã în casã. Ei cer depomanã ºi intoneazã cântecul Sf.Blasius, iar obiceiul poartã numelede „luminare“.

10 februarie – În localitatea Pratoallo Stelvio, din regiunea Trentino-Alto Adige, din Italia, are loc CursaVrãjitoarelor. Un grup de vrãjitoareinvadeazã piaþa centralã a oraºuluiºi pornesc apoi pe strãzi, în cãutarede victime.

30 aprilie – Are loc în RepublicaCehã sãrbãtoarea popularã „PaleniCarodejnic“, pentru alungarea spiri-telor malefice. În toatã þara suntaprinse focuri ºi sunt arse figuri devrãjitoare ºi mãturi. Tot astãzi, suedezii celebreazã„Noaptea Valpurgiilor“, în fapt veni-rea primãverii. La lãsarea întuneri-cului, ei aprind focuri mari ºi fac multzgomot, pentru a þine la distanþã ani-malele sãlbatice.

11 mai – Este Ziua morilor de vântîn Olanda. Peste ºase sute de mori

de vânt ºi de apã din Þãrile de Josîºi deschid porþile vizitatorilor, iarmorarii îºi desfãºoarã activitateasub privirile turiºtilor curioºi.

20 iunie – Sãrbãtoarea Nopþii mie-zului verii în Austria. În aceastãnoapte sunt aprinse focuri de artificiipentru a sãrbãtori cea mai lungã zi aanului.

21 iunie – Este rândul letonilor sãserbeze Sãrbãtoarea miezului verii.Cu acest prilej, þãranii culeg ierburi,flori ºi rãdãcini despre care se credecã au proprietãþi vindecãtoare doarîn aceastã zi a anului.

25 august – Localnicii oraºuluipiemontez Oropa, din Italia, por-nesc, alãturi de pelerini de pretutin-deni, în procesiunea „Închideriiporþilor“. Ei se adunã în zori în pia-

þa centralã, punctul de plecare ºimerg 30 de km, pânã în oraºulBiella. Procesiunea marcheazãsfârºitul verii. În Oropa se aflã unuldintre cele mai venerate sanctuareale Italiei, adãpost al MadoneiNegre. În medie, opt sute de mii depelerini vin anual sã participe laprocesiune.

28 august – Are loc la Bunol, lângãValencia, în Spania, faimoasa Bãta-ie cu roºii. Timp de douã ore, întreorele 11 ºi 13, are loc o bãtãlie încare roºiile sunt folosite pe post deproiectil ºi la care participã localniciºi turiºti deopotrivã.

11 septembrie – La Verona esteserbatã ziua de naºtere a Julietei.Au loc douã parade, simbolizândcele douã familii rivale, care au în-cercat sã îi despartã pe cei doi în-drãgostiþi, Romeo ºi Julieta.

21 septembrie – La München, înGermania, începe Oktoberfest.Evenimentul perpetueazã amin-tirea nunþii prinþului Ludovic de Ba-varia, care a avut loc în anul 1810ºi care a durat zece zile. În acestan, festivalul se încheie pe 7 oc-tombrie.

25 noiembrie – Sãrbãtoarea Sfin-tei Ecaterina, în Estonia. Este o sãr-bãtoare a feminitãþii. Tinerele fetepoartã mãºti ºi straie albe, curate.Ele cântã ºi colindã din casã încasã, aºteptând pomeni.

27 noiembrie – În Germania înce-pe Târgul Crãciunului medieval.

Sãrbãtori europene pitoreºti se adaugã petrecerilor româneºti

Foto: DAPP



E u r o p a p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm ii ee .. rr oo

3afaceri de ti(m)p nouINFORMAÞII PENTRU ÎNTREPRINZÃTORI

Leonard Orban,despre efecteleaderãrii în industrieCum va resimþi industria efectele aderãrii explicãsecretarul de stat în Ministerul IntegrãriiEuropene, Leonard Orban, candidatul Românieipentru înalta funcþie de comisar european.

euROpeanul: Un domeniu sensibil, cel industrial.S-a vorbit de industria grea care trebuie sã concorde cu noile restricþii dure menite sã protejeze mediul. Ce schimbãri sunt aºteptate?

Leonard Orban: Legislaþia e adoptatã. Vor fi schimbãride la 1 ianuarie 2007. Existã o directivã privind poluareaindustrialã. Companiile nu sunt vãzute pe întreg, ci po-luarea e vãzutã ca tip de instalaþii (orice se aflã pe o plat-formã ºi e parte a unui flux tehnologic). Sunt companiicare au mai multe instalaþii (de ex. Mittal Steel). Dinpunctul de vedere al clasificãrii, existã peste 700 de in-stalaþii. Existã o diferenþã: cele care nu au perioadã detranziþie ºi cele care au. Aproximativ 20% au obþinut pe-rioadã de tranziþie pânã în 2011. Cele care nu au peri-oadã de tranziþie trebuie sã funcþioneze de la 1 ianuarie2007 pe baza unui permis integrat de mediu, acordat deagenþiile regionale pentru protecþia mediului. Fãrã aces-ta, ele nu vor putea funcþiona, sunt automat închise – vafi suspendatã activitatea pânã la obþinerea permisului.Cei care au obþinut perioadã de tranziþie trebuie sã facãinvestiþii în intervalul amânãrii, nimeni nu-i lasã, deexemplu, sã nu facã nimic pânã în 2010 ºi dupã aceeasã facã toate investiþiile pânã în 2011. Aceºtia au niºteindicatori treptaþi pe care trebuie sã-i îndeplineascã.Acestea sunt regulile.

euROpeanul: Câte permise au fost obþinute pânã acum?

Leonard Orban: La sfârºitul lunii august, au fost de-puse 549 aplicaþii din totalul de 607 de instalaþii care aunevoie de un permis ºi au fost acordate 272 de per-mise. Repet, cine nu are acest permis integrat demediu ºi nu are perioadã de tranziþie va avea sus-pendatã activitatea sau, dacã nu-l obþine deloc, nu vamai funcþiona. Ei ºtiu foarte bine ce au de fãcut. ªtiu cãtrebuie sã îndeplineascã niºte cerinþe ºi eu sunt con-vins cã vor fi foarte puþine companii care nu vor obþineaceste permise.

euROpeanul: Vorbim aici de companii mari.Leonard Orban: Nu numai. Bineînþeles, companiilemari au cele mai multe instalaþii, dar vorbim ºi de firmemedii.

euROpeanul: Se discutã foarte mult de anumitesectoare care o vor duce rãu – industria textilã,lohn-ul care va muri…

Leonard Orban: Cresc salariile. E logic sã se întâm-ple, dar nu numai în industria textilã, ci în toate sectoa-rele în care competitivitatea noastrã s-a bazat doar pecostul scãzut al forþei de muncã vor exista probleme. ªisectoarele energofage vor avea probleme, pentru cãpreþurile la gaze naturale ºi la electricitate vor creºte.Competitivitatea lor se va reduce sau chiar va dispãrea.Prin urmare, trebuie sã se gãseascã soluþii, soluþii tehno-logice sau, pur ºi simplu, schimbarea obiectului de acti-vitate. Vor fi destule sectoare care se vor confrunta cuprobleme. Alte sectoare care pânã acum au trãit din aju-tor de stat nu vor mai putea continua astfel, cu excepþiasectorului minier, a cãrui situaþie se va clarifica dupã 1ianuarie 2007. În opinia mea, cam tot ce este exploatareîn subteran conduce la mari pierderi, astfel încât e foartegreu de crezut cã au ºanse sã supravieþuiascã; exploa-tãrile la suprafaþã sunt productive, aduc profit.

euROpeanul: De altfel, a înghiþit foarte mulþi banisectorul minier.

Leonard Orban: Foarte mult ajutor de stat, au fostacordate subvenþii, încetul cu încetul acestea s-au re-dus. Subvenþiile se vor reduce ºi în ceea ce priveºteenergia termicã. În concluzie, vor fi anumite zone în careactivitatea se va reduce sau va dispãrea. Alte sectoarese vor dezvolta. De exemplu, în sectorul industrial ne aº-teptãm la investiþii din ce în ce mai importante.

euROpeanul: Nu doar investiþii strãine, dar ºiromâneºti.

Leonard Orban: În primul rând investiþii strãine, pentrucã existã potenþial important în statele membre, ne aº-teptãm la peste 7 miliarde investiþii. Am avut peste 5 mi-liarde în 2004, la fel în 2005, vom avea cel puþin 6 sau 7miliarde în 2006. Aderarea noastrã la UE va contribui înmod cert la creºterea importantã a investiþiilor strãine,dar, aºa cum spuneaþi, ºi a celor româneºti. ªi multe din-tre investiþii se vor concentra pe sectorul industrial.

„Am cãutat sã dezvolt un model de afacerecare sã poatã fi implementat cu o investiþieminimã ºi cu puþinã experienþã. ªi aºa am dez-voltat o niºã în piaþa de publicitate prin valorifi-carea unui spaþiu nou de reclamã – liftul“,spune Tudor Maxim, Managing Director lafirma pe care a creat-o. Pentru cã, pânã atunci,nu exista pe piaþã un proiect asemãnãtor,Tudor a investit multã energie în formarea ºieducarea pieþei din România, pentru folosireaacestui spaþiu publicitar. În 2005, a lansatprimele campanii publicitare din Bucureºti ºi aavut primii clienþi, iar în 2006 deja se dezvolta-se cu succes, atât în Bucureºti, cât ºi în alte 13oraºe importante din þarã, cu o creºtere sub-stanþialã a numãrului de clienþi. Pentru sfârºitulacestui an, afacerea pe care a dezvoltat-o i-a adus o cifrã de afaceri de 100 de mii deeuro, iar pentru 2007, aºteaptã o cifrã de afa-ceri de 250 de mii de euro. „Am reuºit curesurse puþine sã construim o organizaþie pro-fesionistã, cu oameni talentaþi ºi cu atitudinede învingãtori. Obstacolele au fost numeroaseºi specifice oricãrui început. Însã provocareacea mai mare este sã ne menþinem lideri pe o

niºã de piaþã, unde existã, deja, concurenþacâtorva firme noi ºi sã dezvoltãm afacerea ºi înafara României“. Deºi aderarea la UE vaaccentua concurenþa pe piaþa româneascã,odatã cu dezvoltarea economicã a þãrii, Tudoreste optimist ºi crede cã noul context va duceºi la creºterea eforturilor de marketing ºi publi-citate a companiilor, „lucru bun pentru noi, pen-tru cã vom putea susþine eforturile acestora dediferenþiere prin oferta noastrã de publicitatein-door, iar ca membri ai Uniunii Europenevom putea exporta serviciile noastre ºi în alteþãri membre“. Experienþa de pânã acum i-aarãtat cã orice tânãr cu idei, dornic sã dezvolteo afacere pe cont propriu, ar trebui sã seimplice în activitãþi de voluntariat, încã dinprimii ani de facultate. „Acest lucru contribuiefoarte mult la formarea caracterului ºi la acu-mularea de experienþã ºi de abilitãþi. E o foartebunã simulare pentru realitatea de dupã facul-tate, realitate ce nu-þi permite sã faci preamulte greºeli. Idei bune de afaceri sunt multe,însã fãrã viziune ºi fãrã implementarea lor,totul rãmâne în faza de proiect“, a conchisTudor.

Perspective europenepentru afacerile tinerilor

Cu idei îndrãzneþe ºi puþin curaj, uniiromâni au reuºit sã dezvolte, în scurt timp,afaceri profitabile, într-o piaþã deloc

prietenoasã ºi mereu în schimbare. Au renunþat sã mai fie angajaþi ºi si-aufolosit experienþa în afaceri personale,

inspirate de cerinþele tot mai exigente ale unei pieþe care se pregãteºte pentru un statut nou, european.

Claudiu Popa ºi-a demarat afacerea, la sfârºitulanului 2003, ca o consecinþã fireascã a expe-rienþei pe care echipa de bazã o avea în dez-voltarea de brand ºi web design. „Compania pecare o conduc este specializatã în promovareabrandurilor în mediul online. Realizãm servicii deaudit, consultanþã, concepþie ºi implementare desoluþii de marketing online, web design ºi interac-tivitate. Activitatea firmei s-a extins ºi în consul-tanþã de brand ºi identitate vizualã, odatã cunevoile clienþilor, care s-au diversificat pe piaþaromâneascã. „Piaþa de „online“ din România dãsemne de sfârºit de adolescenþã ºi pãºeºte într-un nou stadiu de viaþã, unde existã tot maipuþin spaþiu ºi timp pentru experimente. Dacã,pânã acum, am construit afacerea organic, prininvestirea multor resurse interne în dezvoltare,învãþare ºi experiment, de anul acesta ne pro-punem sã folosim din plin resursele ºi expe-rienþa acumulate în proiectele viitoare“. ClaudiuPopa estimeazã o cifrã de afaceri de câteva zecide mii de euro pentru activitãþile de bazã ale anu-lui 2006. Cel mai bun produs, pe termen lung, alcompaniei este o revistã electronicã de informaþiepentru afaceri, proiect care a generat reacþii pozi-tive din partea oamenilor pe care i-a ajutat în afa-ceri. „Fiecare proiect este o provocare, pentru cãeste destinat unei combinaþii unice de „target“,scop ºi mijloace de atingere a scopului“, spuneClaudiu. „Cel mai important obstacol din piaþa în

care activãm este lupta cu clienþii, care de multeori privesc un website ca o cheltuialã ºi nu ca oinvestiþie. Cred cã piaþa de marketing ºi a publi-citãþii, în general, a creat o atitudine pãguboasã înRomânia, nelivrând de multe ori rezultate, ci doar

senzaþia de design frumos. Noi explicãm clienþilornoºtri cã este bine sã-ºi investeascã banii în efor-turi de marketing gândite sã aducã rezultate con-crete (financiare sau de brand awareness), nudoar o imagine de dragul unei imagini“. Claudiucrede cã aderarea României la UE va determinao creºtere a nivelului pieþei, ca volum, în primulan, ºi de calitate în anii urmãtori, dar ºi proiectenoi, care sã necesite mai mult timp ºi „know-how“,cu venituri pe mãsurã. „În 2007, piaþa va creºte,poate nu spectaculos, dar cu peste 30% ºi vorrezista doar cei care au investit pânã acum înpregãtire ºi mai puþin în proiecte multe, de calitatemediocrã“. Anul viitor ar putea sã aducã pe piaþãfiliale ºi francize ale unor afaceri consacrate dinspaþiul UE, cu nevoi concrete de promovare înmediul online. „Dacã nu vor gãsi pe piaþa localãfurnizori, cel puþin la fel de bine pregãtiþi, vor lucraproiectele de web cu cei pe care îi cunosc deja,din afarã, ºi ar fi pãcat“. În acest context, estefoarte importantã trecerea de la atitudinea ºimentalitatea de angajat la cea de antreprenor,spune Claudiu. Cei care vor sã dezvolte o afa-cere trebuie sã fie pregãtiþi psihologic pentru pe-rioade de lucru intens ºi sã fie capabili de oricedecizie, în orice moment, sã-ºi facã bine pla-nurile ºi sã evalueze piaþa în detaliu. Apoi sã uitetoate acestea ºi sã se înarmeze cu puþinã ne-bunie, cu care sã înceapã în forþã“, concluzio-neazã Claudiu Popa.

Alina Botezatu este Partener Manager la o companiede resurse umane pe care a înfiinþat-o la sfârºitul lui2003, dupã o experienþã de cinci ani, ca BusinessDeveloper ºi Senior Consultant în resurse umane, lafirme importante din Bucureºti. „Am decis cã sosisemomentul sã-mi înfiinþez propria companie ºi, având cavalori personale excelenþa, etica ºi profesionalismul,doream sã pot face lucrurile mai bine, sã-mi pun în prac-ticã ideile ºi sã aduc valoare prin serviciile oferite“. Primiitrei clienþi au venit prin recomandãri din partea priete-nilor, care aveau încredere în experienþa ei. Proiectele s-au înmulþit rapid, a reinvestit constant profitul obþinut,ºi, în prezent, compania pe care o conduce are în jur de50 de parteneri. În anul 2006, compania a avut o cifrã deafaceri de 100 de mii de euro. „În acest moment, se poa-te spune cã cererea depãºeºte oferta de angajaþi califi-caþi pe piaþã, aºa încât ne concentrãm sã menþinem ºi sãîmbunãtãþim o bazã de date cu cei mai buni ºi calificaþicandidaþi“. Dupã aderarea României la UE, AlinaBotezatu intenþioneazã sã-ºi dezvolte afacerea prinachiziþii noi de programe software ºi negocieri pentru alteservicii disponibile în portofoliul firmei. Pânã acum, areparteneri de afaceri în Timiºoara, Iaºi, Cluj, Galaþi ºiConstanþa. Pentru cei care doresc sã se lanseze în afa-ceri ºi sã fie respectaþi în mediul de business, sunt impor-tante cunoºtinþele temeinice ºi experienþa în domeniulvizat, gestionarea eficientã a resurselor firmei, dar ºi pri-cepere în organizarea ºi motivarea angajaþilor pentruperformanþã, susþine Alina Botezatu. „Sã pãstreze sensulrealitãþii ºi «picioarele pe pãmânt»!“

Foto: europa.eu

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


interviu

Preºedintele României, TraianBãsescu, a declarat„euROpeanului“ cã dupãaderare nu va fi uºor. Înopinia sa, nivelul de trai nuva creºte imediat, iar cu problemele interne trebuie sã ne descurcãm singuri. În schimb, optimismul îldeterminã pe Traian Bãsescusã afirme cã putem ºi cã meritãm mai mult.

euROpeanul: V-aþi arãtatfoarte sigur, de foartedevreme – chiar dupãîncheierea negocierilor cu UE– cã România va adera la 1ianuarie 2007, când încãmulte voci se îndoiau cuprivire la prinderea acestuitren. De unde aceastã siguranþã?

Traian Bãsescu: ªtiam cã nevom îndeplini obligaþiile care nereveneau prin Tratatul de Ade-rare. Am analizat aceste lucruri lafel de atent, precum Comisia Eu-ropeanã, pas cu pas, astfel încâtam putut ºti mai devreme cã sun-tem pe drumul cel bun. Probabilcã în mass-media ne-am confrun-tat cu un pesimism care nu aveala bazã toate datele procesului deintegrare. Cine ºtie?! Poate pânãla urmã acest ton ne-a folosit.Grav ar fi însã ca el sã se pãstre-ze ºi sã nege orice pas înainte.Nici un popor nu va evolua spu-nându-i mereu cã nu e bine ºi cãnu trebuie sã creadã în viitorul lui.Eu sunt un optimist ºi am încrede-re ºi cã putem ºi cã meritãm multmai mult.

euROpeanul: Care a fostmomentul cel mai dificil înultima etapã a cursei aderãrii,moment în care aþi avutemoþii cã ar putea interveniprobleme ºi cine v-a dat celemai mari emoþii?

Traian Bãsescu: Aºa cum ºidumneavoastrã constataþi maiînainte, am fost unul dintre cei maioptimiºti politicieni în ceea cepriveºte capacitatea noastrã de arespecta calendarul stabilit. Sigur,a fost un efort din partea tuturor.ªi eu, ºi guvernul am purtat undialog intens cu statele europene,mai ales acolo unde procesul deratificare a Tratatului a presupusdin partea noastrã explicaþii în cepriveºte capacitatea noastrã de aface faþã cerinþelor UE. Iar rezer-vele acestor state sunt oglindiriale scepticismului populaþiei dinacele þãri. Dar nu am avut nicio-datã sentimentul cã vom rata 1 ia-nuarie 2007. Am recuperat foartemult din decalaje ºi, chiar dacãmai existã domenii unde sunt încãmulte de fãcut, am reuºit sã con-vingem cã avem voinþa politicã dea îndeplini standardele cerute.

euRopeanul: Unele state s-au baricadat în faþa invazieiesticilor. Vom riposta cuaceeaºi monedã în chestiuniprecum dreptul de muncã? Va fi România o þarã care se

va „îmbãþoºa“ sã le rãspundãgreilor UE?

Traian Bãsescu: Nu e vorba depoziþii sau soluþii extreme. Trebuiesã continuãm sã dialogãm cu par-tenerii noºtri pentru a-i convingecã temerile lor sunt nefondate.Pentru moment nu am cum sãvãd o altã explicaþie decât proble-mele din politica internã în ceeace priveºte restricþiile. Româniaaderã într-o fazã în care în Euro-pa domneºte pesimismul. Com-paraþi pur ºi simplu ultimele ra-poarte de þarã ale celor zece þãricare au aderat în 2004 cu cel alRomâniei, din luna septembrie.La multe capitole am primit evalu-ãri mai bune. Am sã fiu foarte sin-cer: ne deranjeazã cã unele þãri,mai ales Marea Britanie, ne-aupus condiþii mai restrictive decâtcelor zece din 2004. Pe de altãparte, Franþa ne-a îndulcit aceas-tã amãrãciune, pentru cã mult maimulþi români vor avea voie sã lu-creze în Franþa. Tema fluxului demuncitori este mai degrabã o dez-batere politicã. În realitate, de-alungul ultimilor cinci ani, emigra-rea muncitorilor cãtre Spania ºiItalia a fost foarte mare, iar acestlucru a condus la insuficienþa mâi-nii de lucru. Ca urmare, angajato-

rii din România au trebuit sã mã-reascã salariile. În prezent, salari-ile în România, comparativ cu Eu-ropa, pe anumite domenii – spreexemplu, tehnologia informaþiei –sunt atractive. Teama cã româniivor invada Europa este, dupã pã-rerea mea, nefondatã. Majoritatea

românilor care au vrut sã plece aplecat deja. În momentul de faþã,România are ea însãºi o lipsã deforþã de muncã. Aceste lucruri tre-buie sã le explicãm partenerilornoºtri ºi sunt convins cã dupã 1ianuarie 2007, când fiecare statcare are anumite îngrijorãri în le-

gãturã cu acest subiect se va lã-muri cã temerile nu au avut funda-ment, poziþiile adoptate iniþial faþãde noi vor fi regândite.

euROpeanul: Care vor fiprincipalele schimbãri înmediul politic de acasã, înprimele luni dupã aderare?

Traian Bãsescu: Ceea ce vatrebui noi sã facem, clasa politicã,e sã asigurãm condiþiile pentru in-tegrarea României în UE. Pânãacum, aveam criterii de îndeplinitca sã intrãm în UE. Dupã 1 ianua-rie 2007 vom fi singuri. Nimeni nuva mai face ce a fãcut pentru noiComisia Europeanã pânã la intra-re: supraveghere pe toate capi-tolele negociate în acordul de in-trare în Uniunea Europeanã, asis-tenþã cu specialiºti ca sã-þi îndepli-neºti obligaþiile asumate. În acelmoment rãmânem singuri, cu vo-inþa noastrã, a mea, a dumnea-voastrã, a guvernului ºi a 22 demilioane. Va trebui sã nu creãmdezechilibre macroeconomice, sãne întoarcem iar la deficite buge-tare uriaºe, care trebuie finanþatedin împrumuturi, la inflaþie scãpa-tã de sub control. Ar fi foarte rãu,nu sã scãpãm inflaþia de sub con-trol, ci sã ne întoarcem înapoi,adicã în loc de 5,5%, cât vomavea anul acesta inflaþie, sã netrezim cã am revenit la 7%, câtam avut acum doi ani. E nevoiede reformarea statului, sã schim-bãm modul de administrare aeducaþiei, sãnãtaþii, agriculturii.Sunt schimbãri care trebuie sãaibã loc ºi mã voi rezuma la aspune cã ele sunt foarte impor-tante ºi sper sã existe voinþã poli-ticã din partea partidelor de a facetoate aceste lucruri.

euROpeanul: Aþi propus caRomânia sã contracteze princredite 30 de miliarde deeuro pentru a putea absorbicele 30 de miliarde, banidisponibili dupã aderare. În ce mãsurã existã perspective/iniþiative concreteîn acest sens?

Traian Bãsescu: Utilizarea deresurse provenite din credite via-bile alãturi de 32 de miliarde deeuro nerambursabili proveniþi dela UE reprezintã soluþia pentru caRomânia sã nu-ºi afecteze priori-tãþile pe care ºi le-a stabilit a fisusþinute din bugetul de stat: edu-caþia ºi sãnãtatea. Neangajareacreditelor externe pentru a dez-volta infrastructurile ar însemnasã avem contribuþii din bugetul destat, ceea ce ar diminua capaci-tatea noastrã de a susþine în con-tinuare programele de moderniza-re a educaþiei ºi a sãnãtãþii. Înplus, s-ar limita posibilitatea auto-ritãþilor de a rezolva problematicasocialã referitoare la protecþia co-piilor, a mamelor, a familiilor sãra-ce sau a pensionarilor. Româniaare nevoie de finanþare pentrudezvoltarea infrastructurii naþiona-le ºi a celei rurale. Astfel de sursede finanþare viabile ºi convenabilereprezintã cheia consolidãrii creº-terii economice a României ca ºicapacitatea de a produce proiec-te. România a ajuns la stadiul lacare nu mai are o problemã în aobþine resursa financiarã. Avemun nivel de îndatorare extrem descãzut, în raport cu maximum lacare ne putem împrumuta. Dato-ria externã a þãrii noastre repre-zintã aproximativ 16% din PIB încondiþiile în care þara noastrã aredreptul sã ajungã pânã la un nivelde îndatorare de 60% din PIB. Nuîn ultimul rând aº spune cã va tre-bui sã utilizãm cu maximã priori-tate cei 3,5 miliarde de euro alo-caþi de Comisia Europeanã înbugetul pentru urmãtorii ºapte anipentru pregãtirea ºi reprofilareaforþei de muncã.

euROpeanul: Dintre problemele care apar înultimul raport de monito-rizare al Comisiei Europene –problemele din domeniul agriculturii, combatereacorupþiei, problemaminoritãþilor – care vi se parecea mai sensibilã ºi de ce?

Traian Bãsescu: Aº spune cãfiecare dintre cele trei problemereprezintã prioritãþi ale noastre ºidupã 1 ianuarie 2007. ªtim ceavem de fãcut ºi avem nevoie deprofesionalism ºi performanþã înactul de guvernare pentru a creº-te rapid gradul de integrare a Ro-mâniei în UE. Sunt domenii im-portante care necesitã în conti-nuare o atenþie ºi o putere demuncã sporitã chiar faþã de ce s-afãcut pânã în prezent. La acestease adaugã ºi altele cãrora trebuiesã le acordãm atenþie imediatã,cum ar fi necesitatea modernizãriistatului român prin descentraliza-rea rapidã a educaþiei ºi învãþã-mântului ºi a sistemelor de autori-zare. Mecanismele actuale de co-ordonare de la nivelul administra-þiei locale nu diferã foarte mult decele existente înainte de Revolu-þia din ’89. Este cazul Inspectora-telor ºcolare, al Direcþiilor agricolejudeþene, al celor de sãnãtate ºide muncã, subordonate, în mo-

Traian Bãsescu:

„Nu am avut niciodatãsentimentul cã vom rata1 ianuarie 2007“

Fotografii: presidency.ro

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5interviuAGENDÃ

mentul de faþã, ministerelor decare aparþin, ca ºi înainte de ’89.În ultimii ºaisprezece ani, apropie-rea de comunitate nu s-a produs ºiacest fapt trebuie sã ne preocupefoarte mult în momentul de faþã.

euROpeanul: În ce mãsurãsunt parlamentarii românipregãtiþi sã aibã þinuta unoradevãraþi parlamentarieuropeni?

Traian Bãsescu: Sunt câþiva ti-neri care promit, dar trebuie sã fimde acord cã în momentul de faþãviaþa parlamentarã, modul cum sedesfãºoarã activitatea în parla-ment, s-au schimbat. Înainte, învremea în care eu eram parla-mentar, ne vedea o þarã întreagãcu abordãrile pe care le aveam dela microfonul parlamentului ladezbaterile pe legi, la dezbateride rapoarte parlamentare. Acumtotul se desfãºoarã în comisii ºidoar votul la plen, plus o dezbate-re pe procedurã, se petrec acolounde publicul, într-adevãr, poatesã vadã. Cred cã anul 2007 poatefi anul revenirii la o viaþã parla-mentarã adevãratã, în care popu-laþia sã constate abordãrile parla-mentarilor la plen, în dezbatere.Avem resurse umane ºi sunt sigurcã vom reuºi sã dãm nume decare sã nu ne fie ruºine.

euROpeanul: Cum aþi rezuma, în câteva cuvinte, viziunea PreºedinteluiRomâniei cu privire la esenþarelaþiei energetice pe care o vedeþi între UE ºi Rusia?

Traian Bãsescu: Eu am susþi-nut încã de la summitul din de-cembrie 2005 de la Londra, nevo-ia unei politici energetice comunea statelor Uniunii Europene înceea ce priveºte asigurarea re-

sursei energetice. Elemente fun-damentale pentru securitateaaprovizionãrii cu energie ce tre-buie îndeplinite simultan ºi careau nevoie de susþinere politicã dinpartea statelor membre, inclusivîn relaþia cu Rusia, sunt: predicti-bilitatea aprovizionãrii cu energie,interdependenþa dintre furnizor ºiconsumatori, transparenþa preþu-rilor ºi securitatea infrastructuriide transport. Avem nevoie de pre-dictibilitate pentru a nu ne con-frunta cu situaþii critice similarecelei din iarna precedentã când li-vrarea de energie cãtre Europa afost afectatã de tensiunile dintreFederaþia Rusã ºi Ucraina saucazul sistãrii aprovizionãrii cu þiþeia unui stat baltic, provocatã despargerea unei conducte de apro-vizionare. Interdependenþa tre-buie sã meargã pânã la accepta-rea investiþiilor în zona de extrac-þie ºi în infrastructurile de trans-port, iar aceste investiþii trebuie fã-cute de firme europene. ªtimfoarte bine cã în zonele de originea energiei este nevoie de îmbu-nãtãþirea tehnologiilor de extracþiepentru diminuarea nivelului depoluare. ªtim foarte bine cã infra-stuctura de transport, conductele,au în unele zone mai bine de 30de ani vechime ºi înlocuirea sis-temului de infrastructuri este ne-cesarã. Aici ar putea fi acea inter-dependenþã între furnizorul pro-prietar al resursei ºi al infrastruc-turii ºi beneficiarul sau piaþa carecumpãrã energie. Acceptarea decãtre deþinãtorul de resurse a in-vestiþiilor beneficiarilor ar însemnao implicare a capitalului privat îninfrastructura, deocamdatã, a uni-cului mare furnizor de energie dinEstul Europei. Acest tip de inter-dependenþã se poate constitui în-tr-o garanþie a aprovizionãrii cu

energie a statelor membre UE.Acest pas de încredere între ben-eficiarul ºi posesorul de resursãse poate face doar în cadrul unuiparteneriat Uniunea Europeanã –Federaþia Rusã. Transparenþa în formarea preþu-rilor este de asemenea foarte im-portantã. În momentul de faþã,datã fiind diversitatea de preþuriplãtite de state, este evident cãexistã ºi o puternicã componentãpoliticã în formarea preþurilor decãtre furnizorul de energie. Apoi,securitatea infrastructurii de trans-port ca element care garanteazãaprovizionarea cu energie. Reþea-ua de transport trece pe teritoriulunor state care se confruntã cuconflicte îngheþate, precum Geor-gia, Azerbaidjanul sau Armenia.Orice conflict îngheþat poate evo-lua negativ ºi poate pune subsemnul întrebãrii integritatea in-frastructurilor de transport. Oriceregim instabil, orice conflict din re-giune poate întrerupe aprovizio-narea Europei cu petrol ºi gaze. Înacelaºi registru intrã ºi securitateainstalaþiilor portuare ºi a rutelormaritime. UE trebuie sã devinãsolidarã în problema energiei,pentru cã numai aºa se va reuºica Uniunea sã devinã unitã în faþaunei probleme reale. UE este înmomentul de faþã dependentã deimportul de energie în proporþiede 48%, ºi pânã în 2030 importu-rile energetice vor însemna 72%din energia consumatã în UE.Este clar cã o componentã strate-gicã a politicii externe europenetrebuie sã fie legatã de energie ºide asigurarea energiei pentrustatele membre ale UE.

euROpeanul: Dar naturarelaþiilor UE-SUA, cum aþivedea-o, dat fiind cã România

va fi, vrând-nevrând, la masadeciziilor, lucru cu care vatrebui sã ne obiºnuim?

Traian Bãsescu: În ceea ce pri-veºte relaþia UE-SUA, este nevoiede un parteneriat solid. Parteneri-atul nostru strategic cu StateleUnite nu-l vom abandona nici încalitate de membri UE, vom susþi-ne continuu necesitatea unor le-gãturi transatlantice extrem de so-lide, plecând de la propriile noas-tre analize. Este greu sã ne imagi-nãm o Europã decuplatã de SUA,cum la fel ar fi dificil sã vedem oputere, precum SUA, care s-ardecupla de Europa. Dupã cumvedem, suntem mai mult sau maipuþin condamnaþi la legãturi trans-atlantice puternice. Parteneriatulstrategic cu SUA face parte dinpolitica noastrã de securitate.Avem însã tradiþii ºi o culturã eu-ropeanã. Toate sentimentelenoastre sunt legate de Europa.Doar pentru faptul cã timp de 50de ani am fost în afara lumii capi-taliste, nu înseamnã cã suntemde pe alt continent. Am spus deja:vom fi niºte europeni buni.

euROpeanul: O ultimã întrebare, legatã chiar de ziuaaderãrii. Veþi fi primulpreºedinte al României membre UE. Care este primaactivitate oficialã pe care o veþi întreprinde în aceastã calitate?

Traian Bãsescu: Cel mai proba-bil în ziua de 1 ianuarie mã voiafla la Sibiu, unde vor avea loc oserie de evenimente, având în ve-dere cã, aºa cum deja ºtiþi, va ficapitalã culturalã europeanã.

Au consemnat: Ioana Morovan ºi Manuela Preoteasa

� 14 decembrie 2006 – Camera de Comerþ ºi Industrie aRomâniei (CCIR) organizeazã Seminarul interactiv cu tema: „Cetrebuie sã cunoaºtem despre respectarea drepturilor de autor înafaceri“. Scopul seminarului este de a informa ºi instrui factorii dedecizie din societãþile comerciale, privind rãspunderea juridicã aacestora, pentru încãlcarea drepturilor de autor ºi a drepturilor co-nexe, în contextul aderãrii României la Uniunea Europeanã.Seminarul va avea loc în data de 14 decembrie 2006, orele 10.00– 15.00 la sediul Camerei de Comerþ ºi Industrie a României, Bd.Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucureºti, Sala Oltenia, Et.6, Tron-son 3, intrarea E. Înscrierea participanþilor se va face prin confir-mare scrisã, în limita locurilor disponibile, pânã pe data de 12 de-cembrie a.c. pe bazã de talon de participare, transmis la Camerade Comerþ ºi Industrie a României, fax: 311.21.10 sau e-mail: [email protected], [email protected]. Persoanã decontact: Dna. Mioara Rãdulescu tel. 319.00.85, e-mail: [email protected]. (www.ccir.ro)

� 14 decembrie 2006 – Camera de Comerþ ºi Industrie a Ro-mâniei (CCIR) organizeazã la Bucureºti Conferinþa Naþionalã„ERA: de la PC6 spre PC7“, care se va desfãºura începând cu ora9:00, la sediul Camerei de Comerþ ºi Industrie a României din Bd.Octavian Goga, nr. 2 (Pasajul Mãrãºeºti), Sala Dacia, mezanin,tronson 2. Participarea este gratuitã. Reprezentanþi ai AutoritãþiiNaþionale pentru Cercetare ªtiinþificã, ai Academiei Române ºi aiunor institute de marcã în cercetarea româneascã vor prezentaexperienþele acumulate în cadrul PC6, cazuri de succes pe do-meniile tematice specifice, informaþii despre PC7, aspecte legisla-tive ºi financiare privind sprijinul acordat în cadrul PC7, finanþãripentru cercetare dezvoltare ºi inovare în cadrul fondurilor struc-turale precum ºi alte subiecte de interes pentru domeniulcercetãrii. Aceastã întâlnire reprezintã ºi o ºansã deosebitã pen-tru schimbul de experienþã între participanþi, discutarea ideilor deproiecte ºi gãsirea de parteneri. Conferinþa se desfãºoarã în ca-drul proiectului ROINTERA, care este finanþat de Comisia Euro-peanã (prin Programul-Cadru 6 de Cercetare, Dezvoltare ºi Ino-vare al Uniunii Europene). Proiectul, aflându-se la final, dupã o pe-rioada de derulare de 3 ani (2003-2006), a avut ca principal obiec-tiv sprijinirea comunitãþii ºtiinþifice româneºti în vederea creºteriinumãrului de cercetãtori, institute, firme ºi organizaþii cu profil decercetare din România care elaboreazã ºi depun propuneri deproiecte. Un alt obiectiv a fost creºterea calitãþii proiectelor ºi,implicit, a ºanselor de a fi selectate ºi de a primi finanþare din par-tea Comisiei Europene. Persoana de contact: Mãdãlina Paraschiv,tel. 021/319.01.12, sau fax: 021/319.01.19 sau e-mail: [email protected]. (www.ccir.ro)

� 14-15 decembrie 2006 – are loc la Bruxelles ºedinþa Consi-liului European condusã de Primul Ministru al Finlandei, MattiVanhanen. Tema principalã a întâlnirii este extinderea, discuþiilepurtându-se pe baza strategiei privind extinderea aprobatã de Co-misia Europeanã în data de 8 noiembrie 2006, precum ºi a ane-xei speciale privind capacitatea Uniunii de a integra noi membri.Obiectivul este obþinerea unui consens asupra procesului deextindere. Consiliul îºi va concentra atenþia ºi pe tematica justiþieiºi a afacerilor interne, ca temã secundarã de discuþii. ªefii de Sta-te sau Guverne vor discuta modalitãþi de îmbunãtãþire a procesu-lui decizional la nivelul UE ºi a acþiunilor Uniunii în domeniile li-bertãþii, securitãþii ºi al justiþiei. (http://www. eu2006.fi/calendar)

� 15-16 decembrie 2006 – are loc la Budapesta o nouã eta-pã a Turului Europei, iniþiativa Confrontations Europe. Proiectul adebutat în octombrie 2006 la Bruxelles ºi se va finaliza în mai2007, dupã ce va fi strãbãtut opt capitale europene: Bruxelles,Berlin, Budapesta, Londra, Varºovia, Paris (cu ocazia sãrbãtoririia 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma), Madrid ºi Pra-ga. Turneul ºi-a propus sã contribuie la relansarea ProiectuluiEuropean. (http://www.confrontations.org)

� 19-21 decembrie 2006 – are loc la Bruxelles întâlnirea Con-siliului pentru Agriculturã ºi Pescuit. Consiliul reuneºte o datã pelunã miniºtrii Agriculturii ºi Pescuitului din statele membre ºicomisarii europeni responsabili pentru agriculturã ºi dezvoltareruralã, pescuit ºi afaceri maritime, precum ºi pe cei care deþinportofoliile sãnãtãþii ºi protecþiei consumatorilor. Pe parcursulPreºedinþiei Finlandeze a Uniunii Europene, vor avea loc cinci ast-fel de întâlniri ale Consiliului pentru Agriculturã ºi Pescuit, întâlniricare vor fi prezidate de Ministrul Agriculturii ºi Pescuitului dinFinlanda, Juha Kokeaoja. (http://www.eu2006.fi/ calendar)



6


urãri de 1 ianuarie 2007

Jonathan Scheele, fostul ºef alDelegaþiei Comisiei Europene,vorbeºte despre rolulRomâniei într-o UniuneEuropeanã care are propriileprobleme de rezolvat.

În general, România s-a pregãtitdestul de bine, dupã cum se men-þioneazã ºi în raportul de monito-rizare al Comisiei Europene dinseptembrie, dar mai are eforturi defãcut pentru a fi pe deplin gata pen-tru aderare. Ceea ce este la fel deimportant acum este ca Româniasã priveascã dincolo de momentuladerãrii ºi sã încerce sã-ºi stabi-leascã o agendã politicã clarã pen-tru urmãtorii 5-10 ani; acest lucrueste necesar României ca bazãpentru definirea clarã a rolului ceurmeazã sã îl joace ca stat mem-

bru UE. În acest context, situaþiapoliticã din România acum poateda naºtere la oarecare îngrijorãri.Scopul meu când am ajuns în Ro-mânia, în octombrie 2001, era sãsprijin eforturile þãrii dumnea-voastrã de a se pregãti pentru ade-rarea cu succes la Uniunea Euro-peanã. Acest lucru a fost în mareparte realizat. Restul e în mâinileguvernului ºi populaþiei României.Uniunea Europeanã are nevoie sãrezolve criza apãrutã dupã referen-dumurile negative din Franþa ºiOlanda asupra Tratatului Constitu-þional. Acest lucru este necesarpentru ca o Uniune cu 27 de statesã acþioneze în mod eficient ºi pen-tru ca aceste 27 de state – noimembre sau vechi – sã beneficiezela maximum, în toate domeniile, deapartenenþa lor la Uniune.

Ministrul de Externe face o trecere, în termeni diplomatici, prin oportunitãþile ºi provocãrilece se aºtern în faþa parcursului european alRomâniei europene.

Aderarea României la 1 ianuarie2007 reprezintã atât finalizareaunui proiect major, cât ºi începutulunui nou drum. În calitate de mem-bru cu drepturi depline al Uniunii,România va intra într-o nouã etapãa dezvoltãrii sale, a cãrei mizã esteconsolidarea procesului de inte-grare. România va funcþiona dinacel moment dupã noi coordonateºi într-o nouã cadenþã, în acord cuexigenþele Uniunii. România va trebui sã continue sãîºi adapteze politicile ºi obiective-le la politicile ºi obiectivele Uniu-nii. Am încredere cã, tot aºa cumam ºtiut sã rezolvãm provocãrileaderãrii, vom ºti sã rãspundem ºipe mai departe cerinþelor unei in-tegrãri reale, cu beneficii pentruRomânia ºi cetãþenii ei. Desigur, la fel ca ºi pentru statelecare au aderat anterior, drumulcãtre integrarea deplinã va fi mar-cat de numeroase provocãripunctuale.

Provocãri ºi oportunitãþiO astfel de provocare o reprezin-tã realizarea convergenþei cu sta-tele membre ale Uniunii Europe-ne, în termeni de bunãstare indivi-dualã ºi a societãþii în general. Învederea atingerii acestui obiectiv,trebuie, pe de o parte, sã conti-nuãm reformele în domeniile deimportanþã majorã, iar, pe de altãparte, sã utilizãm eficient ºi efectivfondurile comunitare.De asemenea, este important sãînþelegem cã toate aceste provo-cãri reprezintã tot atâtea oportu-nitãþi: România are ºansa sã devi-nã un stat modern ºi dinamic,care are oportunitatea sã îºi va-lorifice potenþialul în context euro-pean. Dorim sã devenim, pe termen me-diu, o poveste de succes în ter-meni de dezvoltare economicã,aºa cum s-a dovedit a fi Spania,dupã ce a aderat la Uniunea Eu-ropeanã.

Româniaîmpãrtãºeºte valorilecomune europeneAm convingerea cã, dupã adera-re, România se va dovedi un par-tener valoros pentru toate proiec-

tele europene de anvergurã. Ro-mânia împãrtãºeºte valorile co-mune europene – statul de drept,democraþia, drepturile omului – ºiva sprijini activ consolidarea insti-tuþiilor europene ºi crearea uneiUniuni mai puternice în plan inter-naþional. Valoarea adãugatã aRomâniei în Uniune comportãmai multe dimensiuni: în plan eco-nomic, România aduce în Uniuneo creºtere economicã constantãîn ultimii 5 ani, o piaþã cu 22 demilioane de consumatori, nume-

roase oportunitãþi de afaceri în di-ferite domenii ºi o forþã de muncãbine pregãtitã. Potenþialul uman alRomâniei este impresionant, ur-mând sã constituie, începând cu1 ianuarie 2007, o valoare comu-nã a României ºi a Uniunii. Unul dintre punctele cheie ale va-lorii adãugate a României în Uni-unea Europeanã este potenþialulgeostrategic. Poziþia þãrii noastre,în vecinãtatea Mãrii Negre, Balca-nilor Occidentali ºi a fostelor statesovietice, o recomandã ca un stat

cu un potenþial înalt de securitate,de promovare a democraþiei.

Românii – euro-optimiºtiRomânii vor aduce un suflu euro-optimist în Uniune. Aºa cum aratãdatele eurobarometrelor, româniisunt cei mai euro-entuziaºti ºisusþin cel mai mult aderarea þãriilor la Uniunea Europeanã. Deºinu sunt încã membri, românii auopinia cea mai favorabilã despreUniunea Europeanã, iar încrede-rea lor în instituþiile europene sesitueazã la un nivel foarte ridicat. Mai mult, nu existã deloc o opo-ziþie româneascã împotriva adân-cirii integrãrii europene. Dacã vii-torul Europei depinde de capaci-tatea europenilor de a da o defini-þie „celuilalt“ ºi de a-l integra înspaþiul lor, românii, prin abilitatealor de a-i accepta ºi integra pe„ceilalþi“, nu ridicã nici un obstacolîn faþa acestui obiectiv, dimpotri-vã, ei constituie un atu.

Dupã 1 ianuarie:schimbãri linePrin procesul normal de ajustarela regulile ºi reglementãrile Uniu-nii toate sectoarele vieþii noastreau fost modificate, iar o parte din

beneficiile apropiatei noastre ade-rãri sunt deja vizibile: avem unstat de drept funcþional, o legis-laþie bine pusã la punct în dome-niul protecþiei drepturilor omului ºia drepturilor minoritãþilor, o justiþieindependentã ºi eficientã, o eco-nomie de piaþã funcþionalã. Bineînþeles, cred cã nimeni nu aº-teaptã o schimbare miraculoasã,peste noapte, în ceea ce priveºtestandardul de viaþã. Nu trebuie sãne aºteptãm la o creºtere sala-rialã pe 1 ianuarie 2007, ca efectal aderãrii.În acest sens, 1 ianuarie 2007 nueste ºi nu trebuie interpretat ca unmoment spectaculos în raport cuparcursul României din ultimii ani.Consider cã este foarte importantsã menþinem, în perioada urmã-toare aderãrii României, ritmul ºicalitatea reformelor demarate înperioada de preaderare în vede-rea înscrierii României pe drumulneted ºi ireversibil al unei integrãrieuropene autentice. 1 ianuarie 2007 trebuie privit caun moment important într-un mo-ment mai amplu, acela al integrã-rii în Uniunea Europeanã. El mar-cheazã sfârºitul procesului deaderare ºi începutul procesului deintegrare.

Mihai Rãzvan Ungureanu:

„Dorim sã devenim o poveste de succes a dezvoltãrii economice“

Momentul aderãrii pentrucâþiva dintre cei care l-aufãcut posibil: ministrulIntegrãrii din ultimele 15luni, reprezentantul Uniuniiîn anii cei mai grei ºi ministrul de Externe care a semnat tratatul de aderare.

Jonathan Scheele:

„UE trebuie sã rezolvecriza legatã de Tratatul Constituþional“

Foto: guv.ro

„Succes în Uniunea Europeanã!“

Anca Boagiu:

„Procesul integrãrii a fost un joc de echipã“Ministrul Integrãrii Europeneîmpãrtãºeºte euROpeanului cum se vãdacum, pe linia de sosire în UE, eforturileºi rezultatele din ultimele 18 luni. Dar ºi despre dificultãþile coordonãriiunui mecanism ale cãrui rotiþe nu aufuncþionat mereu cum trebuie.

Ministerul în fruntea cãruia m-am aflat în ulti-mul an ºi jumãtate a fost cel care a coordonatprocesul de integrare. Coordonarea pre-supune atenþie ca toate roþile mecanismului,fie ele mari sau mici, sã se roteascã atuncicând trebuie ºi cum trebuie. Pe parcurs, amfãcut permanent mici reglaje pentru ca acestmecanism sã funcþioneze cum trebuie. Atuncicând am vãzut cã unele rotiþe erau pe cale sãse blocheze, am intervenit, aºa cum s-aîntâmplat în anumite momente cu Parla-mentul. De asemenea, perioada ratificãrilorTratatului de Aderare de cãtre Parlamentelestatelor membre a fost intensã ºi a solicitatmult efort. Încã de la preluarea mandatului de ministru alintegrãrii ºtiam cã drumul spre aderarea la 1ianuarie 2007 va fi unul greu, în care nuaveam voie sã facem paºi greºiþi. Aveam înacelaºi timp încredere deplinã în oamenii ºiinstituþiile care gestionau acest proces, ºi, prinurmare, ne-am fixat permanent o singurã þintã:aderarea la termen. Deºi am coordonat procesul de integrare, nuam fost singuri în tot acest timp, ºi aici aºaminti de parteneriatul extrem de eficient pecare l-am avut cu Comisia Europeanã. Ra-poartele Comisiei din aceastã perioadã, trei lanumãr, au reprezentat adevãrate pietre de în-cercare pentru noi, dar peste care am reuºitmereu sã trecem cu bine. Aº mai aminti ºi experienþa noastrã în relaþiacu statele membre ale UE, ºi mã refer la la-boriosul proces de ratificare a Tratatului nos-tru de Aderare. Chiar ºi dupã ce Comisiarecomanda în octombrie aderarea noastrã la1 ianuarie 2007, mai rãmâneau încã 2 state,Germania ºi Danemarca, care trebuiau con-vinse de performanþa noastrã. Dar, dupã atâ-tea drumuri, dupã atâtea întâlniri, dupã atâ-

tea ore nedormite, victoria noastrã pare maidulce, pentru cã, de fapt, este victoria Româ-niei.

Ne-am þinut de promisiuneÎntotdeauna am susþinut cu tãrie un lucru pecare îl cred cu convingere: procesul integrãrii afost un joc de echipã. O echipã care a trecutcu bine peste foarte multe provocãri, dacã negândim fie ºi numai la problemele pe care leaveam acum 2 ani în domenii precum admi-nistraþia ºi securizarea frontierelor, justiþie saumediu. Consider cã victoria cea mai mare a acesteiechipe a fost faptul cã ne-am þinut de promisi-unea pe care am fãcut-o românilor: Româniava intra în Uniunea Europeanã la 1 ianuarie2007. Deºi multe voci erau circumspecte, pu-nând sub semnul întrebãrii aceastã ambiþie,iatã-ne acum, la câteva zile de aceastã datã,

cã putem spune cu certitudine cã ne-am þinutpromisiunea. ªi nu putem sã nu legãmaceastã victorie ºi de un alt pas important pecare am reuºit sã-l facem, ºi anume schim-barea percepþiei privind România în stateleUniunii Europene. România din 2007 nu maieste România din 2005, iar acest lucru sepoate vedea cel mai bine prin ochii europe-nilor.

Din 2 ianuarie, înapoi la treabãDoresc tuturor românilor ºi prietenilor noºtrieuropeni sã se bucure sincer de acest mo-ment. La 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeanãva deveni mai mare ºi mai solidã. România vacâºtiga o mare ºansã pentru progres. Noi,europenii, ºi noi, românii, avem motive sã sãr-bãtorim aderarea României. Dar pe 2 ianuarietrebuie sã ne întoarcem la muncã. Aderarea afost îndeplinitã, dar integrarea continuã.




7urãri de 1 ianuarie 2007

Mariann Fischer Boel:

„Aveþi o þarã cu un potenþial agricol enorm“Mariann Fischer Boel este comisar european pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã. Deºi va fi comisar de serviciu,la Bruxelles, va ura, împreunã cu colegii din Comisie, „Bun Venit“ României în Uniunea Europeanã.

Am vizitat România de câteva ori în ultimele luni, în timp ce îºi inten-sifica pregãtirile pentru aderarea la UE. Am fost foarte impresionatã deþarã în ansamblu ºi de entuziasmul ºi spiritul poporului român. Cred cãaderarea României va îmbunãtãþi ºi amestecul bogat cultural ºi political Uniunii Europene ºi va extinde zona de stabilitate în Europa. Din perspectiva portofoliului meu de Comisar pentru Agriculturã ºiDezvoltare Ruralã, România va aduce pânã la 1,8 milioane de noi fer-mieri în cadrul Politicii Agricole Comune. Este o þarã cu un potenþialagricol enorm ºi cu o tradiþie ruralã îndelungatã ºi bine înrãdãcinatã.Cred cã noul an va aduce veºti bune României. ªtiu cât de mult amuncit toatã lumea pentru a face din aderarea la UE o realitate. Acumv-aþi atins scopul. A fi membru al Uniunii Europene oferã multe opor-tunitãþi. Perioada de adaptare a României a început deja de ceva timpºi va continua ºi în anii urmãtori. Accesul la piaþa unicã ºi la pro-gramele UE va aduce beneficii enorme economiei româneºti.

Nu e de ajuns sã fii un membru al clubuluipentru a-i ajunge din urmã pe veteraniDar calitatea de membru presupune ºi responsabilitãþi. Din ceea ceam vãzut, România se ridicã la înãlþimea provocãrii.Întrebatã câþi ani crede cã îi vor trebui României pentru a atinge nivelulde integrare al „vechilor“ state membre, doamna Fischer Boel a spus:„Dacã aº avea un glob de cristal, aº avea o altã slujbã!“Este evident cã, înceea ce priveºtedezvoltarea eco-nomicã, Româniaîncã se aflã cudecenii în spateleunora dintre sta-tele vest-europe-ne ale UE. Nu tre-buie sã trãim cuideea cã este deajuns sã fii unmembru al clubu-lui pentru a-i ajun-ge din urmã pemembrii vechi.

Hans-Gert Poettering:

„Noul an va aduceschimbãri ºi ºanse“Hans-Gert Poettering este preºedinte al grupului PopularilorEuropeni (EPP-ED), cel mai numeros din ParlamentulEuropean, ºi exisã ºanse mari sã devinã, în 2007, preºedinteal Parlamentului European, ca urmare a unei înþelegeri întregrupurile politice.

22 de milioane de românidoresc sã contribuie lascopul unitãþii ºi al prospe-ritãþii europene. ªtim cãcetãþenii României iau foar-te în serios calitatea demembru al Uniunii. Ei suntpregãtiþi ºi dornici sã îºiasume rolul în responsa-bilitatea noastrã comunã.Familia europeanã se poa-te aºtepta la un partenerserios, pe care se poateconta. România este o va-loare pentru securitatea

noastrã comunã, pentru piaþa comunã, pentru o politicã de vecinãtateputernicã ºi eficientã, ºi va contribui la stabilitatea în zona Mãrii Negreºi în Balcani. Tezaurul cultural românesc se va adãuga la diversitateaºi bogãþia tezaurului nostru cultural european comun.1 ianuarie 2007 va fi un moment istoric pentru România. Atât un mo-ment de bucurie cât ºi de reflecþie. O oportunitate pentru ca oameniitineri sã se implice în construcþia unei Europe mai puternice. Noul anva aduce schimbãri ºi ºanse. Vom sprijini poporul român pe drumulcãtre integrarea completã. ªi sã nu uitãm: noul an 2007 va fi ºi anul încare Sibiul este capitalã culturalã a Europei – un moment pe care îl pu-tem aºtepta cu nerãbdare!

Bine aþi venit în familia europeanã a valorilor comune!Nu putem spune astãzi cât îi va lua României sã atingã nivelul de inte-grare al „vechilor membre“. Va depinde de voinþa ºi hotãrârea poporu-lui român. Acesta se va bucura de avantajele Uniunii noastre dupã 1ianuarie. Dar reformele trebuie sã continue. ªtim cã 50 de ani de dic-taturã comunistã nu sunt uºor de surmontat. Dar România este dejape drumul cel bun – altfel nu ar fi fost posibilã aderarea acum! Admirceea ce a realizat poporul român pânã acum. Dacã veþi continua peacest drum, integrarea deplinã va fi atinsã curând.Mesajul meu cãtre români este: „Bine aþi venit în Uniunea Europeanã,bine aþi venit în familia europeanã a valorilor comune. Suntem nerãb-dãtori sã lucrãm împreunã cu popoarele României ºi Bulgariei pentruun viitor comun bogat ºi prosper“.

Pagini realizate de Adrian Lungu

„Bine aþi venit înUniunea Europeanã!”

Patru dintre cele mai importante persoane cu care se întâlnesc românii dupã aderare au vorbit cu euROpeanul: un vicepreºedinte al executivului european, ºefa agriculturii europene – domeniulcel mai „dureros“ pentru România –, ºeful celui mai mare partid din Parlamentul European ºi noul ºef al Delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti.

Margot Wallstrom estevicepreºedinte al ComisieiEuropene ºi responsabilã curelaþiile instituþionale ºi strategia de comunicare. Ne-a declarat cã îºi va petreceRevelionul extinderii înRomânia, împreunã cu prietenii din Timiºoara.

Dincolo de faptul evident cã peisajulcultural al UE va fi mult îmbogãþit deaderarea României, cred cã unadintre cele mai mari contribuþii aleþãrii dumneavoastrã pentru UE va fiviziunea pe care o va aduce cu ea.Dupã cum au arãtat extinderile suc-cesive, lãrgirea Uniunii insuflã, inva-riabil, un nou dinamism ProiectuluiEuropean. Mã aºtept ca aderareaRomâniei ºi Bulgariei în ianuarie2007 sã fie o adevãratã gurã de aerproaspãt pentru UE.Nu este deloc surprinzãtor cã oa-menii din statele membre mai vechiuitã uneori de „tabloul general“ alintegrãrii europene ºi tind sã se scu-

funde în micile tehnicalitãþi ale vieþiiîn UE. Cred cã România ne va ajutasã înlocuim ideile vechi ºi perimatedespre Europa cu unele noi ºi sãoferim rãspunsuri proaspete unuiset de întrebãri care încã nu ºi-augãsit rãspuns: Încotro merge UE?Care ar trebui sã fie rolul ei? Cumpoate fi definitã identitatea „euro-peanã“? Sunt extrem de curioasãsã aud unele dintre aceste rãspun-suri ºi voi fi în special atentã la ceeace cred cetãþenii români obiºnuiþi.Aderarea la Uniunea Europeanã înianuarie 2007 va permite Românieisã îºi întãreascã relaþia politicã cuUE25 ºi îi va da un rol deplin proce-sului de creare de politici, în carepânã acum a fost doar observator.În plus, România va deveni parte aunuia dintre cele mai mari ºi maiinfluente blocuri comerciale dinlume ºi, ca urmare, îi va creºte multvizibilitatea în lume.

Mai cred cu tãrie cã noul an vaaduce schimburi sporite între Ro-mânia ºi restul UE, fie ele de na-turã personalã sau profesionalã.Cred cã vom asista la o adevãratã„înflorire“ a þãrii, cetãþenii din UE 25îndreptându-ºi din ce în ce maimult atenþia cãtre þãrile mai nou ve-nite în familia europeanã ºi fãcândeforturi pentru a trece peste toateideile preconcepute despre viaþa înRomânia.

Succesul depinde deîndeplinirea condiþiilorultimului RaportAº vrea sã punctez faptul cã obli-gaþia pentru þãrile candidate de aadopta diferitele capitole ale aºa-nu-mitului acquis communautaire în pe-rioada de dinaintea aderãrii – pre-condiþie pentru a deveni stat mem-bru – înseamnã cã România estedeja pe cale sã atingã un nivel com-plet de integrare dupã 1 ianuarie2007. Totuºi, calitatea de membrã aUE aduce cu sine un set de obligaþii

importante. Dupã cum am vãzut încazul extinderilor precedente, toatenoile membre au nevoie de o pe-rioadã pentru a se adapta la nouasituaþie ºi România nu va face ex-cepþie de la aceastã regulã. Succe-sul propriului proces de integraredepinde foarte mult de abilitatea þãriide a se conforma „mãsurilor com-plementare“ prezentate în raportulde monitorizare al Comisiei, dintoamna lui 2006.Personal, nu sunt convinsã cã aces-te lucruri pot fi mãsurate în ani. To-tuºi, sunt încrezãtoare cã aceeaºiabordare pragmaticã ºi constructivãadoptatã de guvernul român în tim-pul negocierilor de aderare va pre-vala dupã aderare ºi cã, în ceea cepriveºte integrarea, România va fi încurând la egalitate cu „vechile“ statemembre [...], unele dintre care, sãnu uitãm, s-au alãturat Uniunii Euro-pene foarte recent.

Donato Chiarini, noul ºef al DelegaþieiComisiei Europene, apreciazã progresele de pânã acum ale României,dar reaminteºte cã momentul aderãriieste doar începutul.

Cred cã România a fãcut progrese majore înistoria sa recentã. Þara dumneavoastrã aatins nivelul necesar de pregãtire pentru adeveni un stat membru al UE. Ea s-a aliniatla normele ºi standardele UE ºi a pus în prac-ticã reformele politice ºi economice necesarepentru a deveni un stat european modern. Nutrebuie sã uitãm, însã, cã momentul aderãriie doar începutul statutului de stat membru.

România va trebui sã-ºi continue reformele ºimãsurile, ºi chiar sã le accelereze în unelesectoare, pentru a se dezvolta pe mai depar-te ºi pentru a profita la maximum de benefici-ile care decurg din aderarea la UE. Acest lu-cru va asigura un grad crescut de pregãtire aþãrii dvs. pentru a acþiona în mod eficient ºiconcret într-o lume tot mai globalizatã, îm-preunã cu familia de þãri europene. Mi-ar plãcea sã joc un rol activ în asigurareaunei tranziþii uºoare pentru România de lastatutul de þarã candidatã la cel de stat mem-bru. ªi cred cã furnizarea maximului de infor-maþie posibil despre procesul de integrareeuropeanã este una din cele mai bune cãipentru ca fiecare sã devinã conºtient de oca-ziile ce decurg din aderarea la UE, precum ºide concurenþa care existã între partenerii dinUniune, în special între elitele fiecãrui statmembru. Suntem aici pentru a furniza aceas-tã informaþie ºi pentru a sprijini România sãîºi ocupe locul de drept în cadrul statelormembre UE. Acesta este un proces lung ºi îndesfãºurare care necesitã un angajament

deosebit. Iar noi suntem aici pentru a ajuta ºivrem sã facem exact acest lucru.

Ne asigurãm cã extindereanu se face în detrimentul aprofundãriiUE este într-o continuã schimbare, cu fiecareextindere. Principala noastrã preocupare estede a ne asigura cã extinderea Uniunii nu se vaface în detrimentul aprofundãrii ei. Instituþiiletrebuie sã fie la fel de eficiente ca ºi pentru unnumãr mai mic de membri ºi trebuie sã valori-fice contribuþiile noilor membri. Politicile comu-nitare elaborate de UE trebuie sã fie în con-cordanþã cu istoria, tradiþiile, valorile ºi poten-þialul acestei structuri europene. Ele trebuie sãfurnizeze baza necesarã UE pentru a-ºi ocu-pa locul de drept pe plan internaþional. Astfel,în cadrul UE ca întreg, fiecare dintre statelemembre va putea susþine cu mai multã tãriesubiectele pe care le considerã de interes ma-jor ºi este de datoria României sa decidã caresunt aspectele pe care le considerã aproapede vocaþia ºi interesele sale.

Margot Wallstrom:

„Veþi fi o gurã de aerproaspãt pentru UE“

Donato Chiarini:

„Mi-ar plãcea sã joc un rol activ în asigurarea unei tranziþii

uºoare pentru România“

Donato Chiarini:

„Mi-ar plãcea sã joc un rol activ în asigurarea unei tranziþii

uºoare pentru România“

Fotografii: European Community

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


generaþia wireless

Clubul experþilor românidin BruxellesExperþi români care locuiesc ºi îºi desfãºoarãactivitatea în Belgia, mulþi dintre membri fiind direct implicaþi în activitãþile specificecapitalei europene, s-au organizat încã

din 2003 sub egida Clubul „România – UE“Bruxelles. Acest club se doreºte un „think-tank“ care sã se constituie într-un element de opinie obiectiv ºi

independent în ceea ce priveºte relaþiile dintre România ºi UE. În fiecare an, Clubul îºi alege preºedintele pentru o perioadã de 12 luni. euROpeanul a discutat in exclusivi-

tate cu cei 4 preºedinþi de pânã acum aiClubului „România-UE” Bruxelles, rugându-i sã ne prezinte cum se vede din Bruxelles aderarea României la UE.

În zilele de 19 ºi 20 decembrie2006, zece liceeni vor merge laBruxelles, într-o vizitã de studiuorganizatã de Ministerul IntegrãriiEuropene. Ei au fost selectaþi printragere la sorþi, în urma completãriiunui chestionar referitor lacunoºtinþele lor despre UniuneaEuropeanã.

Organizatorii au programat pentru ceizece norocoºi întâlniri cu euroobservatoriiromâni prezenþi în Parlamentul Euro-pean, dar ºi vizite la instituþiile Uniunii Eu-ropene, unde vor avea posibilitatea sãafle cum funcþioneazã Uniunea ºi care vafi rolul României în UE. Camelia Creangã din Suceava spune cãaceastã cãlãtorie la Bruxelles va fi pentruea o ocazie unicã sã iasã din România,

pentru moment, ºi este nerãbdãtoare sãvadã, pe viu, câte ceva din activitãþile ce sedesfãºoarã în instituþiile europene. Pentrucã este elevã la un liceu cu profil eco-nomic, în aºteptãrile ei dupã aderare, Ca-melia vrea pentru România o economie ºimai dezvoltatã, care sã ofere locuri demuncã pentru toþi românii. „Sunt mulþi tinericare terminã o facultate destul de grea ºilucreazã ca vânzãtori într-un magazin, casã câºtige un ban. Sper ca aderarea Ro-mâniei la UE sã le aducã un loc de muncãpe mãsura pregãtirii lor ºi sã-i ajute, astfel,sã se dezvolte profesional“. AurelianUrsache, elev în clasa a XI-a, la mate-info,în Suceava, se considerã norocos cã, prinaceastã cãlãtorie la Bruxelles, o sã vadãde aproape activitãþile ParlamentuluiEuropean ºi intenþioneazã sã viziteze câtmai multe locaþii ale oraºului european,

aceasta fiind prima lui ieºire din þarã.Odatã cu noul statut al României în UE, s-ar bucura sã creascã alocaþiile pentruelevi ºi sã poatã cãlãtori cât mai mult prinEuropa. Iar românii sã aibã, în scurt timp,un trai mai decent. „Excursia la Bruxellesva fi pentru mine o experienþã de viaþã ºisper sã înþeleg, dupã aceastã cãlãtorie,mai multe despre Uniunea Europeanã“,spune ºi Luminiþa Bãlaºa, din Teleorman,elevã în clasa a XI-a, la filologie. Ca toþitinerii de vârsta ei, îºi doreºte, dupã ade-rare, o viaþã mai bunã, cu mai multe opor-tunitãþi de angajare ºi mai puþini oamenisãraci. Cu sprijinul Fundaþiei GenerationEurope, Ministerul Integrãrii Europene leva facilita celor zece liceeni români unschimb de experienþã cu elevi de vârsta lordin Bruxelles prin participarea la o serie decursuri ale liceenilor belgieni.

Experienþe europene pentru elevii români la Bruxelles

Dan LUCAS-a nãscut în 1971 la Cluj-Napoca, lucreazã în Bruxelles din 1997, iar în prezenteste Director Relaþii cu Publicul la EurActiv(presa europeanã). Este iniþiatorul Clubului„România-UE“ Bruxelles în primãvara lui 2003 ºi a fost primul preºedinte ales al Clubului în perioada 2003-2004.

„Mulþi români viseazã un loc de muncã în instituþiileeuropene. Viaþa poate sã fie însã interesantã lucrândîn sectorul privat al afacerilor europene. Cele 2.500întâlniri de afaceri pe care le-am avut m-au ajutat sãînþeleg cum îºi structureazã activitatea persoanelecare îºi desfãºoarã activitatea în Bruxelles, reprezen-tând þãri, regiuni sau oraºe, multinaþionale sau fede-raþii sectoriale, sindicate, universitãþi, mass-mediasau firme de consultanþã privind posibilitãþile de a de-rula proiecte de succes în domeniul european. Sute-le de români care activeazã deja în acest sistem potsã confirme cã dimensiunea privatã a afacerilor euro-pene nu este de neglijat.Numãrul experþilor români din Bruxelles va creºtesemnificativ dupã 1 ianuarie 2007, când aderareaRomâniei la UE va crea numeroase posturi în admi-nistraþia europeanã ºi implicit în sectorul privat.“

Roxana LESOVICINãscutã în 1977 la Iaºi, lucreazã în Bruxelles din 2002, iar în prezent esteEU Affairs Manager la Hydro SA. Este membrã a Clubului „România-UE“Bruxelles încã din 2003, iar în perioada 2005-2006 a fost preºedintaClubului.

„Analizele politice ºi economice m-au atras încã din liceu, deci munca pe careo fac acum nu ar trebui sã reprezinte o surprizã pentru cei care mã cunosc.Ca manager pentru afaceri europene într-o companie internaþionalã care îºidesfãºoarã activitatea în domeniul petrolului ºi gazelor ºi al aluminiului, amresponsabilitatea, pe de o parte, de a-mi informa colegii despre activitãþileUniunii Europene în ariile care ne intereseazã pe noi (politica energeticã, poli-tica de mediu, relaþii externe, extindere etc.) ºi de a analiza potenþialul impactal acestor activitãþi (sau propuneri legislative), ºi, pe de altã parte, de a repre-zenta interesele firmei mele în relaþia cu oficialitãþile europene. Ca orice cetãþean român, sunt mândrã de faptul cã România va deveni mem-bru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Apartenenþa laclubul european nu oferã numai drepturi, ci ºi responsabilitãþi, ºi voi urmãri cuatenþie comportarea României în structurile europene. Aºa cum ne mândrimîn fiecare zi de colegii care ºi-au creat o carierã de succes în Bruxelles-ul euro-pean (pentru mai multe detalii recomand studiile Clubului «România-UE» peaceasta temã), tot aºa sper sã mã mândresc ºi cu faptul cã sunt cetãþean alunui stat membru care aderã la valorile europene.“

Radu CIOPONEAS-a nãscut la Oradea, este în Bruxelles din 1997 ºi în prezenteste expert la Organizaþia Europeanã pentru siguranþa navigaþiei europene – EUROCONTROL. A fost preºedinte la Clubului în perioada 2004 – 2005.

„Activitatea proprie implicã responsabilitãþi la nivel european, în sen-sul integrãrii ºi armonizãrii standardelor de trafic aerian, mãrireacontinuã a nivelelor de siguranþã a traficului aerian, în contextul uneicreºteri continue ºi accelerate a cererii. Evident, perspectiva euro-peanã pe care oam prin natura po-ziþiei mã face sãprivesc poate maiobiectiv România ºiintrarea în UE. Caorice mariaj liberconsimþit, benefi-ciile vor fi multiplede ambele pãrþi iarunele farfurii spartepe parcurs nu vorface decât sã întã-reascã aceastã le-gãturã. Mã consi-der norocos cã mãnumãr printre ceicare au participat laeforturile de inte-grare într-o fazãrelativ incipientã,când am devenitexpert european.“

VoichiþaSînzianaRADUNãscutã la Timiºoara, lucreazã în Bruxelles-uleuropean din anul 2000, în prezent fiind con-sultant pentru proiecte europene ºi campanii de comunicare la FIA (FederaþiaInternaþionalã a Automobilului – Biroul UE). În prezent este preºedinta Clubului„România-UE“ Bruxelles.

„În momentul când am început sã mã implic, cahobby, în organizarea de proiecte ºi campanii lascarã europeanã nu mi-am dat seama cã voi

face din asta o meserie. Dar iatã cã dupã aproape 10 ani sunt încã în domeniu, mi-amdeschis propriul cabinet de consultanþã în afaceri europene ºi lucrez pentru clienþi precumFederaþia Internaþionalã a Automobilului (FIA) sau NATO. Scopul meu este de a contribui la ajustarea imaginii României de aici de la Bruxelles ºi dea arãta cã românii pot fi la rândul lor profesioniºti, creativi ºi competenþi. Acesta este ºi unuldintre motivele pentru care a fost fondat Clubul «România–UE» ºi sunt mândrã sã amonoarea sã lucrez alãturi de colegi dedicaþi ºi capabili.“

Seria de proiecte organizate de Clubul „România-UE“ va continua cu un evenimentde amploare, organizat la Bruxelles, probabil în jurul datei de 15 ianuarie 2007.Obiectivul principal este diseminarea mesajului românesc pe structura europeanã.Statistic se confirmã deja existenþa unui grup mare de români angrenaþi activ înmecanismul capitalei europene. Se analizeazã dacã mesajul individual românesc din Bruxelles se poate amplifica cu prilejul aderãrii României la Uniunea Europeanã.Cu acest prilej se va lansa ºi studiul „România în capitala Europei – de la succes individual la un posibil succes global“.

Foto: www.infoeuropa.ro




9þãran cu cod IBANOBLIGAÞIILE FERMIERILOR

Identificarea ºi înregistrareaanimalelorIdentificarea animalelor a devenit o prioritate în UniuneaEuropeanã, mai ales dupã ce ºepteluri importante debovine au fost afectate de criza de encefalopatie spongi-formã (maladia vacii nebune). Deºi existau ºi mai înainteprevederi legislative privind identificarea ºi înregistrareaanimalelor, în ultimii ani stricteþea acestora a fost accen-tuatã, scopul fiind acela de a putea preveni ºi contracaracât mai eficace cu putinþã orice ameninþare de acestgen.În acest moment, cel mai complex cadru de reglementa-re este cel aplicat în cazul bovinelor, dar tendinþa UniuniiEuropene este de a extinde reglementãrile pentru bovi-ne ºi pentru celelalte categorii de animale.Din 2007, conform cerinþelor europene, fermierul poatesolicita sprijin financiar pentru animale doar dacã aces-tea sunt identificate, adicã sunt crotaliate ºi figureazã înbaza de date a Autoritãþii Naþionale Sanitar Veterinare ºipentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA).Astfel, una dintre obligaþiile fermierilor este aceea de apermite oficialilor ANSVSA identificarea ºi înregistrareaanimalelor pe care le deþin în gospodãriile individualesau în ferme.

Pentru animalele existente în gospodãriile populaþiei,responsabilitatea declarãrii acestora revine deþinãtorilorsau proprietarilor de animale, prin înscriere oficialã în re-gistrul agricol þinut de primãrii, iar pentru animalele dinferme sau exploataþii agricole, responsabilitatea privindmodificãrile apãrute în efectiv revine conducerii execu-tive a acestora.Implementarea procedurii de identificare se realizeazãcu ajutorul a patru instrumente:� marca (crotalia) pe urechea animalului;� baza de date computerizatã la nivel naþional cu evi-

denþa animalelor;� paºaportul animalului;� registrul de exploataþie întocmit de fiecare deþinãtor

de animale.Fiecare crotalie (marcã) trebuie sã conþinã date despreautoritatea competentã ºi locaþia animalului. Realizareabazei de date computerizate este responsabilitateaANSVSA, care trebuie sã aibã permanent sub controltoate miºcãrile animalelor (schimbare de proprietate, ex-porturi, importuri etc.).În ceea ce priveºte fermele, registrul de exploataþie tre-buie sã conþinã înregistrãrile privind numãrul unic deidentificare a animalului, naºterea, transferul, moarteaanimalului, adresa proprietarului sau a deþinãtorului, pre-cum ºi numele ºi semnãtura reprezentantului ANSVSA.

Vaccinarea contrapestei porcine a golittârgurile de animale

Târgul de animale de la margineaoraºului Râmnicu Sãrat e gol la în-ceput de decembrie. Câþiva þãranise tocmesc pe un godac de câtevaluni, când în obor îºi face apariþiaunul dintre medicii veterinari din cir-cumscripþie. Imediat, afacerea cade,iar proprietarul animalului pleacã

repede de la locul faptei. „Nu e vac-cinat, cã nu s-a dat încã drumul lavaccin, ºi n-am voie sã-l vând. De-aia plec“, recunoaºte omul, lo-calnic dintr-un sat de lângã RâmnicuSãrat.Ce reprezintã însã aceastã mãsurã?La 1 decembrie, în România a înce-

put în mod oficial campania de vac-cinare a porcilor contra pestei por-cine, dupã ce Guvernul a aprobat în29 noiembrie 2006 programul strate-gic privind eradicarea acestei boli.Decizia a fost una extrem de dificilãpentru România, dat fiind cã în Uni-unea Europeanã este interzis acestvaccin.Dar apariþia unor noi focare de pestãîn ultimii doi ani a demonstrat cã mã-surile preventive luate de autoritãþinu au avut eficienþa doritã, iar peri-colul apariþiei unei epidemii în com-plexurile de creºtere a porcilor a de-terminat adoptarea acestei soluþiiextreme. Având în vedere implicaþi-ile pe care le-ar avea pe piaþa inter-nã o astfel de epidemie – incluzândºi plata despãgubirilor pentru fermi-erii afectaþi – Executivul a decis în-ceperea campaniei de vaccinare. ªiasta chiar dacã reversul medaliei îlconstituie interdicþia de a exportacarne de porc sau produse din porcpe piaþa europeanã, unde vaccinulprofilactic este interzis.Campania de vaccinare a porciloreste structuratã în trei faze. În primaetapã sunt vaccinaþi toþi porcii în

vârstã de peste 20 de zile, pe dura-ta campaniei de vaccinare fiindinterzisã miºcarea în scop comerciala porcilor vaccinaþi. Cea de-a doua etapã va începe ladata de 1 martie 2007, când vor fivaccinaþi toþi porcii care nu au fostvaccinaþi în prima etapã, purceiiproveniþi de la scroafele vaccinate(la vârsta de 8-9 sãptãmâni) ºi oricealþi porci cumpãraþi de crescãtorii ºinevaccinaþi.Ultima etapã va începe de la 1 sep-tembrie 2007, când se vor vaccinatoþi porcii cu vârsta mai mare de 60de zile.Programul de vaccinare se va aplicape întreg teritoriul României, iar con-secinþa sa directã este cã vor fi com-ercializaþi numai porcii vaccinaþi ºinumai pe piaþa româneascã. Costultotal al programului este estimat la45,3 milioane de euro.„Pe mine n-o sã mã coste nimic vac-cinarea“, recunoaºte Vasile Popes-cu, þãranul din târgul de animale.„Dar singura problemã e cã, pânãcând îmi vaccineazã porcii, nu maipot sã-i vând. ªi eu din asta maiscoteam un ban“, ofteazã omul.

Drumul de þarã mocirlos, lipsamijloacelor de transport încomun ºi cizmele de cauciucau devenit o amintire pentrumembrii unor comunitãþirurale. Programele SAPARDau permis primarilor care ºi-au dat interesul sã obþinãfinanþãri cu ajutorul cãrora ºi-au dus satele mai aproapede standardele europene.

Vlad Telibaºa

Primul proiect realizat în Româniacu ajutorul fondurilor SAPARD s-a fãcut în satul Prundeni, judeþulVâlcea. În fapt este vorba de undrum care leagã comuna Prun-deni de drumul naþional. Cei peste4500 de sãteni beneficiazã acumde un drum nou în lungime de 7,3kilometri pentru care au fost nece-sari un milion de euro.

„A fost destul de greu la început.A fost primul proiect al nostru darºi al reprezentanþilor SAPARD.Cea mai mare bãtaie de cap amavut-o cu dosarul, însã dupã unan de muncã am reuºit sã ne

îndeplinim visul“, spune Ioan Ho-rescu, primarul din Prundeni. De-spre beneficiile proiectului, Hores-cu spune cã se poate vorbi zile înºir. „În afarã de confortul oferit deun drum asfaltat, oamenii au de-

venit mai responsabili în sensulcã s-a schimbat respectul pentrucomunitate ºi fiecare vrea sã se

gospodareascã mai bine“, conti-nuã primarul. Unul din marile re-grete al reprezentanþilor comuneie cã nu au reuºit sã-ºi punã lapunct reþeaua de canalizare ºi ga-ze naturale înainte de realizareadrumului.„Le vom face pe toate uºor, uºor.Avem deja proiecte pentru obþine-rea de finanþãri necesare introdu-cerii de canalizare ºi apã curentã.De asemenea, ne-am propusrealizarea a patru generatoare deenergie eolianã precum ºi con-trucþia unei rampe ecologice pen-tru selectarea ºi valorificarea de-ºeurilor“, îºi încheie Ioan Horescuplanurile care vor transformaPrundeni într-un sat european.Un proiect similar, de data aceas-ta în vestul þãrii a fost realizat încomuna Giulvãz, judeþul Timiº.Opt kilometri de drum astfaltat ºiaproape nouã sute de mii de euro

sunt cifrele proiectului de careoamenii locului sunt mândri. Dru-mul va lega localitãþile Giulvãz,Rudna ºi Crai Nou.„Cam un an ºi douã luni a trecutde la depunerea documentaþieipânã la momentul în care au înce-put lucrãrile efective. E un lucruextraordinar pentru comuna noas-trã. Înainte de asfaltarea drumu-lui, distanþa de opt kilometri, dinGiulvãz pânã în Crai Nou, se par-curgea în jumãtate de orã, camtot atât cât e necesar pentru aajunge la Timiºoara, care e la 30de kilometri de noi“, relateazãIoan Gillinger, primarul comunei.Realizarea drumului va face posi-bilã valorificarea zonei ºi din punctde vedere turistic ºi economic,castelul baronului Nicolici, situatîn comuna Giulvãz, fiind un obiec-tiv de mare interes pentru comuni-tate.

SAPARD a schimbat faþa drumurilor de la þarã

Foto: Florea Trifoi

10 Black Black 10

10 Black Black 10


euro-cetãþeanul ESCU10Caracteristici ale þãrilor UE

(urmare din nr. 5)

Emil Neacºu

Grecia� are cea mai mare flotã maritimã comercialã din lume.

Flota comercialã a Greciei reprezintã 16% din totalulvaselor comerciale din lume.

Ungaria� 45 din primele 50 de companii multinaþionale au

reprezentanþe în Ungaria. Irlanda� economia Irlandei a fost declaratã a treia din cele mai

liberalizate economii mondiale. Italia� este a 6-a economie a lumii. În Italia sunt cele mai

multe monumente aflate pe lista de patrimoniu aUNESCO.

Letonia� are cea mai mare creºtere a PIB din Uniunea

Europeanã: 10,2% în 2005. Lituania� rata inflaþiei din Lituania este cea mai scãzutã din UE. Luxemburg� cetãþenii din acest stat sunt pe locul doi în lume la

nivelul de trai ºi la venit pe cap de locuitor. Are cel maimare PIB pe cap de locuitor (59.000 de dolari) dinlume.

Malta� în fiecare an þara este vizitatã de 1,2 milioane de

turiºti, de trei ori mai mulþi decât numãrul populaþiei. Olanda� o treime din teritoriul Olandei este sub nivelul mãrii.

Cel mai înalt punct geografic din Olanda are 1.000 demetri ºi este considerat „munte“. Deºi ocupã 0,008%din suprafaþa lumii, Olanda este numãrul 3 mondial înclasamentul statelor care exportã produse agricole.Portul Rotterdam este cel mai mare din lume.

Polonia� forþa de muncã polonezã este una dintre cele mai pu-

ternice din lume ºi este a treia în lume ca grad de uti-lizare, înaintea celor din SUA ºi Japonia.

Portugalia� ar putea ajunge pe locul 10 în lume pe piaþa turismu-

lui, pânã în 2020, potrivit Organizaþiei Mondiale aTurismului. În Portugalia existã, în medie, un profesorla 9 elevi, cel mai ridicat raport din lume.

Slovacia� în Slovacia se aflã centrul geografic al Europei (dealul

Krahule de lângã oraºul Kremnica). Slovenia� are una dintre cele mai performante economii din

Europa Centralã ºi de Est. Spania� 13 din principalele 15 companii petroliere ºi de gaz din

America de Nord au manageri spanioli. Suedia � 45,3% din membrii Parlamentului suedez sunt femei.

Suedia este a treia þarã din lume la exportul de muzi-cã, dupã SUA ºi Marea Britanie. Suedia este lidermondial în protecþia mediului înconjurãtor ºi inten-þioneazã sã devinã prima þarã din lume independentãde petrol, pânã în 2020.

Marea Britanie � Londra este cea mai mare piaþã de comerþ exterior din

lume. Marea Britanie este cel mai mare exportatorspre SUA ºi este þara care primeºte cele mai multeinvestiþii americane din Europa. Marea Britanie estepe primul loc în lume la producerea de energieeolianã.

Bruxelles este adesea numit „capitala Europei“ ºi nu-mele sãu este atât de legat de Uniunea Europeanã, în-cât de multe ori Bruxelles-ul înseamnã, de fapt, UE. Ca-pitala celei de-a treia regiuni belgiene, alãturi de Valoniaºi Regiunea Flamandã, ºi capitala Belgiei, Bruxelles areo zonã metropolitanã cu 2 milioane de locuitori. În 1958Bruxelles a fost ales pentru a gãzdui sediul ComunitãþiiEconomice Europene, astãzi UE. Comisia Europeanã ºiConsiliul European îºi au sediile aici, iar Parlamentul Eu-ropean are, de asemenea, unul dintre sedii, în care auloc anumite ºedinþe. NATO are, de asemenea, sediul laBruxelles, astfel încât multe þãri au câte trei ambasadoriaici: pe lângã UE, pe lângã NATO ºi reprezentantul înBelgia. Numeroase alte instituþii europene îºi au sediulîn acest oraº cosmopolit ºi multe organizaþii ºi regiunisunt reprezentate prin birouri care le susþin ºi le promo-veazã interesele aici.

Adrian Lungu

SIMBOLURI EUROPENE

Trecem la euro pânã în2014România ar putea adera la zonaeuro în intervalul de timp 2012-2014, a declarat MugurIsãrescu, guvernatorul-ºef alBãncii Naþionale a României, încadrul unor seminariidesfãºurate la sfârºitul lunii trecute.

Bogdan Asaftei

Procesul de trecere la euro, care în-seamnã renunþarea la monedanoastrã naþionalã, la leu, ºi adopta-rea monedei unice europene, trebu-ie realizat în mai multe etape. Iarpentru a ajunge la aceste etape estenecesar ca þara noastrã sã îndepli-neascã o serie de condiþii cruciale,legate de nivelul inflaþiei, al dobân-zilor, al cursului valutar, al deficituluiºi al datoriei publice. De altfel, Ro-mânia îndeplineºte douã dintre con-diþiile majore pentru admiterea înzona euro: are un deficit bugetar subtrei procente din produsul intern brut(PIB) ºi o datoria publicã mai micãde 60% din PIB. Totuºi, rãmâne deîndeplinit condiþia reducerii inflaþieipânã la nivelul de 2%, condiþie careeste încã departe de a fi atinsã.Astfel, o etapã importantã în adopta-rea monedei europene va fi intrareaîn Exchange Rate Mechanism II în-tre 2010 ºi 2012. ERM II este meca-nismul european al ratelor de

schimb, care presupune, în cazulnostru, fixarea unei anumite paritãþieuro-leu, în jurul cãreia cursul stabilitde piaþã sã varieze într-o marjã deplus/minus 15%. Pentru a putea îndeplini dezideratultrecerii la euro, România trebuie sãpunã la punct un program de con-vergenþã, prin care sã fie stabiliþipaºii necesari pentru aderarea lazona euro. Iar acest program ar pu-tea fi realizat chiar în cursul acesteiluni, potrivit prim-viceguvernatoruluiBNR, Florin Georgescu. Un plan deconvergenþã riguros, cu obiectiveeconomice ferme, ar putea determi-na ºi autoritãþile sã adopte mãsurileºi reformele necesare.

Noi ºi euroRomânia, ca ºi celelalte state mem-bre ale Uniunii Europene, trebuie sã

adopte moneda unicã, chiar dacã nuexistã o limitã exactã de timp. Cu ex-cepþia Marii Britanii ºi a Danemarcei,care au obþinut derogãri permanen-te, toate celelalte state trebuie sãadopte moneda euro. Tocmai deaceea, un plan foarte bine pus lapunct creºte ºansele unui parcursfãrã convulsii cãtre moneda euro-peanã. În plus, cele mai multe þãri auadoptat deja moneda europeanãsau o vor face pânã-n 2014, ceea cele va conferi un avantaj competitivfaþã de noi. În acelaºi timp, un planclar de trecere la euro reprezintã unsemnal foarte puternic pentru inves-titorii strãini. Adoptarea monedei eu-ropene are avantaje ce se resimt di-rect la nivelul populaþiei. Astfel, unuldintre avantaje este cã, odatã adop-tat euro, vom avea o ratã scãzutã ainflaþiei, dar ºi dobânzi reduse la

împrumuturile bancare, exact cumîntâlnim în UE. Adoptarea monedeieuropene presupune, dupã cumspuneam, ºi reducerea inflaþiei, careeste cel mai dificil criteriu de înde-plinit. Mai mult chiar, necesitatea dea reduce inflaþia va avea efect ºiasupra salariilor, care nu vor creºtemult peste ritmul de dezvoltare aproductivitãþii muncii. Cu alte cuvin-te, creºterea salariilor va depinde deproductivitatea muncii.

Bulgaria înainteaRomânieiVecinii noºtri bulgari ar putea adop-ta moneda unicã înaintea noastrã.Potrivit planului Bãncii Naþionale dela Sofia, data la care bulgarii vortrece la euro ar putea fi anul 2010.În schimb, este posibil ca cele douãmembre noi ale UE sã depãºeascãUngaria la acest capitol. Recent,mai multe voci au afirmat cã Româ-nia ºi Bulgaria ar putea adopta mo-neda euro înaintea Ungariei, deoa-rece Budapesta se confruntã cu undeficit bugetar foarte mare. Potrivitlui Kai Stukenbrock, director asoci-at la agenþia de rating Standard &Poor’s, deficitul public al Ungarieiar putea ajunge în acest an la 10%din PIB. Din acest punct de vedere,cele douã noi state membre aleUniunii Europene au un nivel multmai ridicat de stabilitate.

Marina Sturdza:

„Suntem o rãscruce esenþialã în Europa“Prinþesa Marina Sturdza, vicepreºedinteleCamerei de Comerþ româno-britanice aacordat „euROpeanului” un interviu în caredescrie cum sunt vãzute cele douã noi stateintrate în UE de la Londra. Marina Sturdzamai vorbeºte ºi despre evoluþia relaþiilor deafaceri dintre România ºi Marea Britanie,percepþia realã sau falsã a imigranþilor,copiilor abandonaþi ºi corupþiei.

Emil Neacºu

euROpeanul: Cum se vede România de laLondra, în prezent, în condiþiile în careMarea Britanie a menþinut un regim de vizepentru români pânã la 31 decembrie 2006 ºise opune liberei circulaþii a forþei de muncã?

Marina Sturdza: Perspectiva mea este dublã,pentru cã sunt româncã ºi locuiesc în Anglia, aºacã privesc lucrurile ºi prin inimã, ca româncã, dar ºipragmatic pentru cã locuiesc acolo. Ce mi se parecã a lipsit foarte mult este o campanie de informaredin ambele pãrþi, în România ºi în Anglia, pentru cãsunt mai multe iluzii ºi deziluzii în þarã la noi decâtîn Anglia. Din nefericire, mulþi dintre românii care auajuns în Anglia în ultimii ani nu au fost cei care ne-au reprezentat cel mai strãlucit. Sosirea valuluide români ºi de bulgari care se prevede nu esteproblema noastrã, este o problemã de absorbþie înAnglia. De exemplu, în valul anticipat în 2004, cânda aderat ºi Polonia, se anticipa un numãr relativrestrâns de imigranþi, care s-a multiplicat de 100 deori. Adevãrul este cã o societate nu poate sãabsoarbã decât un numãr limitat de persoane, ºiasta este marea problemã pentru sistemul dinAnglia, nu poate accepta un val imens. Sunt motivefoarte pragmatice pentru a limita numãrul imi-granþilor. Eu cred cã problema este exageratã decãtre presã, ºi cea britanicã ºi cea românã. Eu credcã românii care vor candida pentru un loc demuncã în Marea Britanie au deja cunoºtinþelenecesare, sunt extrem de bine educaþi ºi pot lucraîn domenii în care este mare nevoie de forþã demuncã în Anglia. Eu cred cã este o obligaþie aguvernului român dar ºi a celui englez de a face ocampanie de informare mai precisã, pentru cãacum este o dezinformare.

euROpeanul: Nu este cam târziu pentrudemararea acestei campanii de informare?

Marina Sturdza: Nu cred. Niciodatã nu estetârziu pentru a învãþa. În plus, nu sunt toate opini-ile negative, la Londra.

euROpeanul: Care ar fi domeniile industriale în care firmele româneºti arputea pãtrunde pe piaþa britanicã?

Marina Sturdza: Investiþiile româneºti cresc înMarea Britanie dar investiþiile engleze nu crescsuficient de rapid în România. Dar din câte vãd,existã un interes foarte mare pentru dezvoltarearelaþiilor economice. România este o piaþã doritã.

euROpeanul: Amânarea acordãrii vizelor nu a frânat dezvoltarea relaþiilor comerciale?

Marina Sturdza: Nu cred. Anglia este þara carene-a ajutat cel mai mult pe o lungã perioadã detimp. Noi depindem foarte mult de buna lorpãrere, mai ales cã s-au implicat foarte mult înprocesul de aderare a României la UE. Din dis-cuþiile avute de mine cu reprezentanþii guvernuluide la Londra mi-am dat seama cã, din contrã, eiþin foarte mult la relaþia cu România. Mai existã unfactor: în lumea asta ºubredã ºi volatilã, de secolese vorbeºte de poziþia geostrategicã a României.Aceastã poziþie strategicã începe sã aibã un înþe-les ºi mai profund acum, dacã vrei sã faci busi-ness sau sã te aperi. Suntem o rãscruce esenþialãîn Europa. Pe lângã aceasta, pentru þãrile dinVestul Europei suntem interesanþi pentru cã avemo mânã de lucru extrem de calificatã, cu un nivelde educaþie remarcabil ºi o gândire occidentalã.Noi ne-am considerat dintotdeauna legaþi deEuropa. Mai este o calitate importantã: româniiînvaþã foarte repede ºi sunt foarte adaptabili.

euROpeanul: Ce se va întâmpla dupã 1 ianuarie 2007?

Marina Sturdza: Nu cred cã se va întâmplamult de pe o zi pe alta, pentru cã un lucru estelegea, altul este punerea ei în aplicare ºi un altreilea sancþiunile în cazul în care legea nu seaplicã. Acesta este un proces ºi aderarea trebuiegânditã ca un proces. Acum se instaleazã o serie

de reguli absolute ale „jocului“, dar n-o sã neschimbãm de pe o zi pe alta.

euROpeanul: Ce alþi factori, în afarã de imigraþie, au stricat imaginea României înMarea Britanie? Au existat factori politici?

Marina Sturdza: Da, au existat anumite cliºeecare se tot citeazã. De exemplu, situaþia copiilorabandonaþi. Eu mã ocup ºi de acest domeniu ºiconstat cã se tot vehiculeazã cifre vechi de 15 ani.Tot vedem datele acestea, cã sunt 100.000 decopii abandonaþi în instituþii... Nu este deloc ade-vãrat! Sunt sub 36.000.

euROpeanul: Baronesa Nicholson s-a implicat în aceastã campanie.

Marina Sturdza: Eu cred cã România ar trebuisã-i mulþumeascã foarte mult baronesei Nichol-son, care a fost durã câteodatã, dar durã pentrucã era în cunoºtinþã de cauzã. Adevãrul este cãRomânia a fãcut cei mai mari paºi în acest dome-niu. Recent s-a deschis la Baia Mare un centru încare românii îi învaþã nu numai pe vecini dar ºi pecei din þãri din Europa de Vest care sunt cele maibune practici în îngrijirea copiilor ºi cum sã-i ajuþisã iasã din instituþii ºi sã-i reintegrezi dupã ce auîmplinit 18 ani.

euROpeanul: ªi care ar fi o altã patã peimaginea României?

Marina Sturdza: Alt subiect care revine con-stant este corupþia ºi cred cã în ultimele luni per-cepþia s-a ameliorat pentru cã, pentru prima datã,începe sã fie o transparenþã la nivel înalt.

euROpeanul: Cum influenþeazã emigraþiaromânã ºi în special nobilimea românã medi-ul politic britanic?

Marina Sturdza: Nu foarte mult. Marea Britanieeste o þarã extraordinar de pragmaticã ºi extraor-dinar de civilã.

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11la sfat cu cititorii

Finanþare pentrustart-up ºi microîntreprinderiMinisterul Integrãrii Europene a lansat proiectul „Sche-mã de microfinanþare pentru start-up-uri ºi microîntre-prinderi“, din cadrul programului PHARE 2005. Cuaceastã ocazie a fost semnat Acordul de Finanþare întreMinisterul Integrãrii Europene, Banca Europeanã pentruReconstrucþie ºi Dezvoltare ºi Delegaþia Comisiei Euro-pene. Schema de microcredite pentru întreprinderi nouînfiinþate ºi microîntreprinderi, cu un buget de 58,02 mi-lioane euro, îºi propune sã încurajeze dezvoltarea eco-nomicã prin asigurarea ºi dezvoltarea serviciilor finan-ciare pentru sectorul de afaceri.

Ajutoare de stat pentru cercetare-dezvoltareÎncepand cu 1 ianuarie 2007 statele membre ale UniuniiEuropene vor putea acorda mai uºor ajutoare de statpentru cercetare, dezvoltare ºi inovare, informeazã „Eu-Ro Newsletterul“ publicat de Guvern. Comisia Euro-peanã a adoptat un nou Cadru pentru Cercetare, Dezvol-tare ºi Inovare (CDI), care oferã statelor membre liniile di-rectoare pentru acordarea ajutoarelor de stat în domeniulCDI fãrã ca prevederile Tratatului sã fie încãlcate.Comisia va accepta ajutorul de stat direcþionat cãtrezone din piaþã care, confruntându-se cu dificultãþi, împie-dicã inovarea. Asemenea proiecte ar putea sã includãajutor pentru studii de fezabilitate, pentru întreprinderinoi ºi inovative, pentru angajarea de personal înalt cali-ficat ºi pentru dezvoltarea unor clustere de inovare.„Cu noul cadru pentru CDI, statelor membre ar trebui sãle fie mai uºor sã foloseascã instrumentul ajutorului destat pentru a mãri numãrul proiectelor CDI din mediul pri-vat. Rãmâne la latitudinea statelor membre sã acþionezeastfel încât sã profite cât mai bine de aceastã oportuni-tate“, a spus Neelie Kroes, comisarul european pentrucompetitivitate.

Autoare de stat pentru agriculturãComisia a adoptat pe 6 decembrie 2006 o nouã legis-laþie privind acordarea de ajutoare de stat în sectorulagricol, potrivit „Eu-Ro Jurnal“ al Camerei de Comerþ ºiAgriculturã Bucureºti. Aceastã legislaþie conþine, în pri-mul rând, o reglementare de scutire care permite state-lor membre sã nu notifice ajutorul de stat acordat între-prinderilor mici ºi mijlocii cu activitate de producþie agri-colã, cu condiþia îndeplinirii anumitor cerinþe. În al doilearând, a fost publicat un ghid care completeazã regle-mentarea prin stipularea regulilor aplicabile ajutoruluinotificat. Cele douã documente se referã la perioada2007-2013. Noua legislaþie corespunde în întregime po-liticii Comisiei Europene privind dezvoltarea ruralã ºiconstituie un pas înainte în procesul de simplificare a re-glementãrilor. Ca parte a acestui proces, vor fi abrogateghidul privind ajutorul de stat pentru publicitate ºi celprivind testele pentru encefalopatiile spongiforme bovi-ne, animalele moarte ºi deºeurile din abatoare, precumºi informaþiile Comisiei privind acordarea ajutorului destat sub forma creditelor de gestiune. Ghidurile privindajutorul de stat în sectorul agricol pentru perioada 2000-2006 vor continua totuºi sã se aplice în cazuri foartespecifice, pentru o perioada limitatã, dupã 1 ianuarie2007.

Ministerul de Finanþe detaliazã paºii pe care trebuie sã-iparcurgã un solicitant de fonduri europene postaderare.Informaþiile sunt publicate în buletinul de integrare euro-peanã „Eu-Ro Newsletter“, al Guvernului României

Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeazã cererea definanþare ºi anexele solicitate de Autoritatea deManagement. Existã un model de cerere definanþare standard pentru toate cele trei pro-grame operaþionale, cu anexe diferenþiate pefiecare fond în parte.

Pasul 2: Cererea de finanþare este transmisã Organis-mului Intermediar / Autoritãþii de Management.

Pasul 3: Este verificatã conformitatea administrativã acererii de finanþare, potrivit procedurilor interneale fiecãrei Autoritãþi de Management.

Pasul 4: Dupã verificarea conformitãþii administrativeurmeazã verificarea eligibilitãþii proiectului. Cri-teriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezen-tate în Programul Complement ºi trebuie apro-bate de cãtre Comitetul de Monitorizare.

Pasul 5: Evaluarea tehnicã ºi financiarã a proiectului.

Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor apro-bate de Comitetul de Monitorizare.

Pasul 7: Aprobarea proiectului ºi semnarea contractuluide finanþare

ÎNTREBÃRI DESPRE FINANÞÃRI

ªAPTE PAªI PENTRU A OBÞINE FINANÞARE

(urmare din pagina 1)euROpeanul: Cât de grav este cã informaþia despre UE nu a ajunstotuºi la mulþi din cetãþenii de rând,mai ales în mediul rural, în ciudamultor campanii de informare? Vorrecupera, vor învãþa pe parcurs?

Sorin Ioniþã: Nu e aºa grav, pentru cãnimic nu se va întâmpla nou în mediulrural pânã prin august-septembrie,când, în cel mai bun caz, vor începeplãþile directe cãtre fermierii înregistraþi.Cei care nu sunt acum pe piaþa oficialãcu produse agricole nu vor fi nici dupãaceea, iar în momentul de faþã pro-ducþia micã, strict ruralã de carne ºi lac-tate – produsele afectate cel mai tare deregulile noi de igienã – nu e chiar aºavoluminoasã. Procesatorii mijlocii ºimari se vor adapta sau vor dispãrea,dar au avut destui ani sã afle despre cee vorba ºi sã se punã la punct. Nici înEuropa de Vest fermierii simpli nu ºtiumare lucru despre UE în general, în

afarã de cele câteva proceduri ºi insti-tuþii care îi intereseazã direct, cu careau învãþat sã lucreze treptat, din expe-rienþa directã, nu din pliantele ºi semi-narele guvernului.

euROpeanul: Credeþi cã avem par-lamentari pregãtiþi pentru a devenieuroparlamentari?

Sorin Ioniþã: Sã nu exagerãm, poziþiade europarlamentar nu e chiar aºa pre-tenþioasã cum se spune. Dimpotrivã,este mai puþin solicitantã decât una deparlamentar naþional, cu atribuþii ºi pre-siuni mai puþine. E vorba mai mult de oºansã de socializare ºi lobby europeanpe linie de partid, din care fiecare profitãmai mult sau mai puþin, dupã cum îiduce capul ºi resursele. Dar poþi fi com-pletamente inept ºi sã stai acolo foartebine patru ani, cu condiþia sã taci dingurã, sã faci act de prezenþã ºi sã nufaci cine ºtie ce prostii prin Bruxelles(furat din magazine etc.).

Vrei informaþiidespre UE? Sunã laAlo, Europa!„Dupã aderare ni se vor mai da bonuri valorice?“ Aceasta estenumai una din întrebãrile adresate centrului de informare „Alo,Europa!“. Gheorghe Griguþã, expert la Direcþia Negocieri deAderare ºi Preluare Acquis Comunitar din cadrul MinisteruluiMuncii ºi Alexandrina Petrea, consilierã de integrare la MIE auclarificat aceastã problemã. Acordarea beneficiilor salariale nueste influenþatã de aderarea României la Uniunea Europeanã,fiind un rezultat al negocierilor sindicale (sistemul bugetar) saual negocierilor contractului individual de muncã cu angajatorul(sistemul privat). Într-un stat cu economie de piaþã funcþionalã,piaþa este cea care regleazã natural cererea ºi oferta de forþã demuncã. Atunci când cererea depãºeºte oferta de locuri demuncã, este foarte posibil ca angajatorii sã vinã în întâmpinareaangajaþilor cu pachete salariale atrãgãtoare, pentru ca aceºtiasã le rãmânã fideli. Sumele aferente acestor pachete salarialenu au legãturã cu normativele europene.Cu siguranþã tuturor ni s-a întâmplat sã ne întrebãm ce schim-bare va aduce aderarea pentru domeniul în care ne desfãºurãmactivitatea de zi cu zi. Pentru rãspunsuri, cei interesaþi pot sunala Ministerul Integrãrii Europene, la numãrul 080-080-2007 –Centrul telefonic „Alo, Europa!“, de luni pânã vineri, între orele9.00-17.00.

Specialiºtii din cadrul Ministerului In-tegrãrii Europene, ai Autoritãþii Na-þionale Sanitar-Veterinare ºi ai Mi-nisterului Muncii au rãspuns altor în-trebãri legate de efectele aderãrii.Tot mai mulþi cetãþeni apeleazã laprogramul „Alo, Europa!“ pentru aafla informaþii în diferite domenii deactivitate. Puteþi afla, în aceastã edi-þie a euROpeanului, câteva exem-ple.

Întrebare: Ce este „agriculturaecologicã“? Dupã aderare se vor folosi numai îngrãºãminteecologice?

Rãspuns: Agricultura ecologicã sebazeazã pe minimalizarea folosiriide materiale externe, pe interzice-rea utilizãrii substanþelor chimice desintezã ca îngrãºãminte ºi ameliora-tori ai solului, pesticide, ingredientepentru prepararea furajelor, ingredi-ente ºi auxiliari pentru preparareaalimentelor. Organismele modificategenetic ºi derivatele lor sunt interzi-se în agricultura ecologicã. Produ-sele ecologice provin din agriculturaecologicã ºi sunt însoþite de certifi-catul de produs ecologic, eliberat deun organism de inspecþie ºi certifi-care. Un produs ecologic se identi-

ficã dupã eticheta care trebuie obli-gatoriu sã conþinã referirea la modulde producþie ecologic (de exemplu,unt ecologic/biologic/organic), pre-cum ºi numele ºi codul organismuluide inspecþie ºi certificare. Produseleagriculturii ecologice pot fi maiscumpe decât produsele convenþio-nale pentru cã existã o serie de cos-turi tehnologice care sã asigure res-pectarea standardelor ecologice. Deaceea, existã o serie de mecanismefinanciare prin care UE vine în spri-jinul producãtorilor agricoli careîndeplinesc standardele comunitarede agriculturã ecologicã: plãþi direc-te, sprijinirea procesului investiþio-nal, ajutoare de formare ºi pregãtireprofesionalã, plãþi compensatorii.Utilizarea îngrãºãmintelor ecologiceîn afara sistemului ecologic nu estecondiþionatã însã de momentuladerãrii.Informaþii suplimentare pot fi obþinutede la Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa Ali-mentelor (Str. Negustori nr. 1B, Sec-tor 2, Bucureºti, tel. 021/ 315.78.75,fax 021/312.49.67, e-mail: [email protected], website: www.ansv.ro) ºi de la Ministerul Agriculturii, Pãdurilorºi Dezvoltãrii Rurale (Blvd. Carol,

nr. 24, sector 3, Bucureºti, tel.:021/307.24.24, 021/307.24.46, web-site: www.mapam.ro)

Întrebare: Dupã aderare se vorfolosi crotalii pentru animale?

Rãspuns: Crotalierea bovinelor sepracticã în prezent, ºi se va aplica ºidupã aderarea României la UniuneaEuropeanã. Contravaloarea crotalii-lor este suportatã de la bugetul destat. Crotalierea (aºa-numiþii „cer-

cei“) este o metodã de identificare ºide urmãrire a stãrii de sãnãtate ºi atraseului animalului, necesarã pen-tru siguranþa alimentarã a consuma-torilor. Dacã nu respectã aceste pre-vederi, agricultorii români nu vor pu-tea primi subvenþii de la UniuneaEuropeanã. Pentru detalii suplimen-tare, vã puteþi adresa MinisteruluiAgriculturii, Pãdurilor ºi DezvoltãriiRurale sau Autoritãþii Naþionale Sa-nitar-Veterinare ºi pentru SiguranþaAlimentelor. (Rãspunsurile demai sus au fost furnizate deMinisterul Agriculturii)

Întrebare: Dupã aderare, voimai putea creºte porumbei ?

Rãspuns: Da. Dupã aderarea Ro-mâniei la UE se pot creºte oricespecii de animale domestice sausãlbatice, cu respectarea legislaþieiîn vigoare. Este important sã vãadresaþi Autoritãþii Naþionale Sani-tar-Veterinare ºi pentru SiguranþaAlimentelor pentru a primi detaliidespre regimul de protecþie împotri-va apariþiei ºi rãspândirii gripei avi-are. (Rãspuns furnizat de Cãtã-lina Luca, consilier negociatorla Ministerul Integrãrii Euro-pene)

Ce aduce UE agriculturiiecologice ºi porumbeilor

Trei întrebãri pentru Sorin Ioniþã

Foto: Florea Trifoi – concurs euROpeanul

Foto: Lucian Cuibus– concurs HotNews



12


fãrã glumã :-)

Fotografia „Þãranul român în prag deaderare“, realizatã de LaurenþiuGeorgescu, câºtigã premiuleuROpeanul, constând într-unaparat foto. Concursul de fotografie ºi-a propus sã surprindã o Românie în

prag de aderare. În timpul celor 12 sãptãmâni de concurs, au intrat în competiþie un numãr de 50 defotografii, dintre care au mai fost nominalizate în finalã „Tropa, tropavom intra în Europa“, aparþinând lui

Victor Pascal, respectiv „În drum spre UE“, realizatã de Mirela Rusu.Felicitãri tuturor participanþilor! Galeria cu fotografiile trimise în concurs poate fi accesatã lawww.euractiv.ro sau www.hotnews.ro.

Românii, provocaþi sau nu de informaþii distorsionate din mass-media, au ajuns sã seteamã de ce e mai rãu odatã cu aderarea laUniunea Europeanã. Explozii de preþuri, ºomaj ºi câte ºi mai câte...

La noiMit: Vor creºte preþurile tuturor bunurilor.Realitate: Experienþa extinderilor anterioare ne aratãcã unele preþuri au crescut, într-adevãr. Cu siguranþãînsã cã nu va fi cazul tuturor preþurilor, multe dintre pro-duse urmând sã-ºi pãstreze actualele preþuri în timp cealtele se vor ieftini chiar. E de ajuns sã constatãm cãmulte dintre produsele electronice, de exemplu, sunt maiieftine în multe þãri vest-europene decât în România.Într-un interviu acordat recent ziarului Adevãrul, comisa-rul român desemnat, Leonard Orban, a demontat mitulexploziei preþurilor, spunând: „Cu excepþia câtorva zone,foarte puþine, nu vom asista la o creºtere a preþurilor.Dimpotrivã, în multe zone o sã constatãm o scãdere apreþurilor, pentru cã existã acest proces de concurenþãde pe piaþa europeanã.“

Mit: Românii vor pleca, dupã aderare, la munca de jos,în Europa.Realitate: Dimpotrivã. Cei fãrã calificãri au plecat deja,fie legal, prin diverse programe guvernamentale sau princompanii de intermediere, fie ocolind legile ºi folosindpretexte turistice. Odatã cu aderarea, circulaþia forþei demuncã va deveni mult mai simplã ºi vor apãrea oportu-nitãþi de mobilitate mult mai variate, pentru mai multecategorii de personal. „Mulþi români s-au dus, într-oprimã fazã, pentru munci slab calificate. Dar, încetul cuîncetul, constatãm orientarea din ce în ce mai mare a ro-mânilor spre zone medii ºi mai înalt calificate. Sigur, maiexistã un sector care e de muncã necalificatã sau maipuþin calificatã, dar se subþiazã“, spune Leonard Orbanîn interviul citat mai sus.

La eiCu câþiva ani în urmã, britanicii au aflat din celebra lorpresã tabloidã cã ofertele de tip „cumperi 1, primeºti 2“ar urma sã fie interzise de cãtre UE, ca urmare a unoreforturi germane... În realitate, era vorba despre unraport al unui grup de experþi din þãrile membre, care re-comanda, într-adevãr, o astfel de mãsura. Dar Uniuneanu a adoptat niciodatã astfel de mãsuri.Tot tabloidele londoneze au sunat alarma în 2003 pen-tru cã „lacomii ºefi ai UE“ plãnuiau sã punã mâna pe re-zervele de petrol britanice din Marea Nordului dacãTony Blair ar fi fãcut imprudenþa sã semneze un tratat cuclauze secrete. Dar clauzele nu erau secrete, se refe-reau la asigurarea protecþiei mediului ºi la menþinereafuncþionalitãþii pieþei unice. Tony Blair a semnat docu-mentul ºi Bruxelles-ul nu a „înhãþat“ bogãþiile britanice.

Adrian Lungu

Foto: Laurenþiu Georgescu

Cât de bine cunoºtiUniunea Europeanã?

În 2007 se împlinesc 50 deani de la:

� Semnarea Tratatului de laRoma

� Semnarea Tratatului de laMaastricht

� Semnarea Tratatului de laNisa

Câþi vicepreºedinþi areComisia Europeanã?

� 2� 3� 5

Europol ºi Eurojust (oficiuleuropean pentru cooperarejudiciarã) au sediul la:

� Haga� Praga� Malaga

Înaltul Reprezentant pentruPolitica Comunã Externã ºide Securitate a UEîndeplineºte ºi funcþia de:

� Secretar General alConsiliului Europei

� Secretar General alConsiliului Uniunii Europene

� Secretar General al NATOLimbile de lucru ale instituþiilor europene sunt:

� Engleza, Franceza,Germana, Italiana, Spaniola

� Engleza, Franceza,Germana

� Franceza, Engleza

Rãspunsurile pentru testul dineuROpeanul nr. 5: � Celedouã capitale culturale din2007 vor fi Sibiu ºi Luxemburg.� Ombudsmanul europeaneste Nikiforos Diamandouros.� UE s-a angajat, faþã de Protocolul de la Kyoto sãreducã emisiie cu mai mult de5% faþã de 1990, în perioada2008 – 2012. � Austria, Suediaºi Finlanda au aderat la Uniunea Europeanã în 1995. � Negocierile de aderare aRomâniei la UE au durat 5 ani.

Adrian Lungu

TEST

O publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene ISSN: 1842-6093

Adresa: euROpeanul str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

Un proiect:

Redactori: Adrian Lungu, Cristian Pantazi, Adrian Vasilache, Camelia Moga, VladTelibaºa

Editori proiect: Alexandru Lãzescu, Manuela Preoteasa, Ioana Speteanu

Editori-colaboratori: Marian Chiriac, Cristian Ghinea, Adina Popescu, Octavian Jora, Gabriel Giurgiu, Aida Catanã

Corespondenþi locali: Ambrus Bela, Oana Burghelea, Gabriela Popa, Oliver Kiss, Cãtãlin HegheºEditor coordonator: Ioana MorovanCoordonator proiect MIE: Iulia MunteanuColaboratori din partea MIE:

Ionuþ Sandu, Doina Dobre-Lereanu,Cosmin Belacurencu

Consultanþã - Mercury Promotions: Alina MurrayDTP: Gina Meteleanu, Dan Petrici

Fotoreporteri: Laurenþiu Obae, Silviu PavelCorecturã: Carmen LunguTipar: FrigoMediaPartener de conþinut: (www.hotnews.ro)Parteneri media:Notã: opiniile exprimate în „euROpeanul” aparþinechipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþiaoficialã a Ministerului Integrãrii Europene.

Foto: europa.eu

Românul ºi euro-mitul – Episodul 6:

Despre preþuri ºi oferte „2 în 1“

Foto: Victor Pascal

Foto: Mirela Rusu

Foto: www.home-room.org

Preþuri ºi oferte „2 în 1“ Ultimul pas decisiv ...mie.ro/fisiere_atasate/europeanul6.pdf ·...

Documents

Transcript of Preþuri ºi oferte „2 în 1“ Ultimul pas decisiv ...mie.ro/fisiere_atasate/europeanul6.pdf ·...