14 Craiova þine Eco Sud cu tariful la poartã2016/09/27 · 2.583.463,46 lei, reprezentând...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 6. 6. 6. 6. 6111113 3 3 3 3 2 2 2 2 27 sep7 sep7 sep7 sep7 septttttembrie - 3 octembrie - 3 octembrie - 3 octembrie - 3 octembrie - 3 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Edilii au ieşit din sEdilii au ieşit din sEdilii au ieşit din sEdilii au ieşit din sEdilii au ieşit din stttttadiul „cradiul „cradiul „cradiul „cradiul „credeedeedeedeedeşi nu cerşi nu cerşi nu cerşi nu cerşi nu cercececececettttta” şi iau la puricata” şi iau la puricata” şi iau la puricata” şi iau la puricata” şi iau la puricatsolicitările fsolicitările fsolicitările fsolicitările fsolicitările fiririririrmei carmei carmei carmei carmei care gese gese gese gese gestio-tio-tio-tio-tio-nează platfnează platfnează platfnează platfnează platforororororma ecologică de lama ecologică de lama ecologică de lama ecologică de lama ecologică de laMofMofMofMofMoflenilenilenilenileni

2Amãnunte

în pagina

14Amãnunteîn pagina

Amãnunteîn pagina 74-5

Amãnunteîn paginile

Dosarul CET:ªova 3 anicu închisoare,Bãlan 3 anicu suspendare

















Proiect de sãltatmaºini în

Centrul Vechial Bãniei

































La Rm.Vâlcea crescamenzilepentru ne-respectareacurãþeniei

















PrimãriaCraiovaþine Eco Sudcu tariful la poartã

















27 septembrie - 3 octombrie 2017 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Edilii au ieşit din sEdilii au ieşit din sEdilii au ieşit din sEdilii au ieşit din sEdilii au ieşit din stttttadiul „cradiul „cradiul „cradiul „cradiul „crede şi nu cerede şi nu cerede şi nu cerede şi nu cerede şi nu cercececececettttta”a”a”a”a”şi iau la puricat solicitările fşi iau la puricat solicitările fşi iau la puricat solicitările fşi iau la puricat solicitările fşi iau la puricat solicitările fiririririrmei carmei carmei carmei carmei care gese gese gese gese gestioneazătioneazătioneazătioneazătioneazăplatfplatfplatfplatfplatforororororma ecologică de la Mofma ecologică de la Mofma ecologică de la Mofma ecologică de la Mofma ecologică de la Moflenilenilenilenileni

Un nou proiect de hotãrâre privind majorareatarifului plãtit de municipalitate pentru depozi-tarea gunoiului la Mofleni intrã pe ordinea de zia ºedinþei de consiliu local din aceastã lunã.Documentul ajunge la votul consilierilor localiîn varianta „contra”, cu toate solicitãrile EcoSud propuse la respingere. Din ºapte cereriformulate de administratorul depozitului ecolo-gie, ºase sunt tratate cu refuz, una singurãfiind amânatã pentru o datã ulterioarã, cândedilii se vor convinge prin propria expertizã decalculele efectuate de Eco Sud pentru majora-rea tarifului.

de Nicuºor Fota

Firma de la Mofleni soli-citã consiliului local ma-jorarea tarifului practicat

pentru deºeurile municipale,stabilit în prezent la 21 de europe tonã, venind în plus cu încãºase cereri, toate având ca ob-iect sume de bani care, din cal-culele lor, ar fi trebuit achitatede primãrie, din diverse moti-ve. Proiectul de hotãrâre supusdezbaterii aleºilor locali de con-ducerea executivã a primãriei,aflat deja la a doua variantã pesite-ul municipalitãþii, prevederefuzuri în serie pentru preten-þiile Eco Sud.

Bilanþ provizoriu:ºase refuzuri,o prorogare

Singura excepþie este cea re-feritoare la majorarea tempora-rã a tarifului de depozitare laMofleni în concordanþã cu va-loarea estimatã în Proiectul pri-vind estimarea costurilor de în-chidere ºi monitorizare postîn-chidere a Depozitului EcologicMofleni, caz în care se propuneamânarea deciziei pentru o datãulterioarã. „Art 1. Se prorogãsoluþionarea cererii privind ma-jorarea tarifului de depozitarecu valoarea estimatã în Proiec-tul privind estimarea costurilorde închidere ºi monitorizare

postînchidere a DepozituluiEcologic Mofleni, costuri stabi-lite în baza proiectului întocmitde S.C. ARGIF-PROIECTS.R.L., la o datã ulterioarã, învederea verificãrii acestuia decãtre o persoanã fizicã sau juri-dicã autorizatã. Art.2. Se respin-ge cererea privind introducereasumei de 124.659,03 lei, repre-zentând provizioane de închide-re ºi monitorizare postînchide-re, în structura elementelor decheltuieli, întrucât aceste sumenu sunt aferente perioadei dereferinþã, respectiv august2015-iulie 2016, fiind funda-mentatã ºi în afara termenuluilegal privind prescripþia dreptu-lui material la acþiune, potrivitart. 2517 din Legea nr.287/2009privind Codul Civil. Art.3. Serespinge cererea privind intro-ducerea sumei de 55.881,91 lei,reprezentând pierderile rezulta-

te ca urmare a faptului cã nu afost soluþionatã cererea de mo-dificare a tarifului din iulie2013, în structura elementelorde cheltuieli, întrucât acestesume nu sunt aferente perioa-dei de referinþã, respectiv au-gust 2015-iulie 2016, fiind fun-damentatã ºi în afara termenu-lui legal privind prescripþiadreptului material la acþiune,potrivit art. 2517 din Legeanr.287/2009 privind Codul Ci-vil. Art.4. Se respinge cerereaprivind introducerea sumei de21.493.04 lei, reprezentândfluctuaþiile de T.V.A. în perioa-da 2010-2016, în structura ele-mentelor de cheltuieli, deoare-ce tariful a fost stabilit în euroinclusiv T.V.A. în contractul deasociere încheiat cu PrimãriaMunicipiului Craiova, iar dife-rena de cota de T.V.A. nu este ocheltuialã efectivã, conform

prevederilor art.21 din Legeanr.571/2003 privind Codul fis-cal, coroboratã cu HotãrâreaGuvernului nr.44/2004 privindNormele de aplicare a Coduluifiscal ºi nu se recupereazã printarif. Art.5. Se respinge cerereaprivind introducerea sumei de2.583.463,46 lei, reprezentândajustarea indicelui de preþuri peperioada sept. 2008-iulie 2016,în structura elementelor de chel-tuieli, ce nu poate fi luatã înconsiderare la stabilirea tarifu-lui, deoarece ajustarea tarifuluisolicitat cu indicele preþului deconsum se aplicã la contractelecu tarife calculate în monedanaþionalã. Art.6. Se respingecererea privind introducereasumei de 714.063 lei, reprezen-tând taxa teren, în structura ele-mentelor de cheltuieli, întrucâtaceastã sumã nu este aferentãperioadei de referinþã, august2015-iulie 2016. Art.7. Se res-pinge cererea privind introdu-cerea sumei de 717.938 lei, re-prezentând accesorii ale taxeipe teren, aferente perioadei2008-2012, în structura elemen-telor de cheltuieli, întrucâtaceastã sumã nu este aferentãperioadei de referinþã, august2015-iulie 2016, iar accesoriilesunt cheltuieli nedeductibile fis-cal, conform prevederilor Legiinr.571/2003 ºi ale HotãrâriiGuvernului nr.44/2004 privindNormele de aplicare a acesteia”,

se aratã în proiectul aflat pe or-dinea de zi a ºedinþei de consi-liu local din 28 septembrie.

Motivaþia edililor:”N-avem specialiºti!”

Motivul invocat de municipa-litate pentru amânarea decizieicu privire la unicul articol dinproiectul de hotãrâre rãmas însuspensie este cã aparatul pri-mãriei este deficitar, mai preciscã nu are pe statul de platã spe-cialiºti care sã verifice ºi sã-ºidea cu pãrerea cu privire la pro-iecul depus de ECO Sud. „Seconstatã faptul cã la nivelul au-toritãþii administraþiei publicelocale nu existã specialiºti caresã verifice Proiectul privind es-timarea costurilor de închidereºi monitorizare postînchidere aDepozitului Ecologic Mofleniºi pe cale de consecinþã, acestanu poate fi supus ConsiliuluiLocal al Municipiului Craiovadecât sub rezerva verificãrii ºiactualizãrii acestui proiect con-form art. 12, alin. 4 din H.G. nr.349/2005 privind depozitareadeºeurilor, de cãtre o persoanãfizicã sau juridicã autorizatã. Înfuncþie de rezultatul verificãri-lor urmeazã sã fie supusã ulte-rior Consiliului Local al Muni-cipiului Craiova aprobarea saurespingerea acestui proiect”, searatã în raportul întocmit defuncþionarii Primãriei Craiova.

Primãria þine Eco Sudcu tariful la poartã

















27 septembrie - 3 octombrie 2017www.indiscret.ro

3POLITICÃ

de Dan Olteanu

Înfiinþat de liberalii fidelifostului preºedinte al PNLCãlin Popescu Tãriceanu,

Partidul Alianþa Liberalilor ºiDemocraþilor (ALDE) s-a pre-zentat încã de la început dreptcasa „adevãraþilor liberali“, în-cercând sã atragã de partea lorcât mai mulþi membri PNL. LaDolj, strategia a început sã fieimplementatã spre sfârºitul anu-lui 2015, atunci când deputatulIon Cupã a pus pe picioare or-ganizaþia judeþeanã a partidului.La început cu câte un membrual organizaþiilor de cartier, maiapoi cu foºti consilieri ºi primaride comune, pentru ca, mai apoi,sã asistãm la trecerea unor în-tregi organizaþii, cum a fost ca-zul celei de la Ghidici, sau, cuma fost cazul dupã alegerile lo-cale din iunie 2016, a unor pri-mari proaspãt aleºi în funcþii.Totuºi, deºi primea loviturãdupã loviturã, PNL Dolj a pre-ferat sã ignore situaþia ori a luatîn râs plecãrile, pe care le-a con-siderat „neimportante“. Astapânã la finalul sãptãmânii tre-cute, când plecarea unui vice-preºedinte al organizaþiei jude-þene pare sã fi tulburat apele înfilialã.

Ilinca a ales ALDECeea ce, în cursul dimineþii de

vineri - 22 septembrie, era doarun zvon, pierderea unor membri

ai partidului a devenit certitudi-ne pentru PNL în momentul încare, în cadrul unei conferinþe depresã, lângã liderul ALDE Doljau apãrut Adinel Ilina, pânãatunci vicepreºedinte al PNLDolj, ºi actualul primar al comu-nei Sãlcuþa, Eugen Giurcã.

Ultimul transferal ALDE, un fostvicepreºedinteal PNL Dolj

Adinel Ilinca – vicepreºedin-te ALDE: „Marele PNL estemarele PDL“

Adinel Ilinca, pânã ieri vice-preºedinte al PNL Dolj, a tre-cut în tabãra ALDE, acuzândfaptul cã actualul PNL este, defapt, fostul PDL, iar deciziileimportante se iau de cãtre ungrup restrâns de persoane, nu încadrul partidului. Acesta nu avenit singur, ci însoþit de EugenGiurcã, primarul liberal al co-munei Sãlcuþa, care a declaratcã, începând de azi, este un sus-þinãtor al ALDE. „ALDE Doljcontinuã procesul de consolida-re a structurilor sale organiza-torice ºi rãmâne un partid des-chis tuturor doljenilor care credîn valorile unui liberalism au-tentic de secol 21. Salutãm fap-tul cã ni se alãturã oameni va-loroºi, atât dintre cei care nu aumai fãcut politicã, dar ºi libe-rali adevãraþi, foºti membriPNL, care au înþeles cã ALDE

este casa liberalismului în Ro-mânia. În aceastã sãptãmânã s-au alãturat echipei noastre dom-nul Adinel Ilinca, fost vicepre-ºedinte al PNL Dolj, precum ºialþi membri ai organizaþiilorPNL din municipiul Craiova.De asemenea, salutãm deciziadomnului Eugen Giurcã, primaral comunei Sãlcuþa, de a aderala programul nostru politic ºi dea fi partener ALDE de acum îna-inte. Îi aºteptãm în rândurilenoastre pe toþi cei care cred înlibertãþile ºi drepturile cetãþeni-lor“, a declarat deputatul IonCupã.

Lipsã detransparenþã,motivul invocatde Ilinca

Adinel Ilinca ºi-a motivat de-cizia de a pãrãsi PNL-ul prinfaptul cã deciziile importante nuar mai fi discutate în cadrul par-tidului, ci ar fi luate de un gruprestrâns de persoane, provenitedin fostul PDL. „Marele PNLeste, la ora actualã, marele PDL.Deciziile se iau de patru-cincipersoane din vechiul PDL ºi nuse discutã în mod transparent.Spre exemplu, listele pentru ale-gerile parlamentare nu au fostdiscutate în cadrul Biroului Ju-deþean“, a declarat Ilinca. Aces-ta a dat ºi douã exemple de lo-calitãþi unde PNL a pierdut lup-ta pentru funcþiile de primar înurma unor decizii greºite luatede conducerea filialei. „La ale-gerile locale, actualul primar alcomunei Bucovãþ, Cristi Tuþã,a fost candidatul nostru (candi-datul PNL – n.red.), a ieºit peprimul loc în sondaje, însã nu afost acceptat, iar el a fost obli-gat sã candideze din parteaALDE ºi a câºtigat. Un altexemplu este comuna Moþãþei.Candidatul propus de mine,care era primul în sondaje, asu-pra lui s-au fãcut presiuni cu o

lunã înainte de alegeri sã renun-þe. El nu a renunþat, iar toþi ceipatru consilieri PDL au plecatºi au candidat împotriva lui dinpartea altor partide. El a pier-dut primãria la 100 de voturi“,a mai spus fostul vicepreºedin-te al ALDE Dolj.

La rândul sãu, edilul comu-nei Sãlcuþa, care a ales sã vinãalãturi de ALDE, a dat vina pelipsa de dialog, apreciere ºi co-municare cu primarii a condu-cerii PNL Dolj. „Un partid creº-te prin primari. Atâta timp câtprimarii nu sunt întrebaþi de ni-mic, nu se þine cont de opinialor… nu mi-am mai regãsit lo-cul în partid“, a declarat Giur-cã, aflat la primul mandat deprimar.

„ALDE Dolj esteun partid râmã!I-au amãgitpe Giurcã ºi Ilinca“

În mod neaºteptat, deºi pânãatunci refuzase sã comentezeplecãrile din partid ale unormembri, conducerea PNL Dolja reacþionat prin vocea deputa-tului Nicolae Giugea. „Domnulprimar de la Sãlcuþa, nu ºtiudacã aveþi cunoºtinþã, dar estela ultimul termen la Înalta Cur-te de Casaþie ºi Justiþie într-unproces cu ANI pentru o incom-patibilitate. El a pierdut deja pefond acest proces. De aceea, eucred cã cei de la ALDE i-au pro-mis cã îl vor ajuta cu acest pro-ces, i-au luat minþile, ºi proba-bil pe fondul dezamãgirii de a-ºi vedea mandatul pierdut înacest mod, domnul Giurcã aales aceastã cale. În ceea ce-lpriveºte pe domnul Ilinca, sin-cer nu ºtiu care au fost motive-le ce au stat la baza deciziei sale.Ceea ce pot sã spun este cã dân-sul ne-a spus, acum vreo douãsãptãmâni, cã are niºte proble-me personale ºi din acest motivstã mai retras. Pesemne cã aces-

tea erau problemele pe care leavea“, a declarat Giugea, care acomparat filiala Dolj a ALDEcu o râmã: „ALDE, la niveluljudeþului, nu este un partid, esteo râmã care nu are ochi, nu arecap ºi care se miºcã lovindu-sede unii ºi de alþii“.

Cupã: Partidul NimicLiberal Dolj

Declaraþiile fostului preºedin-te al PNL Dolj nu au rãmas fãrãecou, astfel cã ALDE Dolj a re-acþionat printr-un comunicat depresã în care a înþepat PNL,numindu-l „ Partidul Nimic Li-beral“. „Observãm cã lideriiPartidului Nimic Liberal Doljþin cu tot dinadinsul sã coboareîn mocirlã competiþia politicãlocalã. (...) Este regretabil pen-tru un om cu pãrul alb (deputa-tul Nicolae Giugea - n.red.),care a îndeplinit atâtea funcþii,sã aibã o astfel de reacþie atâtde departe de onoarea statutu-lui sãu public. Prin aceastã de-claraþie suburbanã a „domnu-lui“ Nicolae Giugea, fãcutã laadresa noastrã, a celor dinALDE Dolj, liderii PNL Dolj ºi-au dat încã o datã examenul debun simþ public, examen pe carel-au ratat fãrã drept de apel. (...)Punem aceastã tulburare a dom-nului Giugea pe seama supãrã-rii cã PNL Dolj este pãrãsit detot mai mulþi membri importanþicare înþeleg cã ALDE este casaliberalismului.

(...) Îi aºtept neîntârziat scu-zele publice, nu atât faþã demine, cât mai ales faþã de miilede membri ai ALDE Dolj caresunt foarte, foarte supãraþi peacest gest necugetat“, se aratãîn comunicatul de presã semnatde preºedintele Ion Cupã.

Nu ºtim exact ce va urma, dareste clar cã se anunþã o perioa-dã extrem de tensionatã pe sce-na politicã doljeanã, care, pro-babil, va fi dominatã de rãzbo-iul fratricid dintre liberali.

„La început te vor ignora, apoi vor râde de tine,apoi vor lupta împotriva ta ºi apoi vei câºtiga“spunea, într-unul dintre faimoasele sale citate,Mahatma Gandhi. Cuvintele fostului lider indianpar sã descrie perfect relaþia dintre filialeledoljene ale PNL ºi ALDE. Astfel, dupã ce vremede aproape un an ºi jumãtate liberalii au prefe-rat sã-i ignore ori sã-i ia în bãºcãlie pe „fraþiivitregi“ din ALDE, sãptãmâna trecutã am ajunsla faza atacurilor. Rãmâne de vãzut dacã, dupãacest moment, conform citatului, liberal-demo-craþii vor ºi câºtiga.

PNL şi ALDE au început să se atPNL şi ALDE au început să se atPNL şi ALDE au început să se atPNL şi ALDE au început să se atPNL şi ALDE au început să se ataceaceaceaceace

Trãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeniTrãdãrile politice au pornitrãzboiul între liberalii doljeni


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

de Marielena Popa

Mihai Bãlan,obligat la muncã înfolosul comunitãþiiºi la reintegraresocialã

Instanþa a mai dispusconfiscarea sumei de100.000 de euro de la

Dan ªova ºi menþinerea se-chestrului asigurãtor pe bu-nurile lui. În cazul lui Bãlan,judecãtorii Înaltei Curþi audecis ca acesta sã frecvente-ze un program de reintegra-re socialã, derulat de cãtreServiciul de Probaþiune Vâl-cea sau organizat în colabo-rare cu instituþii din comuni-tate. În plus, el va prestamuncã neremuneratã în folo-sul comunitãþii pe o perioa-dã de 60 zile, la o entitate sta-bilitã de Serviciul de Proba-

þiune Vâlcea. În plus, ÎCCJ a ad-mis acþiunea civilã exercitatã deCET Govora, prin administra-tor judiciar Euro Insol SPRL, ºil-a obligat pe Mihai Bãlan laplata sumei de 1.301.410 leicãtre CET Govora. Sentinþa nueste definitivã.

DNA: ªova a pretinsºi a primit 100.000de euro

Potrivit DNA, în perioadaoctombrie 2011 - iulie 2014,Dan ªova a pretins sume debani ºi a primit în total 100.000de euro de la un denunþãtor, înschimbul traficãrii influenþeisale reale pe care o avea pe lân-gã Mihai Bãlan, director gene-ral al CET Govora SA la aceavreme, astfel încât acesta dinurmã sã asigure încheierea unorcontracte de asistenþã juridicãcu o anumitã societate de avo-caturã, contracte de tip abona-ment lunar, la o valoare de

Dosarul CET Govora se lasã cu primele con-damnãri. Astfel, luni, 25 septembrie, judecãto-rii Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ )l-au condamnat pe Dan ªova la trei ani închi-soare cu executare, pentru trafic de influenþã.Mihai Bãlan, fostul director al CET, a fostcondamnat la 3 ani cu suspendare pentruabuz în serviciu în formã continuatã, cu untermen de supraveghere de 4 ani.Î

n Brezoi, judeþul Vâlcea, sefac demersuri pentru con-struirea unei piste pentru

biciclete, pe o lungime de cir-ca 20 de kilometri. Primaruloraºului, Robert Schell, spunecã astfel va fi amenajat cu fale-ze ºi pârâul Lotru, pe margineacãruia se va întinde o parte a

Brezoi-Vâlcea: Proiectpentru o pistã de bicicletepistei. Edilul a declarat cã aceas-tã investiþie va fi finanþatã dinfonduri europene ºi cã se lu-creazã deja la studiul de fezabi-litate, urmând sã fie gata în cir-ca douã luni. Unul dintre pro-iectele de anvergurã pe careconducerile primãriilor Brezoiºi Cãlimãneºti l-au anunþat înurmã cu aproximativ doi ani,este o pistã de biciclete care sãuneascã aceste douã localitãþi.Pista ar urma sã aibã 30 de ki-

lometri, pe traseul Cãciulata –Brezoi, ºi sã fie construitã din-colo de Olt, pe lângã calea fe-ratã. Traseul ar ajunge pânã însatul Proieni, iar de acolo arurma sã fie gãsitã o soluþie detrecere pe malul drept al râuluiLotru, pânã la Pãscoaia. Acestaeste unul dintre puþinele proiec-te zonale din judeþul Vâlcea, darcare, deocamdatã, se aflã doarpe hârtie.

(M.P.)


5SPECIAL

Publ

icita

te

10.000 euro/lunã. Anchetatoriimai susþin cã Mihai Bãlan a pro-dus un prejudiciu în dauna CETGovora SA de peste 1,3 milioa-ne lei (suma totalã decontatã cuo frecvenþã lunarã, în baza ce-lor douã contracte), concomi-tent cu obþinerea unor foloasenecuvenite, în acelaºi cuantum,de cãtre firma de avocaturã.

C.pen. În temeiul art.72 Codpenal, deduce din pedeapsa apli-catã durata mãsurilor preventi-ve privative de libertate (reþine-re, arestare preventivã ºi arest ladomiciliu) începând cu data de03.12.2015 pânã la 08.02.2016,inclusiv. În temeiul art.291alin.2 Cod penal rap. la art.112lit.e Cod penal, dispune obliga-rea inculpatului la plata cãtre stata sumei de 100.000 euro saucontravaloarea în lei la cursulBNR din ziua plãþii, cu titlu deconfiscare specialã. Potrivitart.404 alin.4 lit.c rap. la art.249Cod procedurã penalã, menþinemãsura sechestrului asigurãtorinstituitã asupra bunurilor mo-bile ºi imobile proprietatea in-culpatului prin ordonanþa procu-rorului nr.611/P/2015 din25.01.2016 (vol.I, fila 79-83),pânã la concurenþa sumei de100.000 euro. II. În temeiulart.132 din Legea nr.78/2000 cureferire la art.297 alin.1 Cod pe-

19.11.2015. În baza art.91 Codpenal, suspendã executarea pe-depsei de 3 ani închisoare subsupraveghere pe durata unui ter-men de supraveghere de 4 ani,stabilit în conformitate cu art.92alin.1 Cod penal care, potrivitart.92 alin.2 Cod penal, se cal-culeazã de la data când hotãrâ-rea a rãmas definitivã. În con-formitate cu disp. art.92 alin.3cu referire la art.93 Cod penal,pe durata termenului de supra-veghere condamnatul trebuie sãrespecte mãsurile de suprave-ghere ºi sã execute obligaþiile ceîi revin, dupã cum urmeazã: a)sã se prezinte la Serviciul deProbaþiune Vâlcea, la datele fi-xate de acesta; b) sã primeascãvizitele consilierului de proba-þiune desemnat cu supraveghe-rea sa; c) sã anunþe în prealabilschimbarea locuinþei ºi oricedeplasare care depãºeºte 5 zile;d) sã comunice schimbarea lo-cului de muncã; e) sã comunice

în Bucureºti, str.CostacheNegri nr.1-5, Clãdirea OperaCenter, et.3, sector 5, ºi obli-gã inculpatul la plata cãtreaceasta a sumei de 1.301.410lei. În temeiul art.404 alin.4lit.c rap. la art.249 Cod proce-durã penalã, menþine mãsurasechestrului asigurãtor insti-tuitã asupra bunurilor mobileºi imobile proprietatea incul-patului prin ordonanþa procu-rorului nr.611/P/2015 din25.01.2016, (vol.I, fila 155-156), pânã la concurenþa su-mei de 1.301.410 lei. III. Obli-gã pe fiecare inculpat la platacãtre stat, cu titlu de cheltuielijudiciare pentru faza urmãri-rii penale ºi judecata în primãinstanþã, a sumei de câte 5.000lei. Cu drept de apel în termende 10 zile de la comunicareacopiei minutei. Pronunþatã înºedinþã publicã, azi, 25 sep-tembrie 2017”, aratã judecã-torii ÎCCJ.

nal, cu aplic. art.35 alin.1 Codpenal ºi art.5 Cod penal, con-damnã pe inculpatul BãlanMihai la pedeapsa de 3 ani în-chisoare pentru sãvârºirea in-fracþiunii de abuz în serviciuîn formã continuatã. În con-formitate cu art.67 Cod penal,aplicã inculpatului pedeapsacomplementarã a interziceriiexercitãrii drepturilor prev. deart.66 lit.a, b, g ºi k Cod pe-nal, pe o perioadã de 2 anidupã executarea sau conside-rarea ca executatã a pedepseiprincipale a închisorii. În te-meiul art.65 Cod penal inter-zice inculpatului, cu titlu depedeapsã accesorie, exercita-rea drepturilor prev. de art. 66lit.a, b, g ºi k Cod penal. Întemeiul art.72 Cod penal, de-duce din pedeapsa aplicatãdurata reþinerii de 24 ore din

Minuta instanþeiIatã minuta instanþei de

luni, 25 septembrie: “Respin-ge, ca neîntemeiatã, cerereade schimbare a încadrãrii ju-ridice formulatã de inculpa-tul ªova Dan Coman din in-fracþiunea de trafic de influ-enþã prev. de art. 291 Codpenal rap. la art. 6 ºi art.7alin.1 lit.a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art.5 Cod pe-nal în infracþiunea de trafic deinfluenþã prev. de art.291 Codpenal rap. la art.6 din Legeanr. 78/2000, cu aplic. art.5Cod penal. I. În baza art. 291alin.1 Cod penal rap. la art.6ºi art.7 alin.1 lit.a din Legeanr. 78/2000, cu aplic. art.5Cod penal condamnã pe in-culpatul ªova Dan Coman lapedeapsa de 3 ani închisoarepentru sãvârºirea infracþiuniide trafic de influenþã. În con-formitate cu art.67 Cod pe-nal, aplicã inculpatului pe-deapsa complementarã a in-terzicerii exercitãrii drepturi-lor prev. de art.66 lit.a, b ºi gCod penal, pe o perioadã de2 ani dupã executarea sauconsiderarea ca executatã apedepsei principale a închi-sorii. În temeiul art.65 Codpenal interzice inculpatului,cu titlu de pedeapsã acceso-rie, exercitarea drepturilorprev. de art. 66 lit.a, b ºi g

informaþii ºi documente de na-turã a permite controlul mijloa-celor sale de existenþã. În bazaart.93 alin.2 lit.b Cod penal,impune condamnatului sã frec-venteze un program de reinte-grare socialã, derulat de cãtreServiciul de Probaþiune Vâlceasau organizat în colaborare cuinstituþii din comunitate. Potri-vit art.93 alin.3 Cod penal, peparcursul termenului de supra-veghere condamnatul va prestao muncã neremuneratã în folo-sul comunitãþii pe o perioadã de60 zile, la o entitate stabilitã deServiciul de Probaþiune Vâlcea.Atrage atenþia inculpatului asu-pra disp.art.96 ºi art.93 alin.5Cod penal. În temeiul art.397 ºiart.25 Cod procedurã penalã,admite acþiunea civilã exercita-tã de partea civilã CET GOVO-RA SA – Râmnicu Vâlcea, str.Industriilor nr.1, judeþul Vâlcea,prin administrator judiciarEURO INSOL SPRL, cu sediul


















de Virgil Dumitrescu

anii. Veste proastã însã ºi pen-tru anturajul apropiat preºedin-telui. Vizita acestuia, anulatãtextual la New York, a fost, defapt, amânatã, cum singur seexprimã Iohannis, ceea ce, fi-reºte, rãmâne tot un semnaldiplomatic extrem, extrem dedur. Dincolo de gesticã ºi lim-baj, de care atârnã a.b.c.-ul di-plomatic, în mintea alegãtori-lor obiºnuiþi ai preºedinteluiIohannis nu se poate sã nu sefi iþit ºi reversul situaþiei. Adi-cã sã se fi þinut de promisiune,ºi era cât pe-aci de nu s-ar fiinterpus hazardul. Sã se fi dusîn Ucraina, aºteptat fiind de co-munitatea româneascã de-aco-lo, cãlcatã în picioare de auto-ritãþi. Oricât de tiran e vecinulde care te desparte un gard, nuîntorcându-i spatele rezolviconflictul. De ce n-ar merita ºiGermania un aºa afront pentruneobrãzarea de a nu ne primiîn Schengen? ”Ideea mea cuvizita în Ucraina a fost, de fapt,sã mergem în zona Bucovineiucrainene, unde sunt mulþi ro-mâni, ca sã subliniem cã nepreocupã”. Iohannis! Domnieisale îi aparþin aceste gânduribine articulate intenþional. Debun augur pentru sutele de miide români uitaþi în afara grani-þei de nord. ªi pentru alte sutede mii de români din afara al-tor graniþe, mãtrãºiþi culturaldin cauza originii. Pãi aºa maivenim de-acasã, chit cã, în lo-gicã inversã, ar scãdea ºanselepreºedintelui în a-ºi asigura celde-al doilea mandat. Eu aº zicecã dimpotrivã!

Sãptãmâna trecutã, de laNew York, preºedintele Klaus Iohannis ne-a

anunþat cã ºi-a anulat vizita pecare trebuia s-o efectueze înUcraina, luna viitoare, la invi-taþia preºedintelui Petro Poro-ºenko. Motivul constã în vo-tarea legii care va diminuadrastic dreptul la învãþãmânt înlimba maternã pentru minori-tãþile din Ucraina, între care ºicea româneascã. Invitat la reu-niunea Adunãrii Generale aONU, Iohannis s-a întâlnit în-tâmplãtor pe culoarele ONUcu omonimul sãu de la Kiev,cãruia i-a transmis vestea.”Amânarea unei vizite prezi-denþiale – a þinut sã ne ºcoleas-cã Iohannis – este un semnaldiplomatic extrem, extrem dedur”. Nu ºtiu cât de diploma-tic este pentru un ºef de stat sãse trezeascã nas în nas cu altºef de stat, în drum spre undetot omul se abate, ºi sã i-o tra-gã scurt. Se pare cã efectul afost nãucitor pentru Poroºen-ko, din moment ce, nuanþeazãIohannis însuºi, acesta ”ºi-acontinuat drumul foarte îngân-durat”. În România, pe reþele-le de comunicare, nu puþinicomentatori politici au cãzutpe spate, de satisfacþie. În fe-lul acesta, omul lor ºi al nos-tru ºi-a asigurat deja al doileamandat la Cotroceni. Româna-ºii din þinutul Herþei ºi Buco-vinei de Nord, ai cãror copiiînfruntã aceleaºi vitregii înmaterie de abecedar, pot dormiliniºtiþi: cãrþile de ºcoalã aratãla fel ca anul trecut ºi ca în toþi

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURÃ

Iohannis – Poroºenko,tur ºi retur

În perioada 27-29 septem-brie 2017, Secþiile de isto-rie-arheologie ºi etnografie

ale Muzeului Olteniei Craiova,în colaborare ºi cu sprijinulConsiliului Judeþean Dolj, orga-nizeazã cea de-a VII-a ediþie aConferinþei Naþionale „Oltenia.Interferenþe culturale”.

Devenitã deja tradiþionalã încapitala Bãniei, conferinþa „Ol-tenia. Interferenþe culturale”oferã prilejul întâlnirii a nume-roºi ºi distinºi oameni de ºtiinþãdin România, Bulgaria ºi Repu-blica Moldova, reprezentândinstituþii de prestigiu precum:Academia Românã, MinisterulCulturii ºi Identitãþii Naþionale,Institutul de Arheologie „Vasi-le Pârvan” (Bucureºti), Institu-tul de Cercetãri Socio-Umane„C. S. Nicolãescu-Plopºor”(Craiova), Institutul de Cerce-tãri Eco-Muzeale (Tulcea),Muzeul Naþional de Istorie aRomâniei, Muzeul Naþional alSatului „Dimitrie Gusti”, Mu-zeul Municipiului Bucureºti,Cabinetul Numismatic al Bi-bliotecii Academiei Române,Muzeul Naþional al Banatului

(Timiºoara), Muzeul Þãrii Cri-ºurilor (Oradea), Muzeul Civi-lizaþiei Dacice ºi Romane(Deva), Muzeul Naþional alUnirii (Alba Iulia), Muzeul deIstorie Naþionalã ºi Arheologie(Constanþa), UniversitateaBabeº-Bolyai (Cluj-Napoca),Universitatea „1 Decembrie1918” (Alba Iulia), Universita-tea „Lucian Blaga” (Sibiu),Universitatea din Craiova, Uni-versitatea din Shumen (Bulga-ria), Institutul Naþional de Ar-heologie ºi Muzeul Naþional deAntropologie (Sofia, Bulgaria),Institutul Patrimoniului Cultu-ral al Academiei de ªtiinþe aMoldovei (Chiºinãu) etc.

În cadrul secþiunilor ºtiinþifi-ce ale Conferinþei se vor prezen-ta ultimele rezultate ale activi-tãþii de cercetare în istorie, ar-heologie, numismaticã, etno-grafie ºi etnologie.

„Oltenia. Interferenþe cultura-le” se va desfãºura pe parcursula trei zile. Deschiderea oficialãa lucrãrilor va avea loc miercuri,27 septembrie, ora 11, în Sala deConferinþe a Muzeului Olteniei.

Dupã deschiderea oficialã a

lucrãrilor este programatã vizi-tarea noilor expoziþii de la Sec-þia istorie-arheologie – „OlteniaPreistoricã”, „Redescoperã Is-toria” ºi „Oltenia Rediviva” –realizate cu sprijinul financiaral Consiliului Judeþean Dolj.

De asemenea, joi, 28 septem-brie, în a doua zi a Conferinþei,va avea loc lansarea cãrþii De-scrierea Olteniei la 1723, dupãFriedrich Schwantz, a prof.univ. dr. Ionel Cândea, membrucorespondent al Academiei Ro-mâne, care va face o prezentarea acesteia.

În cea de-a treia zi a Confe-rinþei va avea loc ºedinþa ple-narã a Comisiei Naþionale deArheologie sub egida Ministe-rului Culturii ºi Identitãþii Naþi-onale, în care vor fi dezbãtuteprobleme de interes major dindomeniul cercetãrii arheologi-ce din þara noastrã ºi ale prote-jãrii patrimoniului cultural na-þional. De asemenea, va fi or-ganizatã ºi o excursie documen-tarã la cetatea romano-bizanti-nã de la Sucidava. Lucrãrile sevor încheia cu dezbateri în plenºi concluziile finale.


7ADMINISTRAÞIE

În politicã, fix ca ºi în afa-ra ei, existã douã posibi-litãþi: sã înfrunþi situaþii-

le, asumându-þi orice rezultatori sã te prefaci învingãtor,alegând ce a fost mai uºor.Traseismul politic nu se ba-zeazã pe caracter, ci pe opor-tunism. Sau pe individualis-mul unora care au impresia cãun partid de renume poartãprenumele lor. Traseismul po-litic se bazeazã pe uzura bu-nelor maniere ºi pe decesulloialitãþii. Unii ºi-au pus me-moria pe stick, uitând cã audevenit „eroi locali” sub man-tia unei formaþiuni care i-acrescut de pe vremea cânddoar prietenii le cunoºteaunumele de pe buletine. Nu maiconteazã cã pânã ieri s-au cre-at buletine pentru ei ºi nu in-vers. Traseismul se situeazãîntre ocazia ta de a arãta cã eºticorect ºi momentul în caretragi singur de momealã, con-form ideii cã tradarea ta e jus-tificatã. Traseimul politic nueste despre alegeri corecte,transparente ºi nici despreconservarea potenþialului pro-fesional. Este despre mârºãvii,este despre interes, egoism ºidespre cum sã arunci vina pecei care rãmân în picioare, casã-þi maschezi „infidelitatea”.Este vorba despre cALDEposibilitãþi de a-þi salva pre-zentul ºi despre cum sã deviiun delator, când „problemelepersonale” te apasã. Dezertoriau mai fost. ªi, sincer, deatunci nu am mai auzit de ei.Poate cel mult când rutina zil-

nicã îi aruncã în ridicol ºi setrezesc apãsând cu mâna tran-spiratã, mânere de la uºi înal-te, pentru a toca vorbe joase.Dar, fiecare cu statura lui. Tra-seismul de care se fac vinovaþicei care cred cã pot exporta li-beralismul nu au ceva în co-mun cu vreo reinventare detop, ci cu superficialitatea de aface cumetrii în funcþie de...funcþie. Traseismul celor caresperã cã mã mai pot privi înochi este despre a mãtrãºi Oa-meni, pentru persoane. Estedespre sarcina de a lichidaprieteni ºi colegi în schimbulunui rang fals, care pare tãmã-duitor. Traseismul este desprelupiºori vicleni care îºi vând ºiblana ºi nãravul celui care dãmai mult. Traseismul este de-spre amorul propriu ºi despretupeul unor ariviºti care-ºi cal-culeazã eºecurile pe spinareacelor care, culmea, i-au cãratîn spate. Puterea nu este ne-sfârºitã, faptele toate se cuan-tificã, bugetele nu vor fi întot-deauna rectificate în favoareata, iar ºansele de scãpare nusunt gratuite pentru cei desprecare se ºtie cã ar da orice ºioricât sã-ºi „regenereze” pie-lea încreþitã. Laºitatea nu va finiciodatã o calitate. Nici poli-tica fãcutã din bãrci diferite,care are de toate, mai puþinceva în comun cu ceea ce oa-menii aºteaptã. Judecaþi voicâtã valoare au niºte smarAL-DE traseiste ºi cam cât de drepte sã te crezi în „casa liberalis-mul”, când, de fapt, trãieºti îndebaraua socialistã.

SmarALDE traseiste

de senatorMario Ovidiu Oprea,preºedintele PNL Craiova

Primãria Brezoi angajeazã ºoferPrimãria oraºului Brezoi, judeþul Vâlcea, orga-nizeazã concurs de recrutare pentru ocupareape perioadã nedeterminatã a postului con-tractual de execuþie vacant, de ºofer, treaptaprofesionalã I din cadrul Compartimentuluitransport. Concursul va avea loc în data de18.10.2017, ora 10.00, proba scrisã, ºi în datade 23.10.2017, ora 10.00, interviul la sediul in-stituþiei. Condiþiile generale ºi specifice de par-ticipare la concurs pot fi consultate pe http://www.primariabrezoi.ro sau la sediul primãriei.

Publ

icita

te

Aleºii locali suntchemaþi sã modificeregulamentul deacces în CentrulVechi, la solicitareaexpresã a poliþieilocale craiovene.Mãsura este necesarã,spun iniþiatorii, pentrua permite ridicareamaºinilor parcate înzona respectivã,devenitã, cel puþin înacte dacã nu ºi în fapt,zonã pietonalã.

de Nicuºor Fota

R egulamentul propusacum spre modificare afost aprobat de consi-

liul local în urmã cu doi ani, sta-bilind, printre altele, o serie deinterdicþii de circulaþie în zonacentralã a Craiovei, cea pe carea fost implementat proiectul pri-vind reabilitarea/revitalizareaariei pilot din Centrul Vechi.Prevederile hotãrârii de consi-liu local din 2015 nu sunt însãsuficient de stricte, au constatatedilii craioveni, care opereazã,în ºedinþa de consiliu local dinseptembrie, o serie de modifi-cãri. «Art.1. Se aprobã modifi-carea Regulamentului de func-þionare ºi acces în Centrul Isto-ric al Municipiului Craiova,dupã cum urmeazã: 1. Art. 19se modificã ºi va avea urmãto-rul cuprins: ,,Se interzice staþi-onarea/parcarea autovehiculelorpe zonele pietonale, sau în altelocuri decât cele cu destinaþie deparcare (excepþie fãcând celepentru aprovizionare, în condi-þiile prezentului Regulament)”;2. Art.23 se modificã, prin com-

pletare cu o nouã literã – f), cuurmãtorul cuprins: „Parcarea /staþionarea autovehiculelor înalte locuri decât amplasamente-le ce au destinaþie specialã deparcare”; 3. Art. 27 se modificãprin completare, cu un nou alin.(3), cu urmãtorul cuprins: „Ope-raþiunile de ridicare, transport ºidepozitare a vehiculelor staþio-nate ºi parcate neregulamentarse vor efectua de cãtre R.A.T.SRL, conform prevederilor Ho-tãrârii Consiliului Local al Mu-nicipiului Craiova nr. 130/2017”. Art.2. La data intrãrii învigoare a prezentei hotãrâri, semodificã în mod corespunzãtorHotãrârea Consiliului Local alMunicipiului Craiova nr.211/2015», se aratã în proiectul su-pus votului consilierilor localicraioveni la ºedinþa din 28 sep-tembrie.

Poliþia localã:Nu existã sancþiunipentru ceice parcheazãpe zona pietonalã

Potrivit raportului întocmit defuncþionarii Primãriei Craiova,modificarea regulamentului deacces în Centrul Istoric are locla solicitarea poliþiei locale dinmunicipiu, aceasta semnalândprintr-o adresã problemele cucare se confruntã în teren dincauza lipsei de precizie a pre-vederilor actuale. De menþionatcã mai sus pomenita adresã afost înaintatã municipalitãþiiîncã din luna ianuarie a acestuian. «Prin Hotãrârea ConsiliuluiLocal al Municipiului Craiovanr. 211/2015 s-a aprobat ,,Re-gulamentul de funcþionare ºiacces în Centrul Istoric al Mu-

nicipiului Craiova” împreunã cuanexele aferente acestuia, stabi-lindu-se astfel un cadru juridicunitar pentru funcþionarea agen-þilor economici ºi accesul auto-vehiculelor în zona centruluiistoric. Cu toate cã strãzile dinCentrul Istoric au devenit pre-ponderent pietonale, potrivitacestui Regulament se permiteocazional circulaþia rutierã pen-tru aprovizionare, curãþenie ºiîntreþinere a domeniului public,pentru rezidenþi ºi în situaþiilede urgenþã, iar accesul ºi parca-rea autovehiculelor rezidenþiloreste permisã, pe amplasamen-tele special amenajate, în par-cãrile de incintã existente.Având în vedere adresa înregis-tratã la Primãria municipiuluiCraiova cu nr. 8001/2017, princare Poliþia Localã a Municipiu-lui Craiova sesizeazã faptul cãîntâmpinã dificultãþi în aplica-rea de mãsuri în cazul autove-hiculelor ce staþioneazã în altelocuri decât cele prevãzute ex-pres ºi þinând cont de faptul cãîn Regulament nu existã sanc-þiuni pentru astfel de situaþii, seimpune modificarea acestui re-gulament, în sensul instituiriiunor sancþiuni contravenþiona-le principale ºi complementare.Aceastã modificare este impu-sã ºi de faptul cã art. 142 ºi art.143 din Regulamentul de apli-care a OUG nr. 195/2002 pri-vind circulaþia pe drumurilepublice, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, aprobat prinHG nr. 1391/2006, nu regle-menteazã în mod expres opri-rea ºi staþionarea vehiculelor înzonele preponderent pietonale»,se aratã în raportul anexat pro-iectului de hotãrâre supus dez-baterii Consiliului Local Muni-cipal.

.

Proiect desãltat maºini în CentrulVechi al Craiovei

















Consiliul local schimbă rConsiliul local schimbă rConsiliul local schimbă rConsiliul local schimbă rConsiliul local schimbă regulileegulileegulileegulileegulilede acces în zde acces în zde acces în zde acces în zde acces în zona centrona centrona centrona centrona centrală a orală a orală a orală a orală a ora-a-a-a-a-şului pentrşului pentrşului pentrşului pentrşului pentru a peru a peru a peru a peru a permitmitmitmitmite poliţişti-e poliţişti-e poliţişti-e poliţişti-e poliţişti-lor locali să ridice autlor locali să ridice autlor locali să ridice autlor locali să ridice autlor locali să ridice autooooovvvvvehiculeleehiculeleehiculeleehiculeleehiculeleparparparparparcatcatcatcatcate aiure aiure aiure aiure aiureaeaeaeaea


















8EVENIMENT

Este în plinã desfãºurareºi în Dolj ”vânãtoarea”mediaticã a primarilor

care au crescut salariile lor ºiale funcþionarilor din primãrieîn baza Legii Salarizãrii Uni-tare. Li se reproºeazã cã au fã-cut majorãrile haotic, fãrã dis-cernãmânt, cã nu s-au gânditla viitor, la posibilitãþile buge-tare reale.

Nu contest cã existã destulesituaþii în care s-a sãrit calul ºicã au apãrut dificultãþi. Dar deaici ºi pânã la a generaliza cãtotalitatea primãriilor doljenese aflã în imposibilitatea de aachita salariile majorate alefuncþionarilor este cale lungã.

Înainte de a trage cu puºcaîn aceste salarii mãrite ºi înLegea Salarizãrii care, placesau nu unora, a marcat un pro-gres, cred cã ar trebui sã recur-gem cu toþii la o judecatã lim-pede ºi corectã.

Am dorit cu toþii, de ladreapta la stânga, ca aceºti oa-meni sã fie plãtiþi mai bine pemãsura poziþiei pe care o ocu-pã?! Da, am dorit!

Am vrut cu toþii ca respon-sabilitatea sã fie descentraliza-tã, iar decizia (implicit deciziaprivind salarizarea) sã fie adu-sã în planul comunitãþilor, maiaproape de cetãþean?! Da, amvrut!

Pãi, dacã am vrut toþi, fie ºidoar aceste douã chestiuni,atunci trebuie sã acceptãm cãpot apãrea ºi disfuncþionalitãþi

Nu trageþi cu puºcaîn salariile mãrite!

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

în acest proces ºi sã facem acelefort prin care sã corectãmeventualele erori, iar nu sã de-molãm exact ceea ce ne-amdorit.

Eu sunt convins cã proble-mele ivite în acest an în urmamajorãrii salariilor vor aducemai multã responsabilitatepentru anii ce vin. ªi pentruedili, consilii locale ºi pentrucetãþeni. Presiunea creatã pen-tru identificarea de resurse vapune în miºcare energii ºi ini-þiative pe care poate nici nu lebãnuim acum. ªi care, evident,nu mai pot fi orientate exclu-siv cãtre solicitãri suplimenta-re de finanþare de la ConsiliulJudeþean. Faptul cã, de exem-plu, existã o mai mare preo-cupare localã pentru colecta-rea impozitelor l-aº trece la ca-tegoria lucrurilor pozitive.Orice comunitate competitivãse bazeazã ºi pe o ratã marede colectare a taxelor ºi impo-zitelor.

Ar fi bine sã tratãm mai pu-þin apocaliptic aceastã chestiu-ne a salariilor mãrite. Ea se varegla în anii ce vin. Primariivor gãsi soluþii locale la pro-blemele acestea, chiar dacãpoate unii vor fi nevoiþi sã maitaie din ”entuziasm”.

Deci, sã nu mai înfierãm cumânie proletarã faptul cã ”pri-marii direct interesaþi sã-ºiasigure banii pentru plata sa-lariilor” încep sã acþioneze...E bine sã acþioneze!

Pe durata târgului vor fi or-ganizate conferinþe ºi semina-rii, prezentãri ºi demonstraþiidedicate în special vizitatorilorspecialiºti.

Organizatorii vin cu o mulþi-me de noutãþi faþã de ediþia an-terioarã, menite sã asigure suc-cesul acestui eveniment, lan-sând:

Agro Oltenia, târg dedicatagriculturii ºi industriei alimen-tare ce va asigura creºtereanumãrului de vizitatori ºi deexpozanþi.

Târgul AGRO Oltenia doreº-te sã fie un important loc de în-tâlnire pentru fermieri, specia-liºti, manageri ºi autoritãþi dindomeniul agriculturii ºi indus-triei alimentare. Acest evenimentva oferi expozanþilor o oportu-nitate unicã de a-ºi pune în va-loare produsele, tehnologiile ºiproiectele de dezvoltare.

Maºini, tractoare ºi utilajeagricole performante, produsededicate creºterii animalelor ºipãsãrilor de fermã, pomicultu-rii ºi legumiculturii, vor fi pre-zentate de cãtre expozanþii.

Târgul se adreseazã atât ma-

TârTârTârTârTârgul de Comergul de Comergul de Comergul de Comergul de Comerţ al Oltţ al Oltţ al Oltţ al Oltţ al Olteniei, Aeniei, Aeniei, Aeniei, Aeniei, Agrgrgrgrgro Olto Olto Olto Olto Olteniaeniaeniaeniaeniaşi Expo Vşi Expo Vşi Expo Vşi Expo Vşi Expo Vin Oltin Oltin Oltin Oltin Olteniaeniaeniaeniaenia

Cel mai mare evenimentexpoziþional din Olteniava gãzdui concomitent3 târguri rilor producãtori agricoli cât ºi

microfermelor, gospodãriilorþãrãneºti active, producãtorilorde produse alimentare tradiþio-nale ºi þãrãneºti, entitãþilor non-agricole din mediul rural, pre-cum ºi agriculturii de hobby.

În cadrul evenimentului, vaavea loc o expoziþie de anima-le de fermã ºi pãsãri de curtede rasã, cât ºi prezentarea unorsoiuri româneºti de mãr ºi cãp-ºuni.

În parcarea din faþa Centru-lui Multifuncþional vor fi insta-late corturi de mari dimensiunicu expunere pe o suprafaþã to-talã de 1.300 mp, în care vomregãsi expozanþii prezenþi latârg.

Revista Fermã ºi Agro TV vororganiza evenimente cu tema-tici specifice agriculturii ºi in-dustriei alimentare.

Atmosfera de voie bunã va fiîntreþinutã de interpreþi ºi an-sambluri folclorice renumitedin toatã regiunea Olteniei, cevor concerta pe o scenã de maridimensiuni instalatã în parcareaCentrului Multifuncþional.

Pentru vizitatori va fi amena-jatã o zona de food, unde se vorservi bunãtãþi din bucãtãria tra-diþionalã româneascã stropitedin belºug cu diverse soiuri devin de la producãtori expozanþi

din regiunea Olteniei.Ca amplasament, târgul Agro

Oltenia va avea expunere înparcarea din Centul Multifunc-þional, iar Târgul de Comerþ alOlteniei se va desfãºura în pa-vilionul central.

Ca o completare a celor douãtârguri, organizatorii suplimen-teazã tematic cu un al treileaeveniment dedicat industrieivinului ºi anume:

Expo Vin Oltenia se adresea-zã producãtorilor, importatori-lor ºi distribuitorilor de vinuri,bãuturi alcoolice, cafea ºi cio-colatã, produse culinare, acce-sorii pentru vinuri, ambalajepentru bãuturi, echipamente ºitehnologii pentru industria bã-uturilor, reviste ºi blogguri despecialitate.

Programul târgului de vin esteunul foarte atractiv, vizitatoriiputând participa la degustãri ºiprezentãri profesioniste de vi-nuri, cursuri susþinute de specia-liºtii în domeniu, demonstraþiide artã culinarã, concursuri cupremii.

Organizatoarea celor 3 târgurieste firma PS MultiservicesSRL, cea care organizeazã ºiTârgul de Turism al Olteniei.

Intrarea este gratuitã!

Târgul de Comerþ al Ol-teniei - cel mai mareeveniment expoziþional

din Oltenia dedicat bunurilor delarg consum ºi serviciilor, aflatla a douã ediþie - se va desfãºu-ra pe parcursul a trei zile, în pe-rioada 13-15 octombrie 2017, înincinta Centrului Multifuncþio-nal Craiova.

Vor fi prezenþi expozanþi ceactiveazã în domeniile: indus-tie, alimentaþie, construcþii, co-merþ cu articole de îmbrãcãmin-te, încãlþãminte ºi articole pen-tru copii, servicii, industria autoºi asigurãri.

Companiile prezente la târgvor veni cu oferte promoþiona-le pe toatã perioada târgului,premii, tombole ºi vouchere dereduceri.

Publ

icita

te


9ADMINISTRAÞIE

Secþiile clinice deobstetricã ºi neonato-logie din cadrul Spita-lului Clinic Judeþeande Urgenþã (SCJU)Craiova ºi-au reluatactivitatea începândde luni, dupã ce spa-þiile în care funcþio-neazã, situate la etajulVIII al unitãþii, au fostrenovate, cu finanþareasiguratã din bugetulpropriu al ConsiliuluiJudeþean (CJ) Dolj.

În acest context, preºedin-tele CJ Dolj, Ion Priotea-sa, a precizat cã lucrãrile,

cu o valoare de aproximativ1.900.000 de lei, se înscriu într-un amplu proiect de interven-þie, în cadrul cãruia vor fi abor-date toate etajele SCJU Craio-va. „În urma consultãrilor pecare le-am avut atât cu echipamanagerialã, cât ºi cu ºefii sec-þiilor, s-a decis ca acest demersde renovare interioarã a Spita-lului Judeþean sã se deruleze înetape, þinând cont de dimensiu-nea acestei unitãþi medicale ºide complexitatea activitãþii carese desfãºoarã aici. Progreselecare au fost fãcute sunt vizibileºi iatã cã, începând cu primaparte a anului trecut ºi pânã înprezent, am reuºit sã finalizãmintervenþiile asupra spaþiilor dela trei dintre etaje – II, VI ºi VII,iar de astãzi s-au reluat internã-rile ºi în maternitatea SCJU,chiar dacã mai sunt în curs derenovare câteva dintre saloane.În paralel, sunt în plinã desfã-ºurare lucrãrile la alte douã ni-veluri, V ºi IX. Este un proiectprin care ne-am propus sã cre-ãm condiþii mai bune pentrupacienþii trataþi în Spitalul Ju-deþean, precum ºi cadrul nece-sar unui act medical de calitate.Aceastã iniþiativã presupune ºiun important efort financiar dinpartea Consiliului JudeþeanDolj, care a investit pânã în pre-zent, din bugetul propriu, peste7,5 milioane de lei pentru de-mersurile deja finalizate ºi pen-

După o rDupă o rDupă o rDupă o rDupă o reabiliteabiliteabiliteabiliteabilitararararare care care care care care a cose a cose a cose a cose a costttttat 1at 1at 1at 1at 1,9 milioane de lei,9 milioane de lei,9 milioane de lei,9 milioane de lei,9 milioane de lei

tru cele care se aflã în derulare.La aceasta se adaugã contracte-le de lucrãri pentru etajele I ºiX, precum ºi pentru secþiuneade cabinete medicale de la ni-velul II, contracte care se regã-sesc în procedura de evaluareºi atribuire ºi care vin ºi ele cuo valoare totalã estimatã la peste5,7 milioane de lei. Tot în aceas-tã perioadã este pregãtitã docu-mentaþia pentru spaþiile de laetajele III ºi IV, iar anul viitorvom aborda parterul, scara cen-tralã ºi cele douã scãri secun-dare.

Rãmânem consecvenþi anga-jamentului pe care ni l-am asu-mat, de a face din domeniul sã-nãtãþii prioritatea ConsiliuluiJudeþean Dolj, un angajamentcare, în cazul Spitalului Jude-þean, se materializeazã nu doarprin proiectul de renovare inte-rioarã, ci ºi prin investiþiile ma-jore pentru extinderea ºi moder-nizarea Unitãþii de Primiri Ur-genþe, precum ºi pentru con-struirea ºi dotarea Clinicii deCardiologie Intervenþionalã ºiChirurgie Cardiovascularã“, adeclarat preºedintele CJ Dolj,

Ion Prioteasa.La rândul sãu, managerul Spi-

talului Clinic Judeþean de Ur-genþã Craiova, dr. Bogdan Fã-nuþã, a precizat: „Ne bucurãmsã putem anunþa cã s-a încheiatprima parte – ºi cea mai com-plexã – a procesului de renova-re a spaþiilor de la etajul VIII,astfel cã, de astãzi, a fost relua-tã în regim normal activitatea lamaternitatea SCJU. Spun «com-plexã» pentru cã intervenþiile auvizat nu doar saloanele pentrupacienþi, ci ºi blocul operatordestinat clinicilor de obstetricã,alãturi de zona de terapie inten-sivã a Secþiei de neonatologie.

A fost un efort considerabil,însã cu beneficii importante,pentru cã vorbim despre o struc-turã medicalã cu o mare adre-sabilitate ºi cu un ritm de lucruintens, care se traduce într-unnumãr de 220 – 250 de naºteriîn fiecare lunã. Mai mult, Sec-þia de neonatologie a SCJU Cra-iova este singura de nivel III –nivelul maxim – din Oltenia,ceea ce înseamnã cã aici suntaduse cazurile grave din toatecele cinci judeþe ale regiunii,cazuri care pot fi tratate numaiaici. Doresc sã evidenþiez, încão datã, buna relaþie de colabo-rare pe care o avem cu specia-liºtii din cadrul Consiliului Ju-deþean Dolj ºi sã asigur de în-treg concursul nostru pentrudesfãºurarea în condiþii optimea demersurilor investiþionaleaflate în derulare, precum ºi acelor viitoare“.

Secþiile clinice deobstetricã ºi neonatologieale Spitalului Judeþeanºi-au reluat activitatea

















În perioada analizatã euroa continuat sã testeze de-pãºirea pragului de 4,6 lei.

Se pare însã cã BNR a reuºitsã acomodeze piaþa, prin inter-venþii discrete care au înfrânatîncercãrile speculative.

Cursul monedei unice a fluc-tuat între 4,5950 ºi 4,5990 lei,maxim al ultimilor cinci ani ºio lunã.

Tranzacþiile din ultimaºedinþã a perioadei s-au reali-zat între 4,595 ºi 4,599 lei, cuînchiderea la 4,599 – 4,602lei, media fiind stabilitã la4,5965 lei.

Majoritatea analiºtilor esti-meazã continuarea procesuluide depreciere a leului, care apierdut faþã de euro, de la sfâr-ºitul anului trecut, 1,09%.Existã voci care cred cã adân-cirea continuã a deficitului decont va împinge euro spre 4,62– 4,63 lei. De altfel, chiar gu-vernatorul BNR, Mugur Isã-rescu, a declarat de mai multeori cã leul nu are spaþiu deapreciere în cursul acestui an.

Relevant este ultimul indica-tor de încredere macroecono-micã al CFA România, calcu-lat pe baza estimãrilor membri-lor organizaþiei, care a scãzutîn august cu 9 puncte, la 50,7puncte.

Aceeaºi percepþie negativãexistã ºi în cazul raportuluieuro/leu, majoritatea repon-denþilor anticipând o deprecie-re a leului în urmãtoarele 12luni. Valoarea medie pentruorizontul de 6 luni este de4,6177 lei, iar pentru cel de 12luni de 4,6523 lei.

Cursul dolarului american afluctuat între 3,8275 ºi 3,8593lei, pânã la finalul perioadei,când media a urcat la 3,8670lei, iar cotaþiile din piaþã au

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

fluctuat între 3,842 ºi 3,874lei.

Moneda elveþianã s-a depre-ciat pe pieþele internaþionalede la 1,145 pânã la 1,162franci/euro, minim care nu amai fost atins de la jumãtatealui ianuarie 2016, când BancaNaþionalã a Elveþiei a decis sãrenunþe la pragul minim de1,20 franci/euro. În acestecondiþii, media a scãzut pe pia-þa localã de la 3,9823 la 3,9559lei, pentru ca la sfârºitul inter-valului sã urce 3,9747 lei.

În prima parte a perioadei,moneda americanã a fost re-vigoratã de comentariile op-timiste ale Rezervei Federaleprivind economia SUA. Feda lãsat uºa deschisã pentru oa treia majorare, în decem-brie, a ratelor dobânzii-cheieºi a anunþat începutul reduce-rii uriaºului sãu portofoliu deobligaþiuni ºi acþiuni, în va-loare de peste 4.200 miliardedolari.

Perechea euro/dolar a pre-luat aceste date ºi a coborât dela 1,022 pânã la 1,1862 dolari.Anunþul privind accelerareacreºterii în septembrie a acti-vitãtii private în zona euro,potrivit indicelui PMI calcu-lat de firma Markit, a adus oîntãrire a euro la 1,1938 –1,2004 dolari,.

La sfârºitul perioadei, in-vestitorii au optat pentru pru-denþã, dupã anunþarea sonda-jelor efectuate în urma alege-rilor din Germania, unde par-tidul naþionalist Alternativapentru Germania a câºtigat atreia poziþie, astfel cã euro acoborât de la 1,1936 la1,1869 dolari.

Analiza cuprindeperioada 19 – 25 septembrie

Vineri, 22 septembrie2017, Biblioteca Ju-deþeanã “Alexandru

ºi Aristia Aman” a desfãºu-rat cea de-a doua activitate aproiectului “CRESC la bi-bliotecã”.

Desfãºurate de CarmenTicã ºi reunite sub titlul ge-neric “Istoria Cititã. Cores-pondenþã”, activitãþile inter-active au constat în studiereaizvoarelor scrise subiectiv pemarginea Primului RãzboiMondial - jurnale, memorii ºicorespondenþã, cu accent pecorespondenþa ºi raporturileistorice - ºi în derularea unuiatelier practic de caligrafie ºiredactare a scrisorilor.

La capãtul unui mic exer-ciþiu de autocunoaºtere, cei10 participanþi au fost provo-caþi sã se gândeascã la tipulizvoarelor istorice. Au fostprezentate, în cadrul uneimini-expoziþii organizate,

jurnale ºi memorii de rãzboi,printre care se aflau ºi unele aleunor participaþi craioveni laMarele Rãzboi: I.P. Þuculescu– Clipe grele, Pârvu Boerescu– Jurnal de front, ConstantinArgetoianu – Memorii, MareºalAlexandru Averescu - Notiþezilnice din rãzboi. Pentru com-pletarea tabloului memoria lis-tic, au fost aduse în discuþie ºimateriale precum: Jurnalul Re-ginei Maria, General HenriBerthelot – Memorii ºi cores-pondenþã ºi Nicolae Iorga – În-semnãri.

Din lucrãrile amintite, au fostextrase spre lecturare fragmen-te reprezentative pentru experi-enþele din timpul rãzboiului,precum ºi pentru atmosferaexistentã în preajma Unirilordin anul 1918. De asemenea, aufost citite câteva scrisori dinacea perioadã: cãrþi poºtale depe sau spre front, ale soldaþilorºi ofiþerilor. Cu acest prilej, co-

piii au avut prilejul sã vadã ºi oexpoziþie de cãrþi poºtale dinperioada Primului Rãzboi Mon-dial, exponatele provenind dincolecþia lui Adrian Florin Pas-cu. Pentru cã pe unele dintrecãrþile poºtale se puteau obser-va diferitele ºtampile ale cenzu-rii din diferite þãri, s-au fãcut ex-plicaþii pe marginea fenomenu-lui cenzurii ºi motivului pentrucare se aplica în acea perioadã.Participanþii au fost invitaþi sãcenzurere ei înºiºi o scrisoare pecare au primit-o.

Secþiunea dedicatã caligrafieiºi modalitãþii de redactare a scri-sorilor s-a constituit, pe de altãparte, într-o experienþã interac-tivã. Copiii au avut posibilita-tea sã cunoascã, cu aceastã oca-zie, uneltele de scris folosite înacea perioadã, creionul chimic,tocul cu cernealã, cu acesta dinurmã fãcând exercitii de caligra-fie. Dupã prezentarea ºi stabili-rea regulilor necesare scrierii ºi

Prognoze sumbrepentru leu


















11CULTURÃ

redactãrii unei scrisori, partici-panþii au fost invitaþi sã redac-teze scrisori cãtre personaje fic-tive sau cãtre colegii de grup.Pe toatã perioada atelierului s-au dovedit interesaþi de toateinformaþiile primite ºi chiar ºi-au exprimat dorinþa de a împru-muta pentru a citi unele din jur-nalele expuse.

Copiii au fost plãcut surprinºide materialele primite: citatedespre istorie, pagini printatecuprinzând cuvinte înþelepterostite de Nicolae Iorga, texteleunor scrisori lecturate în cadrulatelierului, vocabulare (cu reco-mandarea de a le folosi ºi com-pleta în permanenþã pentru îm-bogãþirea propriului vocablar),caiete de caligrafie, hârtie descris, trei tipuri de plicuri, to-curi cu peniþe, sugative ºi cãli-mari cu cernealã.

“O incursiune în universul fa-bulos al memorialisticii de rãz-boi este o experienþã greu de ui-tat. Practic, dupã participarea laprimul atelier al proiectului, Is-toria Altfel, copiii au avut posi-bilitatea de a conºtientiza, punc-tual, drama celor care au fãcutrãzboiul. Au avut, de asemenea,posibilitatea de a se acomoda cutemerile ºi speranþele unei epoci.Jurnalele de front ºi memoriile

scrise în perioada interbelicã, îngrade diferite, oferã o frescã re-prezentativã a efortului generalpe care, fãrã întrerupere, socie-tatea româneascã l-a depus pen-tru îndeplinirea dezideratuluinaþional: reunirea tuturor provin-ciilor istorice locuite de româniîn cadrul aceloraºi graniþe. Gã-sim la fel de oportune ºi activi-tãþile prin care, alãturi de anali-zarea corespondenþei de rãzboi,copiii au învãþat sã redactezescrisori. O felicit pe colega mea,Carmen Ticã, pentru organizareaºi coordonarea atelierului ºi, deasemenea, îi urez succes colegeimele, Sofia Lavinia Cercel, co-ordonatorul ultimului atelier alproiectului - «storia de Ieri, deAzi», a declarat Lucian Dindiri-cã, managerul Bibliotecii Jude-þene “Alexandru ºi AristiaAman”.

Proiectul “CRESC la biblio-tecã”, finanþat de AFCN, se în-scrie în aria tematicã a Educa-þiei prin Culturã ºi este dedicatcelebrãrii Centenarului Româ-niei Moderne. Alãturi de parte-nerii sãi, bibliotecile judeþenedin Braºov, Caraº-Severin ºiSãlaj, Biblioteca Aman îºi pro-pune conºtientizarea unui grupde 10 copii ºi tineri, cu vârstelecuprinse între 12 ºi 16 ani, pro-

venind din medii defavorizate,asupra valorilor ºi semnificaþii-lor legate de Primul RãzboiMondial ºi Marea Unire din1918. În cadrul proiectului, par-ticipanþii vor beneficia de acti-

vitãþi diverse: ateliere interacti-ve, proiecþii de film, prezentarede corespondenþã etc., prin care,alãturi de bibliotecarii specia-liºti, vor învãþa cum pot partici-pa activ la împlinirea a 100 de

ani de la momentele glorioa-se din anii 1917-1918.

Birou Presã BibliotecaJudeþeanã “Alexandru

ºi Aristia Aman”

CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”CRESC la bibliotecãAtelierul “Istoria cititã”


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

O parte din iluminatulstradal al staþiunii vâl-cene Bãile Olãneºti va

fi reabilitatã printr-o finanþarea Ministerului Dezvoltãrii, prinProgramul PNDL II. Astfel,pentru proiectul ”Reabilitarea ºieficientizarea sistemului de ilu-minat stradal Bãile Olãneºti-Li-vadia” a fost aprobatã suma de271.459.00 lei.

De asemenea, o parte a loca-litãþii va beneficia ºi de o finan-þare prin Consiliul JudeþeanVâlcea, prin acelaºi programguvernamental: 1.044.580,00lei pentru modernizarea DJ 654Valea Cheii-Cheia-MãnãstireaIezer-Schitul Pahomie, un tra-seu turistic ºi ecumenic foartefrecventat.

Pe de altã parte, Primãria

Bãile Olãneºti va depune laADR Sud-Vest Oltenia docu-mentaþia pentru construireaunui complex sportiv ºi agre-ment în Olãneºti-sat. Investiþiava cuprinde un teren de fotbal,un teren de sport multifunþional,precum ºi un parc. PrimarulSorin Vasilache (foto) a decla-rat cã acest complex sportiv vaatrage tinerii cu înclinaþie spresport, turiºtii care iubesc miº-carea în aer liber, precum ºiechipele sportive, pentru desfã-ºurarea cantonamentelor.

Potrivit primarului, în BãileOlãneºti se extinde ºi sistemulde supraveghere video. Astfel,vor fi amplasate camere de su-praveghere la ºcoli, în intersec-þiile principale ºi în zona cen-tralã a staþiunii. (M.P.)

Investiþii ºi proiecteimportante în staþiunea

Bãile Olãneºti


13REPORTAJ

de Mihaela Bobaru

Zeci de iubitori ai sporturilorpe apã, tineri sau trecuþi de vâr-sta maturitãþii, experimentaþisau începãtori, au luat startul laa doua ediþie a Cupei “Danu-bius”. Ei au avut de strãbãtut peDunãre, cu caiacul sau canoea,cei 32 de kilometri dintre Cora-bia ºi Turnu Mãgurele. Vântulºi valurile au transformat cursapentru unii dintre concurenþiîntr-o aventurã. Cu toate aces-tea, toþi participanþii au ajuns lafiniº, efortul lor fiind rãsplãtitde organizatori cu diplome ºipremii.

Îndrãgostit de barcãªtefan Dincã are 63 de ani ºi

este din Bucureºti. Dupã ieºireala pensie, a decis sã revinã ladragostea din tinereþe. A fostmult pânã a repus piciorul înbarcã pentru a reveni la sportulpe care-l iubeºte de când se ºtie.Dupã trei decenii în care a re-nunþat la caiac, din postura desportiv profesionist, a revenit.El a participat la a doua ediþie aCupei “Danubius organizatã înacest week-end pe Dunãre.Omul trecut de prima tinereþe aluat startul, alãturi de alte câte-va zeci de iubitori ai canotaju-lui, la maratonul pe apã. Nudoar cã a plecat în cursã, dar aºi dus-o la bun sfârºit. A recu-noscut cã nu a fost o joacãaceastã cursã, dar a mãrturisitcã efortul a meritat. Deºi a sus-þinut cã este prima cursã de ase-menea lungime de la revenireaîn canoe, este sigur cã nu va fiultima.

“Nu m-am mai urcat în barcãde peste trei decenii. Am reve-

nit de curând în canoe ºi mãbucur cã am fãcut-o, chiar dacãde aceastã datã din postura deamator. A fost o cursã ineditã,prima de o asemenea lungime.Am mai participat la curse, darau fost pe distanþe scurte, la vi-tezã. Asta a fost prima de mara-ton. V-aº minþi dacã v-aº spunecã nu a fost o cursã dificilã, darmã aºteptam la aºa ceva. A bã-tut ºi vântul, care ne-a pus pro-bleme. Au fost unele care nu aureuºit, cel puþin pe mine, sã mãîmpiedice sã duc la bun sfârºitaceastã cursã”, a declarat ªte-fan Dincã, un veteran al Cupei”Danubius”.

Concurenþii, dornicide adrenalinã

Cupa “Danubius”, care s-adesfãºurat în week-end la Co-rabia, a reunit la start zeci deiubitori ai sporturilor pe apã.Tineri sau mai puþini tineri, ex-perimentaþi sau nu, aceºtia auavut de parcurs 32 de kilometri,competiþia luând startul în drep-tul portului turistic din Corabia-Hotel Sucidava ºi finalizându-se cu bine la Turnu Mãgurele.Vântul ºi valurile au pus pro-bleme competitorilor, pentruunii transformând cursa într-oadevãratã aventurã.

“A fost greu, dar a meritat.Am strãbãtut o zonã frumoasã,Dunãrea ne-a ajutat chiar dacãvântul ne-a creat probleme. Estepentru prima datã când participla o cursã de maraton, dar cusiguranþã nu va fi ultima”, ne-adeclarant o concurentã din Bu-cureºti.

“Am mai luat parte la cursede maraton, am participat la ocursã pe Mureº de 50 km. ªtiam

la ce sã mã aºtept, dar am avutparte de surprize. Diferenþa oface apa, dar ºi condiþiile me-teo. Una este sã vâsleºti pe vântºi alta pe soare puternic, într-unfel trebuie sã vâsleºti pe valuriºi altfel când apa este lin curgã-toare ºi tot aºa”, a susþinut o altãparticipantã la Cupa “Danu-bius”.

“Este pentru a treia oarã cândm-am urcat în barcã. Am alessã particip pentru cã am simþitnevoia sã iau parte la o cursãcare sã-mi ofere multã adrena-linã. A fost greu, dar frumos. Cusiguranþã voi mai lua parte laastfel de curse”, ne-a mãrturisituna dintre cele mai tinere com-petitoare de la maratonul pe apãce a avut loc în urmã cu câtevazile.

“Pentru mine a fost o cursãfenomenalã. Este pentru primadata când mã urc în barcã ºi mi-am fdat drumul pe Dunãre pen-tru cã am simþit cã am de a facecu o provocare ºi nu regret. Re-cunosc cã am avut, la un mo-ment dat, emoþii pentru cã,vreau sã vã spun, eu nici nu ºtiusã înot. Nu mi-a fost fricã pen-tru cã vâsleam alãturi de colegamea care nu era aºa de noviceca mine ºi, în plus, ºtia sã înoa-te. Când ne apropiam de finalulcursei am avut emoþii legate dece vor spune colegii de compe-tiþie despre faptul cã au statdupã noi, cã ne-au aºteptat, dara fost totul ok. Am ieºit ultime-le dar am dus la bun sfârºit ocursã dificilã, chiar dacã eramîncepãtoare. A fost o aventurãpe care am încheiat-o cu bine”,a spus o tânãrã care a dat cevaemoþii organizatorilor.

Desi toþi concurenºii au dusla bun sfârºit cursa, unii au avut

parte de adevãrate aventuri peparcursul ei. Au existat concu-renþi care s-au treyit cu apã înbarcã, unii care s-au rãsturnatsau chiar ºi un concurrent carea trebuit sã renunþºe la o partedin echipament pentru cã aces-ta se stricase ºi-l împiedica sãvesteascã.

O iniþiativã lãudabilãa unui marecampion

Cupa “Danubius” a fost ini-þiatã anul trecut de un fost marecaiacist - Marian Baban, multi-plu vicecampion mondial ºi eu-ropean la caiac-canoe. El estecel care a reuºit sã convingã maimulþi oameni de afaceri sã I sealãture în acest demers care aremai multe obiective.

“Am reuºit sã ducem la bunsfârºit o cometiþie pe care ne-odorim tradiþionalã. Numãrulparticipanþilor la Cupa “Danu-bius” a fost mult mai mare de-cât anul trecut. La cursã au luatparte peste 40 de concurenþi dinmai multe zone ale þãrii, uniidintre ei profesioniºti, alþii se-miprofesioniºti sau amatori. Auparticipat tineri sau mai puþinitineri, fete, femei ºi bãrbaþi.Sperãm ca anul viitor sã reuºimsã dãm competiþiei un caracterinternaþiona”, a susþinut Valen-tin Cristea, preºedintele Fede-raþiei Patronatelro din Oltenia,proprietarul hotelului Sucidavadin Corabia, unul dintre spon-sorii acestei competiþii private.

Iniþiatorul acestei competiþiicare se doreºte a deveni tradiþi-onalã Marian Baban a declarantcã ideea acestei competiþii avenit din dorinþa de a promovas-portul care i-a adus mari satis-

facþii ºi multe titluri, atât prin-ter copii cât ºi printer cei maipuþini tineri. În plus, fostul marecampion a susþinut cã a ales tra-seul dintre Corabia ºi turnuMãpgurele ºi pentru a promo-va, din punct de vedere touris-tic, aceastã zonã… natalã.

“Sunt nãscut aici, pe malulDunãrii ºi datorez multe aces-tor locuri ºi oamenilor de aici.Prin aceastã iniþiativã încerc sãdau înapoi mãcar o mica partedin cee ace am primit. Sper sãajut copii din centre sã nu sepiardã pe drumul vieþii, sã iden-tific copii care pot sã reuºeascãsã obþinã cele mai strãlucitoaremedalii în conpetiþii ºi, de ce nu,sã încurajez cât mai mulþi oa-meni sã practice sportul ºi ast-fel sã fie cât mai sãnãtoºi. Înplus, îmi doresc sã promovezaceastã yonã care este foartefrumoasã. Dupã cum aþi pututobserva, traseul a trecu print reirezervaþii anturale care ne-auoferit priveliºti extraordinare,chiar dacã se tot spune cã sudulOlteniei nu prezintã interes dinpunct de vedere turistic”, ne-adeclarant Marian Baban.

Cupa “Danubius 2017” a avutºi un scop caritabil. ”Toate în-casãrile au mers cãtre Asocia-þia Club Sportiv Crãiþa, asocia-þie ce are ca obiect de activita-te promovarea sportului ca modde viaþã în rândul copiilor de-favorizaþi din centre de plasa-ment, îndrumarea acestora cã-tre un sport de performanþã,dezvoltarea copiilor cu poten-þial sportiv, dezvoltarea timpu-rie a copiilor ºi tinerilor prinabilitãþi învãþate în timpul jocu-rilor care sã conducã ºi sã îiapropie de valori importanteprecum onestitate, lucru înechipã, fair play, respect faþã desine ºi faþã de cei din jur, ade-rarea la un set de reguli ºi, nuîn ultimul rând, demararea deactivitãþi sportive pentru evita-rea comportamentelor riscantela care aceºti copii sunt predis-puºi din cauza mediilor din careprovin”, au susþinut organiza-torii.

Cupa “Danubius”, sportºi aventurã pe Dunãre

















Marian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian BabanMarian Baban


14ADMINISTRAÞIE

Activitatea Apavil în sãptãmâna 18 – 22 septembrie

SC APAVIL SA a desfãºurat ºi în sãptãmâna 18- 22 septembrie 2017 o

activitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare, pe strãzile Gabriel Sto-ianovici, Pãtraºcu Vodã, Strau-bing nr. 58, 78, I. C. Brãtianu,Inãteºti nr. 87, I. L. Caragiale ºiMarin Sorescu.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 6 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile Inãteºti nr. 87, Straubing nr.78, Gabriel Stoianovici, Pãtraº-cu Vodã, Timiº nr. 30 ºi Inde-pendenþei la blocul 6.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi curãþat ma-nual cãminele de canalizare ºigurile de scurgere pe Calea luiTraian, pe str. Morilor, Argintari,

Viilor, 1 Mai, Antim Ivireanu,Dacia, Luceafãrului, I. C. Brã-tianu, Tineretului, Carol I, DemRãdulescu, Bogdan Amaru, Flo-rilor, Remus Bellu ºi Ostroveni;

- s-au montat ramã ºi capaccarosabil pe strada Henri Coan-dã la blocul N8;

- s-a executat racord canali-zare pe strada Regina Maria lablocul J;

- s-au executat lucrãri de în-locuire coloanã menajerã peCalea lui Traian, blocul N2;

- s-au decolmatat gaigãrele pestrãzile Matache Temelie, Bog-dan Amaru, Pandurilor, Dacia,Republicii, Mihai Viteazu, Topo-log, Calea lui Traian, Tudor Vla-dimirescu ºi Nicolae Bãlcescu;

- s-au continuat lucrãrile deîntregire reþea apã potabilãD400 mm din bulevardul Nico-lae Bãlcescu intersecþie cu stra-da Ferdinand pânã la bulevar-dul Tudor Vladimirescu inter-secþie cu strada Libertãii ºi în-locuire conducte de serviciu;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuit reþea apã potabilã ºibranºamente pe Calea lui Tra-ian, blocurile S20, S24, S26 –Grãdinã;

- s-au finalizat lucrãrile de în-locuire reþea apã potabilã pe

strada Eleodor Constantinescu;- s-au continuat lucrãrile de

execuþie reþea canalizare mena-jerã ºi racorduri pe strada Cio-cãneºtilor, prin montarea în pã-mânt a þevilor de canalizare DN250 mm;

- s-au finalizat lucrãrile deextindere reþea apã potabilã ºibranºamente pe strada Alexan-dru Budiºteanu, se continuã cuspãlare reþea apã potabilã ºi ve-rificare presiune;

CÃMINE CURÃÞATE.Au fost curãþate gurile de scur-gere ºi cãminele de canalizareîn mai multe zone din munici-piul Rm. Vâlcea:

- Ostroveni (blocurile A64,A66, C9);

- Centru (strada General Ma-gheru la blocul V3);

- Nord (strãzile Aleea Melo-diei la blocul N9, ConstantinBrâncuºi la blocul M2 ºi AleeaCrinilor la blocul A6);

- precum ºi pe strãzile IancuPop la blocul 63 ºi ªtirbei Vodãîn Parcul Zãvoi.

122 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 122 de apometre, fi-ind întocmite ºi un numãr de 15documentaþii tehnice.

Primãria Municipiului Râmnicu Vâlcea va propune Con-siliului Local în cadrul ºedinþei ordinare din 28 septem-brie 2017, înãsprirea amenzilor faþã de încãlcarea obli-

gaþiilor în privinþa curãþeniei oraºului. Iatã care sunt propuneri-le executivului primãriei:

Primãria Râmnicu Vâlceacreºte amenzile pentru

nerespectarea normelorde salubritateO licitaþie blocatã

inexplicabil la Ministe-rul Energiei face caBudeºti, comuna cu3.300 de locuri demuncã ºi aproximativ7.000 de locuitori, sãnu poatã beneficia dereþea de gaz metan.

de Marielena Popa

Cum ministerul în cauzãnu a reuºit nici pânãacum sã deruleze licita-

þia publicã pentru desemnareaunui operator de reþea gaze, totce pot face locuitorii comunei,dar ºi firmele care deruleazãafaceri la Budeºti, este sã spe-re. La fel ºi primarul Ion Vlã-dulescu (foto). În urmã cu treiani, Primãria Budeºti depuneadocumentaþia pentru introdu-cerea gazului metan în locali-tate, iar de atunci, tãcere. Re-cent, primarul a declarat cãeste posibil ca în luna octom-brie a.c. situaþia sã se clarifi-ce, însã ar fi mulþumit ca acestlucru sã se întâmple ºi în no-iembrie. „Am discutat la toatenivelurile, se pare cã în octom-brie se va clarifica problema

licitaþiei. Nu mai conteazãcând, poate sã fie ºi în noiem-brie, dar numai sã fie. Îmi do-resc foarte mult introducereagazului în Budeºti, precum ºiextinderea reþelelor de canali-zare. Localitatea este într-ocontinuã dezvoltare, iar aces-te investiþii nu sunt un moft,ci o necesitate. Este de necon-

ceput ca o comunã cu o zonãindustrialã în plinã dezvoltareºi cu 7.000 de locuitori sã în-tâmpine astfel de obstacole”,a spus edilul.

La ora actualã, firmele româ-neºti au creat la Budeºti circa1.300 de locuri de muncã, iarinvestitorii strãini aproximativ2.000.

Budeºti-Vâlcea:Reþeaua degaze, înfundatãde MinisterulEnergiei


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Biletele pot fi procu-rate online ºi de lacasa de bilete a SãliiSporturilor dinRâmnicu Vâlcea

de Ioana Cristea

Miercuri, 27 septem-brie, începând cuora 19.00, Româ-

nia va juca contra Austriei, înSala Sporturilor ”Traian” dinRâmnicu Vâlcea, în cadrulpreliminariilor Campionatu-lui European din 2018. Fede-raþia Românã de Handbalanunþã cã biletele pentru par-tida România-Austria au fostdeja puse în vânzare onlinepe eventim.ro ºi în reþeauamagazinelor partenere. Deasemenea, biletele pot fi cum-pãrate ºi de la casa de biletede la salã ce va fi deschisãdupã urmãtorul program:marþi, orele 12 - 20 ºi mier-curi, începând cu ora 10. Pre-þul unui bilet este de 25 lei.Organizatorii le cer fanilor sãvinã îmbrãcaþi în roºu, galbensau albastru, pentru a trans-forma Sala ”Traian” într-unvulcan tricolor!

Pivotul HCM,Raluca Bãcãoanu,printre jucãtoareleconvocate

Selecþionerul naþionalei fe-minine de handbal a Româ-niei, spaniolul Ambros Mar-tin, a convocat un lot de 21 dejucãtoare pentru meciurile cuAustria ºi Portugalia. Partidacu Portugalia va avea loc pe 1octombrie la Luso (ora 17).Printre jucãtoarele convocatese aflã ºi Raluca Bãcãoanu,pivot al tinerei echipe HCMRâmnicu Vâlcea.

Lotul României: Portari: Denisa Dedu (Sio-

fok/Ungaria), Yuliya Duman-ska (SCM Craiova), MirelaPaºca (CS Mãgura Cisnãdie);

Extreme stânga: Valenti-na Ardean-Elisei (SCM Cra-iova), Ana Maria Iuganu-Popa (CSM Roman);

Interi stânga: Cristina

Neagu (CSM Bucureºti), Cris-tina Zamfir-Florianu (SCMCraiova), Gabriela Perianu(Siofok/Ungaria);

Centri: Cristina Laslo (Bu-ducnost Podgorica/Muntene-gru), Andreea Pricopi (SCMCraiova), Mãdãlina Zamfirescu(Debrecen/Ungaria), Eliza Bu-ceschi (ASC Corona 2010 Bra-ºov);

Interi dreapta: Ana MariaDrãguþ (HC Zalãu), Alina Ilie(HCM Slobozia), Daria Bucur(ASC Corona 2010 Braºov),Melinga Geiger (Brest/Franþa);

Extreme dreapta: AnetaUdriºtioiu (CSM Bucureºti),Laura Chiper (ASC Corona2010 Braºov);

Pivoþi: Crina Pintea (Issy Pa-ris/Franþa), Cyntia Tomescu(ASC Corona 2010 Braºov),Raluca Bãcãoanu (HCM Rm.Vâlcea).

SelecþionerulAmbros Martin:”Raluca va fio jucãtoare carene va ajuta mult”

Reprezentanþii echipei dinRâmnicu Vâlcea au anunþat cãpivotul echipei HCM, RalucaBãcãoanu, i-a lãsat o impresiepozitivã selecþionerului AmbrosMartin. Unul dintre cei maiapreciaþi tehnicieni din Europa,

spaniolul considerã cã Bãcã-oanu poate deveni una dintrejucãtoarele de bazã ale naþi-onalei.

”Raluca este pentru primadatã la lot, am remarcat-o ur-mãrind pe video jocurile echi-pei HCM, este o jucãtoare in-teresantã. Ea nu ºtie deocam-datã jucãtoarele ºi sistemulnostru de joc, dar, încet-încetva creºte valoric. Eu cred cã,pe viitor, Raluca va fi o jucã-toare care ne va ajuta mult,este un pivot care are calitãþifoarte bune!”, a declarat selec-þionerul Ambros Martin laconferinþa de presã susþinutãieri, la Sala Sporturilor ”Tra-ian” din Rm. Vâlcea.

ªase jucãtoare alHCM, convocate laechipele naþionale

HCM Râmnicu Vâlcea amai precizat cã în aceastãperioadã, ºase jucãtoare aleechipei au fost convocate laechipele naþionale, care auacþiuni conform calendaruluioficial al Federaþiei Interna-þionale de Handbal: RALU-CA BÃCÃOANU, INESKHOUILDI (Tunisia), PE-TRA BLAZEK (Austria),NATALIA VASILEVSKA-YA (Belarus), IRINA GLIB-KO (Ucraina) ºi ANDREABELESKA (Macedonia).

a mia parte din secundã, cu amia parte din milimetru, dacã afost ofsaid ºi gol valabil, pen-tru ca, pânã la urmã, sã rãmânãca la început. În toatã nebuniaasta, ºi ultima fãrâmã de ones-titate se atomizeazã. Fiecarevede ºi judecã în felul sãu, fie-care abereazã în felul sãu, asu-mat, pânã crede în propriile abe-raþii. Lumea paralelã în care trã-ieºte nu e o nãscocire. Dupã po-liticieni, cei mai mulþi mun-chhauseni se întâlnesc în fotbal.În fine, ceva se miºcã ºi în di-recþia aceasta. Arbitrajul videova fi utilizat pentru prima oarãla Cupa Mondialã din Rusia.Apoi, va fi testat timp de doi ani,începând cu sezonul 2017-2018. ”Acesta ar fi un nou me-saj puternic pentru fotbal”, a de-clarat preºedintele FIFA, GianniInfantino. Înþeleagã fiecare cevrea prin ”un nou mesaj puter-nic”, deºi arbitrajului clasic i seia o parte consistentã din suve-ranitatea arbitrariului. Mesajulputernic anterior derivã din au-torizarea tehnologiei pentru li-nia porþii (GLT) în 2012, expe-rimentatã cu succes în specialla Cupa Mondialã din 2014.Cele patru cazuri în care asis-tentul video va avea un cuvânthotãrâtor în deciziile arbitruluicentral sunt: gol marcat, carto-naº roºu, penalty ºi eroare asu-pra unei identitãþi. Totuºi, sã nune iluzionãm. Unui arbitru rãuintenþionat îi rãmân suficienteportiþe pentru a încerca sã facãdiferenþa prin aplicarea ”dublu-lui standard”.

Aproape cã nu existã par-tidã în Liga I (desprecelelalte ligi nu mai

discutãm) care sã nu se lase cuafronturi la limita bunului simþdin cauza arbitrajelor. Doarspectrul unor suspendãri ºiamenzi pe care nu le pot duce îiface pe conducãtorii de cluburiºi antrenori sã nu-ºi iasã cu to-tul din pepeni. Prestaþiile suborice criticã ale unor brigãzi dearbitri nu constituie o noutatepentru actuala ediþie de campio-nat. ªi la cea trecutã s-au um-plut de bube. Dar când au fostele exemplare? Pot fi ele exem-plare în principiu? Uneori da,de foarte multe ori nu. Iar aceas-ta nu este o particularitate nu-mai a fotbalului românesc.Dacã luãm istoricul confruntã-rilor de la origini pânã la nive-lul unui campionat mondial,constatãm cã aproape fiecareepisod e mânjit de arbitraje con-troversate. Foarte greu de subli-mat de la rapt, cu acoperire, lagreºealã umanã. Fãrã sã deve-nim patetici, aceasta este unicaºi cea mai greu de soluþionatcontradicþie din fotbalul mo-dern. Sã inovezi, sã investeºti,sã te înconjuri cu tehnicieni ºiantrenori, sã achiþi pe un speci-men zeci, sute de milioane deeuro, iar piaþa se lãrgeºte. Sã do-mini, sã visezi ºi când eºti pre-gãtit sã atingi nadirul (citeºtevictoria, titlul), þi-o reteazã unfluier scãlâmb de impiegat închiloþi. O armatã întreagã, zã-pãcitã de reluãri ºi capturi, deunghiuri, încearcã sã dezlege cu

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Fotbalul cu ”ochi de ºoim”

Handbal: Miercuri,România joacã

împotriva Austriei,la Râmnicu Vâlcea

































pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

de Marielena Popa

”Începând de la ora 17.00,pe scena amplasatã în ScuarulMircea cel Bãtrân vor evoluaartiºtii de muzicã popularãCornel Cojocaru, Nelu Biþînã,Orchestra Nicu Troncea, AnaMaria Iorga ºi Nineta Popa, ur-maþi în registrul pop-rock deAndreea Bãlan, formaþia Man-dinga ºi trupa Voltaj. Tot cuaceastã ocazie festivã, Uniu-nea Artiºtilor Plastici Vâlceava demara proiectul Vecinãtãþiculturale, aducând la Râmnic- cu sprijinul CJCPCT Olt, alCentrului Cultural MunicipalCaracal ºi al Primãriei Caracal- protagoniºti ai vieþii cultural-artistice din judeþul Olt-Roma-naþi. Astfel, la ora 14.00, laGaleria de Artã «Artex» vaavea loc vernisajul expoziþieide tapiserie ºi graficã a artis-tului plastic Victoria CaramanPastuh; la ora 14.45, în Gale-ria Pasaj 1 Cozia, se va desfã-ºura un miniconcert de pian cusolistul Sabin Bãnescu; la ora15.00, în Galeria Pasaj 1 Co-zia, va fi vernisatã expoziþia deartã plasticã Artiºti Olteni dinjudeþul Olt-Romanaþi; la ora15.30, în Galeria Pasaj 2 Co-zia, va începe Salonul Naþio-nal de Artã Fotograficã Etno-graficã; iar la ora 16.00, pescena din Scuar vor urca dan-satorii Ansamblului Folcloric

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Un pic bulversant!ªedinþa Consiliului Jude-

þean de luni, 25 septembrie,a avut un moment bulver-sant atunci când unul dintreconsilierii PNL a întrebat- „prezidiul” din ce motive ademisionat consilierul Par-tidului Ecologist, MãdãlinaCotar. La aceastã întrebare,vicepreºedintele CJ, ValerTudor, coleg de partid alMãdãlinei, a rãspuns: „Seplictisea!” Aoleu!!!

Ulterior, Mãdãlina Cotara explicat cã joburile coti-diene îi ocupã foarte multtimp ºi cã a decis sã lase lo-cul din consiliul judeþeancolegului ei, Marian Dumi-tru. Acesta este profesor desport ºi a crescut la ºcoalapoliticã a ex-deputatuluiUNPR Dan Mazilu.

Bãlan, banii!!!!!Pentru Mihai Bãlan, fos-

tul director al CET Govora,condamnat recent pentruabuz în serviciu în formãcontinuatã: Domnule Bãlan,

ne-aþi dat în judecatã ºi aþipierdut procesele; ºi dum-neavoastrã, ºi consoarta.Aveþi de plãtit niºte cheltu-ieli de judecatã ºi vã sustra-geþi de aproape o jumãtatede an. Câtã lipsã de onoare!

SancþiuneDirectorul Direcþiei Ge-

nerale de Asistenþã Socialãºi Protecþia Copilului Vâl-cea, Nicolae Badea, a fostsancþionat de consilierii ju-deþeni cu mustrare scrisã.Sancþiunea nu pare durã, darpoate crea premise ce potdeveni periculoase pentruBadea. ªi în timp ce Nico-lae Badea era sancþionat,prin salã se vorbea desprefaptul cã totul ar fi un teatruieftin ºi cã, de fapt, niºterude ale cuiva mare din CJºi-au gãsit un loc cãlduþ lafundaþia acestuia. Hm,prostii! E lumea a dracului!Imediat dupã votul consilie-rilor, directorul Badea a de-clarat cã va ataca aceastãhotãrâre în instanþa de Con-tencios Administrativ.

Publ

icita

te

Primãria municipiului Râmnicu Vâlcea aanunþat cã, sâmbãtã, 30 septembrie, vaavea loc inaugurarea Zonei Centrale amunicipiului, eveniment ce va fi marcatde un complex de manifestãri culturale.Pentru aceastã inaugurare, municipalita-tea a pregãtit concerte de muzicã popula-rã ºi pop-rock, focuri de artificii, recitalde pian ºi vernisaje de expoziþii de artãplasticã.

Romanaþi. Punctul final al tu-turor manifestãrilor va fi repre-zentat de un spectaculos foc deartificii programat sã fie lansat

din zona centralã, la ora23.00”, a declarat Daniel Io-nescu, purtãtor de cuvânt alPrimãriei Râmnicu Vâlcea.

Sâmbãtã va fi inaugurat centrul Râmnicului,cu muzicã, artificii ºi expoziþii de artã plasticã















Sâmbãtã va fi inaugurat centrul Râmnicului,cu muzicã, artificii ºi expoziþii de artã plasticãSâmbãtã va fi inaugurat centrul Râmnicului,

cu muzicã, artificii ºi expoziþii de artã plasticã

14 Craiova þine Eco Sud cu tariful la poartã2016/09/27 · 2.583.463,46 lei, reprezentând...

Documents

Transcript of 14 Craiova þine Eco Sud cu tariful la poartã2016/09/27 · 2.583.463,46 lei, reprezentând...