practica+licenta

7
 UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI Specializarea PSIHOLOGIE Factori ai adaptării şcolare şi sociale la preadolescenţi în funcţie de proximitatea spaţială faţă de părinţi  Absolvent  !l"!r!#a$% Ali$a Ele$a Proiect de cercetare

description

licenta

Transcript of practica+licenta

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOVFACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEISpecializarea PSIHOLOGIE

Factori ai adaptrii colare i socialela preadolesceni n funciede proximitatea spaial fa de prini

Absolvent Mldranu Alina Elena

Proiect de cercetare

Obiectivele generale

Obiectivul cercetrii este de a studia care sunt factorii sociali ai adaptrii la preadolesceni n funcie de proximitatea spaial fa de prini i modul n care aceast proximitate spaial influeneaz performanele colare.

Descrierea variabilelor

Variabile psihologice

Prima variabil de ordin psihologic este inteligena care a fost exprimat n cercetarea de fa prin coeficieni de inteligen. O alta variabil psihologic a acestei cercetri este stima de sine. A doua variabil este adaptarea social care are 7 dimensiuni: relaiile cu colegii, relaiile cu profesorii, relaiile cu materiile, relaiile cu coala n general, orientarea n ora/comun, relaiile cu familia i starea afectiv.Ultima variabil de ordin psihologic este constituit de anxietate.

Variabile demografice

Variabilele demografice ale prezentei cercetri sunt: proximitatea spaial fa de prini, mediu cultural, nivel de studii prini, nivel de calificare prini i performana colar care a fost codificat cu note de la 1 la 5 pentru a fi adus la un numitor comun dat fiind faptul c aceasta a fost notat diferit n cele dou medii culturale (mediul italian, mediul romnesc).

Ipotezele cercetarii

Ipoteze generale1. Exista diferente in ceea ce priveste caracteristicile de personalitate alepreadolescentului in functie de gradul de proximitate spatiala fata de parinti. 2. Gradul de adaptabilitate sociala al preadolescentului depinde de caracteristici de personalitate ca stima de sine, anxietate si performanta scolara.3. Exist diferene ntre cele 3 loturi de subieci n ceea ce privete nivelul fiecrei dimensiuni a adaptrii.

Ipoteze specifice Ipoteza 1: Exist diferene n ceea ce privete nivelul de performan colar ntre copii care sunt mpreun cu prinii i cei ai cror printi sunt plecai din ar.Ipoteza 2: Exist o legtura ntre nivelul de performan al preadolescenilor i dimensiunile adaptabilitii acestora.Ipoteza 3 : Elevii care sunt n compania prinilor acas au un nivel de anxietate mai sczut dect cei ai cror prini sunt plecai din ar.Ipoteza 4: Elevii care au schimbat mediul social mpreun cu prinii au un nivel de anxietate mai ridicat fa de preadolescenii care sunt n Romnia cu sau fr prini.Ipoteza 5: Exist asocieri ntre nivelul anxietii i nivelul dimensiunilor adaptrii sociale globale.Ipoteza 6: Exit diferene n ceea ce privete nivelul de adaptare al preadolescenilor n funcie de proximitatea spaial fa de prini.Ipoteza 7: Elevii care sunt n compania prinilor au un nivel mai nalt al stimei de sine fa cei ai cror prini sunt plecai din ar. Ipoteza 8: Preadolescenii ai cror prini au calificare redus au un nivel mai sczut al stimei de sine, al adaptrii sociale i al inteligenei, i un nivel mai ridicat al anxietii fa de cei ai cror prini au calificare medie sau superioar.Ipoteza 9: Preadolescenii care triesc n mediul cultural romnesc au un nivel de adaptare mai ridicat decat cei care triesc ntr-un nou mediu cultural i anume mediul cultural italian.

Designul cercetrii

Cercetarea este una de tip corelational deoarece studiaz relaia dintre anumite variabile, prin calcularea coeficientului de corelaie, nivelul i tipul varianei avnd ca scop predicia apariiei unor evenimente psihice, i anume stabilirea modului n care unele caracteristici de personalitate vor evolua prin raportare la altele. Ea indic legatura dintre variabile i direcia pe care se stabilete legtura respectiv, corelaia fiind o relatie asociativ i nu una de determinare.

Descrierea lotului de subieci

n aceast cercetare lotul de subieci a fost creat att din persoane alese randomizat, deci printr-o eantionare aleatoare simpl. S-a constituit primul grup nonexperimental i anume cel al elevilor plecai cu printii n Italia, deorece acest grup este unul situaional i greu de format, avnd n vedere anumite aspecte etice bine stipulate n ara respectiv. n acest caz cercettorul a plecat de la un grup constituit i n funcie de anumii parametri (varsta, sex, mediu, proximitate spaial fa de prini) s-au creat alte 2 grupe , crendu-se perechi prin alegerea subiecilor similari dupa anumite criterii. Subieci care au participat la cercetare sunt n numr de 150, dintre care 71 de biei i 79 de fete. Fiecare lot este format din 50 de subieci. Participanii au vrste cuprinse ntre 11 i 14 ani. Cele trei grupe sunt: preadolescenii cu prinii n Romnia, preadolescenii care sunt n Romnia fr prini i preadolescenii care sunt n Italia cu prinii.Bibliografie

1. Albrecht , K. (2007). Inteligena social. Bucureti: Ed. Curtea veche.2. Badea, E. (1993). Caracterizarea dinamic a copilului i adolescentului de la 3la 18 ani cu aplicaie la fia colar. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic.3. Bncil, G., Zamfir, G. (1999) . Algoritmul succesului. Bucureti: Ed. Polirom.4. Boncu, S. (2005). Procese interpersonale. Iai : Institutul european.5. Borg, W.R. (1963). Educational Research An Introduction. New York: BzDavid Mc Kay Company. 6. Carson, R.C., Butcher, J.N., Mineka, S. (2002). Fundamentals of AbnormalPsychology and Modern Life. Boston: Ed. Allyn and Bacon.7. Chelcea, S. (2008). Psihosociologie teorii, cercetri, aplicaii. Bucureti: Ed.Polirom.8. Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetrii sociologice. Metode calitative sicantitative. Editia a II-a. Bucuresti: Editura Economic. 9. Dearz, J.I. (2008). Inteligena. Bucureti: Ed. All.10. Duccio, D., Favaro, G. (1998). Bambini stranieri a scuola. Firenze: Ed. Lanuova Italia.11. Durning, P., Pourtois, J.P. (1994) . ducation et famille. Bruxelles: Ed. DeBoeck-Wesmael.12. Farne, M. (2003). Lansia. Bologna: Ed. Il Mulino.13. Favaro, G. (2001). I bambini stranieri. Firenze: Ed. Giunti Gruppo Editoriale.14. Gerald, M., Deary, I.J., Whiteman, M.C. (2005). Psihologia personalitii. Iai:Ed. Polirom. 15. Gesell, A., Ilg, F.L., Amesa, L.B. (1972). Adolescenza. Firenze: Ed. Giunti.16. Goddet, E.T. (2006). Prevenir et gerer la violence en milieu scolaire. Paris:Retz.17. Gray, J.A., McNaughton, N. (2000). The Neuropsychology of Anxiety. Ediia aII-a. Oxford: Ed. Oxford Universityb Press.18. Greenberg, J.S. (1999). Sress management. United States of America: Ed.McGray-Hill.19. Guido, P. (1990). Problemi psicologici della preadolescenza e delladolescenza. Firenze: Ed. La Nuova Italia.20. Kamin, L., Eysenck, H.J. (1995) Intelligenti si nasce o si diventa?. Firenze: Ed.Laterza.21. Lee, C.L., Zane, N.W.S. (1998) . Handbook of asian americam psychology.California: Ed. SAGE Publications.22. Lewis, M. (1995). Il s nudo. Firenze: Ed. Giunti.23. Luca, M.R. (2004). Curs de Psihologia personalitii.24. McGray, P. (2007). Familia mai presus de orice. Bucureti: Ed. Curtea veche.25. Muntean, A. (2006). Psihologia dezvoltrii umane. Iai: Polirom.26. Neculau, A. (2004) .Manual de psihologie social. Ediia a II- a Revizuit.Bucureti: Ed. Polirom.27. Pasini, W. (2001). L autostima. Milano: Ed. Arnoldo Mondadori.28. Piaget, J. (1947). La psychologie de lintelligence. Paris: Armand Colin.29. Piaget, J. (1966). La psychologie de lenfant. Paris: Presses Universitaires de France.30. Piaget, J. , Inhelder, B. (2005). Psihologia copilului. Bucureti: Ed. Cartier.31. Pope, A., McHalle, S., Craighead, E. (1994). Migliorare lautostima. Trento: Ed. Centro studi Erickson.32. Radu, I. (1974). Psihologie colar. Bucureti: Editura tiinific.33. Ramos, N. (2003). Interculturalit, communication et ducation. Bucureti: Ed. Milena Press.34. Rim, B. (2007). Comunicarea social a emoiilor. Bucureti: Ed. Trei.35. Schelessinger, L.(2004). Greelile prinilor i pot distruge pe copii. Bucureti: Ed. Curtea veche.36. Spnoiu, G. (1981). Cunoaterea personalitii elevului preadolescent. Bucureti: Editura didactic i pedagogic.37. Stuparu, A. (2004) . Tratat de psihologie. Timioara: Ed. Marineasa.38. chiopu, U. (1997). Dictionar de psihologie. Bucuresti: Editura Babel.39. chiopu, U., Verza, E. (1995). Psihologia vrstelor. Ciclurile vieii. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic.40. Tucicov, A.B., Chelcea, S., Golu, M., Mamali, C, Pnzaru, P. (1981). Dicionar de psihologie social. Bucureti: Ed. tiinific i Enciclopedic.41. Usaci, D. (2005). Psihopatologie i psihiatrie. Braov: Ed. Universitii Transilvania.42. Zorgo, B., Radu, I. (1979). Studii de psihologie colar. Bucureti: Editura Didactic i pedagogic.