Practica Igiena

7/25/2019 Practica Igiena

1/14

1. Metoda de determinare a valorii calorice si componentei chimice a ratiei diune.

a. Determinarea GIT (GIT = inaltimea (cm) x 0.7 50 kg

b. GC GIT = x (daca rezultatul e cu este diicit in greutate! daca rezultatul e cu " este sur#lus in greutate)

c. Determinarea gradului dezenc$ilibrului energetic%

Daca este sur#lus in greutate &'00 = z (kcal)

Daca este deicit in greutate &'*+00 = z (kcal)

d. Determinarea ,al-rii cal-rice (energetice) a ratiei alimentare zilnice #t mentirea GIT%

t barbati /+= +5 " . ' GIT (kcal)

t emei /+= 50 " +.+ ' GIT (kcal)

e. Determinarea c-tei ,al-rice zilnice de c-rectie%

102 din / = 3 (kcal)

. Determinarea ,al-rei cal-rice a ratiei alimentare #t #eri-ada de c-rectie a GIT%

/1= /+"4 3 (kcal)

g. Calcularea duratei #eri-adei de c-rectie a greutatii c-r#-rale%

z43

2. De determinat greutatea ideal teortica

GIT = inaltimea (cm) x 0.7 50 kg

3. De calculat consumul diurn de energie dupa tabel

a. C-nsumul de energie #t mentinerea metab-lismul bazal% 6

+ kcal x GC x 1* -re= kcal4kg4-ra

b. C-nsumul de energie #t acti,itatea dinamica s#eciica a alimentel-r c-nstituie%

10*02 la c-nsumarea alimentatiei #r-teice!

*2 la c-nsumarea alimentatiei li#idice

15 2 la c-nsumarea alimentatiei glucidice

+02 la c-nsumarea alimentatiei mixte

c. T-ate acti, (kcal) x GC = &

4. De determinat la ce grup dupa consumul de energie se vor referi medicul chirurg, terapuet.

De8un 1002rinzul 0*02

Cina +5102

5. Metodele de determinarea calitatii laptelui

1. Determinarea naturalitatii

a. Densitatea

Trebuie sa ,arieze intre +.017 si +.0* 9e mas-ara cu lact-densimentrul cu gradatia de la +.0+5+.0

:et-da%

+) 9e t-arna 100150ml la#tele in lact-densimentru

1. ;alsiicareaa. na.


2/14

. Metodele de determinare calitatii pinii


3/14

9e iau +0 ml de iltrat intr- ret-rta de +00 ml si se titreaza cu reacti,ul Tilmans #ina la a#aritia cul-rii r-z#al si se mentine un +

min.

9c$imbarea cul-rii #-ate i c-m#arata cu cul-area s-l ramasa netitrata.

Cantitatea de ,it C se calculeaza du#a%

x=nFN1000.088

ap

x cantitea de ,it C

n cantitatea de reacti,ul Tilmans

; c-eicientul de rectiicare Tilmans

a cantitatea de #r-dus alimentar luata in #r-ba# ,-lumul extras luat #t titrare

1&. De determinat saturatia organismului cu vit #$% prin metode indirecte

a) Determinarea rezistentei ca#ilarel-rb)


4/14

C% distanta de la centrul mesei de lucru #ina la ereastra

1!. De determinat intensitatea luminii la locul de lucru

1". De determinat coeficientul de refle(ie al fondului

;-nd este su#raata alaturata direct la -biectul de disctinctie #e carea aceasta se examineaza. ;-nd se c-nsidera desc$is cindc-eicientul de relexie al -ndului e mai mare de 0.* mediu de la 0.10.* intunecat mai mic de 0.1.

K=I2

I1

B% c-eicientul de relexie al su#raeteiI+ marimea luminii care cade #e su#raata

I1 marimea luminiii relectate de su#raata.

2&. De determinat uniformitatea luminii

Fni-rmitatea luminii se determina du#a c-eicientul de neuni-rmitate in acelasi #lan. Deci este ra#-rtul dentre iluminarea al 1

#uncte de#artate unul de altul.

21. De determinat gradul de retinere a luminii de catre geam

9e determina cu luxumentru iluminatul din exteri-r ext si interi-ara int al sticlei si a#-i se ace scaderea dentre ele.

22. Metodele de studiere si apreciere a iluminatului artificial al diferitor incaperi

In calitate de surse de iluminare artiiciala se -l-sesc%

am#i incandescente

am#u lu-rescente


5/14

Vo=V1273B

(273+t)760

Q- ,-lumul de era c-nditi-natQ+ ,-lumul de era luat #t cercetare

#resiunea atm-sMrica in tim#ul rec-ltarii

17 c-eicietul de dilatare a gazel-rt tem#eratura in m-mentul rec-ltarii

2. ctiunea comple(a a factorilor de microclimat asupra organismului, metoda de determinare.

:icr-climatul re#rezinta un c-m#elx de act-ri izici ai mediului aerian ce inluentiaza starea tMrmica a -rganismului (tem#eratura

umiditatea si miscarea aerului).

Determinarea tem#eraturiii%

9e ace cu term-metre stati-nare maxim si minim. Term-mentru maxim este cu mercur term-mentru minim este cu

lc--l.

Term-grae a#arate cu inregistrare aut-mata

Determinarea umiditatii%

si$-metrele


6/14

t tim#ul de racire cataterm-metrului determinat du#a ,iteaza de c-b-rire a alc--lului de la #unctul de sus #ina la cel de 8-s alenumerarii s

T+ tem#eratura initiala a cataterm-metrului seric (*0 sau H@C)

T1 tem#eratura inala ( sau *@C)

Ca#acitatea de racire de#inde de%

Tem#eratura aerului

Qiteza de miscare

31. De determinat vite+a de miscare a aerului in laborator si in e(terior.

t calcularea ,itezei de miscare a aerului mai mica de + m4s%

V=(H

Q0.20

0.40 )

2

t calcularea ,itezei de miscare a aerului mai mare de + m4s%

V=(HQ0.13

0.47 )2

Q ,iteza de miscare a aerului

K ca#acitatea de racire a aerului

/ dierenta dentre tem#eratura c-r#ului (.5) si tem#eratura aerului in m-mentul determinarii.

32. De determinat temperatura efectiva in laborator.

Tem#eratura eecti,a se determina%

Du#a tabele este necesar de cun-scut tem#eratura umiditatea relati,a si ,iteaza de miscare a aerului.

Du#a n-m-gramei este alcatuit din 1 scari ,erticale care indica tem#eratura term-metrel-r uscat si umed a

#si$-metrului. Du#a determinarea l-r se unesc ambele #uncte cu rigla. In l-curile de intersectie a liniei dre#te cu linia

curba ,a indica tem#eratura eecti,a.

33. De reprezentat raza vinturilor dupa datele propuse (problema)

A-za ,inturil-r e - imagine grica de re#etare #red-minanta a directiei ,inturil-r du#a carturi #e - #eri-ada stabilita de tim# sal #tcite,a ani.

t -rmarea r-zei ,inturil-r e necesar de sumat nr tut-r-r cazuril-r de ,int si tim# linestit in decursul unei #eri-ade.

9uma -btinuata se ia ca +00 2 iar nr de cazuri de ,int din iecare cart si tim# linestit se calculeaza in #r-cente.


7/14

Q-lumul necesar de ,entilatie se numeste cantitatea de era #ur m necesara de a - debita in inca#ere in decurs de - -ra #t -

#ers-ana.

L=C

pq =L=

22.61510.4 = 55

,-lumul de ,entilatie m4$

C cantitatea de CE1 ex#irata de - #ers-ana #e -ra (11. #e #ers-ana)

# C:< a CE1 in aerul inca#erii 2 (+)S cantitatea de CE1 in aerul debitat in inca#eri 2 (0.*)

3!. De determinat volumul real de era care patrunde in laborator intr"o ora prin #ereastra

desc$isa.

Q-lumul de era debitat #rintr- ereastra este%

Q=av3600

/ ,-lumul de aer m4$

a su#raata gaurii de ,entilatie m1

, ,iteza de miscare a aerului in gaura de ,entilatie (se determina cu anemRmetr- cu #alete sau catater-metru)

3%. De determinat multiplu sc$imbului de aer necesar in laborator daca aici se a&a 5

stundenti.

Calculul%

P=KN

(pq )W

multi#lu sc$imbului de era

B cantitatea de CE1 eliminata de un -m #e -ra (11.)? nr -amenil-r in inca#eri

# c-ncentratia admisibila de CE1 2 (+)

S c-ntinutul mediu de CE1 din aerul atm-seric (0.*)

P ,-lumul inca#erii

38. De determinat efcacitatea ventilatiei in sala de studii prin metoda de laborator.

3'. De determinat nr de sectii ale calori#erului necesare pt a incalzi laboratorul

E sectiune a cal-rierel-r de -nta este egala cu 0.15 m1. 9u#ra cal-rierului metalic #lat este egala cu s#ra lui dublata iar a

radiat-rului metalic #lat dublu cu su#ra lui marita de * -ri.+ m1de su#ra a cal-rierului trebuie sa re,ina la +10 m1de ,-lum al inca#erii.

In inca#erele de la c-lt ale eta8el-r de 8-s la +m1de su#ra a cal-rierului trebuie sa ie + m1

entru camerele interi-are care au un singur #erete exteri-r trebuie sa ie + m1.

In camerele de la c-lt ale eta8el-r de sus la +m1de su#ra a cal-rierului trebuie sa ie + m 1 #t camerele interne trebuie

sa ie 10 m1.

;-rmula%


8/14

e!ti"nii=

V

"p#f

"p#af2

Q ,-lumul unei camere

9u#ra su#raata unei inca#eri9u#ra1 su#raata unei sectiuni (0.15 m1)

4. rupurile de indici pt aprecierea calitatii apei potabile Turbiditatea nu mai mult de mg/l 1,5 1,5 10,0 Culoarea nu mai mult de, grade 20 20 50 Indicele de hidrogen (pH) 6- 6- 6- !ier (!e), nu mai mult de, mg/dm" 0," 10 20 #angan , nu mai mult de mg/dm" 0,1 1 2 Hidrogen $ul%urat (H2&), mg/dm" 'ip$e$te " 10 !luor (!2), nu mai mult de mg/dm" 1,5-0, 1,5-0, 5 Capacitatea de oidare a perman- 2 5 15

ganatului nu mai mult de mg/dm" *umarul de bacterii din grupa Coli " 100 1000

in 1 dm", nu mai mult de

4. *ndicii c$imici de poluare a apei cu substante organice, interpretarea lor.

42. De determinat calitatea apei dupa indicii (problema) +ransparenta nu mai putin de "0 cm uloarea nu mai putin de +0 grade dupa $cara -irosul si gustul Duritatea generala pana la 2-" grade ontinutul

!luorul 1,5 mg/l

*itratilor dupa aot 10,0 mg/l

*itritilor 0,002 mg/l

&arurilor de amoniu "00-+00

/umarul microbian

titru coli nu mai putin de 100

indice coli nu mai putin de 10

43. De determinat proprietatile organoleptice pt limpezirea apei.

44. De ales doza de coagulante pt limpezierea apei.+rebuie de a&at cat coagulant uscat este necesar pentru coagularea a l de apaentru determin. uritatii temporare a apei la titrare $-au con$umat + ml de $olutie de acid

clorhidric. eci, duritatea temporara e$te egala cu + mg/echialent/l. oa de coagulant e$teegala cu ml de $olutie de coagulant de 1.!ormarea optima de %ulgi $-a produ$ in paharul al doilea, unde $-au adaugat ml $olutie de

coagulant de 1. eoarece pentru calcularea doei 3nale a coagulantului marimea obtinuta

eperimental trebuie mic$orata cu 10, ultima a con$titui ,2 ml $olutie de coagulant de 1.

'a recalcularea pentru coagulantul u$cat pe calea interpolaritatii obtinem 0,"6g.entru coagularea a 1000 l de apa $unt nece$are 0,"641000 "60 g de coagulant.

45. De ales doza de clor pt dezin#ectia apei.entru alegerea doei de clor $e e%ectueaa clorinarea eperimentala a 1l de apa cu o $olutie

preparata de clorura de ar de 1.ein%ectarea trebuie $a 3e e%ectuata in a$a mod, incat dupa "0 min de contactare a clorului cu

apa, clorul reidual liber in apa cercetata $a 3e in limitele de 0,"-0,5 mg/l, iar cantitatea clorului

legat dupa un contact de o ora, in limitele de 0,-1,2 mg/l.

legerea doei de clor pentru clorinare depinde de proprietatile chimice $i 3ice ale apei. entru

acea$ta $e iau +-6 mg/l de clor acti. 'a 1l de apa $e adauga doa alea$a de clor. rin urmare


9/14

trebuie determinat ce olum de $olutie de 1 clorura de ar contine cantitatea nece$ara de clor

acti. Intr-un balon cu 1l de apa $e adauga olumul nece$ar de $olutie de 1 clorura de ar, $e

ame$teca minutio$ $i $e la$a pe "0 min, pentru dein%ectie. poi $e determina ce cantitate de

clor acti a rama$ in apa dein%ectata. entru acea$ta intr-un balon conic $e toarna 100 ml de

apa dein%ectata, $e adauga 5 ml $olutie de 5 iodura de pota$iu, 1 ml acid clorhidric de 25,

1ml $olutie de 1 amidon $i $e titreaa pana la decolorare cu 0,01 * $olutie de tio$ul%at de

$odiu. Titrarea $e %ace repede, deoarece culoarea doede$te $a $e re$tabilea$ca $i $olutia poate

3 u$or $upratitrata.

Cantitatea con$umata de 0,01 * $olutie de tio$ul%at $e inmulte$te cu0,"55 $i 10 $i $e deduce

cantitatea clorului reidual.b$orbtia de clor $e calculeaa $caand din cantitatea initiala de clor acti introdu$ cantitatea

de clor acti rama$ dupa dein%ectarea in decur$ de "0 min a apei.oa de clor e compu$a din ab$orbtia de clor 70,"-0,5 mg de clor reidual liber.

4!. -etodele de conditionare a calitatii apei.0. oagularea apei 8purarea apei de $ub$tante in $u$pen$ie numai pe calea decantarii

nece$ita timp indelungat, uneori 6- ore. entru accelerarea proce$elor de limpeire $e

%olo$e$c $ub$tante chimice, numite coagulanti ($ul%at de aluminiu, $ul%at de 3er, clorura

de 3er).#ai de$ in calitate de coagulant $e utilieaa $ul%atul de aluminiu. daugat in apa, el in

preenta carbonatilor $i hidrocarbonatilor de calciu $i magneiu, %ormeaa hidroid de

aluminiu in %orma de %ulgi gelatino$i, ce au o $upra%ata actia mare. !ulgii,

$edimentandu-$e, atrag dupa $ine $ub$tantele in $u$pen$ie $i partial bacteriile. Ca

reultat apa de$tul de repede $e limpee$te. !ulgii marunti, care nu au doedit $a $e

$edimentee, $e retin la 3ltratia ulterioara.

1. 0legerea dozei de coagulant 'a epurarea apei prin coagulare trebuie de ale$ doa

de coagulant. 'a o cantitate in$u3cienta a coagulantului $e %ormeaa putini %ulgi, ceea

ce reduce e3cacitatea de epurare a apei. oele mari, ca reultat al %aptului ca nu tot

coagulantul intra in reactie, duc la aparitia $ecundara a depunerilor in apa limpeita

(apa poate capata un gu$t acriu).

. regatirea solutiei de sul#at de aluminiu e cantarul de %armacie $e

cantare$te 1g $ul%at dealuminiu. Cantitatea cantarita $e pi$eaa in piulita, cu o

cantitate nu prea mare de apa di$tilata $e tran$%era intr-un balon gradat $au intr-un

cilindru, ce aduce pana la gradatia 100, $e ame$teca $i timp de 10-15 min e$te la$atapentru $edimentare.

D. Determinarea duritatii temporare a apei cercetate In balon $e toarna 100 ml de

apa, $e adauga 2 picaturi de metil-oran9 $i $e titreaa cu o $olutie de 0,1 * acid

clorhidric pana la $chimbarea culorii. *umarulde mililitri de acid con$umat pentru

titrare repreinta duritatea temporara, mg/echialent/l.

. alcularea dozei de coagulant

. oagularea apei si determinarea e6perimentala a dozei de coagulant In "

pahare $e toarna cate 200ml de apa cercetata $i cu pipeta $e adauga cantitatea

nece$ara de $ul%at de aluminiu: in primul pahar o doa calculata, in al doilea cu 1 ml

mai putin, in al treilea cu 1 ml mai mult. Continutul paharelor $e ame$teca cu o

bagheta de $ticla $i $e ob$era itea de %ormare a %ulgilor. oa de coagulant $e

con$idera aceea, la care %ormarea maima de %ulgi $e ob$era pe$te 10 min.

4%. -etodele de dezin#ectie a apei.0. Determinarea activitatii clorurii de var

&e ia "00-500g de clorura de ar, $e ame$teca $i din proba medie obtinuta pe cantarul

de %armacie $e cantare$te 1g. cea$ta cantitate $e ame$teca cu o cantitate mica de

apa di$tilata,dupa care $e trece intr-un balon gradat adaugandu-$e apa di$tilata pana la

100 ml. &olutia $e la$a $a $e $edimentee timp de 5-10 min.

1. 0legerea dozei de clor pentru dezin#ectarea apei&e e%ectueaa clorinarea eperimentala a 1l de apa cu o $olutie preparata de clorura de

ar de 1.&e iau +-6 mg/l de clor acti. 'a 1l de apa $e adauga doa alea$a de clor. rin urmare

trebuie determinat ce olum de $olutie de 1 clorura de ar contine cantitatea

nece$ara de clor acti. Intr-un balon cu 1l de apa $e adauga olumul nece$ar de $olutie

de 1 clorura de ar, $e ame$teca minutio$ $i $e la$a pe "0min, pentru dein%ectie.

poi $e determina ce cantitate de clor acti a rama$ in apa dein%ectata. entru


10/14

acea$ta intr-un balon conic $e toarna 100 ml de apa dein%ectata, $e adauga 5 ml

$olutie de 5 iodura de pota$iu, 1 ml acid cu 0,01 * $olutie de tio$ul%at de $odiu.

Titrarea $e %ace repede, deoarece culoarea doede$te $a $e re$tabilea$ca $i $olutia

poate 3 u$or $upratitrata.

. -etoda accelerata de determinare a dozei de clor cu a7utorul a 3 pa$areIn " pahare $e toarna cate 200 ml de apa $i $e adauga cu pipeta o $olutie de 1

clorura de ar: in primul pahar 0,1 ml, in al doilea 0,2 ml, in al treilea 0," ml. pa $eame$teca cu bagheta de $ticla $i $e la$a pe "0 min. upa "0 minute in 3ecare pahar $e

adauga cate 10 ml $olutie de 5 ;I, 2 ml $olutie de20 HCl, 1,5 ml $olutie de 1

amidon $i $e titreaa cu tio$ul%at de natriu. entru o eactitate mai mare titrarea $e

e%ectueaa nu cu 0,01 *, ci cu 0,001 * $olutie de tio$ul%at.

D. Dezin#ectarea apei din #antani cu a7utorul mansonului dozalCand iorul de apa e$te %antana, trebuie de a$igurat o dein%ectare permanenta a

apei. entru acea$ta $e %olo$e$c man$oane de ceramica cu o capacitate de 250, 500 $i

1000 cm". Inaintea %olo$irii, man$onul e$te umplut cu agentul de dein%ectare (clorura

de ar $au hipoclorit de calciu). Cantitatea reactiului dein%ectant introdu$ $e

determina in dependenta de debitul iorului, captarea diurna $i marimea ab$orbtiei de

clor. Calculul $e %ace dupa %ormula: 9 ,%a :,8b :,2c :,4g" cantitatea de preparat introdu$ in man$on,


11/14

Debitul sistolic D?, ml, - olumul de $ange ce $e elimina la o contractie

cardiaca- $e calculeaa dupa %ormulaD?9 : ,5 @ ,! +D @ ,! V, unde V repreinta ar$ta celui

eaminat.

Debitul cardiac D, 1/min, - olumul de $ange eliminat de inima in

decur$ de un minut- $e calculeaa dupa %ormula

D9 D?A 'a paua debitul cardiac e de "-5 1/min.

@ei$tenta a$elor peri%erice @=@, min4$ la puterea (-1) 4 cm la puterea (-

5), determina tonu$ul a$cular, ace$ta mic$orandu-$e in timpul lucrului

din caua a$odilatatiei in mu$chii $olicitati. @= $e calculeaa dupa

%ormula:


12/14

izica si #asi,a s-mnul.

Iluminarea c-res#unzat-are a l-curil-r de desasurare a dieritel-r actitati (intelectuale sau izice) #r-tectia -c$il-r

im#-tri,a sursel-r #uternice de lumina. ?u aceti ec-n-mie de curent un bec de +00 P ace ata mai rum-asa decat

unul de 50 P.

tarea zg-m-tel-r si daca este necesar #r-tectia im#-tri,a l-r cu a8ut-rul anti - anel-r.

Trebuie sa se ete graba agresitatea iritarea. Iritarea uria exagerata -lenta sunt lucruri de care trebuie sa in,atam sa ne

erim si aceasta in #rimul rand #entru a ne #r-te8a sanatatea. Qi-lenta uria nu ne elibereaza de necazuri de stres de

ne#laceri ci din c-ntra duce la - crestere a tensiunii arteriale.

54. De recomandat masuri intrun profla6ia oboselii la munca fzica

=boseala usoarapoate 3 ade$ea preenita cu a9utorul unui modi3cari in $tilul de iata:

- eercitiile 3ice regulate $unt cea mai buna metoda de aparare impotria obo$elii

- dieta echilibrata cu " me$e pe i cu un mic de9un con$i$tent

-$omnul$u3cient

- reolarea problemelor emotionale in loc de ingnorarea $au negarea ace$tora

- inlaturarea pe cat po$ibil a $tre$ului.

55. unctiile organizatorice ale medicului de sectie la intreprinderea industriala #edicul e obligat $a controlee ilnic $tarea $anitara a $ectoarelor de munca $i a incaperilor

uuale &a organiee $i $a e%ectuee eamenul medical al celor ce $e anga9eaa in munca $i $a

recomande pro%e$iile con%orm gradului de $anatate &a organiee $i $a e%ectuee eamenele medicale periodice con%orm ordinului #.& al

@epublicii #oldoa. &a di$pen$ariee $i $a ia ma$urile cuenite cu per$oanele ce $u%era de boli cronice $au

pro%e$ionale. &a duca eidenta $i $a analiee morbiditatea generala $i accidentele de munca

&a e%ectuee pro3laia accidentelor $i intoicatiilor pro%e$ionale

&a e%ectuee ma$urile antiepidemice complee, in $pecial pro3laia bolilor de racire

Impreuna cu admini$tratia $i organiatia $indicala a intreprinderii $a elaboree un plan

comple de a$anare a conditiilor de munca a muncitorilor, ulterior controland realiarea

ace$tui plan

&a recomande in 3ecare ca mi9loace indiiduale de protectie $i $a controlee %olo$irea lor

de catre muncitori

&a e%ectuee lucrul de educatie $anitara a muncitorilor, $a-i inete $a acorde primul a9utor

in ca de accident &a organiee actiul $anitar ob$te$c intru ameliorarea conditiilor de munca la

intreprindere.

5!. unctiile medicului de sectie industriala in caz de declansarea into6icatiei

pro#esionale &e %ace eamenul medical al celor a%ectati, $e acorda primul a9utor medical, ce cerceteaa

cauele aparitiei intoicatiei, la nece$itate $e pre$criu ine$tigatii $uplimentare $au

internare in $pital In%ormatia $e trimite la C&8 $au $e anunta prin tele%on de$pre caul dat

e $ine $tatator $au impreuna cu medicul de la C&8 $e cerceteaa conditiile de munca, $e

elucideaa cauele in urma carora a $urenit intoicatia pro%e$ionala. &e iau ma$uri intru

pro3laia aparitiei altor cauri de intoicatie

@eultatele analielor aerului la compu$ii chimici, alte ine$tigatii igienice $e compara cu

C# $i alte normatie igienice

andu-$e toate datele de$pre conditiile de munca, anamnea pro%e$ionala, datele clinice,

reultatele ine$tigatiilor de laborator, diagnoa di%erentiala, $e $tabile$te diagno$ticul

de3niti &e analieaa caul de intoicatie pro%e$ionala, $e intocme$te actul de inregi$trare a

caului, $e %ac recomandarile de pro3laie a caurilor a$emanatoare Caul de intoicatie $e di$cuta la $edinta admini$tratia a intreprinderii

&e controleaa realiarea ma$urilor de a$anare a conditiilor de munca, eamenelor

medicale periodice etc.

5%. De recomandat masuri generale de profla6ie a into6icatiilor pro#esionale -asurile de inspectie sanitara preventiva

&i$tematiarea rationala a $ectiilor

mpla$area rationala a utila9ului

legerea corecta a materialelor de con$tructie

mpla$area $i $i$tematiarea rationala a incaperilor uuale

?tudierea to6icologica a preparatelor c$imice noi
http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somn_4976http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/somn_4976


13/14

?tabilirea -0 pentru zonele de munca

-asurile de rationalizare a te$nologiilor

#ecaniarea $i automatiarea proce$elor tehnologice

iri9area de la di$tanta

8rmetiarea utila9ului tehnologic

Introducerea in productie a tehnologiilor neintrerupte (ciclice)

@eparatiile la timp a utila9elor

Inlocuirea $ub$tantelor toice cu $ub$tante mai putin toice $au ino%en$ie &tandardiarea materiei prime $i a productiei chimice

-asurile sanitaro"te$nice

&i$tematiarea rationala a $ectiilor

mpla$area rationala a utila9ului

legerea meterialelor potriite pentru pereti, du$umele etc

=entilatia adecata

-asurilre medico"sanitare

precierea $anitara a tehnologiilor noi

Controlul $i$tematic al aerului din ona de munca

8identa $i cercetarea caurilor de intoicatii pro%e$ionale.

58. De recomandat masuri individuale de profla6ie a into6icatiilor pro#esioanale In$truirea $i re$pectarea tehnicii $ecuritatii de catre muncitori @e$pectarea igienii indiiduale otarea muncitorilor cu haine $i mi9loace de protectie re$crierea alimentatiei curatio- pro3lactice 8%ectuarea eamenelor medicale inainte, de anga9area in munca $i a celor periodice i$pen$ariarea muncitorilor @e$pectarea regimului de lucru.

5'. De recomandat masuri da asanare ale conditiilor de munca la intreprinderi

industriale -asurile organizatorice si te$nologice

Introducerea in productie a tehnologiilor noi

#ecaniarea $i automatiarea proce$elor tehnologice

er%ectionarea, ermetiarea utila9ului

@ecomandarea regimului corect de munca $i odihna

>rganiarea corecta a locului de munca

-asurile curative si proflactice 8amene medicale periodice

>rganiarea $i %unctionarea pro3lactoriilor, %otariilor

aue cu gimna$tica

-asurile sanitaro"te$nice Iluminarea adecata

mena9area $ectiilor cu $i$teme adecate de incalire $i entilatie

ereticarea $i$tematica a incaperilor

mena9area incaperilor uuale nece$are

$igurarea cu apa potabila

-asurile de igiena individuala In$truirea $anitara

ropagarea cuno$tintelor de igiena a muncii.

!. De apreciat gradul de dezvoltare fzica a grupului de baieti de % ani dupa urmatorii

indici -$"2 cm, -p"22 Bg, -D"5' cm.

!. De apreciat gradul de dezvoltare fzica individuala dupa deviere de la sigma cu

reprezentarea grCfca a proflului de dezvoltarii fzice.

!2. De apreciat virsta biologica a unei #etite de 8 ani


14/14

!3. De apreciat grupul de sanatate a unui copil cu viciu cardiac congenitalrupa *** copii care $u%era de boli cronice in $tadiul de compen$are (%aa neactia a

reumati$mului, %orma $impla a tonilitei), de a$emenea copii cu nea9un$uri 3ice, urmari

eidente ale traumelor, dar care nu adarnice$c adaptarea lor la conditiile de iata $i munca.

!4. De apreciat grupul de sanatate a unui copil ce su#era de boli respiratorii acute de 5"!

ori pe an.rupa ** Copii $anato$i, care au deieri %unctionale $i mor%ologice dupa bolile $uportate, $unt

de$ bolnai. cea$ta grupa include, de a$emenea, copii cu miopie de un grad 9o$, dereglari de

tinuta, picior plat, de%ecte de anomalii.

Practica Igiena

Documents

Transcript of Practica Igiena