Pr Prof Acad Dr Dumitru Popescu Glob

8/12/2019 Pr Prof Acad Dr Dumitru Popescu Glob

http://slidepdf.com/reader/full/pr-prof-acad-dr-dumitru-popescu-glob 1/4

GLOBALIZARE, CULTURĂ ŞI RELIGIE

Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Popescu

[text manuscriptic]

Conceptul de globalizare, de care se vorbeşte astăzi, constituie dovadafaptului că legăturile politice, economice sau culturale dintre naţiuni nu mai potfi rezolvate doar la nivel regional, ci au nevoie de o coordonare globală, ca să

poată contribui la propăşirea comunităţi internaţionale.Din nefericire nsă, conceptul de globalizare, aşa cum este conceput n

prezent, a fost criticat adesea, fiindcă se rezumă la dimensiunea lui economică,uit!nd de cultură şi religie.

"n discursul adresat participanţilor la şedinţa plenară a Academiei

Pontificale de Stiinţe Sociale, Papa #oan Paul al ##$lea spunea că %n contextulsecularizării trebuie să ne bazăm pe două principii inseparabile. Primul, priveştevaloarea inalienabilă a persoanei umane, iar la doilea, se referă la valoareaculturilor umane, pe care nicio putere nu are dreptul să le desconsidere şi cuat!t mai puţin să le distrugă.

&lobalizarea nu trebuie să devină un nou tip de colonialism. 'rebuie să

respecte diversitatea culturilor care, n ambianţa armoniei universale a popoarelor, sunt c(eile interpretative ale vieţii.

"n particular, nu trebuie lipsiţi cei săraci de ceea ce le este mai preţios,credinţele şi practicile religios, fiindcă convingerile religioase autentice suntmanifestarea mai limpede a libertăţii umane. )ă ncura*ez să căutaţi o concepţiemai profundă n realitatea globalizării+.

-ste adevărat că . /untigton, n cunoscuta sa lucrare despre %0onflictulcivilizaţiilor+, militează pentru o ordine internaţională globală, care să ţinăseama de aspectul cultural şi religios al vieţii umane.

-l arată că +ciocnirile dintre civilizaţiile actuale reprezintă cele mai mariameninţări la adresa păcii mondiale, iar o ordine internaţională bazată pecivilizaţii este cea mai sigură pază mpotriva războiului mondial+1.

+2egula pentru garantarea păcii ntr$o lume multicivilizaţională, spune el,este regula punctelor comune3 popoarele din toate civilizaţiile ar trebui să cauteşi să ncerce să extindă valorile , instituţiile şi practicile pe care le au n comuncu popoarele din alte civilizaţii+4.

Discorso di &iovanni Paolo ## ai partecipanti alla plenaria della Pontificia Academia delle cienze ociali,

0oncilium 56177, p. 17.1 amuel P. /untington, Ciocnirea civilizaţiilor şi noua ordine internaţională. amule 8 c(uster, 99:, p.5.4 #bidem, p. 5::.



0onsideraţiile lui /untigton sunt valoroase fiindcă au n vedere realitateaculturală a lumii n care trăim. Dar aceste consideraţii sunt expresia uneiconcepţii autonome a lumii, care ţine seama de diversitatea orizontală aculturilor şi civilizaţiilor, dar care pierde din vederea convergenţa verticală a

culturilor şi religiilor n Dumnezeu.;ără existenţa acestui centru de convergenţă este greu să realizezi o ordineinternaţională sau globală a circulaţiei valorilor spirituale şi culturale, care săgaranteze pacea lumii.

2uptura dintre dimensiunea orizontală şi verticală a globalizării s<a produsn momentul n care Du(ul lui Dumnezeu, care se purta peste ape < dupăcuv!ntul &enezei < a fost eliminat din lumea realităţilor naturale văzute, pentrua fi izolat n sfera realităţilor spirituale nevăzute.

Din această cauză, lumea a fost nc(isă n propria ei autonomie, n raportcu Dumnezeu, iar Dumnezeu a fost conceput ca o Divinitate, izolată n propriaa transcendenţă, n raport cu lumea. 0onsecinţele acestei di(otomii au mersat!t de departe nc!t p!nă şi Persoana divino$umană a =!ntuitorului #isus/ristos, a fost sf!şiată ntre un #isus al istoriei, care răm!ne simplu om pe

păm!nt, şi /ristos al gloriei, care răm!ne Dumnezeu n cer.e spune adesea că autonomia lumii n$ar constitui un obstacol de netrecut

n calea credinţei n Dumnezeu, fiindcă orice om este liber să creadă nDumnezeu.

Dar, pe această cale, credinţa n Dumnezeu este eliminată din sferaobiectivă a realităţii publice, unde ştiinţa are ultimul cuv!nt, pentru a fi

privatizată n sfera subiectivităţii umane, n mod individualist.Dacă n antic(itate omul vorbea cu cosmosul, iar n evul mediu se adresa

lui Dumnezeu, astăzi, omul vorbeşte cu el nsuşi. >u mai contează iubirea deaproapele, ci iubirea de sine, uit!nd că, pentru /ristos, iubirea de sine nu poate fidespărţită niciodată de iubirea faţă de aproapele.

Autonomia lumii răm!ne ntemeiată pe principiul separaţiei dintre public şi privat, care introduce bariere de netrecut n calea nt!lnirii dintre economie,cultură şi religie n cadrul conceptului de globalizare.

-ste adevăra că şi teologia răsăriteană vorbeşte despre realitatea globală a

m!ntuirii lumii n /ristos, prin care vrea să arate că ;iul lui Dumnezeu s$antrupat ca să m!ntuiască nu numai sufletul uman, n mod subiectiv, ci ntreagacreaţie, n c(ip obiectiv.

/ristos nu poate fi =!ntuitorul nostru personal, fără să fie n acelaşi timp şi=!ntuitor cosmic, fiindcă nainte de a fi 0uv!ntul =!ntuitor, este 0uv!ntul0reator, prin care toate lucrurile văzute şi nevăzute au fost create n modarmonios.

"ncă din secolul al #)$lea, unul din iluştri Părinţi ai ?isericii @niversale,f!ntul Atanasie cel =are, spunea următoarele lucruri despre ordinea sau

armonia interioară a creaţiei n 0uv!ntul 0reator3



%0ăci 0uv!ntul 'atălui, spunea el, sălăşluindu$se şi ntinz!nd puterile uin toate şi pretutindeni şi lumin!nd toate cele văzute şi nevăzute, le ţine şi lestr!nge, nelăs!nd nimic gol de puterea ui, ci păzindu$le pe toate mpreună şi pefiecare n parte, alcătuieşte o singură lume şi o unică r!nduială frumoasă şi

armonioasă a ei, -l "nsuşi răm!n!nd nemişcat, dat mişc!ndu$le pe toate, după bunăvoirea 'atălui+5.0(iar şi marii fizicieni ai lumii contemporane nu mai pot explica

complexitatea fenomenelor pe care le descoperă n lumea subatomică, fără să pornească de la ordine globală interioară a creaţiei n 0reatorul ei.

%B ordine implicită foarte profundă şi invizibilă lucrează dedesubtuldezordinii explicite. >atura modelează n (aos formele complicate şi superiororganizate ale viului. a originea creaţiei nu există evenimente nt!mplătoare, nuexistă (azard, ci o ordine cu mult superioară tuturor celor pe care le putemimagina, ordinea supremă care reglează constantele fizice, condiţiile iniţiale,comportamentul atomilor şi viaţa stelelor.

Puternică, liberă, existentă n infinit, tainică, implicită, invizibilă, sensibilă,ordinea se află acolo, eternă şi necesară n spatele fenomenelor foarte susdeasupra universului, dar prezentă n fiecare particulă+C.

Astfel de afirmaţii trezesc n mintea noastră convingerea că tensiunea sauconflictul dintre religie şi ştiinţă ar putea constitui doar o paranteză ndezvoltarea culturii europene.

-xpresia concretă a acestei ordini globale sau universale a creaţiei n/ristos ca ogos 0reator o găsim prezentată n mod plastic pe pavimentul unor

bazilici şi catedrale creştine, cum ar fi cea din Btranto, din #talia de ud. Pe acest paviment, care se ntinde la poarta catedralei şi p!nă la altar, pe o

lungime de 47 de metri, descoperim Arborele vieţii, simbolul lui /ristos caogos 0reator, din care răsar ramurile culturilor şi religiilor cunoscute. Aceastăconvergenţă a religiilor n /ristos, ca Arbore al )ieţii, are importanţă particulară

pentru dialogul interreligios dintre religiile lumii contemporane.De o parte, marile şi complexele probleme etice, ncep!nd cu genetica, cu

economia, cu medicina, cu ecologia sau fizica atomică, sunt sfidări comune şimereu mai presante pentru toate religiile lumii.

)ocea unei singure comunităţi religioase răm!ne fără ecou n lumeacontemporană. 0onsensul şi mărturia con*ugată a vocilor din toate religiilelumii poate dob!ndi nsă o rezonanţă imensă. 0ercetarea interreligioasă şicolaborarea interdisciplinară, vor trebui să dob!ndească o importanţă mereusporită.

Pe de altă parte, convergenţa culturilor n ogosul 0reator, care luminează pe orice om care vine n lume, după cuv!ntul -vang(eliei, ne a*ută să

5 f!ntul Atanasie cel =are, 0uv!nt către elini, 0ol. criitori şi Părinţi ?isericeşti, #?=?B2, ?ucureşti, 9:,

vol. #, p. :9.C Eean &uitton, Dumnezeu şi Ftiinţa, -d. /arisma, ?ucureşti, 991, p. C:.



descoperim valorile umane universale, n varietatea formelor culturale, caretrebuie puse n lumină ca forţă de orientare a progresului uman n slu*ba binelui,şi la promovarea unei globalizări care răm!ne n serviciul fiecărei persoaneumane şi a tuturor persoanelor.

"n lumea noastră pluralistă avem nevoie, mai mult ca niciodată, de uncentru de convergenţă şi referinţă n Dumnezeu 0reatorul, ca să răm!nemdesc(işi către diversitatea religiilor şi culturilor şi să punem n evidenţă, global,valorile comune ce pot servi la binele tuturor.

Această ordine globală, cu dimensiune orizontală ca şi verticală, ne a*utăsă evităm at!t capcana unei ideologii teocentriste, care uită de om, dar şi pe ceaa antropcentrismului, care uită de Dumnezeu, pentru a descopericomplementaritatea lor in Persona divino$umnă a =!ntuitorului #isus /ristos,Dumnezeu care s$a făcut om pentru ca omul să se ndumnezeiască.

>umai un Dumnezeu care răm!ne at!t transcendent, dar care coboară cătreom, n imanenţa lui, ne a*uta să depăşim criza spirituală care confruntăsocietatea contemporană şi să răm!nem desc(işi pentru o ordine globală, bazată

pe circuitul valorilor spirituale, garanţie solidă pentru pacea lumii n care trăim. >umai Dumnezeu care coboară n sufletele noastre ne poate a*uta, ca ntr$o

lume confruntată de agresivitate, violenţă şi terorism, să descoperim paceainterioară, ca temei al păcii exterioare dintre oameni, religii şi culturi.

Avea dreptate ;ericitul Augustin, atunci c!nd rostea, cu ad!ncă evlavie3%neliniştit este sufletul meu, Doamne, p!nă ce nu se va odi(ni ntru 'ine+.

Pr Prof Acad Dr Dumitru Popescu Glob

Documents

Transcript of Pr Prof Acad Dr Dumitru Popescu Glob