7/23/2019 pozitivism

http://slidepdf.com/reader/full/pozitivism 1/3

 Ludovic Feuerbach [1804—1872) şi „teologia ca antropologie". Tendinţa pozitivist de as!prap!ne ordinea religioas şi realitatea !an #colectivitatea) a$!nge la aceleaşi rez!ltate%n doctrina l!i &. 'e!er(ac* aproape %n acelaş tip c! +iloso+ia l!i ,ote* dar independentde aceasta. 'e!er(ac* av-nd ca p!nct de plecare* n! ştiinţele pozitive #,ote)* cieta+izica spec!lativ a l!i egel* d!ce la e/tre* ca toţi „tinerii egelieni" #tra!ss* r!noa!er* arl 3ar/)* transp!nerea sa! reintegrarea egelian a transcendent!l!i %n ianent5!neze! n! e pirit!l a(sol!t* ci 6!l* colectivitatea ideal* %n+rţirea prin i!(ire. !sentient!l e organ!l 5ivin!l!i* ci sentient!l e d!nezeesc.

e s!r ce o!l concentreaz %n 5!neze! tot ce e per+ect* el se icşoreaz pe sine %ns!şşi ast+el ia +iinţ prpastia dintre !an #nat!ral) şi divin #s!pranat!ral). ,ontradicţiile cerez!lt +atal din acest strict d!alis—zice 'e!er(ac—ne o(lig s reintegr %n !anitateesenţa noastr* %nstrinat %n 5!neze!. 9ez!ltat!l priei sale opera:;sen a cre tinis!l!i:ț ș

era credin a %n 5!neze! e credin a %n o* c!noa terea l!i 5!neze! e c!noa terea de sine.ț ț ș ș

;l a+ir cev asentor legii coietiene a celor < stri 5=3;>;=a +ost pri!l*9?T@=;? al doilea i 63=& al <lea.ș

An alt oper a sa :;sen a religiei: sp!ne c 5!neze! este i nat!ra adorat* e nat!ra ceț ș

 posed caracter !an. 6!l adornd nat!ra* se divizeaz pe sine %ns! i.ș

 SPENCER HERBERT  Btiinţa şi religia se op!n n!ai %n ceea ce a! contingent* n! şi %nesenţa lor. !( antagonis!l aparent doneşte !n acord coplet [pencerC reiersrincipes* trad. D!Eiot* p. 1F). ,ci religia n! e o il!zie* ci e „e/presia !n!i +apt etern"*

deci ea se raport la realitate ca şi ştiinţa. ?v-nd a(ele la (az realitatea* tre(!e s e/iste%ntre ele o „aronie +!rdaental". ?cord!l lor se %n+pt!eşte prin adevr!l cel aic!prinztor şi ai a(stract al ştiinţei şi al religiei. 5ar e şi o are deose(ire %ntre ştiinţ şireligie. @n tip ce ştiinţa* rec!nosc-nd ister!l !lti al l!cr!rilor* are %naintea ei larg şiinde+init descis doeni!l cognosci(il!l!i sa! relativ!l!i* religia se rgineşte larec!noaşterea şi adorarea ?(sol!t!l!i isterios* ren!nţ-nd treptat la toate %ncercrile de areprezenta si(olic esenţa !lti* %ncercri care constit!e tocai religiile istorice şi pozitive.9eligia %ncepe !nde s+-rşeşte ştiinţa sa! c!noştinţa +enoenal şi relativ* sing!ra accesi(il

o!l!i — de aceea religia l!i pencer a +ost n!it agnosticis*siologia l!i Herbart  este de nat!ra eta+izica. ,a si nat!ra* si s!+let!l este +orat din realesi av-nd ele caracter co!n s!nt s!p!se acel!iasi siste de legi si principii de organizare.er(art considera ca psiic!l este !n od aparte de organizare a realelor el %ncearca saGsientina str!ct!ra si +ora sa* reaction-nd activ la realele venite din a+ara. ;l prod!cereprezentri care n! s!nt dec-t replici* reactii. &a er(art teren!l „reprezentare: are !n sensai larg* %nsen-nd si idee si iagine si ciar senzatie. ,ele ai siple reprezentari s!ntsenzatiile care n!Gs copiile l!cr!rilor ci prod!se ale psiic!l!i pentr! a se apara de t!l(!rarile

 provenite de la alte reale. 9eprezentarile se asociaza si viata s!+leteasca consta din asociatiide reprezentari* care s!nt eleente priordiale ale psiic!l!i. Toate celelalte procese psiice*sentient* dorinta* vointa* eorie $!decata s!nt prod!s ale %(inarilor de reprezentari.

7/23/2019 pozitivism

http://slidepdf.com/reader/full/pozitivism 2/3

 entient!l ca stare psiologica este constiinta sit!atiilor care rez!lta din ciocnirea contin!aa ideilor. er(art distinge do!a clase de sentiente cele care depind de calitatea o(ect!l!i

 percep!t si cele care depind de starea s!(iect!l!i. ,ele dint-i #senzatii* sentiente estetice)deriva din od!l %n care se co(ina reprezentarile* cel deGal doilea* pe care le n!estea+ecte depind n!ai de conc!rs!l sa! opozitia reciproca a reprezentarilor. ,onstiinta laer(art #ca si epiris!l englez) este !n $oc ecanic al reprezentarilor. ;a are !n

grad %nalt de ani+estare c-nd ai !lte de reprezentari se a+la %n centr!l atentieiC si esteo(sc!ra c-nd

reprezentarile s!nt %n+r-nate H inconstient. ,onstiinta n! e o +!ncti!ne a!tonoa. ;a este !ncople/ de reprezentari#ca si alte cople/e). ?tentia %ndreptata catre acest cople/ c!scop!l de al integra si 8F este constiinta de sine. ; ceea ce n!i ;!Gl nostr!* care apare cao rez!ltanta si n! ca !n principi! #asa c! era la 'icte).

 LOTZE ;l considera ca psiic!l este o ani+estare +enoenologica si n! o entitate staticaCeste centr! de energie si +oreaza !n principi! speci+ic* alat!ri de principi!l corporal.!+let!l este caracterizat prin !nitatea constiintei asa c! corp!l este caracterizat prin%ntindere. ,orp!l n! e dec-t !n siste aterial %nzestrat c! proprietati de a concentra %n oddivers e/citatiile e/terioare pentr! ca ai apoi sa actioneze as!pra s!+let!l!i. Antre corp sis!+let e/ista !n ecanis ca!zal care de +apt este si ecanis!l psio+izic. =na dincontri(!tiile sale ce tin de psiologie este teoria senelor locale c! privire la percepereaviz!ala si tactila a spati!l!i +iecare p!nct de pe retina oci!l!i se caracterizeaza prin

re+lectarea o(iect!l!i si prin iscarea oci!l!i pe care tre(!ie sGo +aca pentr! a ad!cee/citarea acest!i p!nct %n centr!l vederii clare. 5!pa intensitatea si directia iscarii +ac!te*+iecare p!nct %si are pozitia sa precizeze acesta este sen!l #adica loc!l) sa! #o idee aasocianis!l!i con+or car!ia perceperea spatiala n! se red!ce de %ndata la senzatii viz!ale*ci provine din asocierea senzatiilor viz!ale c! cele tactile si c! cele !sc!lare). ?cest +actor!sc!lar este legat de eleent!l optic. 5in contopirea e/citatiei* a iscarii si a sen!l!ilocal do(-ndi topogra+ia copleta a retinei oci!l!i* care ciar c-nd oci!l ni se pare#III)io(il* ne da o orientare per+ecta %n spati!. Teoria l!i &Jtze a +ost ai apoi dezvoltata de K.

K!ndt prin teoria sintezelor psiice si de Laes si Kard prin teoria e/tensivitatii* potrivitcareia senele locale n! s!nt n!ai calitative* ci si e/tensive.

 Maine de Biran #+rancez) a+ira ca toate +ac!ltatile spirit!l!i n! s!nt dec-t senzatiitrans+orate* ca psiic!l are caracter spontan si se poate ani+esta %n orice act s!+letesc* caci

spontaneitatea este asc!nsa !neori de o(isn!inta*

 de a(it!dine. !( in+l!enta a(it!dinii !nele +ac!ltati #procese) psiice ca senzatiile*sentientele se degradeazaC altele din contra* se per+ectioneaza

si capata ai !lta precizie* rapiditate. enzatia n! este dec-t a+ecti!nea prod!sa de o ca!zae/terioaraC %n perceptie intra si rez!ltat!l activitatii noastre vol!ntare.

7/23/2019 pozitivism

http://slidepdf.com/reader/full/pozitivism 3/3

 5e iran considera ca acti!nea repetata #o(isn!inta) d!ce la odi+icarea ipresiilor#senzatiilor)* indi+erent de ca!za lor. An contin!area acestei idei se constata ca a(it!dineasla(este

senzatia si %ntareste perceptia. enzatiile noastre sla(esc si se sterg ai c!r-nd si aicoplet proportional c! pasivitatea propriilor organe.

An con+irarea g-nd!rilor sale 3aine de iran accent!a ca %n toate actele de c!noastere este prezenta +ac!tatea activa* interventia noastra activa pentr! ca sa asig!ra conditiilereceptivitatii. ;/epl! 5aca perceptiile viz!ale si tactile s!nt ai +ine dec-t altele* apoiaceasta din ca!za ca ele s!nt legate de sisteele otorii coplicate. enzatiile p!re care lasas!+let!l c! tot!l pasiv* ra-n deci

%n a+ara constiintei. ?sa se %nt-pla ca con+!nda senzatia si perceptia* pasivitatea siactivitatea. a(it!dinea +ace sa se stearga linia de deocratie %ntre actele vol!ntare de cele

invol!ntare.