FAMILIA POXVIRIDAE. FAMILIA POXVIRIDAE. DIAGNOSTICUL DE DIAGNOSTICUL DE

LABORATOR AL LABORATOR AL VARIOLEIVARIOLEI

CARACTERE GENERALE CARACTERE GENERALE

ALE FAMILIEI POXVIRIDAEALE FAMILIEI POXVIRIDAE

Virusuri ADVirusuri ADNN genomice mari, de genomice mari, de structurstructură ă complexcomplexăă,, rezistenţi în rezistenţi în mediul extern, se multiplică în mediul extern, se multiplică în citoplasma celulei-gazdă. Sunt citoplasma celulei-gazdă. Sunt capabile să infecteze omul, animale capabile să infecteze omul, animale domestice şi sălbatice (subfamilia domestice şi sălbatice (subfamilia Chordopoxvirinae) şi diferite insecte Chordopoxvirinae) şi diferite insecte (subfamilia Entomopoxvirinae)(subfamilia Entomopoxvirinae)

Clasificarea subfamiliei Clasificarea subfamiliei ChordopoxvirinaeChordopoxvirinae

Genul Genul OrthopoxvirOrthopoxvirusus (gazde naturale – (gazde naturale – omul, animalele)omul, animalele)

Genul Genul ParapoxvirParapoxvirusus (om, animale) (om, animale)Genul Genul AvipoxvirusAvipoxvirus (păsări) (păsări)Genul Genul CapripoxvirusCapripoxvirus (caprine, bovine) (caprine, bovine)Genul Genul LeporipoxvirusLeporipoxvirus (rozătoare) (rozătoare)Genul Genul SuipoxvirusSuipoxvirus (suine) (suine)Genul Genul MolluscipoxvirusMolluscipoxvirus (om, cimpanzeu) (om, cimpanzeu)Genul Genul Yatapoxvirus Yatapoxvirus (om, maimuţe)(om, maimuţe)

Caractere morfologiceCaractere morfologice Dimensiuni Dimensiuni 25250-0-400400 nm nm Virion în formă de Virion în formă de caramidacaramida sau săpunieră sau săpunieră Genomul – ADN dublucatenar, liniar, Genomul – ADN dublucatenar, liniar,

comportând apr. 200 gene. Genele comportând apr. 200 gene. Genele esenţiale în replicare sunt situate în esenţiale în replicare sunt situate în centrul genomului, iar cele neesenţiale – centrul genomului, iar cele neesenţiale – la extremităţi (codifică proteine similare la extremităţi (codifică proteine similare citokinelor (virokine), sau receptori pentru citokinelor (virokine), sau receptori pentru chemokine, interferon, interleukine şi chemokine, interferon, interleukine şi factori de creştere (viroceptori). Probafactori de creştere (viroceptori). Probabbil il sunt sunt de origine celulară, capturate în de origine celulară, capturate în cursul co-evoluţiei cu celulele-gazdă. cursul co-evoluţiei cu celulele-gazdă.

Nucleocapsida biconcavă, înconjurată Nucleocapsida biconcavă, înconjurată de o membrană internă şi un strat de o membrană internă şi un strat palisadic (structură numită corepalisadic (structură numită core, , miezmiez). NC este flancată de 2 corpi ). NC este flancată de 2 corpi laterali, funcţia lor nu este cunoscutălaterali, funcţia lor nu este cunoscută..

Membrana externă, lipoproteică, pe Membrana externă, lipoproteică, pe care sunt plasacare sunt plasatete nişte nişte structuri structuri tubultubulareare. .

Din componenţa virionului fac parte Din componenţa virionului fac parte cel puţin 10 enzime cu rol în sinteză cel puţin 10 enzime cu rol în sinteză şi replicarea ADN.şi replicarea ADN.

Structura antigenică a Structura antigenică a poxvirusurilorpoxvirusurilor

Este foarte complexă. În cadrul Este foarte complexă. În cadrul aceluiaşaceluiaşii gen există gen există inrudirinrudiri genetice i genetice şi antigenice, ceea ce permite şi antigenice, ceea ce permite vaccinarea contra unei maladii cu un vaccinarea contra unei maladii cu un virus asemănător antigenic, dar cu virus asemănător antigenic, dar cu virulenţa atenuată (ex. Virusul virulenţa atenuată (ex. Virusul variolei/variolei/VVirusul vaccinirusul vaccinalal). Între genuri ). Între genuri de asemenea există reacţii de asemenea există reacţii încrucişate. încrucişate.

Genul OrthopoxvirusGenul Orthopoxvirus Specii: Specii: - Virusul variolei (om)Virusul variolei (om)- Virusul vaccinVirusul vaccinalal (om, bovine) (om, bovine)- Cowpoxvirus (rozătoare, pisici, Cowpoxvirus (rozătoare, pisici,

bovine, om)bovine, om)- Monkeypoxvirus (rozătoare, Monkeypoxvirus (rozătoare,

veveriţe, maimuţe, om)veveriţe, maimuţe, om)- Camelpoxvirus (cămile, dromadari)Camelpoxvirus (cămile, dromadari)

VIRUSUL VARIOLEIVIRUSUL VARIOLEI Cultivare Cultivare 1. 1. MCA a embrionMCA a embrionuluiului de găină de găină de 12 zile. de 12 zile.

Virusul variolei induce formarea unor Virusul variolei induce formarea unor vezicule (“pox”) mici, albicioase, opace, vezicule (“pox”) mici, albicioase, opace, bombate. Virusul vaccinbombate. Virusul vaccinalal formează formează vezicule mari, albe, opace. vezicule mari, albe, opace. Monkeypox Monkeypox determina leziuni hemoragice. determina leziuni hemoragice. Formarea Formarea veziculelor este limitată de temperatura veziculelor este limitată de temperatura de cultivare: 40,5 C (virusul vaccinde cultivare: 40,5 C (virusul vaccinalal), ), 38,5 (virusul variolei). Celulele infectate 38,5 (virusul variolei). Celulele infectate conţin incluzii intraconţin incluzii intra--citoplasmatice citoplasmatice (corpii Guarnieri)(corpii Guarnieri)

2. 2. Animale de laboratorAnimale de laborator. Virusul vaccin. Virusul vaccinalal, , inoculat prin scarificare pe corneea inoculat prin scarificare pe corneea iepurelui (testul Paul), provoacă o iepurelui (testul Paul), provoacă o keratită purulentă în câteva zile. Virusul keratită purulentă în câteva zile. Virusul variolei se poate reproduce pe unele variolei se poate reproduce pe unele maimuţe.maimuţe.

3.3. Culturi celulare Culturi celulare. Pot fi cultivate pe . Pot fi cultivate pe culturi primare de rinichi uman sau de culturi primare de rinichi uman sau de maimuţă, fibroblaste embrionare de pui, maimuţă, fibroblaste embrionare de pui, linii celulare HeLa, KB, Vero, etc. ECP linii celulare HeLa, KB, Vero, etc. ECP se manifestă prin focare de necroză, se manifestă prin focare de necroză, care apar mai tardiv pentru virusul care apar mai tardiv pentru virusul variolei (5-6 zile) şi în 3 zile pentru variolei (5-6 zile) şi în 3 zile pentru virusul vaccinvirusul vaccinalal..

Ciclul replicativCiclul replicativ 1.1. Adsorbţia virionului la celulele permisive (ataşarea are Adsorbţia virionului la celulele permisive (ataşarea are

loc prin multipli receptori)loc prin multipli receptori)2.2. Penetrarea prin fuziunea membranei externe cu MCP, Penetrarea prin fuziunea membranei externe cu MCP,

cu eliberarea cu eliberarea miezuluimiezului în citoplasmă în citoplasmă3.3. În interiorul În interiorul miezuluimiezului are lor transcrierea ARNm are lor transcrierea ARNm

precoce, traduse într-o varietate mare de proteine precoce, traduse într-o varietate mare de proteine nestructurale.nestructurale.

4.4. Decapsidarea Decapsidarea 5.5. Replicarea ADN cu formarea moleculelor intermediareReplicarea ADN cu formarea moleculelor intermediare6.6. Genele intermediare sunt transcrise în ARNmGenele intermediare sunt transcrise în ARNm tardive tardive, ,

traduse întraduse în factori de transcriere tardivi factori de transcriere tardivi 7.7. Transcrierea genelor tardive si sinteza proteinelor Transcrierea genelor tardive si sinteza proteinelor

structuralestructurale 8.8. Asamblarea cu formarea structurilor intermediare, cu Asamblarea cu formarea structurilor intermediare, cu

transformarea lor în virioni imaturi, care se vor transformarea lor în virioni imaturi, care se vor maturizamaturiza ulterior ulterior

9.9. Virionii maturi sunt înveliţi cu membrana externă la Virionii maturi sunt înveliţi cu membrana externă la traversarea membranelor modificate ale ap. Golgi , traversarea membranelor modificate ale ap. Golgi , apoi transportate la periferia celulei apoi transportate la periferia celulei

10.10. Eliberarea virionilor prin fuziunea lor cu MCPEliberarea virionilor prin fuziunea lor cu MCP

Patogeneza varioleiPatogeneza variolei Ultimul caz de variolă – în 1977 în SomaliUltimul caz de variolă – în 1977 în Somali În 1980 OMS a proclamat oficial eradicarea În 1980 OMS a proclamat oficial eradicarea

mondială a maladieimondială a maladiei Pericol există!!!Pericol există!!!- Conservarea şi utilizarea experimentală a Conservarea şi utilizarea experimentală a

virusului variolic în laboratoare (SUA, virusului variolic în laboratoare (SUA, Rusia)Rusia)

- Populaţia nu este vaccinatăPopulaţia nu este vaccinată- Circulaţia virusului variolei maimuţelor (în Circulaţia virusului variolei maimuţelor (în

Africa Centrală şi de Vest), care se poate Africa Centrală şi de Vest), care se poate transmite la om, precum şi cazuri sporadice transmite la om, precum şi cazuri sporadice de variolî bovină în Marea Britanie şi Rusiade variolî bovină în Marea Britanie şi Rusia

Sursa de infecţieSursa de infecţie – omul bolnav (pe toată – omul bolnav (pe toată perioada eruptivă)perioada eruptivă)

TransmitereaTransmiterea – aerogenă, prin contact – aerogenă, prin contact directdirect

Virusul inhalat, depus pe mucoasa TRS, Virusul inhalat, depus pe mucoasa TRS, este replicat in tesutul limfatic regional si este replicat in tesutul limfatic regional si genereaza viremie primara cu invazia genereaza viremie primara cu invazia sistemului fagocitic mononuclear. Dupa sistemului fagocitic mononuclear. Dupa replicarea ulterioara genereaza o viremie replicarea ulterioara genereaza o viremie secundara cu localizarea virusului in secundara cu localizarea virusului in epiderma, unde determina eruptia epiderma, unde determina eruptia caracteristica.caracteristica.

Perioada de incubaţiePerioada de incubaţie – 1-16 zile (12 zile – 1-16 zile (12 zile în mediu)în mediu)

Semne cliniceSemne clinice – debut brutal, cu febră – debut brutal, cu febră înaltă, stare de rău, cefalee şi lombalgie. înaltă, stare de rău, cefalee şi lombalgie. Între ziua a 2 şi a 4 a pare un exantem care Între ziua a 2 şi a 4 a pare un exantem care evoluează în 7-10 zile: evoluează în 7-10 zile: maculelemaculele iniţiale se iniţiale se transformă în transformă în papule,papule, apoi apoi în în veziculevezicule şi şi pustulepustule. Ele se transformă în . Ele se transformă în crustecruste care care cad în 2-3 săptămâni, lăsânde cicatrice. cad în 2-3 săptămâni, lăsânde cicatrice. Toate elementele eruptive evoluează Toate elementele eruptive evoluează concomitent (diferenţiere de varicelă). concomitent (diferenţiere de varicelă). Iniţial leziunile apar pe faţă, pe palme şi Iniţial leziunile apar pe faţă, pe palme şi plante, apoi se răspândesc centrifug. plante, apoi se răspândesc centrifug.

Varietati Varietati epidemiologice de epidemiologice de variolvariolăă: : Variola majorăVariola majoră – foarte gravă, letalitate – foarte gravă, letalitate

20-60% (edem 20-60% (edem pulmonar pulmonar acut)acut) Variola minorăVariola minoră– letalitate până la 1 %– letalitate până la 1 % Forme clinice grave – Forme clinice grave – variola variola

fulminantă şi hemoragicăfulminantă şi hemoragică CComplicaţii: - suprainfecţie bacteriană, omplicaţii: - suprainfecţie bacteriană,

afectarea corneei, urmată de cecitateafectarea corneei, urmată de cecitate Imunitatea antivariolica – mediata Imunitatea antivariolica – mediata

celular. Ac nu au rol protectorcelular. Ac nu au rol protector

Virusul vaccinVirusul vaccinalal Este un virus de laborator, derivat din Este un virus de laborator, derivat din

virusul Cowpox bovin. Provoacă la om o virusul Cowpox bovin. Provoacă la om o infecţie artificială, care protejează infecţie artificială, care protejează contra variolei (principicontra variolei (principiulul de vaccinare de vaccinare propus de Edward Jenner, 1798)propus de Edward Jenner, 1798)

PrimovaccinareaPrimovaccinarea – prin scarificare – prin scarificare cutanată, multipunctură sau incutanată, multipunctură sau inoculoculare are sub presiune. Local apare elementul sub presiune. Local apare elementul eruptiv, care evoluează până la crustă eruptiv, care evoluează până la crustă în 21 zile cu formarea unei cicatriceîn 21 zile cu formarea unei cicatrice

RevaccinareaRevaccinarea – la subiecţi deja – la subiecţi deja vaccinaţi se observă o evoluţie abortivă vaccinaţi se observă o evoluţie abortivă sau cu formarea veziculelor.sau cu formarea veziculelor.

ComplicaţiiComplicaţiile vaccinariile vaccinarii::

- EEncefalită postvaccinală (1-6 ncefalită postvaccinală (1-6 decesuri la 1mln vaccinaţi), decesuri la 1mln vaccinaţi),

- IInfecţie generalizată letală la nfecţie generalizată letală la imunodeprimaţi,imunodeprimaţi,

- EEczema vaccinatumczema vaccinatum prin prin autoinoculare sau heteroinoculare autoinoculare sau heteroinoculare (gură, vulvă, regiunea anală, (gură, vulvă, regiunea anală, conjunctivă, etc)conjunctivă, etc)

DiagnosticDiagnosticul ul de laboratorde laborator al variolei al variolei PrelevatePrelevate: lichidul din erupţii, raclat : lichidul din erupţii, raclat

vezicular, cruste, sediment urinar, salivă, vezicular, cruste, sediment urinar, salivă, lacrimi. Atenţie la respectarea regulilor de lacrimi. Atenţie la respectarea regulilor de autoprotecţie – ambalaj dublu, etichetaautoprotecţie – ambalaj dublu, etichetarre e corectcorectaa..

Diagnostic microscopic (ME)Diagnostic microscopic (ME) Detectarea Ag (RIFDetectarea Ag (RIF, RIHA, ELISA, RIHA, ELISA)) Diagnostic virusologic (izolarea şi Diagnostic virusologic (izolarea şi

identificarea)identificarea) Detectarea ADN viral (PCR în timp real) Detectarea ADN viral (PCR în timp real) Serodiagnostic (RN, RIFI, Serodiagnostic (RN, RIFI, RIHA, RIHAds, RIHA, RIHAds,

ELISA, RIHA) – interes redusELISA, RIHA) – interes redus

Tratamentul varioleiTratamentul variolei MetisazonMetisazon (Marboran) – (Marboran) – nu mai este nu mai este

fabricatfabricat Compuşi de PbCompuşi de Pb Nucleozide carboxiliceNucleozide carboxilice ( (iinhibitori ai nhibitori ai

metiltransferazei virale)metiltransferazei virale) Cidofovir (Vistid)Cidofovir (Vistid) inhibă inhibă in vitroin vitro

multiplicarea virusului variolei. multiplicarea virusului variolei. Potenţial nefrotoxic, cere pregătire Potenţial nefrotoxic, cere pregătire extempore.extempore.

Ribavirin (Virazol). Ribavirin (Virazol). Activ in vitro şi Activ in vitro şi experimental pe şoarece.experimental pe şoarece.

Profilaxia varioleiProfilaxia variolei- Depistarea rapidă şi izolarea Depistarea rapidă şi izolarea

bolnavilorbolnavilor- Instaurarea stării de carantinăInstaurarea stării de carantină- Revaccinarea în focareRevaccinarea în focare

Vaccinul jenerian (15,4 mln doze în Vaccinul jenerian (15,4 mln doze în SUA) nu mai este utilizabil SUA) nu mai este utilizabil

Vaccin viu produs pe culturi de celule Vaccin viu produs pe culturi de celule în SUA este utilizabil din 2004.în SUA este utilizabil din 2004.

Poxvirusuri – vectori de gene străinePoxvirusuri – vectori de gene străine Graţie dimensiunilor mari ale ADN şi Graţie dimensiunilor mari ale ADN şi

capacităţii de incorporare a genelor străine capacităţii de incorporare a genelor străine poxvirusurile constituie material pentru a poxvirusurile constituie material pentru a construi vectori ce exprimă proteine de construi vectori ce exprimă proteine de interes medical, în special vaccinuri (proteine interes medical, în special vaccinuri (proteine virale – virusul gripal A, HIV, etc). virale – virusul gripal A, HIV, etc).

StrategiStrategiaa::- PPrimovaccinarea cu ADN purificatrimovaccinarea cu ADN purificat- Revaccinare cu poxvirus recombinant, Revaccinare cu poxvirus recombinant,

exprimând aceleaşi antigene ca şi ADNexprimând aceleaşi antigene ca şi ADN

Efectul protector este determinat de imunitatea Efectul protector este determinat de imunitatea celularăcelulară