¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

România şi Strategia Europa 2020

Reforme naţionale pentru creştere inteligentă,

durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

Departamentul pentru Afaceri EuropeneBucureşti, ie 2011mart

România şi Strategia Europa 2020

Reforme naţionale pentru creştere inteligentă,

durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

Departamentul pentru Afaceri EuropeneBucureşti, martie 2011

România şi Strategia Europa 2020

Reforme naţionale pentru creştere inteligentă,

durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020

Departamentul pentru Afaceri EuropeneBucureşti, ie 2011mart

România şi Strategia Europa 2020

la orizontul anului 2020

Departamentul pentru Afaceri EuropeneBucureşti, martie 2011

Reforme naţionale pentru creştere inteligentă,

durabilă şi favorabilă incluziunii

03

Lista de abrevieri şi termeni

AGS – Analiza anuală a creşterii economice (Annual Growth Survey)ANCS - Autoritatea Naţională pentru Cercetare ŞtiinţificăANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăBroadband – internet în bandă largăCDI – Cercetare, Dezvoltare, InovareCNCIS - Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul SuperiorCOM – Comisia EuropeanăDAE – Departamentul pentru Afaceri EuropeneeID – identitate electronică (electronic identity) EIF – Cadrul European de interoperabilitate (European Interoperability Framework)EIT - Institutul European de Inovare şi Tehnologie (European Institute of Innovation and Technology)EPSCO- Consiliul Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi ConsumatoriEuropass – portofoliu personal de documente utilizat de cetăţenii europeni pentru a-şi face cunoscute calificările şi competenţele în EuropaEurostat – Biroul oficial de statistică al Uniunii EuropeneFPC – Formare profesională continuăFEDR – Fondul European de Dezvoltare RegionalăFSE – Fondul Social EuropeanGES – gaze cu efect de serăIMM – Întreprinderi mici şi mijlociiINS – Institutul Naţional de StatisticăISCED – Standardul Internaţional de Clasificare a Educaţiei (International Standard Classification of Education)MECST – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi SportuluiMFP – Ministerul Finanţelor PublicePIB – Produs intern brutPNDR – Programul Naţional pentru Dezvoltare RuralăPNR – Programul Naţional de ReformăPO DCA - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii AdministrativePOR - Programul Operaţional Regional POS DRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmanePOS M - Programul Operaţional Sectorial MediuPOS T - Programul Operaţional Sectorial TransporturiPROGRESS - Programul UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socialăPSC – Pactul de Stabilitate şi CreştereSBA – Small Business ActSMA – Actul privind Piaţa Unică (Single Market Act)SM – stat(e) membru(e)TIC – Tehnologia Informaţiei şi ComunicaţiilorUE – Uniunea Europeană

04

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

cu

pri

ns

05

Strategia Europa 2020.................................................................................. 7 I. Priorităţile şi obiectivele strategiei Europa 2020 .......................................... 7

Cele 3 priorităţi ale strategiei Europa 2020.................................................. 7 Cele 5 obiective principale........................................................................... 8

II. Iniţiativele emblematice ale strategiei Europa 2020 .................................... 9 A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-oEuropă slăbită de criza economică ...................................................... 9 B. Tineret în Mişcare .................................................................................. 11 C. O Uniune a inovării ................................................................................13 D. O politică industrială integrată pentru era globalizării ............................15 E. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală 17

F. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială .... 19 G. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor ............ 21

III. Orientările integrate privind politicile economice şi piaţa muncii ......... 23 A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor membre ... 23 B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre ... 26

Programul Naţional de Reformă ............................................................... 28 I. Ţinte naţionale şi măsuri prioritare pentru atingerea acestora .................. 28

1. Ocuparea forţei de muncă ..................................................................... 28 2. Cercetare, dezvoltare, inovare ............................................................... 30 3. Schimbări climatice şi energie................................................................ 30 3.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)............................ 30 3.2. Surse regenerabile de energie (SRE).................................................... 31 3.3 Eficienţă energetică .............................................................................. 32 4. Educaţie .................................................................................................. 33 4.1 Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii ........................................... 33 4.2 Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de

5. Incluziunea socială/reducerea sărăciei ................................................... 35 II. Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu la nivel naţional................ 36 III. Blocajele macro-structurale în calea creşterii economice şi

Semestrul European................................................................................... 39 Analiza Anuală a Creşterii (Annual Growth Survey) ................................. 40

I. Condiţii macroeconomice necesare creşterii economice ........................... 41 II. Mobilizarea pieţelor muncii şi crearea de locuri de muncă ...................... 42 III. Măsuri prioritare pentru favorizarea creşterii economice ....................... 44

Lista de abrevieri şi termeni ....................................................................... 46

..................................................

..................

educaţie terţiară ...................................................................................... 34

a ocupării forţei de muncă ................................................... 38 ................

Cuvânt înainte ............................................................................................. 5

............................................................. 6

Rolul departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului României în peisajul instituţional românesc

Rolul departamentului pentru Afaceri Europene alGuvernului României în peisajul instituţional românesc

Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) este autoritatea centrală de coordonare la nivel naţional în domeniul afacerilor europene subordonată direct primului ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene a fost constituit în contextul aderării României la Uniunea Europeană pentru a asigura o pregătire cât mai bună a participării României, în noua sa calitate, la procesul decizional de la nivelul Uniunii.

Obiectivele principale ale DAE vizează promovarea eficientă a intereselor naţionale la nivelul Uniunii Europene şi coordonarea îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al UE. Structură cu personalitate juridică, atribuţiile sale sunt stabilite prin OUG nr.133/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene în subordinea primului ministru, aprobată şi completată prin Legea nr. 102/2007. Astfel, DAE:

- realizează coordonarea interministerială în vederea elaborării poziţiilor României pe problematica afacerilor europene;

- avizează poziţiile pe care reprezentanţii României le susţin la nivelul instituţiilor europene, în contextul Afacerilor Generale;

- are sarcina de mediere, atunci când este cazul, între diferitele instituţii sau agenţii pentru a asigura adoptarea unei poziţii unitare la nivel naţional;

- monitorizează şi susţine îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Tratatul de Aderare a României la UE, a altor angajamente asumate pe parcursul procesului de negociere precum şi a strategiilor naţionale şi programelor elaborate în contextul politicilor europene;

- coordonează elaborarea şi implementarea strategiei Europa 2020 şi a altor strategii sectoriale sau documente programatice relevante care au legătură cu politicile europene;

- informează Parlamentul României şi autorităţile administraţiei publice cu privire la activitatea legislativă a Uniunii Europene;

- reprezintă România la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, derulează actele de natură procedurală necesare şi coordonează împreună cu ministerele de linie, fundamentarea poziţiilor României în cadrul procedurilor pre-contencioasă şi contencioasă la nivel european.

- organizează si coordonează Centrul Naţional SOLVIT - un mecanism informal de soluţionare a problemelor care apar în cadrul Pieţei Interne a Uniunii Europene, care nu presupune proceduri judiciare;

- reprezintă punctul naţional de contact pentru problematica Pieţei Interne şi pentru Oficiul TAIEX al Comisiei Europene;

- reprezintă punctul tehnic de contact şi asigură responsabilul naţional în problematica strategiei Europa 2020.

06

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

07

anul 2008, Uniunea Europeană a fost puternic ncepând cuafectată de criza financiară, transformată rapid într-o criză economică globală cu largi implicaţii sociale şi care a eclipsat Î

efectele benefice aduse de Strategia Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă. Uniunea a răspuns rapid acestei noi provocări, iniţial printr-un „Plan European de Redresare Economică“ şi, ulterior, prin gândirea unei noi strategii economice mai realiste pentru orizontul anului 2020.

În luna martie 2010, Comisia Europeană a lansat această nouă strategie prin comunicarea „Europa 2020 – O strategie europeană pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii“, care încorporează, în chiar titlul său, trinomul de priorităţi ale strategiei în acest deceniu.

Strategia Europa 2020 fixează 5 obiective asumate la nivel european, concrete şi cuantificabile în domeniile: ocupare, cercetare, mediu – energie, educaţie şi combaterea sărăciei - incluziune socială. Aceste obiective sunt transpuse în ţinte naţionale suficient de ambiţioase dar şi adaptate realităţilor naţionale. Strategia ocupă deja o poziţie prioritară pe agenda instituţiilor UE şi statelor membre: Consiliul European şi formaţiunile sectoriale ale Consiliului UE oferă impulsurile necesare atingerii obiectivelor strategiei şi vor evalua atent, alături de Comisia Europeană şi în cadrul Semestrului European (calendarul de implementare şi monitorizare al strategiei), progresele înregistrate la nivel european şi naţional; Comisia Europeană a lansat deja un prim Raport Anual asupra Creşterii Economice precum şi 7 iniţiative emblematice pe domeniile strategiei. Iniţiativele emblematice propun acţiuni concrete ce vor fi

Cuvânt înainte

implementate sinergic la nivel european şi naţional de către Comisie şi statele membre. Acestea din urmă vor implementa strategia, la nivel naţional şi local, prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă (PNR) elaborate în strânsă coordonare cu Programele de Stabilitate şi Creştere pentru statele din zona Euro şi Programele de Convergenţă pentru statele din zona non-Euro.

În anul 2010, sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), România şi-a fixat deja ţintele naţionale corespunzătoare celor 5 obiective şi a elaborat o primă versiune a PNR 2011-2013. Acest program, care va furniza direcţia şi acţiunile concrete de dezvoltare ale economiei româneşti în context european, va fi finalizat până la începutul lunii aprilie 2011, în urma unui larg proces de consultare publică. Lucrarea de faţă, elaborată de Direcţia Strategii UE şi Monitorizare Post-aderare a DAE, are un dublu rol: pe de-o parte, acela de a contribui ca sursă documentară în procesul de consultare şi dezbatere publică în vederea definitivării PNR 2011-2013 şi, pe de altă parte, acela de a-i familiariza pe cei interesaţi cu rolul, priorităţile, obiectivele şi ţintele strategiei Europa 2020 la nivel european precum şi cu implicaţiile sale la nivel naţional.

Bogdan MănoiuMinistru, Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene

08

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

09

1Bruxelles 3.3.2010 COM (2010) f inal disponibilă la http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/news/documents/pdf/20100303_1_en.pdf 2Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie şi o creştere cu 20% a eficienţei energetice

Strategia Europa 2020

I. Priorităţile şi obiectivele strategiei Europa 2020Documentul ce stă la baza strategiei este comunicarea lansată la 3 martie

2010 de către Comisia Europeană şi intitulată EUROPA 2020 – O strategie 1europeană pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii .

Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene (UE) în următorul deceniu, printr-o abordare tematică unitară a reformelor în plan economic şi social, concentrată pe un număr de 3 priorităţi reprezentative, structurate în 7 iniţiative emblematice şi cuantificabile în 5 obiective principale.

Cele 3 priorităţi ale strategiei Europa 2020 care definesc viziunea UE asupra economiei sociale de piaţă pentru secolul XXI vizează:

a) creşterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

b) creşterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice şi mai competitive;

c) creşterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a forţei de muncă care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Cele 5 obiective principale (concretizate în 8 ţinte numerice) propuse pentru atingerea celor 3 priorităţi, la nivelul UE, până în 2020 sunt:

1. o rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%;2. investiţii (publice şi private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul

UE;

3. atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei şi al 2schimbărilor climatice ;

10

34. un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel 4

minim de 40% al ratei de absolvire a unei forme de învăţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani;

5. reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetăţeni europeni 5ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială .

Europa a identificat noi motoare ale creşterii economice şi ocupării abordate în cadrul celor 7 iniţiative emblematice. În cadrul fiecărei iniţiative, autorităţile statelor membre şi Uniunea Europeană trebuie să-şi coordoneze sinergic eforturile pentru atingerea obiectivelor strategiei prin acţiuni întreprinse la nivel european, respectiv, naţional.

II. Iniţiativele emblematice ale strategiei Europa 2020

3Conform Eurostat, rata părăsirii timpurii a şcolii cuprinde ponderea acelui segment de populaţie care îndeplineşte cumulativ trei condiţii: (1) are vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani; (2) are o formă de educaţie absolvită de nivel internaţional standard de clasificare în educaţie ISCED 2 sau inferior acestuia (în România ISCED 2 este echivalentul claselor IV-VIII) şi (3) nu se află cuprins în vreun curs de educaţie sau formare4Conform Eurostat, în învăţământul terţiar sunt incluse nivelurile ISCED 5 şi 6. În România prin învăţământ terţiar se înţelege învăţământul superior.5Conform Eurostat, indicatorul însumează numărul persoanelor care sunt în risc de sărăcie şi/sau supuşi privaţiunilor materiale şi/sau care locuiesc în gospodării în care intensitatea muncii este foarte redusă. Sunt excluse interacţiunile între cei 3 indicatori.

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

11

6A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC

într-o Europă slăbită de criza economică

6A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC

într-o Europă slăbită de criza economică7

În comunicarea „O Agenda digitală pentru Europa“ din 28 august 2010, Comisia Europeană face o evaluare preliminară a principalelor priorităţi, obiective politice şi măsuri în domeniul TIC, grupate pe 6 domenii majore de acţiune, după cum urmează:

1. Asigurarea accesului la internet de mare viteză prin:- stimularea investiţiilor în reţelele de acces de generaţie următoare

(NGA) şi stabilirea unor măsuri clare şi eficiente de reglementare;- implementarea unei Strategii europene privind spectrul de frecvenţe

radio şi a strategiilor naţionale de broadband (internet în bandă largă) etc.

2. Crearea pieţei unice digitale prin:- stabilirea unui sistem european online pentru soluţionarea litigiilor

legate de tranzacţiile din domeniul comerţului electronic;- consolidarea normelor europene privind drepturile de autor etc.

3. Dezvoltarea societăţii digitale sustenabile, prin:- includerea alfabetizării digitale pe lista priorităţilor strategiei

Europa 2020 şi Regulamentului privind Fondul Social European (2014-2020);

- monitorizarea punerii în aplicare a noului cadru de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor („Pachetul Telecom“), cu accent pe managementul reţelei şi neutralitatea internetului etc.

4. Consolidarea măsurilor în domeniul securităţii şi al încrederii în tehnologiile online prin:- elaborarea unui cadru general de reguli şi proceduri pentru

implementarea dispoziţiilor privind notificarea încălcărilor de securitate;

- implementarea unor instrumente juridice care să faciliteze recunoaşterea transfrontalieră a identităţii electronice (eID), autentificarea şi semnătura electronică etc.

5. Dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniu prin:- simplificarea normelor legate de finanţările UE în domeniul

cercetării în TIC, pentru a oferi scheme „rapide şi uşoare“, în special pentru IMM-uri;

6Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor7Bruxelles, 26.8.2010 COM(2010) 245 final/2

8 (COM (2010) 477) - http://europa.eu/youthonthemove/

B. Tineret în Mişcare

- promovarea centrelor de inovare şi a infrastructurilor comune etc.6. Dezvoltarea de standardelor deschise şi a interoperabilităţii prin:

- actualizarea Cadrului European de Interoperabilitate (EIF), pentru a promova o abordare deschisă faţă de tehnologie şi interoperabilitate;

- promovarea dezvoltării standardelor deschise pentru noi aplicaţii şi servicii, în vederea sprijinirii industriei de specialitate prin intermediul programelor finanţate de UE etc.

La 15 septembrie 2010, Comisia Europeană a lansat iniţiativa 8emblematică „Tineret în mişcare“ . Iniţiativa trasează direcţiile de acţiune pe

care UE şi SM ar trebui să se axeze în viitor în dezvoltarea unor sisteme de educaţie şi formare moderne, adaptate economiei cunoaşterii şi care să asigure mobilitatea elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice.

Ea este structurată pe 4 direcţii de acţiune şi 28 de acţiuni, dintre care menţionăm:

1. Dezvoltarea unor sisteme de educaţie şi formare moderne pentru asigurarea de competenţe şi excelenţă educaţională prin:- propunerea de către Comisia Europeană a unor Recomandări cu

privire la reducerea părăsirii timpurii a şcolii, lansate deja la 31 9ianuarie 2011 ;

- propunerea unor Recomandări cu privire la promovarea şi validarea formelor non-formale şi informale de educaţie pentru a stimula acţiunea statelor membre de recunoaştere şi promovare a competenţelor etc.

B. Tineret în Mişcare

9 Bruxelles, 31.1.2011 COM(2011) 19 final

12

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

13

2. Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru adaptarea la economia cunoaşterii prin:- sprijinirea reformei şi modernizării învăţământului superior prin

prezentarea unei Comunicări asupra agendei consolidate în domeniu;

- dezvoltarea unui sistem de ierarhizare global şi multi-criterial al universităţilor la nivel european etc.

3. Promovarea educaţiei transnaţionale şi a mobilităţii ocupaţionale pentru tineri prin:- dezvoltarea de către Comisia Europeană a cardului Tineret în

mişcare care să sprijine integrarea tinerilor care doresc să studieze în străinătate;

- lansarea, la propunerea Comisiei Europene, a unui Paşaport 10european al competenţelor, pe baza Europass etc.

4. Crearea cadrului pentru ocuparea tinerilor prin:- încurajarea de către Comisia Europeană a utilizării într-o mai mare

11măsură a instrumentului european de micro-finanţare Progress pentru acordarea de finanţare tinerilor antreprenori;

10 CV-ul european, Paşaportul lingvistic, Documentul de mobilitate, Suplimentul la diplomă şi Suplimentul la certificatul profesional11 PROGRESS este programul UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială. A fost creat pentru a sprijini financiar punerea în aplicare a obiectivelor Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă, afacerile sociale şi egalitatea de şanse, conform prevederilor din Agenda socială

C. O Uniune a inovării

- introducerea de către statele membre a unei „garanţii pentru tineri“ în sensul asigurării că toţi tinerii vor putea beneficia de un loc de muncă, o formare sau o experienţă profesională în termen de patru luni de la terminarea şcolii etc.

Iniţiativa emblematică „O Uniune a inovării“, publicată la data de 6 octombrie 2010, reprezintă o componentă esenţială a strategiei Europa 2020, pentru toate cele trei priorităţi ale acesteia: creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Iniţiativa oferă o viziune amplă şi incluzivă asupra inovării în Uniunea Europeană, plasând inovarea în centrul intervenţiilor şi interconectând multiple domenii de politici publice (de la cercetare-dezvoltare, la educaţie, întreprinderi, coeziune socială, ajutor de stat, standardizare, achiziţii publice, proprietate intelectuală). Prin distribuţia clară a acţiunilor propuse la nivelul statelor membre şi al Uniunii, precum şi prin procedurile solide de monitorizare pe care le prevede, documentul comunitar poate fi asimilat unei foi de parcurs pentru o abordare strategică a inovării.

Iniţiativa propune 10 direcţii de acţiune:1. Promovarea excelenţei în educaţie şi dezvoltarea competenţelor2. Definitivarea Spaţiului European al Cercetării3. Focalizarea instrumentelor de finanţare ale UE pe priorităţile Uniunii inovării4. Promovarea Institutului European de Inovare şi Tehnologie5. Îmbunătăţirea accesului întreprinderilor inovative la finanţare6. Crearea unei pieţe unice a inovării7. Promovarea deschiderii şi capitalizarea potenţialului creator european8. Difuzarea beneficiilor inovării în întreaga Uniune9. Creşterea beneficiilor sociale ale inovării 10. Lansarea parteneriatelor europene pentru inovare

C. O Uniune a inovării

14

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

Fiecare direcţie de acţiune este detaliată prin măsuri concrete, cu precizarea responsabilităţilor şi a termenelor de realizare. Din multitudinea acţiunilor şi soluţiilor pe care le recomandă iniţiativa emblematică, lansarea parteneriatelor europene pentru inovare se distinge prin conceptul novator propus, bazat pe crearea unei mase critice a expertizei din cercetare şi inovare.

Parteneriatele europene pentru inovare se vor focaliza pe abordarea marilor provocări, depăşind sfera tehnologică a actualelor instrumente (cum ar fi, de exemplu, iniţiativele tehnologice comune), şi acţionând asupra întregului lanţ al cercetării şi inovării. Concomitent cu simplificarea şi mai buna coordonare a instrumentelor existente, parteneriatele vor asigura, acolo unde va fi necesar, complementaritatea acţiunii acestora. Datorită noutăţii acestui tip de parteneriat, în anul în curs, COM testează conceptul de parteneriat pentru inovare cu ajutorul unui parteneriat pilot privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate. Principalul obiectiv al acestui parteneriat este ca până în 2020 să se adauge 2 ani la durata medie de viaţă în condiţii bune de sănătate.

15

D. O politică industrială integrată pentru era globalizăriiD. O politică industrială integrată pentru era globalizării12

Comunicarea publicată în data de 28 octombrie 2010, contribuie la creşterea durabilă şi are ca obiectiv susţinerea şi consolidarea unei baze industriale puternice, diversificate, competitive şi eficiente din punct de vedere energetic şi al utilizării resurselor. Iniţiativa este structurată pe 6 priorităţi:

1. Îmbunătăţirea condiţiilor cadru pentru industrie prin:- efectuarea unei analize de impact consolidate pentru toate propunerile

de politici cu efecte semnificative asupra industriei şi de „verificări ale adecvării“ legislaţiei UE asupra competitivităţii industriale;

13- revizuirea Small Business Act (SBA) şi susţinerea accesului la finanţare, în special a IMM-urilor, prin adecvarea instrumentelor financiare europene pentru viitoare perioadă de programare 2014-2020 etc.

2. Consolidarea Pieţei unice prin:- elaborarea Planului de acţiune multi-anual, la nivel european, pentru

14supravegherea pieţei , crearea Observatorului European pentru contrafacere şi piraterie şi adoptarea Strategiei de promovare a unui rol mai puternic al UE în domeniul standardizării;

- dezvoltarea infrastructurii pentru deservirea mai eficientă a 15

industriei europene etc.3. O nouă politică de inovare industrială prin:

- lansarea Iniţiativei de promovare a introducerii rapide şi extinse, a preluării şi a comercializării de tehnologii generice esenţiale

16competitive ;

- adoptarea Strategiei privind clusterele şi reţelele de clustere globale competitive în industriile tradiţionale şi industriile emergente etc.

4. Răspunsul la provocarările globalizării în industire şi serviciile conexe prin:- adoptarea Strategiei pentru susţinerea internaţionalizării IMM-urilor

17şi a Strategiei privind materiile prime în vederea creşterii accesului

16

12COM (2010) 614/28 octombrie 201013Review of the "Small Business Act" for Europe, COM (2011) 78 final din 23 februarie 201114Elaborarea de ghiduri de bună practică privind supravegherea la vamă în domeniul securităţii produselor şi asigurarea cooperării cu autorităţile vamale din SM15Prin adoptarea Pachetului privind dezvoltarea pieţei unice a energiei, revizuirea orientărilor TEN-T în vederea creării unei reţele centrale şi adoptarea Strategiei de finanţare a infrastructurii bazată pe utilizarea de obligaţiuni şi Parteneriatul Public-Privat (PPP)16În baza comunicării“Key enabiling technologies”(KET), COM (2009) 512

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

17

la materiile prime prioritare pentru industrie existente pe terţe pieţe etc.

5. Promovarea modernizării industriale prin:18- elaborarea de strategii şi politici sectoriale pe termen lung ;

revizuirea Politicii industriale durabile / consumului şi producţiei 19durabile ; lansarea Planului de acţiune privind eco-inovarea şi

promovarea Iniţiativei privind amprenta ecologică a produselor- adecvarea instrumentelor de restructurare a industriei, prin

revizuirea cadrului de reglementare privind Fondul European de Ajustare la Globalizare şi a ajutorului stat de salvare şi restructurare etc.

17Tackling the challenges in commodity markets and on raw materials COM(2011) 25 final, 02.02.201118În conformitate cu foaia de parcurs privind reducerea emisiilor de carbon până în 205019Inclusiv prin extinderea directivei privind eco-design-ul la noi produse

E. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală

6. Abordarea focalizată a dimensiunii sectoriale prin:- iniţiative strategice pentru promovarea tehnologiilor şi vehiculelor

„verzi“ în transporturi şi în construcţii;- iniţiative de deblocarea a potenţialului industriilor creative, a

industriei de securitate, a medicamentelor şi promovarea unei pieţe a produselor bio şi de susţinere a transformării industriilor energo-

20intensive etc.

21Comunicarea , lansată la data de 23 noiembrie 2010, reprezintă propunerea COM în vederea atingerii, până în anul 2020, a unei rate de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru femei şi bărbaţi (pentru grupa de vârstă 20-64 de ani), fiind structurată pe 4 priorităţi, după cum urmează:

1. Un nou moment pentru implementarea flexisecurităţii prin:- lansarea consultărilor publice privind Cadrul european pentru

restructurarea componentelor flexisecurităţii şi a Comunicării privind flexisecuritarea;

- lansarea Comunicării privind implementarea strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii şi de dezvoltare a competenţelor, a manualului privind Cadrul european de implementare a politicilor de învăţare pe tot parcursul vieţii şi a Planului de acţiune pentru formarea profesională a adulţilor.

2. Asigurarea competenţelor necesare cetăţenilor în vederea ocupării unui loc de muncă prin:- elaborarea, la nivel comunitar, a unui instrument online ce va

conţine previziuni privind oferta de competenţe şi cerinţele pieţei 22muncii şi completarea clasificării ESCO ;

- prezentarea propunerii privind reformarea sistemelor de recunoaştere a calificărilor profesionale;

- lansarea unei noi Agende privind Integrarea Imigranţilor şi rezentarea unor propuneri de îmbunătăţire a drepturilor lucrătorilor migranţi, conform principiului liberei circulaţii.

E. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală

18

20Schema privind industria durabilă cu conţinut scăzut de carbon (SILC) în vederea dezvoltării şi adoptării tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.21COM (2010) 682/3, 23 noiembrie 201022European Skilss, Competences and Occupations - Clasificarea europeană a ocupaţiilor, competenţelor, aptitudinilor şi a calificărilor. Se doreşte a deveni un standard al grupurilor ocupaţionale şi va înlocui actualele clasificări ocupaţionale sectoriale existente la nivel naţional.

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

19

3. Îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă prin:- revizuirea Directivei timp de lucru şi a Directivei privind detaşarea

lucrătorilor;- evaluarea finală a Strategiei Europene privind Sănătatea şi Securitatea

în muncă 2007-2012 şi prezentarea unei noi strategii pentru perioada 2013-2020;

- analizarea eficienţei legislaţiei în domeniul consultării lucrătorilor, a directivelor privind munca part-time şi a celei privind contractele pe durată determinată şi a impactului lor asupra participării femeilor la piaţa muncii şi a dreptului de remuneraţie egală;

- revizuirea legislaţiei privind sănătatea şi securitatea în muncă. 4. Sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă prin:

- elaborarea principiilor orientative referitoare la condiţiile pentru crearea de locuri de muncă prin îndepărtarea obstacolelor de natură administrativă şi legislativă la angajarea şi concedierea lucrătorilor; reducerea costurilor non-salariale cu forţa de muncă; tranziţia de la munca informală şi nedeclarată la munca cu forme legale.

F. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială

F. Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială

Complementară şi strâns legată de iniţiativele emblematice privitoare la creşterea ocupării forţei de muncă şi îmbunătăţirea educaţiei şi competenţelor, „Platforma Europeană pentru combaterea sărăciei şi a

23excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială şi teritorială “, lansată de către COM la data de 16 decembrie 2010, constituie instrumentul de sprijin pentru obiectivele sociale ale UE şi strategiei Europa 2020, având ca scop promovarea şi concentrarea acţiunilor în jurul ţintei europene de combatere a sărăciei, mobilizarea de noi actori şi consolidarea angajamentului politic.

Documentul promovează o abordare integrată a luptei împotriva sărăciei, bazate pe 5 domenii de acţiune, după cum urmează:

1. Abordarea integrată a politicilor de incluziune pentru:- creşterea accesului la ocupare şi asigurarea protecţiei sociale şi

accesului la serviciile esenţiale;- elaborarea de politici educaţionale pentru tineri şi integrarea

migranţilor etc.2. Utilizarea mai eficientă a fondurilor structurale (în special a FSE) prin :

- ghidarea resurselor necesare către incluziunea socială;- facilitarea accesului la finanţare (inclusiv din fonduri structurale),

pentru organizaţiile mici şi grupurile care se confruntă cu dezavantaje multiple etc.

3. Promovarea inovării sociale în scopul asigurării unei expertize europene în:- definirea de principii comune în elaborarea, implementarea şi

evaluarea experimentelor sociale;- utilizarea instrumentelor financiare existente (FSE şi programul

PROGRESS), pentru a sprijini inovarea şi experimentarea socială etc.

4. Realizarea de parteneriate efective cu societatea civilă şi sprijin pentru economia socială, prin:- adaptarea cadrului legal şi administrativ al UE în vederea

consolidării potenţialului economiei sociale;

20

23 COM (2010) 553 final

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

- susţinerea sectorului economiei sociale pentru stimularea implicării societăţii civile în principalele iniţiative ale Platformei, cooperarea cu partenerii sociali şi sprijinirea dezvoltării economiei sociale etc.

5. Accelerarea procesului de coordonare a politicilor la nivelul statelor membre prin: - asumarea ţintei de reducere a sărăciei care va îmbunătăţi

angajamentul politic şi va responsabiliza statele membre în acest sens.

21

G. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselorG. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor24

Ultima iniţiativă emblematică a strategiei propune un cadru integrat de acţiune pentru domeniile: schimbări climatice, energie, transport, industrie, materii prime, agricultură, pescuit, biodiversitate şi dezvoltare regională. Obiectivul acestei iniţiative îl constituie asigurarea unui echilibru între toate politicile europene cu impact asupra eficienţei resurselor şi stabilirea unui acord privind viziunea pe termen lung în această privinţă. În acest sens, Comisia Europeană prezintă o serie de măsuri pe termen mediu şi lung.Măsurile pe termen mediu vizează:

- elaborarea unui plan de eficienţă energetică la orizontul anului 2020, cu măsuri de realizare a unor economii de energie de 20%;

- reformarea politicii agricole comune, a politicii comune în domeniul pescuitului, a politicii de coeziune, a infrastructurii energetice şi a reţelelor transeuropene de transport, în contextul viitorului buget UE;

- elaborarea unei noi strategii europene privind biodiversitatea;- abordarea provocărilor existente în ceea ce priveşte pieţele de

mărfuri şi materiile prime prin evaluarea periodică a situaţiei materiilor prime esenţiale şi definirea unei politici comerciale menite să asigure aprovizionarea durabilă cu materii prime de pe pieţele mondiale;

22

24 COM (2011) 21. - http://ec.europa.eu/resource-efficient-europe/index_en.htm

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

23

- definirea unei strategii bazată pe o cultură a reciclării, care să ducă la reducerea cantităţii de deşeuri produse şi care să folosească deşeurile drept resursă (transformarea Europei într-o „economie circulară“);

- adaptarea la schimbările climatice pentru minimizarea pericolelor care planează asupra ecosistemelor şi a sănătăţii umane, pentru susţinerea dezvoltării economice şi pentru adaptarea infrastructurilor;

- economisirea apei şi utilizarea mai eficientă a acesteia, pentru a garanta că apa este disponibilă în cantitate suficientă, este de bună calitate, este utilizată în mod durabil şi necesită resurse minime iar, în final, are o calitate acceptabilă atunci când se întoarce în natură.

Măsurile pe termen lung (până în 2050) vor conduce la:- o economie cu emisii scăzute de carbon, ameliorând, în acelaşi

timp, securitatea energetică şi promovând creşterea durabilă şi crearea de locuri de muncă;

- un sistem energetic şi, respectiv, un sistem de transport la nivel european, cu emisii scăzute de carbon, eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, sigure şi competitive;

- o creştere economică decuplată de utilizarea resurselor şi de impactul acesteia asupra mediului.

A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor membre

III. Orientările integrate privind politicile economice şi piaţa munciiLa data de 27 aprilie 2010, ca urmare a solicitării Consiliului European de

primăvară, Comisia Europeană a publicat un set de recomandări constând în 10 orientări integrate pentru Strategia Europa 2020, din care 6 orientări integrate pentru politica economică şi, respectiv, 4 privind ocuparea forţei de muncă. Orientările integrate reflectă concluziile Consiliului European şi ghidează statele membre în vederea elaborării viitoarelor Programe Naţionale de Reformă (PNR).

La data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene a aprobat recomandarea Orientările generale privind politicile economice ale statelor

25membre şi ale UniuniiOrientarea integrată 1: Asigurarea calităţii şi sustenabilităţii finanţelor

publiceStatele membre trebuie să aplice strategii de consolidare bugetară (SCB) pe

termen lung, începând cu 2011, în conformitate cu obiectivele Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC) şi cu recomandările adresate în cadrul procedurii de deficit excesiv şi/sau prin Memorandumurile de înţelegere pentru susţinerea balanţei de plăţi. Indicatorul de referinţă trebuie să ajungă la 0,5% din PIB-ul anual, iar datoria externă trebuie să înregistreze o tendinţă de descreştere. Obiectivele prioritare urmărite în cadrul SCB: stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă; asigurarea durabilităţii finanţelor publice, contracararea efectelor îmbătrânirii populaţiei, adoptarea unui ritm alert de scădere a datoriilor. Trebuie asigurate: limitarea/eficientizarea/ orientarea cheltuielilor publice către creştere şi rezolvarea problemelor legate de îmbătrânirea populaţiei (asistenţă medicală, creşterea efectivă a vârstei de pensionare), şi reformarea sistemelor fiscale şi de protecţie socială concomitent cu măsuri de creştere a impozitelor în situaţiile care se impun.

Orientarea integrată 2: Abordarea dezechilibrelor macroeconomiceStatele membre trebuie să gestioneze dezechilibrele nesustenabile prin

măsuri în domeniul politicilor fiscale, reforme structurale adresate pieţelor de servicii financiare şi de produse (inclusiv fluxul de productivitate care majorează capitalul şi cererea internă de produse), precum şi pieţelor muncii. Statele membre trebuie să încurajeze crearea unor condiţii cadru adecvate pentru sistemele de negociere a salariilor (inclusiv a salariilor minime), în

A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor membre

24

25 (2010/410/UE)

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

25

concordanţă cu evoluţia costului muncii, stabilitatea preţurilor, tendinţele productivităţii muncii şi nevoia de reducere a dezechilibrelor externe. Acestea trebuie să răspundă disparităţilor regionale în termeni de creştere a performanţelor economice ale regiunilor.

Orientarea integrată 3: Reducerea dezechilibrelor în zona EuroDezechilibrele macro-economice din zona euro trebuie tratate într-o

manieră unitară şi monitorizate periodic în cadrul Euro-grupului. Statele membre ar trebui să elimine barierele instituţionale pentru a permite ajustări flexibile ale preţurilor şi salariilor în conformitate cu condiţiile de pe piaţă.

Orientarea integrată 4: Optimizarea sprijinului pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, consolidarea triunghiului cunoaşterii şi eliberarea potenţialului economiei digitale

Statele membre trebuie să asigure investiţii publice adecvate şi eficiente orientate către stimularea CDI în sectorul privat, rezolvarea aspectelor societale şi eficientizarea sistemelor naţionale de CDI. Reforma în CDI trebuie să promoveze excelenţa, specializarea inteligentă, integritatea ştiinţifică, să c o n s o l i d e z e c o o p e r a r e a î n t r e u n i v e r s i t ă ţ i / i n s t i t u t e d e cercetare/întreprinderi şi să dezvolte reţele de difuzare a cunoştinţelor. Politicile CDI trebuie plasate în contextul UE de eliminare a fragmentării pieţei. Astfel sistemele naţionale de finanţare şi de achiziţii publice trebuie simplificate pentru a contribui la facilitarea cooperării transfrontaliere, transferului de cunoştinţe şi la mobilitatea cercetătorilor şi studenţilor, iar inovarea trebuie plasată în centrul tuturor politicilor sectoriale. Pentru stimularea CDI în sectorul privat, statele membre trebuie să îmbunătăţească condiţiile-cadru pentru mediul de afaceri, să combine stimulentele fiscale şi alte instrumente financiare pentru creşterea accesului la finanţare, să încurajeze cererea pentru eco-inovare, să asigure protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, să promoveze difuzarea şi utilizarea internetului de mare viteză şi să pregătească forţă de muncă înalt calificată.

Orientarea integrată 5: Utilizarea mai eficientă a resurselor şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Statele membre trebuie să utilizeze instrumente de piaţă (pe principiul internalizării costurilor, precum impozitarea), pentru reducerea emisiilor cu efect de gaz de seră şi pentru adaptarea la schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor, stimularea utilizării energiei regenerabile, a tehnologiilor ecologice şi a eco-inovării. Vor trebui eliminate treptat subvenţiile dăunătoare mediului, iar asigurarea creşterii ecologice se va face

prin instrumente fiscale şi normative precum: standarde de performanţă energetică pentru produse şi clădiri, etichetarea şi achiziţiile ecologice. Statele membre trebuie să dezvolte infrastructuri de transport şi energie inteligente şi interconectate, în contextul mobilizării fondurilor UE în vederea asigurării creşterii productivităţii.

Orientarea integrată 6: Îmbunătăţirea mediului de afaceri şi de consum şi modernizarea bazei industriale

În contextul pieţei unice, statele membre trebuie să dezvolte infrastructura, comerţul şi investiţiile pe pieţele terţe şi să asigure furnizarea serviciilor publice de interes general. Ele trebuie să continue să îmbunătăţească mediul de afaceri prin: asigurarea unor pieţe financiare stabile şi integrate, modernizarea administraţiilor publice şi promovarea de servicii de e-guvernare, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, reducerea sarcinilor administrative, eliminarea obstacolelor fiscale, sprijinirea IMM-urilor prin aplicarea Small Business Act, în special a principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică“ (Think small first) şi facilitarea accesului la finanţare. Statele membre, să dezvolte o bază industrială modernă, inovatoare, diversificată şi competitivă, care să contribuie la creşterea durabilă în cooperare cu părţile interesate, să identifice blocajele şi să asigure transformarea/restructurarea industriei, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor structurale alocate.

26

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

27

B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre

B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre

La data de 21 octombrie 2010, Consiliul EPSCO a adoptat Orientările Integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre, care definesc reformele necesare la nivelul statelor membre din perspectiva educaţiei, formării profesionale, incluziunii sociale şi a pieţei muncii.

Orientarea integrată 7: Creşterea participării la piaţa muncii pentru femei şi bărbaţi, reducerea şomajului structural şi promovarea calităţii locurilor de muncă

Statele membre vor urmări combaterea angajărilor temporare, sub-ocuparea şi munca nedeclarată şi vor adopta măsuri în favoarea creşterii mobilităţii profesionale şi revizuirii sistemului fiscal şi cel de protecţie şi asistenţă socială prin, integrarea şi implementarea principiilor flexisecurităţii în politicile naţionale de ocupare, combaterea segmentării pieţei muncii şi implementarea unor măsuri care să prevină ocuparea temporară, munca nedeclarată şi ratele reduse de ocupare, îmbunătăţirea competitivităţii şi a ratei de participare la piaţa muncii pentru persoanele cu nivel scăzut de calificare.

Orientarea integrată 8: Dezvoltarea unei forţe de muncă calificată care să răspundă cerinţelor pieţei muncii şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii

Statele membre trebuie să urmărească eliminarea barierelor în calea mobilităţii lucrătorilor, crească gradul de ocupare a lucrătorilor slab calificaţi şi a vârstnicilor şi să implementeze sisteme de sprijinire a tinerilor absolvenţi în găsirea primului loc de muncă. Pentru aceasta SM trebuie să: asigure competenţele necesare cetăţenilor care să răspundă cerinţelor pieţei muncii; îmbunătăţească accesul la formare profesională şi să consolideze sistemul de educaţie şi consiliere profesională prin anticiparea necesarului de competenţe.

Orientarea integrată 9: Îmbunătăţirea calităţii şi a performanţei sistemelor de educaţie şi formare la toate nivelurile şi creşterea participării la învăţământul terţiar sau cel echivalent

Pentru a asigura accesul tuturor la o educaţie şi formare de calitate şi pentru a îmbunătăţi rezultatele educaţionale, statele membre ar trebui să investească în mod eficient în sistemele de educaţie şi formare, în special pentru a ridica nivelul de competenţă al forţei de muncă, permiţând acesteia să răspundă nevoilor aflate în procesul de schimbare rapidă de pe pieţele moderne ale muncii şi societatea în ansamblul său. În conformitate cu

principiile învăţării pe tot parcursul vieţii, acţiunile ar trebui să acopere toate sectoarele şi nivelurile educaţiei, ţinându-se seama de învăţarea în contexte informale şi non-formale. Reformele educaţionale trebuie să vizeze garantarea dobândirii competenţelor-cheie de care are nevoie fiecare persoană pentru a reuşi în contextul unei economii bazate pe cunoaştere. SM trebuie să asigure mobilitatea educaţională a tinerilor şi a profesorilor şi să îmbunătăţească relevanţa sistemelor de educaţie şi formare. Învăţământul superior trebuie să fie mai deschis către beneficiari non-tradiţionali, iar rata de participare la formele de educaţie terţiară trebuie să crească. SM trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.

Orientarea integrată 10: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

Statele membre trebuie să-şi îmbunătăţească sistemele de protecţie socială, de securitate socială şi pensii, precum şi politicile de incluziune activă, în condiţiile asigurării sustenabilităţii financiare în scopul creşterii participării cetăţenilor în societate, economie şi a extinderii oportunităţilor de angajare prin utilizarea FSE.

28

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

29

Programul Naţional de Reformă

I. Ţinte naţionale şi măsuri prioritare pentru atingerea acestora

La nivel naţional, au fost stabilite ţintele valorice pentru toate obiectivele strategiei Europa 2020. Sub coordonarea DAE, a fost elaborat proiectul Programului Naţional de Reformă (PNR) 2011 - 2013 în care au fost abordate: cadrul macro-economic, ţintele naţionale şi principalele măsuri pentru atingerea acestora, reformele prioritare precum şi blocajele în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă. În perioada martie - aprilie 2011 va avea loc, în urma unor consultări şi dezbateri publice, finalizarea PNR şi transmiterea sa la Comisia Europeană.

1. Ocuparea forţei de muncăRata de ocupare asumată de România trebuie să ajungă la 70% pentru grupa

de vârstă 20 – 64 la orizontul anului 2020. Măsurile prioritare vizate în acest sens sunt grupate pe 4 direcţii de acţiune:

a) Îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii prin:- flexibilizarea relaţiilor de muncă în contextul abordării naţionale a

principiilor flexisecurităţii - flexibilizarea relaţiilor de muncă, a sistemului de negociere a contractelor colective, elaborarea Codului Dialogului Social, modificarea legislaţiei privind sindicatele şi patronatele şi cea privind soluţionarea conflictelor de muncă;

- dezvoltarea sistemelor complementare de pensii private - constituirea Fondului de garantare a pensiilor private, organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiei pentru pilonii II şi III administraţi privat, introducerea pensiilor în regim ocupaţional.

b) Facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare prin:- asigurarea tranziţiei rapide de la perioadele de şomaj sau inactivitate

către ocuparea unui loc de muncă - modificarea cadrului legal privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă pentru a facilita inserţia tinerilor pe piaţa muncii, focalizarea pachetului de măsuri de stimulare a ocupării pe consolidarea capacităţii individuale de a căuta un loc de muncă, operaţionalizarea sistemului de investigare periodică a pieţei muncii;

- dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Public de Ocupare - creşterea calităţii serviciilor de ocupare, dezvoltarea parteneriatelor cu instituţii de învăţământ, furnizori de servicii de

ocupare şi formare, mediul asociativ, modernizarea sistemului informatic al ANOFM;

- asigurarea unei interacţiuni eficiente între sistemul de asistenţă socială şi cel de ocupare - condiţionarea mai fermă a acordării ajutoarelor sociale de disponibilitatea beneficiarilor de a ocupa un loc de muncă ş i de a par t ic ipa l a programe de dezvoltare a competenţelor profesionale; întărirea controlului cu privire la acordarea ajutoarelor sociale.

c) Consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă prin:- dezvoltarea instrumentelor în domeniul calificărilor - definitivarea

Cadrului Naţional al Calificărilor; revizuirea Clasificării Ocupaţiilor din România; elaborarea analizelor ocupaţionale, standardelor şi calificărilor;

- stimularea formării profesionale continue (FPC) - sprijinirea formării profesionale a angajaţilor, facilitarea accesului persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile la FPC, implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare pentru a realiza convergenţa între sistemul educaţional şi cerinţele pieţei muncii.

d) Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi a femeilor prin:- diversificarea activităţilor economice în mediul rural şi

modernizarea sectorului agricol - dezvoltarea activităţilor economice, îmbunătăţirea infrastructurii fizice în spaţiul rural şi a accesului populaţiei la serviciile publice de bază;

- promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor şi femeilor - dezvoltarea infrastructurilor de afaceri, înfiinţarea de întreprinderi de către tineri şi promovarea antreprenoriatului în rândul femeilor.

2. Cercetare, dezvoltare, inovareAsumarea obiectivelor strategiei Europa 2020 implică, pentru România,

recuperarea decalajelor faţă de actualul nivel mediu atins în UE pentru 26investiţiile în CDI . Nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare (sectoarele

public şi privat) trebuie să atingă 2% din PIB în anul 2020. Pentru atingerea ţintei asumate au fost identificate 3 direcţii principale de acţiune corespunzătoare perioadei 2011-2013:

a) Întărirea capacităţii şi a performanţelor sistemului CDI prin:

30

26 Media actuală a cheltuielilor totale CDI în UE este de cca. 2% (1,92%) din PIB-ul corespunzător anului 2008

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

31

- dezvoltarea numerică şi calitativă a resurselor umane pentru cercetare;

- elaborarea unei strategii naţionale în domeniul inovării;- accelerarea reformelor care vizează îmbunătăţirea structurii şi a

performanţelor sistemului CDI, prin revizuirea cadrului legislativ specific.

b) Stimularea creşterii investiţiilor CDI în sectorul privat prin:- susţinerea proiectelor CDI iniţiate şi conduse de întreprinderile din

sectorul privat;- susţinerea dezvoltării infrastructurii CDI şi a transferului de

tehnologie în cadrul firmelor. c) Dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI prin

participarea activă a României la iniţiativele majore din cadrul Spaţiului European de Cercetare (programarea comună, iniţiativele tehnologice şi infrastructurile CD pan-europene).

3. Schimbări climatice şi energie3.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)Se ţinteşte o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în

anul 2020 faţă de nivelurile înregistrate în anul de referinţă 1990. Pentru atingerea ţintei asumate vor fi întreprinse următoarele 5 măsuri integrate:

a) Reducerea emisiilor de GES din sectorul energetic, prin retehnologizarea unor instalaţii mari de ardere, investiţii pentru grupuri noi cu emisii reduse de GES şi stimularea producerii de energie din surse regenerabile - finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;

b) Reducerea emisiilor de GES din domeniul transporturilor, prin creşterea gradului de utilizare a transportului public, îmbunătăţirea infrastructurii şi a echipamentelor din domeniul feroviar şi prin programul anual de stimulare a înnoirii parcului auto şi retragerea din uz a vehiculelor poluante- finanţare prin Administraţia Fondului de Mediu-AFM (Programul RABLA) şi Programul Operaţional Sectorial Transporturi (POS T);

c) Captarea şi stocarea carbonului (CCS), prin elaborarea Programului Naţional pentru captarea şi stocarea carbonului, cu orizont de timp 2020, care are ca principal obiectiv evaluarea potenţialului de stocare a carbonului şi dezvoltarea tehnologiilor CCS, precum şi prin

realizarea unui proiect demonstrativ CCS şi prin pregătirea infrastructurii necesară investiţiei CCS;

d) Atenuarea efectelor emisiilor de GES, prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului, precum şi prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, prin creşterea suprafeţelor împădurite şi extinderea

spaţiilor verzi în mediul urban - finanţare prin AFM şi PNDR.e) Întărirea capacităţii administrative pentru susţinerea creşterii durabile

în România, prin constituirea unui Comitet interministerial (task force, în coordonarea viceprim-ministrului României) care să impulsioneze dezvoltarea instituţională la nivelul tuturor structurilor care administrează domenii cu impact asupra schimbărilor climatice.

3.2. Surse regenerabile de energie (SRE)Ţinta naţională pentru energia din surse regenerabile este cea impusă de

Directiva 2009/28/EC conform căreia ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie va trebui să fie de 24% în 2020.

Din analiza potenţialului energetic al surselor regenerabile de energie rezultă că, pentru atingerea valorii stabilite pentru 2020, România va trebui să valorifice 63,5 % din potenţialul total al surselor regenerabile de energie de care dispune. În vederea atingerii ţintei naţionale, în intervalul 2011-2013, măsurile propuse vizează:

a) Realizarea unor instalaţii pentru creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;

b) Continuarea finanţării prin Fondul pentru Mediu a:- programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de

încălzire cu cele care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului;

- proiectelor privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă, microhidrocentrale;

- programului privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile.

c) Promovarea utilizării surselor regenerabile locale pentru producerea energiei electrice şi termice la consumatorii finali - clădiri (de exemplu, prin realizarea de centrale termice pe rumeguş şi sistem propriu de distribuţie agent termic; transformarea punctelor termice în centrale termice cu funcţionare pe rumeguş; montarea

32

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

33

colectoarelor solare la centralele termice de cartier; prepararea apei calde menajere prin panouri solare montate la centralele termice);

d) Continuarea promovării surselor regenerabile de energie prin intermediul certificatelor verzi;

e) Identificarea periodică (la doi ani) a zonelor în care datorită concentrării producţiei de energie din SRE pot apărea congestii în reţeaua de transport şi includerea cu prioritate a soluţiilor de eliminare a acestora în planurile bianuale de dezvoltare a reţelelor;

f) Elaborarea unor sisteme de certificare sau sisteme de calificare echivalente pentru instalatorii de cazane şi sobe mici pe bază de biomasă şi sisteme fotovoltaice solare şi termice solare, de sisteme geotermice de mică adâncime şi pompe de căldură.

3.3 Eficienţă energeticăÎn stabilirea ţintei naţionale de economisire a energiei, România a optat

pentru utilizarea consumului de energie primară, ca indicator. Ţinând cont de valoarea prognozată pentru consumul de energie primară în anul 2020 (scenariul Business as usual - PRIMES 2007), şi de cea realizată de Comisia Naţională de Prognoză (cu luarea în considerare a măsurilor de eficienţă energetică), s-a estimat că în anul 2020 România va putea realiza o economie de energie primară de cca. 10 Mtep (ceea ce reprezintă o reducere de cca. 19% comparativ cu proiecţiile PRIMES 2007).

În vederea atingerii ţintei stabilite la nivel naţional, în intervalul 2011-2013, măsurile propuse vizează:

a) extinderea perioadei de implementare a programului Termoficare căldură şi confort până în 2020 (modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme centralizate);

b) continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe;c) extinderea Programului naţional de eficienţă energetică (reabilitarea

sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice şi eficientizarea iluminatului public);

d) aplicarea Schemei de ajutor stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă (fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin colectarea lunară a unei contribuţii de la toţi consumatorii de energie electrică, precum şi de la furnizorii care exportă energie electrică);

e) continuarea campaniilor de informare a populaţiei şi a mediului de afaceri privind importanţa creşterii eficienţei energetice.

4. Educaţie4.1 Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcoliiSe vizează atingerea unei rate a părăsirii timpurii a şcolii de maximum

11,3% în 2020, faţă de 16,6% în 2009. Principalele direcţii de acţiune pentru atingerea ţintei vizează: asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională; asigurarea calităţii şi creşterea eficacităţii sistemului naţional de învăţământ; asigurarea unui sistem de educaţie echitabil, stabil, predictibil şi sustenabil; stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii; deschiderea şcolii spre comunitate şi mediul de afaceri şi dezvoltarea de parteneriate cu toţi actorii interesaţi.

Măsurile concrete abordează:a) extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii prin

implementarea de programe şi activităţi specifice acestei forme de educaţie;

b) asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile dezavantajate, inclusiv prin derularea programelor de tip suport pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale;

c) susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu;

d) dezvoltarea învăţământului profesional liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale;

e) revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională.

4.2 Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiarăSe vizează atingerea unei rate a părăsirii timpurii a şcolii de minim 26,7%

în 2020, faţă de 16,8% în 2009. Principalele direcţii de acţiune pentru atingerea ţintei vizează: asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior; finanţarea sistemului de învăţământ superior în funcţie de performanţă prin concentrarea resurselor şi prioritizarea investiţiilor; deschiderea universităţilor spre societate şi dezvoltarea de parteneriate cu mediul economic si social; creşterea gradului de participare a tinerilor din grupurile defavorizate în programe de pregătire de nivel universitar şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin programe la nivel postliceal şi universitar.

Măsurile concrete abordează:a) descrierea în termeni de competenţe a 350 programe de studiu şi corelarea

acestora cu calificările de pe piaţa muncii prin definitivarea Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior (CNCIS) şi

34

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

35

racordarea acestuia la Cadrul European al Calificărilor în Învăţământul Superior (EHEQF);

b) adaptarea învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii prin realizarea unui Studiu naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior, operaţionalizarea Registrului Matricol Unic etc.;

c) acordarea de facilităţi fiscale firmelor pentru a recruta tineri absolvenţi sub 35 ani pe care doresc să-i specializeze în domeniul de activitate al firmei prin cursuri de nivel de educaţie terţiară;

d) elaborarea unui set de facilităţi la rambursarea creditului de studii pentru absolvenţii care acceptă, prin contract, să-şi desfăşoare activitatea profesională în domeniul în care s-au pregătit, pentru o perioadă de minimum 5 ani, în mediul rural sau în zone defavorizate;

e) sporirea accesului la educaţia terţiară, în condiţiile asigurării egalităţii de şanse prin operaţionalizarea Agenţiei de Credite pentru Studenţi şi creşterea cu 20% până în 2013 a cifrelor de şcolarizare pentru şcolile post-liceale şi studiile universitare de licenţă.

5. Incluziunea socială/reducerea sărăciei Se vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi

27excluziune socială cu 580.000 persoane până în anul 2020. Măsurile vizate în acest sens sunt structurate pe 4 direcţii de acţiune:

a) Reforma sistemului de asistenţă socială prin:- revizuirea şi implementarea programului de acordare a ajutorului

social astfel încât să fie garantat un venit minim oricărui cetăţean (modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat);

- sprijinirea focalizată a familiilor celor mai sărace (revizuirea programului de acordare a alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală prin instituirea unei singure alocaţii pentru susţinerea familiei);

- dezvoltarea serviciilor sociale destinate creşterii calităţii vieţii persoanelor ce aparţin grupurilor vulnerabile (îmbunătăţirea cadrului legislativ existent privind serviciile sociale în scopul facilitării accesului la servicii, asigurarea sustenabilităţii funcţionării serviciilor şi a calităţii în acest domeniu).

b) Ocuparea şi incluziunea socială activă prin:- crearea cadrului adecvat în vederea facilitării accesului şi a participării

grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii (definitivarea cadrului legal 27Valoarea corespunde indicatorului rata sărăciei relative. România poate monitoriza şi ceilalţi doi indicatori (numărul de persoane supuse privaţiunilor materiale şi/sau care locuiesc în gospodării în care intensitatea muncii este foarte redusă), dar este avantajată de folosirea indicatorului rata sărăciei relative.

privind sectorul economiei sociale, dezvoltarea programelor specifice pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile şi a programelor de formare pentru dezvoltarea competenţelor şi calificărilor de bază pentru grupurile vulnerabile).

c) Dezvoltarea infrastructurii sociale prin:- reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţirea infrastructurii

sociale (modernizarea infrastructurii sociale, investiţii în infrastructura şcolară şi sanitară, precum şi investiţii în locuinţe sociale).

d) Reforma sistemului naţional de sănătate prin:- îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate a persoanelor

vulnerabile (elaborarea şi implementarea Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate, a Strategiei Naţionale de Raţionalizare a Spitalelor, a Planului Naţional privind spitalele).

Pentru Guvernul României, creşterea eficienţei şi transparenţei în administraţia publică, precum şi îmbunătăţirea mediului de afaceri constituie priorităţi strategice pe termen scurt, menite să contribuie la abordarea cu succes a obstacolelor majore în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă.

1. Asigurarea unei administraţii publice eficiente şi transparente, care să sporească încrederea cetăţeanului în actul administrativ, presupune accelerarea procesului de implementare a acelor direcţii de acţiune care vizează:

- îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică, inclusiv sub aspectul garantării deplinei transparenţe a acestuia;

- îmbunătăţirea mecanismelor de reglementare;- continuarea reformei ministerelor-cheie;- asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice;- profesionalizarea funcţionarilor publici;- sistematizarea normelor juridice specifice domeniului, prin

adoptarea unui cod administrativ, respectiv a unuia de procedură administrativă;

- o mai bună aplicare a legislaţiei.Un rol deosebit în soluţionarea nevoilor de reformă ale administraţiei

publice revine Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui obiectiv general este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente, în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.

II. Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu la nivel naţional

36

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

37

Pentru realizarea măsurilor majore de reformă, o atenţie deosebită trebuie acordată atragerii de fonduri structurale şi de coeziune, cu accent pe următoarele direcţii strategice de acţiune:

- identificarea şi corectarea prevederilor diferitelor acte normative care afectează buna implementare a programelor operaţionale şi a proiectelor finanţate din acestea;

- optimizarea procedurilor de acces la finanţare şi de implementare a proiectelor;

- asigurarea cadrului necesar (cu prioritate a resurselor bugetare) pentru demararea efectivă şi implementarea rapidă a proiectelor majore de infrastructură (transport, mediu, energie etc.);

- îmbunătăţirea eficacităţii şi micşorarea duratei procesului de achiziţie publică;

- suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de intervenţie cu impact socio-economic rapid şi substanţial (inclusiv crearea de noi locuri de muncă);

- consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile cu managementul şi controlul programelor operaţionale, ceea ce va conduce la reducerea duratei de evaluare şi contractare a proiectelor, respectiv de verificare şi plată a cererilor de rambursare.

2. Crearea unui mediu de afaceri predictibil, care să stimuleze competitivitatea întreprinderilor româneşti, mai ales a IMM-urilor, reprezintă un alt obiectiv urmărit cu consecvenţă de către Executiv, focalizat pe următoarele direcţii de acţiune:

- îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi creşterea transparenţei actului decizional;

- stimularea investiţiilor;- îmbunătăţirea accesului la finanţare;- consolidarea capacităţii tehnologice a întreprinderilor (în special a

IMM-urilor);- îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă specializate şi

diversificarea acestora;- dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în cadrul învăţământului

preuniversitar, profesional şi tehnic şi universitar.În scopul susţinerii eforturilor de a îmbunătăţi mediul de afaceri şi de a

evalua, în mod sistematic, măsurile din acest domeniu, guvernul are în vedere adoptarea a două instrumente esenţiale: Strategia guvernamentală pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, 2010-2014 şi Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM, în perioada 2009-2013, care va implementa Small Business Act.

III. Blocajele macro-structurale în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă

Semestrul European

Consiliul European de primăvară din 25 – 26 martie 2010 a solicitat Comisiei Europene să identifice principalele blocaje care limitează creşterea economică la nivelul (UE). În cadrul PNR, SM vor trebui să evidenţieze atât măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale, cât şi măsurile de eliminare a blocajelor care limitează creşterea economică la nivel naţional. Fişa elaborată pentru România de COM a identificat următoarele 5 blocaje macro-structurale:

1. deficitul structural ridicat al bugetului consolidat; reducerea acestuia se va face ţinând cont de realocarea cheltuielilor publice către sectoarele care susţin creşterea economică şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, având în vedere provocarea dată de îmbătrânirea populaţiei;

2. slaba eficienţă, eficacitate şi independenţă a administraţiei publice, inclusiv a capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale;

3. existenţa unor lacune în cadrul sistemului financiar, în special prin asigurarea unor zone-tampon suficiente în sistemul bancar pentru a face faţă riscurilor directe sau indirecte legate de creditare;

4. funcţionarea deficitară a pieţei muncii, în special în ceea ce priveşte sistemul de negociere a salariilor;

5. insuficienta contribuţie a sistemului educaţional, la toate nivelurile, la formarea capitalului uman.

Potrivit comunicării Comisiei Europene Consolidarea coordonării politicilor economice din 12 mai 2010, instituirea semestrului european va asigura coordonarea politicilor economice, astfel încât statele membre să poată beneficia de o coordonare timpurie (ex-ante) la nivel european pentru elaborarea programelor naţionale de stabilitate sau de convergenţă, inclusiv a bugetelor naţionale şi a programelor naţionale de reformă.

Principalele obiective ale semestrului european sunt:- alinierea prezentării, respectiv a dezbaterii programelor de stabilitate şi

de convergenţă şi a programelor naţionale de reformă, pentru a evalua situaţia economică globală şi a îmbunătăţi sincronizarea cu ciclurile bugetare naţionale (asigurarea disciplinei fiscal-bugetare);

- oferirea de către Consiliul European şi Consiliul de Miniştri a unor avize eficiente şi oportune cu privire la politicile care trebuie aplicate, pe baza unei evaluări anuale a Comisiei (stimularea politicilor favorabile creşterii în acord cu strategia Europa 2020);

- realizarea unei supravegheri integrate mai eficiente a politicilor macroeconomice şi structurale, care să exploateze pe deplin beneficiile

38

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

39

examinării de către celelalte 26 state membre - inter pares (asigurarea stabilităţii macroeconomice).

Adoptarea semestrului european implică o regândire a calendarului de adoptare a bugetului naţional. Principalele implicaţii, pe termen scurt, sunt legate de procesul de elaborare a bugetului naţional pentru anul 2012: conformarea la calendarul stabilit, capacitatea de preluare a recomandărilor formulate de Consiliu şi armonizarea cu necesităţile naţionale, precum şi conformarea la cerinţele legate de conţinut corespunzătoare Programului de Convergenţă.

Implementarea semestrului european se va realiza atât prin revizuirea Codului de Conduită („Codul de conduită privind punerea în aplicare a Pactului de Stabilitate şi de Creştere şi orientările privind formatul şi conţinutul programelor de stabilitate şi de convergenţă“), cât şi prin adoptarea pachetului legislativ privind guvernanţa economică, propus de către Comisie la 29 septembrie 2010.

Calendar de lucru – Semestrul European – 2011-2012:

Analiza Anuală a Creşterii Economice (Annual Growth Survey)La 12 ianuarie 2011, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea Analiza

28anuală a creşterii economice: către un răspuns global la criză , care constituie o analiză a creşterii economice şi a provocărilor cărora UE trebuie să le facă faţă pe termen scurt. Comunicarea este însoţită de trei rapoarte:

1. Raportul privind progresele înregistrate în cadrul strategiei Europa 2020, în care sunt prezentate evoluţiile obiectivelor principale ale UE, proiectele programelor naţionale de reformă (PNR) şi măsurile de reformă preconizate de către statele membre;28 Bruxelles, COM(2011) 11/2

I. Condiţii macroeconomice necesare creşterii economice

2. Raportul macroeconomic, care analizează perspectivele macroeconomice ale UE, accentuând măsurile cu cel mai mare potenţial de generare de efecte macroeconomice pozitive;

3. Proiectul de raport comun privind ocuparea forţei de muncă, ce analizează situaţia ocupării forţei de muncă şi politicile referitoare la acest domeniu.

Analiza privind creşterea economică stabileşte priorităţi economice pe termen scurt pentru UE în trei domenii majore: macroeconomie, reforme structurale şi consolidarea măsurilor de creştere economică, în cadrul fiecăruia fiind indicate acţiunile prioritare pentru perioada 2011 – 2012.

1. Implementarea unei consolidări fiscal-bugetare riguroasePentru UE este esenţială restabilirea climatului de încredere precum şi

evitarea intrării într-un cerc vicios alimentat de datoriile publice nesustenabile, căderea pieţelor financiare şi creşterea economică redusă.Acţiuni propuse pentru statele membre (în special cele vizate de procedura de deficit excesiv):

- să menţină creşterea cheltuielilor publice sub nivelul creşterii PIB pe termen mediu;

- să definească modul de orientare a cheltuielilor publice şi să extindă măsurile pentru eliminarea deficitelor;

- să-şi mobilizeze eforturile pentru a evita deficitele bugetare structurale, dificultăţile financiare şi creşterea datoriei publice;

- să extindă baza de impozitare şi să aplice impozite indirecte, care sunt mai favorabile creşterii economice decât impozitarea directă.

2. Corectarea dezechilibrelor macroeconomiceDezechilibrele macroeconomice persistente constituie o sursă majoră de

vulnerabilitate, în special în cadrul zonei euro.În cazul statelor membre care înregistrează mari deficite de cont curent,

care au o capacitate slabă de adaptare şi un nivel redus al competitivităţii, sunt necesare ajustări ample la nivelul preţurilor şi costurilor, alături de măsuri de sprijin pentru realocarea forţei de muncă între diferitele sectoare şi companii.Acţiuni propuse pentru SM:

- să prezinte, în cadrul PNR, măsuri concrete de corecţie a deficitelor de cont curent, inclusiv sub aspectul reducerii gradului de îndatorare;

- să identifice cauzele menţinerii unei cereri interne slabe şi să ia măsuri de remediere a acesteia (sunt vizate statele membre care înregistrează excedent bugetar).

I. Condiţii macroeconomice necesare creşterii economice

40

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

41

II. Mobilizarea pieţelor muncii şi crearea de locuri de muncă

3. Asigurarea stabilităţii sectorului financiarÎncrederea în sectorul bancar constituie o condiţie prealabilă pentru

menţinerea stabilităţii financiare. Acest lucru impune convenirea unui cadru de reglementare european mai robust şi crearea unui mecanism european de stabilitate (operaţional din anul 2013). Un nou test de stres, mult mai ambiţios şi mai riguros, va fi organizat la nivelul UE în anul 2011.Acţiuni propuse pentru SM:

- să continue procesul de restructurare a sectorului bancar, în special a băncilor care au beneficiat de un important ajutor de stat, în scopul asigurării funcţionării corespunzătoare a ofertei de credit;

- să se asigure că băncile şi-au consolidat baza de capital în vederea îmbunătăţirii capacităţii de rezistenţă la şocuri.

1.Sporirea atractivităţii munciiPersoanele cele mai vulnerabile sunt susceptibile de a fi permanent

excluse de pe piaţa forţei de muncă. Pentru a remedia această situaţie, acordarea prestaţiilor sociale ar trebui să fie mai strâns legată de participarea la formare profesională şi de căutarea activă a unui loc de muncă. Acţiuni propuse pentru SM:

- să reducă impozitarea forţei de muncă, în scopul stimulării cererii de forţă de muncă şi generării de creştere economică;

- să conceapă contracte de muncă flexibile şi sisteme de îngrijire a copiilor care să faciliteze participarea celui de al doilea membru al familiei la piaţa muncii;

- să accelereze eforturile de reducere a muncii nedeclarate atât prin normele existente, cât şi prin revizuirea sistemelor de prestaţii sociale.

2.Reformarea sistemelor de pensiiConsolidarea fiscală trebuie să se bazeze pe o reformă a sistemelor de

pensii pentru a le face mult mai sustenabile. Comisia Europeană va revizui directiva privind fondurile de pensii şi va prezenta noi măsuri în contextul monitorizării Cartei verzi privind pensiile, publicată în 2010.

Acţiuni propuse pentru SM:- să ridice vârsta de pensionare, în corelare cu speranţa de viaţă (este

valabil pentru acele state membre care nu au făcut, încă, acest lucru);

- să acorde prioritate reducerii schemelor de pensionare anticipată şi să folosească stimulentele specifice în vederea angajării lucrătorilor vârstnici şi a promovării învăţării pe tot parcursul vieţii;

II. Mobilizarea pieţelor muncii şi crearea de locuri de muncă

III. Măsuri prioritare pentru favorizarea creşterii economice

- să încurajeze economisirea suplimentară privată pentru a creşte veniturile pensionarilor;

- să evite adoptarea, pe fondul schimbărilor demografice, de măsuri care afectează sustenabilitatea sistemelor de pensii.

3.Reintegrarea şomerilor pe piaţa munciiSistemele europene de protecţie socială au susţinut grupurile vulnerabile

pe parcursul crizei. Totuşi, odată ce redresarea economică va deveni o certitudine, ar trebui să se procedeze la o revizuire a rolului ajutorului de şomaj, concomitent cu asigurarea faptului că stimulentele oferite încurajează munca şi sprijină adaptabilitatea lucrătorilor la condiţiile economice.

Acţiuni propuse pentru SM:- să conceapă sisteme de stimulente care să determine şomerii să

reintre pe piaţa muncii sau să se lanseze într-o activitate independentă, condiţionând acordarea ajutorului de şomaj de participarea la formare profesională şi de căutarea activă a unui loc de muncă;

- să asigure coerenţa între nivelul impozitării veniturilor (în special pentru persoanele cu venituri mici), şi cel al ajutorului de şomaj;

- să-şi adapteze sistemele de asigurări de şomaj la ciclul economic, în scopul îmbunătăţirii protecţiei sociale în vremuri de recesiune economică.

4. Concilierea securităţii cu flexibilitateaÎn anumite state membre, legislaţia referitoare la protecţia locurilor de

muncă creează rigidităţi pe piaţa muncii, împiedicând, astfel, o mai mare participare la piaţa muncii.

Acţiuni propuse pentru SM:- să acorde prioritate contractelor de muncă permanente, în

detrimentul celor temporare, fapt ce ar permite o îmbunătăţire a perspectivelor de angajare ale persoanelor nou intrate pe piaţa muncii;

- să simplifice sistemele de recunoaştere a calificărilor profesionale pentru a facilita libera circulaţie a cetăţenilor, lucrătorilor şi a cercetătorilor.

Recunoscând că 2011 este primul an de aplicare a strategiei Europa 2020, inclusiv sub aspectul implementării noii guvernanţe economice, Comisia Europeană a solicitat statelor membre creşterea nivelului de ambiţie în aplicarea reformelor. Dat fiind actualul context, Comisia Europeană propune să facă o revizuire a strategiei Europa 2020 la jumătatea perioadei sale de aplicare (2014) şi să adopte măsuri suplimentare, dacă va fi cazul.

III. Măsuri prioritare pentru favorizarea creşterii economice

42

¬¬¬¬¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

¬

43

1. Exploatarea potenţialului pieţei uniceComisia Europeană va evalua punerea în aplicare a Directivei Servicii şi

va propune noi măsuri pentru a stimula creşterea economică prin aprofundarea liberalizării sectorului de servicii. De asemenea COM va propune în 2011, măsuri de eliminare a diferenţierii în funcţie de criteriul geografic pentru comerţul electronic, precum şi un cadru european care reglementează proprietatea intelectuală, considerat un factor-cheie pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale. Totodată, în 2011, se vor introduce propuneri legislative referitoare la un cadrul de interoperabilitate european.

În domeniul fiscal, COM va propune măsuri de modernizare a sistemului de TVA, introducerea unei taxe consolidate comune pentru corporaţii şi să dezvolte o abordare integrată în privinţa sectorului financiar.Acţiuni propuse pentru SM:

- să implementeze, pe deplin, Directiva Servicii;- să identifice şi să elimine restricţiile/obstacolele cu care se

confruntă sectorul de servicii profesionale, precum şi acelea care afectează comerţul cu amănuntul.

2. Atragerea capitalului privat pentru finanţarea creşterii economiceCOM va prezenta propuneri privind emiterea de obligaţiuni pentru ca UE să finanţeze crearea de parteneriate public-privat de punere în aplicare a proiectelor sale prioritare de investiţii, în special în domeniile energiei, transporturilor şi TIC. În vederea facilitării accesului la finanţare pentru IMM-uri, COM va prezenta propuneri legislative care să permită unui fond de capital de risc dintr-un stat membru să opereze pe întreg teritoriul UE şi de eliminare a obstacolelor de ordin fiscal în calea activităţilor transfrontaliere.Nu sunt avute în vedere măsuri pentru statele membre.

3. Asigurarea accesului la energie eficientă din punct de vedere al costurilorÎn 2011, Comisia va propune măsuri pentru crearea unei pieţe cu adevărat integrate în domeniul energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor. Totodată, COM va continua activitatea de elaborare de norme europene pentru produsele eficiente din punct de vedere energetic şi de promovare a extinderii pieţelor de produse şi tehnologii inovatoare.Acţiuni propuse pentru SM:

- să pună în aplicare, rapid, al treilea pachet legislativ privind piaţa internă a energiei;

- să consolideze măsurile în domeniul eficienţei energetice, ceea ce va permite realizarea de economii de energie importante şi crearea de locuri de muncă, mai ales în sectorul construcţiilor şi serviciilor.

DAE - B-dul Aviatorilor 50A, sector 1, Bucureşti, tel.: 021-308.53.00, www.dae.gov.ro