POVESTIREA ÎN RAMĂ

PLANUL COMPUNERII COMPUNEREA

I. INTRODUCEREDefiniţia operei epice:

Definiția povestirii în ramă:

Opera epică este opera literară în care autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile şi sentimentele, prin intermediul acţiunii, al personajelor şi al naratorului. Povestirea în ramă aparține genului epic și este procedeul prin care una sau mai multe narațiuni de sine stătătoare se încadrează într-o altă narațiune mai amplă, care să le cuprindă în aceeași atmosferă epică, iar interesul se centrează asupra situației neobișnuite povestite, iar nu în jurul personajelor. Naratorul narațiunii principale are un grad ridicat de obiectivitate, spre deosebire de naratorul unei întâmplări inserate, care este implicat emotional și subiectiv. Timpul narativ se situează în trecut, iar principal modalitate de expunere este evocarea.

II. CUPRINSArgumentarea: a) existența a două planuri narative, care alternează;

b) acestea au acţiune, eventual momentele subiectului;

c) au  personaje – prezentare scurtă;

d) au naratori diferiți – felul naratorilor, la ce persoană se narează;

e) se foloseşte naraţiunea, ca mod de expunere principal, dar ea se împleteşte cu dialogul şi descrierea.

„Iapa lui Vodă” se află în deschiderea volumului de nouă povestiri, „Hanu-Ancuței”, scris de Mihail Sadoveanu. Primul plan narativ se referă la narațiunea amplă a volumului, în cadrul căreia se include cele nouă povestiri. Incipitul (începutul operei) fixează timpul, „într-o toamnă aurie” și locul, „la Hanul Ancuței”, unde se spun și se ascultă povești relatate de oaspeții care poposesc peste noapte la hanul Ancuței, care „nu era han, - era cetate”, cu ziduri groase. Naratorul obiectiv poposise la han. Al doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului Ioniță, care este narator-personaj în această povestire. El narează o întâmplare din trecut, ce avusese loc tot la hanul Ancuței și la care participase în mod direct pe când era tânăr. Naratorul îi face un portret fizic sugestiv (…) Această primă povestire a volumului este inserată în cadrul narațiunii precedente, de aceea este o povestire în ramă, având un alt narator și un subiect de sine stătător, diferit de subiectul celorlalte opt povestiri. (rezumatul povestirii comisului Ioniță) Narațiunea la persoana I este principala modalitate de relatare a faptelor și întâmplărilor, iar povestitorul este participant direct la acțiune. Arta de povestitor a lui Mihail Sadoveanu constă în îmbinarea epicului cu liricul, a povestirii cu geniul său poetic. Arhaismele și regionalismele (exemple) sunt folosite cu naturalețe de către personaje pentru a contura atmosfera vremurilor de demult și pentru a ilustra graiul românesc. Figurile de stil apar cu moderație, conferind sobrietate textului. De remarcat este muzicalitatea frazelor, prin care Sadoveanu creează trăiri tulburătoare în sufletele personajelor: „Eroii nu povestesc spre a-și ușura sufletul, ori spre a reda viața: ci pentru a se sustrage vieții și morții” (Nicolae Manolescu, „Imaginarul sadovenian”).

III. ÎNCHEIERE Concluzii - scurt rezumat al cuprinsului;   - mesajul artistic (ce vrea să transmită INDIRECT autorul);

„Iapa lui Vodă” de Mihail Sadoveanu se încadrează în genul epic, fiind o povestire inserată într-o narațiune mai amplă, iar personajul-narator relatează cu implicare emoțională o situație neobișnuită din tinerețe, care stârnește interesul auditoriului aflat la hanul Ancuței. Aceste caracteristici demonstrează că „Iapa lui Vodă” este o povestire în ramă. „Iapa lui Vodă” , de Mihail Sadoveanu

- Apartenența operei la genul epic, specia literară povestirea în ramă -