James Dashnen

LAtsERENTIJE.COD:ARSITA

Traducere din limba englezd deBianca Paulevici

*#

Pnoroc

NEWT

Ningea in ziua in care i-au omordt pe pdrinqii bliatului.A fost un accident, i-au spus ei mult mai tArziu, dar el fusese

de faq[ cdnd s-a intAmplat ;i gtia cd nu fusese un accident.a-Incepuse sd ningd inainte si vind ei, aproape ca un semn de

rdu augur, rece gi alb, care cddea din cerul cenugiu.igi amintea cnt de confuz fusese totul. Clldura tn[bugitoare le

lovise cu brutalitate orasul vreme de cAteva luni de zile, deve-nite intre timp ani, un sir infinit de zile pline de sudoare gi durere,gi foame. El ;i familia lui au supravietuit. Dimineqile pline desperanfe se preschimbau in dupi-amiezi in care cotrobiiau dupimAncare, in care se ldsa cu certuri violente gi zgomote infricogi-toare. Dupd care urmau serile de amorteald din pricina zilelorlungi, fierbinqi. St[tea al5turi de familia lui gi se uita cum luminap[lea ugor pe cer, iar lumea dispirea incet sub ochii lui, intrebAn-du-se daci avea si-gi mai fac[ din nou apariqia Ia ivirea zorilor.

Uneori veneau gicniqii, indiferent cd era zi sau noapte. Darfamilia lui nu vorbea despre ei. Nici mama, nici tatdl lui; gi el,cu sigurang[, nu. Avea impresia ci dacd Ie-ar fi recunoscut exis-tenla cu voce tare ar fi fost ca si cum iar fi invocat, ca un fel deincantatie care-i convoca pe diavoli. Doar Lizzy, cu doi ani maimic[ gi de doufl ori mai curajoasl ca el, avea tupeul sI vorbeascidespre qicniqi, ca gi cAnd ar fi fost singura indeajuns de degteaptlca sd stie cd superstigiile erau nigte prostii.

$i era doar o copild.Bliatul stia ci el ar fi trebuit sd fie cel curajos; el ar fi trebuit

sd fie cel care sf,-gi linigteasci sora mai mic[. ,,Nu-[i face griji,Lizzy. Subsolul e incuiat bine; luminile sunt stinse. Oamenii rii

8 JAMES DASHNER

nici mdcar nu vor gti ce suntem aici." Dar se trezea mereu cd nupoate scoate un cuvAnt. O strAngea tare in braqe, ca gi cAnd ar fifost un ursuleq de plug care ii aducea alinare. $i, de fiecare dat[,eailbdteape elpe spate, ufor. O iubea aga de mult, incAt il dureainima. Atunci o strAngea si mai tare, jurAndu-gi in ticere cd nuavea sd-i lase vreodatd pe Eicnigi sd o rdneascd, agteptAnd cu ne-rdbdare sd-i simti palma bdtAndu-l ugor intre omoplaqi.

Adormeau deseori aga, imbrlqfa$ in colEul subsolului, pe sal-

teaua veche pe care tatll lor o tAr6se jos pe sciri. Mama lor ii aco-

perca mereu cu o pdturd, in ciuda cildurii - era gestul ei de revolt[impotriva Argiqei care stricase totul.

ln dimineaqa aceea, s-au trezit intr-un peisaj uimitor.

- Copii! o auzi el pe mama 1or.

Visase - ceva cu un meci de fotbal, mingea rostogolindu-seprin iarba verde de pe teren, indreptAndu-se spre o poarte nea-pirat[ dintr-un stadion gol.

- Copii! Tfeziqi-vd! Veniqi sd vedeqi!

Deschise ochii gi isi vdzu mama uit6ndu-se pe fereastra micd,singura din camera de Ia subsol. Ddduse la o parte scAndura pe

care tatil lui o bdtuse in cuie in seara de dinainte, a$a cum frcea infiecare sear5, la apus. O lumin5 cenugie str5luci pe chipul mameilui, dezviluindu-i privirea pliira de uimire. Iar chipul i se luminigi mai tare, de un zAmbet cum el nu mai v[zuse de multl weme.

- Ce se intAmpl5? mormdi el, ridicAndu-se.Lizzy se frecf, la ochi, cdscd, dupl care il urml si se duserd

impreun[ spre locul din care mama lor se holba la lumina zilei.isi amintea cdte ceva despre acel moment. Privi pe fereastri,

mijindu-gi ochii pe mdsurl ce i se obignuiau cu lumina, in timpce tatil lui continud sd sfordie ca o fiar6. Nici urmf, de qicniEi pe

stradd, iar cerul era innorat, lucru rar in ultima weme. incremenicAnd vdzu fulgii albi. Cddeau din cerul cenu;iu, rotindu-se gi

dansAnd, sfidAnd gravita;ia gi zburdflnd in sus, apoi plutind dinnou in jos.

Zdpadd.

Coo: Anqrle

Zdpadd..

- Ce mama naibii? mormii el pe sub mustate, frazd pe careo invitase de la tatdl lui.

- Cum de ninge, mami? intrebd Lizzy, cu privirea alerti gi cuochii plini de o bucurie care-i fdcu fratelui ei inima sd tresard.

El se intinse gi o trase de cositd, sperAnd c[ ea stia cd viaqa luinenorocitd merita trditi doar datoritd ei.

- Q gtii tu, rdspunse mama, toate lucrurile alea pe care lespun oamenii. Tot sistemul meteorologic al lumii e dat peste capdin pricina Argiqei. Eu zic sd ne bucurdm pur gi simplu de ea, ceziceti? E un lucru de-a dreptul extraordinar, nu credeti?

Drept r[spuns,Lizzy oft[ fericitd.El continui sd priveascd, inuebAndu-se daci avea sI mai

vadi weodatd aga ceva. Fulgii pluteau agale, cdzAnd in cele dinurmd pe pdmAnt gi topindu-se numaidecAt. pe geam se vedeauca niste pistmi umezi.

Rdmaserd acolo, privind la lumea de-afard, pAnd vdzurd niqteumbre alunecAnd peste partea de sus a ferestrei. Dispdruri intr-oclipitd. Biiatul igi lungi gAtul sI vadd cine sau ce trecuse pe-acolo,dar era prea tarziu. CAteva secunde mai tArziu, se auziri bitliputernice in uga principalS de deasupra. inainte sI se opreascd,tatdl lor slri in picioare cAr se poate de treaz gi de alert.

- Ati vezur pe cineva? intrebi tatdl, cu vocea pu{in regugite.De pe chipul mamei lui dispf,ru bucuria de mai deweme, fiind

inlocuitd de ridurile deja familiare, de preocupare gi ingrijorare.- Doar o umbri. Rispundem?

- Nu, zise tatll lor. Categoric, nu rdspundem. Rugati-vi s6plece, oricine ar fi.

- Ar putea sd spargd u$a, $opti mama. Eu aga as face. Ar puteacrede cd locul e abandonat, ci poate au r[mas ceva conserve cumAncare pe-aici.

Thta o privi weme indelungatS, cu mintea lucrAndu-i freneticin tlcerea care se agternuse. Dupd care, bum, bum, buml pocniturile

IO JAMES DASHNER

zdravene in ugd cldtinard casa din temelii, de parcd vizitatorii lor

aduseserd cu ei un berbec.

- RimAi aici, spuse tata prudent. RdmAi cu copiii!

Mama dddu si spun[ ceva, dar se opri, uitflndu-se la fiica 9i la

fiul ei, care contau mai mult ca orice. ii strAnse Ia piept, ca 9i cAnd

bragele ei i-ar fi putut proteja, iar bdiatul se l6s[ alinat de cdldura

tmpului ei. O strAnse tare in brage, in timp ce tatdl lui urcd in

tecere scirile, iar podeaua de deasupra lor sca4Ai cdnd birbatul

se indreptd spre uga de la inuare. Apoi, tdcere.

Aerul deveni incircat, apdsdtor. Lizzy se intinse spre fratele

ei gi il prinse de min[. El reugi in sfArgit sI giseascl vorbe de

alinare gi i le spuse fetei.

- Nu-1i face griji, gopti abia audibil. Probabil cI sunt doar oa-

meni infometati. Tata le va da nigte mflncare, dupi care vor pleca.

O sI vezi.

O strAnse de mAnI cu toate dragostea de care era in stare, fdrd

s[ cread[ un singur cuvAnt din ce-i spusese.

Urmi o avalangl de zgomote

Uga se deschise cu putere.

Voci stridente, furioase.Un trosnet, apoi o bufnituri zgudui podeaua'

Pagi grei, infricogItori.Dupi care strlinii coborau apflsat scdrile. Doi bdrbaqi, trei,

o femeie - patru in total. Nou sosiqii erau imbrlcaqi in ton cu we-

murile ;i nu plreau nici amabili, nici amenintetori. Doar extrem

de serioqi.

- A$ ignorat toate mesajele pe care vi le-am trimis, spuse unul

dintrre bdrba$ in timp ce se uita prin camer[. imi pare rdu, dar avem

nevoie de fatd. Elizabeth. imi pare foarte rdu, nu iryem de ales'

$i, intr-o clipd, lumea bdiatului se prdbugi. O lume deja pli-

nd cu mai multe lucruri triste decit ar putea numdra un copil.

strlinii se apropiari prin aerul incdrcat de tensiune. se intinseri

dttpd,Lizzy, o apucarf, de tricou, o impinseri la o parte pe mama

care se agdgase de fetila ei - freneticd, silbaticd, qipAnd din toqi

Coo, Anglle tlrdrunchii. Bliatul o zbughi inainte, lovindu-l pe unul dintre b5r-bagi in umeri. Inutil. Un tantar atacAnd un elefant.

Privirea de pe chipul lui Lizzy in timpul nebuniei ce se dezldn-Euise brusc. Bdiatul simqi ca gi cum ceva rece si dur ii strdpunsepieptul, sfArtecAndu-l cu bucitile zimgate care cideau asupra lui.Era de nesupoftat. Jipd la rAndul lui indelung gi se azvArli cu gimai multi forti asupra intrugilor, lovindu-i cu sdlbiticie

- Ajunge! strigd femeia.O mAnd brdzdd,vdzduhul, plesnindu-l pe bdiat peste faqd, ca

o muscdturi de sarpe. Cineva o pocni pe mama lui direct in cap.Aceasta se prdbugi la p[mant. Un zgomot precum trdsnetul rdbufniin apropiere de el gi peste tot in acelasi timp. Urechile ii tiuiau cuun bAzAit asurzitor. Se propti de perete;i privi scena de groazd dinfaqa lui.

Unul dintre bdrba$, impuEcat in picior.Tatil lui stAnd in pragul ugii, cu pugca in mdnd.Mama lui, scrAgnind in timp ce se ridica de pe podea, indrep-

tAndu-se spre femeia care, la rAndul ei, igi scosese arma.Tatil lui, trdgAnd alte doud focuri. Un bAzfrit metalic gi scArqA-

itul unui glonq lovindu-se de beton. Rateuri, ambele.Mama lui apucAnd-o pe femeie de umdr.Dupi care femeia lovi cu cotul, trase cu arma, se risuci, mai

trase de trei ori. in haosul din jurul lui, aerul deveni dens, sune-tele se estompar5, timpul - un concept strdin. Bdiatul sim$ cumse deschide un h5u sub el cAnd ambii lui pdrinqi se prdbugiri lapdmAnt. Thecu o clipd indelungate, in care nimeni nu se migcd,mai ales mama gi tata. Nu aveau sd se mai miste niciodati.

ToEi igi indreptard privirile spre cei doi copii rflmasi orfani.- Luagi-i pe amAndoi, fir-ar sI fie, spuse in cele din urmd unul

dintre birbagi. il pot folosi pe celdlalt ca subiect de control.Bdrbatul acela aritd spre el atat de nongalant, de parcd s-ar fi

hotdrAt in sfArgit ce conservd sd-gi ia din clmard. Nu avea sd uiteniciodatd chestia asta. Se impletici dupfl Lizzy gi o trase in braqelelui. Iar strdinii ii luard cu ei.

CEpITOLUL 1

221.11.2819:23 a.m.

,,Stephen, Stephen, Stephen. Numele meu e Stephen."

igi tot repetase in surdin[ asta in ultimele doud zile - de cAnd

il luaseri de lAngd mama lui. igi amintea fiecare secundd din ul-

timele momente petrecute cu ea, fiecare lacriml care i se pre-

linsese pe chip, fiecare cuvAnt, atingerea ei caldd. Era tAnir, dar

inqelegea cd aga fusese cel mai bine. lgi vizuse tatel afundAndu-se

intr-o nebunie deslvArgiti, plind de furie gi violenqS, 9i pericol.

Nu ar fi supoftat si o vadi 9i pe mama lui sfArgind la fel.

$i totugi, durerea pricinuitf, de desp[4irea lor il inghigea

cu totul. Ca un ocean care-l trisese la fund, infinit de rece 9i

de adAnc. Stfltea intins pe pat, in camera lui mic5, cu picioarele

ghemuite la piept ;i cu ochii strAns inchfi, ca ;i cAnd asta l-ar

fi ajutat si adoarm5. Dar, de cAnd il luaser6, dormise doar frag-

mentat, in intervale mici pline de nori intunecogi gi fiare urld-

toare. Se concentrd.

,,Stephen, Stephen, Stephen. Numele meu e Stephen."

Se gAndi ci trebuia sf, se agaqe de doud lucruri: amintirile gi

numele lui. Cu sigurangd, nu ar fi putut s[ i le ia pe primele, dar

incercau sd i-l fure pe-al doilea. Preq de doud zile puseser[ pre-

siune pe el sd-gi accepte noul nume: Thomas. Refuzase, agilAn-

du-se cu disperare de cele gapte litere pe care cei care fuseserd

sAnge din sAngele lui le aleseserd pentru el. CAnd oamenii inhalate albe il strigau Thomas, nu le rispundea; se purta de parcd

nu i-ar fi auzit sau ca gi cflnd ar fi crezut ci vorbeau cu altcineva.

Nu era ugor cAnd se aflau doar doud persoane in incdpere, cum

se intAmpla de obicei.

Coo, Angrla B

Stephen nu avea nici micar cinci ani, gi totusi frAnturile delume pe care le vdzuse fuseserd pline de intuneric si de durere.Dupd care il luaserd oamenii acestia. Pf,reau hotlrdqi si se asi-gure cd el o sd inEeleagd cd lucrurile puteau doar sI se inrdutd-qeascS, fiecare lecqie devenind tot mai dificil de invllat decAt ceade dinaintea ei.

Uga de la camera lui scArtAi, dupi care se deschise imediat.Intrd un b[rbat, imbrflcat intr-un costum verde, dintr-o singurdpiesd, care semina cu o pijama pentru adulqi. Stephen vm si-ispuni cd arlta ridicol, dar, dupi ultimele cAteva intAlniri pe carele avusese cu oamenii ace;tia, se hotiri sd-;i pdstreze pdrereapentru sine. Ribdarea lor incepea sf, se termine.

- Thomas, vino cu mine, spuse birbatul.,,Stephen, Stephen, Stephen. Numele meu e Stephen."Nu se clinti. igi ginu ochii strAns inchigi, sperAnd ca striinul

s[ nu fi observat cd trisese cu ochiul cAnd il auzise intrAnd incamerf,. De fiecare datd venise altcineva. Nici unul dintre ei nufusese ostil, dar, la o adicf,, nici unul dintre ei nu fusese nici dri-gut. Peruser[ cu tolii distanli, cu mintea in alt[ pafte, nepisltorifagd de bdiatul singur din pat.

Bdrbatul vorbi din nou, fird sd incerce mdcar sd-si ascund[neribdarea din voce.

- Thomas, ridicd-te! Nu am timp de jocuri, bine? Ne muncescca pe niste robi ca si pregltim totul, gi am auzit c[ egti printreultimii care se opun noului lor nume. Las-o mai moale, fiule!Chiar wei sI te rdzboiesti pentru asta? Dupd ce cd te-am salvatde ce se intAmpli afard?

Stephen se stridui si nu se miste, rezultatul fiind insd doaro rigiditate care nu avea cum sd-l facl sd pard ci doarme. igi

finu respiragia pAnd trebui in cele din urmi sd tragd adAnc aerin piept. Renunfi, se intoarse pe spate gi-l privi pe striin drept inochi, sfiditor.

14 JAMES DASHNER

- fueti ca un Prost, spuse el.

Bdrbatul nu reugi si-gi ascundi uimirea; piru amuzat:

- Poftim?Stephen se aprinse de mAnie.

- Am zis ci arlqi ca un prost. ln combinezonul acela verde

ridicol. $i nu te mai preface! Pur ;i simplu n-o sd fac ce wei tu

sd fac. $i cu sigurante nu m[ voi imbrf,ca in nimic ce arate ca

pijamalele alea de b[rbaqi pe care le porgi. $i nu m[ mai striga

Thomas! Numele meu e StePhen!

Stephen spusese toate astea dintr-o suflare, aga c[ fu nevoit

sd tragd adAnc aer in piept, sperAnd ca asta sd nu-i fi stricat

momentul. Sf, nul fi fdcut sd pard slab.

Bdrbatul rAse gi pirea mai mult amuzat decAt arogant. Lui

Stephen tot ii venea sd arunce cu ceva prin cameri.

- Mi-au spus cd ai... Bdrbatul se opri, se uitl la o tabletfl elec-

tronicf, pe care o avea la el. ... o ,,fire copildroasi, adorabild"'

Cred cd pur gi simplu nu o vid eu.

- Asta se intAmpla inainte sd mi se spunl cd trebuie s5-mi

schimb numele, contracarf, Stephen. Numele pe care mi l-au dat

mama 9i tata. Cei de la care m-ati luat.

- Te referi la tatdl care a innebunit? intreb[ bdrbatul. Cel care

aproape ci a omorAt-o in bdtaie pe mama ta, intr-atdt de bolnav

era? $i la mama care ne-a rugat sI te ludm? Care e tot mai bol-

nav[ cu fiecare zi? I'aacei piringi te referi?

Stephen fierbea, dar nu sPuse nimic.

Vizitatorul lui imbrdcat in verde se apropie de pat 9i se lis[pe vine.

- Uite ce e, egti doar un copil. Unul isteq, nu incape indoiald.

Foarte iste,t. $i imun la Argig[. Ai multe atuuri.

Stephen simqi avertismentul din vocea birbatului. Cu sigu-

ran(e, nu avea sI urmeze ceva bun.

- Va trebui si accepqi pierderea anumitor lucruri ;i si te gAn-

degti la ceva mai m[reg ca propria persoand, continue el. Dacd

Coo, Angrla t5

nu gisim un tratament in cA;iva ani, s-a zis cu oamenii. Asa ci...sd-gi spun cum vor decurge lucrurile, Thomas. Te vei ridica. Vomiesi impreund pe uga aceea. Si nu am de gAnd sd repet.

Birbatul agtepte o chpd, fdri sd-gi mute privirea de la el, duplcare se ridicl gi se intoarse sd plece.

Stephen se ridicd. 1l urmd pe b[rbat afar[ pe uq5.

Cnpttot-vt 2

221.1"1.28l 9:56 a.m.

CAnd intrard pe coridor, Stephen vdzu pentru prima dati de

c6nd ajunsese acolo un alt copil. O fatd. Avea plr gaten;i pdrea

sd fie puqin mai mare ca el. Dar nu prea igi putea da seama;

ii arunci doar o privire scurtd, in timp ce o femeie o escorta incamera de ldng[ a lui. Uga se inchise cu o bufniturd chiar cAnd

el qi insoqitorul lui trecuri pe lAng[ ele, iar el observ5 plicuga

de pe suprafaga albd a ugii: 31K.

- Teresa gi-a acceptat fird probleme noul nume, spuse bir-batul in verde pe mdsur[ ce inaintau pe coridorul lung gi slab

iluminat. Bineinqeles, s-ar putea ca acest lucru si se fi datorat

faptului c[ voia si-l uite pe cel pe care-l purtase mai inainte.

- Cum o chema? intrebd Stephen, pe un ton aproape politicos'

Chiar voia sd qtie. Dacd fata renuntase intr-adevir atat de

utor, poate ci ar fi putut el sd qind minte ;i numele ei - ca o fa-

voare pentru un Poten{ial prieten.

-Va fi destul de greu s[-l uiqi gi pe-al tdu, se auzi rlspunsul.N-ag wea si te impovirez c! inci unul.

,,Nu-l voi uita niciodatd", igi spuse Stephen. ,,Niciodatf,!"Undeva, intr-un colqigor indepdrtat al minlii lui, igi dddu sea-

ma cd-gi schimbase deja atitudinea, aproape insesizabil. in loc sd

insiste si fie numit Stephen, incepuse doar sd promitd c[ nu va

uifa numele de Stephen. Oare cedase deja? Nul Aproape c[ qipd.

-Petine cum te cheami? intrebl el, simqind nevoia sd-gi abat[gdndul.

- Randatl Spilkea spuse birbatul firl weo urmi de ezita-

re. Luari colpl gi ajunserl Ia un grup de ascensoare. CAndva,

nu eram aga un ticllos, crede-mi! Lumea, oamenii pentru care

Coo, Anqlla t7

lucrez - f[cu un semn in jurul lui, fdr[ si se opreasci asupraweunui lucru in pafticular - mi-au transformat inima intr-o bu-catf, de tdciune. Din plcate pentru tine.

Stephen nu-i rispunse, intrucAt era prea ocupat sd se intrebeincotro se indreptau. Se auzi sunetul ascensorului, usile se des-chiserl, iar ei urcard in el.

Stephen stdtea pe un scaun ciudat, ale cdrui dispozitive inte-grate ii apisau picioarele 9i spatele. Senzori wireless, fiecaredintre ei cAt o unghie, ii erau atagaqi de tAmple, gAt, incheieturi,de oasele coatelor gi de piept. Se uita la consola de lAngd el, carecolecta date, qArAind gi emildnd bipuri. Bdrbatul imbrdcat in pi-jama stltea pe un alt scaun gi tl observa, cu genunchii la doarcA$va centimetri de-ai lui Stephen.

- lmi pare riu, Thomas. De obicei am asteptat mai mult timppAnd sI ajungem la asta, spuse Randall. P5rea mai drigug decAtpe coridor si in camera lui Stephen. !i-am acorda mai mult timpca sd-gi asumi noul nume de bundvoie, afa cum a fdcut Teresa.

Dar timpul este un lux de care nu mai dispunem.Ridicd o bucatl minusculd de argint sclipitor, rotunjitd la un

capit, iar la cel5lalt ascuqitd ca lama.

- Nu te migca, spuse Randall, aplec6ndu-se in faqd, de parciavea de gAnd s5-i qopteascd ceva la ureche lui Stephen.

inainte sd apuce sd-l intrebe ceva, Stephen simqi o durere as-

cutita in gAt, chiar sub birbie, apoi senzaqia nelinistitoare c[ cevai-ar scormoni prin gAt. Url5, dar totul se termine intr-o clipitlgi simS doar panica ce ii umpluse pieptul.

- C-ce a fost aia? se bAlbAi el.a-Incerci si se ridice de pe scaun, in pofida tuturor lucrurilor

atagate de el.Randall il impinse la loc pe scaun. Usor de ff,cut, qinAnd cont

c[ era de doui ori cAt Stephen.

- E un stimulator de durere. Nu-gi face griji, se va dizolva qi

va fi eliminat din organismul tdu. tn cele din urm5. Dar pAnd