f.R.R. Tolkien

HOBBITUL

Trilogia STAPANUL INELELOR

Frdlia inelului

Cele doui turnuri

intoarcerea regelui

SILMARILLION

COPIII LUI HURIN

POVE$TI NETERMINATE

LEGENDA LUI SIGURD SI A LUI GUDRUN

ROVERANDOM

DOMNUL BLISS

SCRISORI DE LA MO$ CRACIUN

J.R.R. TOLKIEN

Povest ea luiI(vLLERyo

I

tfr

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiTOLKIE\J.RR

Povestea lui Kullervo / J.RR. Tolkien ; trad. din lb. englezd: AlexandruManiu prin Graal Soft. - Bucuregti : RAO Distribuf ie,2019

ISBN 978-606-006-198-4

I. Manir:, Alorandru (trad.)

821.1 11

RAO DistribulieStr. Bargeului nr. 9-l l, sect.l, Bucuregti, Romdnia

www.raobooks.comwww.rao.ro

J.R.R, TOLKIENThe Story of Kullervo

Text qi materiale de J.R.R. Tolkien @ The Tolkien ttotl 2619, rQ15,

Introducere, note gi comentarii @ Verlyn Flieger 2010, 2015 (S)'

@" $i Tolkien' sunt mirci inregistrateale Tolkien Estate Limited

Originalul publicat in limba englezi de

Harper Collins Publishers Ltd.sub numele The Story of Kullervo

Ilustra{iile s,i paginile de manuscris sunt reproduse prin ambilitateaBibliotecii Bodleian a Universitdlii Oxford s,i sunt selectate din colecfia

MS Tolkien Drawings 87, paginile 18, 19, MS Tolkien B 6416 paginlle I,2,6 & 2l qi MS Tolkien B 6l,pagrnal26.9.

Toate drepturil e t ezetv ate

Traducere de

Alexandru Maniu prin GRAAL SOFT

@ RAO Distribufie,2016Pentru versiunea in limba rom6ni

2019

ISBN 978-606-006-198-4

CUPRINS

de Verlyn Flieger...... ............145

Bibliografie L72

2. Primul folio al manuscrisului

[MS Tolkien B 6416 folio 2 recto].

Povestea lui Honto Taltewenlentrl

POVESTEA tUI KULLERVO(KalervonPoika)tzJ

Demult, {in vremuri de magie} {pe cind magia abia se

niscuselt:l, o lebidi igi cregtea puii pe malul unui rAu lin,printre smArcurile acoperite cu trestie din Sutsetal. lntr-o zi,

in vreme ce-gi croia drum prin iazurile strijuite de rogoz,

urmati indeaproape de miculii ei, un vultur s-a nipustitdin inaltul vizduhului, i-a ingfbcat un pui gi l-a dus in Telea;

a doua zi, w uliu seme! i-a ripit incd un micu! gi l-a dus

in Kemenumetsl. $i puiul dus in Kemenume a crescut, s-a

ficut negustor gi nu mai apare in aceast[ poveste tristl: dar

cel dus de uliu in Teleat6l e cel ciruia i se spune KalervotTl, invreme ce al treilea pui, care a r[mas cu maic6-sa gi pe care

oamenii il numesc adesea Untamdt8l cel Hain, a devenit unvrdjitor de temut.

Iar Kalervo siligluia in preajma r6urilor pline cu pegti,

unde se indeletnicea cu pescuitul gi unde avea parte de

carne gustoasi. Nevasti-sa a adus pe lume in acei ani un fiu

Ei o fiic[ gi se pregitea si nasci acum pentru a treia oarite].

Iar in acele zile, pimAnturile lui Kalervo se invecinau cu

linutul mohorit al temutului siu frate, LJntamo, care

rdvnea la meleagurile sale scildate de rduri bogate in pegte.

Aga ci Untamo gi-a aruncat ndvoadele in apele unde

pescuia Kalervo gi l-a lipsit de ocupalie, provocindu-i

30 J.R.R. TOLKIEN

nespuse mihnire. $i aga au ajuns cei doi frali mai intiis[-gi poarte pizmd gi in cele din urmi sI se rizboiascl.Dupi ce luptari pe malul riului, farl. ca vreunul si iasd

biruitor, Untamo se intoarse la gospodiria sa intunecatdgi cizu pe gAnduri necurate, croind urzeala miniei gi arizbunirii sale.

$i-a trimis vitele si dea nivali pe piqunile lui Kalervo,si-i goneasci oile gi sd-i devoreze nutreful. Atunci, Kalervogi-a asmulit duliul negru, Mustill0l, ca si le sfigie. Furiospeste misuri, Untamo gi-a strAns oamenii qi le-a dat arme,i-a inarmat pe lachei Ei pe slugi cu topoare gi sibii gi apurces la lupti chiar impotriva frifAnelui sdu, din pricinaacestei zdzanii nenoro cite.

Iar sofia lui Kalervoinen, care qedea l6ngi fereastri,deslugi norii de fum ce se ridicau de la armata din depdrtirigi i se adresd lui Kalervo, zicd'ndu-i:

- Privegte, birbate, ce vapori necurali se inalli inzare!Vino la mine! Si fie fum ce-mi vdd ochii sau un nor gros

gi intunecat ce inainteazd cu iu{eali, iar acum plutegte lamarginea ogoarelor, lingi poteca cea noudL?

Dar Kalervo grii cu inima strdns6:

- Ce vezi acolo, nevastl, nu e abur de fum tomnatic,nici umbri trecitoare, ci mi tem ci norul de-l ziregti nuva trece cu iufeal[ inainte si o abati o furtuni inveninatlasupra casei gi a neamului meu.

AmAndoi zirirS, atunci ceata lui Untamo, puzderia de

ogteni, voinicia lor gi roqul aprins al vegmintelor. O{elulde la cingitori scip[ra unde atArnau palogele, in mAinile lorluceau bilrzile zdravene, iar de sub coifuri aruncau priviriameninfltoare, cici Untamoinen se inconjura mereu de

mojici cruzi gi netrebnicillll.Oamenii lui Kalervo erau plecafi cu treab[ pe ogor, aga

cd, apucAnd barda gi scutul, birbatul se repezi de unul singur

POVESTEALUIKULLERVO 31

asupra wijmagilor gi fu ripus in scurt timp chiar in propria-icurte, lAngi ocolul vacilor, in razele soarelui tomnatic,

la weme de secerig, coplegit de numirul duqmanilor.

Untamoinen, ticdlosul, zdrobi trupul fratelui siu dinaintea

nevestei sale gi puse gdnd riu neamurilor 9i pimdnturilorsale.tr2l Silbaticii lui r[puseri pe oricine le iegi in cale, om

sau dobitoaci, crufAndu-i doar pe nevasta lui Kalervo 9i pe

cei doi copii ai sii, dar luAndu-i ca robi in silagul siu mohorAt

din Untolat131.

Amiriciunea o cuprinse atunci pe femeie, cici il iubise

nespus pe Kalervo gi ea, la rAndu-i, ii fusese dtag6, aqa cisdliglui mai departe in casa lui Untamo firi si-i mai pese

de nimic sub soare. $i nu dupi multi weme ii zimisli intristefea ei pe prunciilui Kalervotral: un biielel gi o fetillveniliimpreuni pe lume. Puternic era biiatul gi frumoasi foc era

fata gi se indrigirl din primele ceasuri. insi inima mamei

era impietritd, aga ci nu avu ochi pentru frumuselea lor qi

nu fu chip si-gi aline durerea, cici gdndul o Purta la casa lorde odinioari, la rAul lin gi la apele bogate in pegte 9i stuf 9i,

totodati, la riposatul Kalervo, tatdl copiilor, a9a ci-l botez|pe bdiat Kullervolrs], adici ,,mAnie", iar pe fati Wan6na[16],

adici,,tinguire'l Iar Untamo ii crufi, inchipuindu-gi ci se vor

face intr-o buni zi robi voinici gi ii vor indeplini poruncile,

ingrijindu-se de toate trebuinlele lui frri s[ fie nevoit si-ipliteascd la fel ca pe restul mojicilor sii silbatici. Dar viduvilide grija mamei lor, cei doi copii crescurd ca buruienile, leginafi

in sill de pirinli vitregi in robietlT]; iar de la sdnul celor care nu

ii zimisliser[ sugeau doar amiriciune.Forla nedomoliti a lui Kullervo se preschimbi intr-o

voinli neimblAnziti, astfel ci nimic nu mai stltea in calea

dorinlei sale gi nimic nu-l mai putea r[ni. Iar Wanona crescu

gi ea, o silbatici fecioarl cu dor de duc[, 9i de cum deprinse

a merge, se abitu in cumplitul codru Untola, la o vArstd

32 I.R.R. TOLKIEN

fragedi, cici acegti copii erau cu-adev[rat nemaipomenifi,la o generafie depirtare de cea a magieittsl. Iar Kullervoii semina intru toate, fiind nibidiios gi greu de stipinit,pAni intr-o zicdnd, cuprins de mdnie, igi zdrenlui scutecelegi fhcu agchii leaginul siu din lemn de tei; insi oamenii iiprevesteau un viitor infloritor, de mare vTteaz, iar Untamose bucura, gdndind ci, intr-o buni zi, acest luptitor voinicgi neinfricat il va sluji.

$i lucrurile se ardtau intocmai aga, c[ci la doar trei luni,Kullervo, inalt de-un cot qi-o palmetrel, se ridicd dintr-odati qi ii grbi astfel mamei sale:

* M[icufa mea scump[, de ce jeluiegti atata?

Iar maici-sa ii povesti atunci despre migeleasca uciderea lui Kalervo in propria-i casd qi despre cum fusese

spulberati toati agoniseala lui de cdtre frate-siu, Untamo,

Ei despre lacheii sii, qi cum doar duliul siu, Musti, scipasenevitimat gi se intorsese de pe ogor doar pentru a-l gisi pe

stipdnul lui mort, iar pe sofia stdpAnului gi pe copiii sii lualirobi, aga ci pornise pe urmele lor, in bejenie, 9i se oprise incodrii albagtri ce imprejmuiau cetatea lui Untamo, undetriia acum ca o jivini, de teama slugilor lui Untamo, gi dinvreme in vreme ucidea cite-o oaie, iar urletele sale puteaufiauzrte adesea in toiul nop(ii, astfel ci slujitorii lui Untamospuneau ci este duliul lui Tuonit2ol, Stepanul Morfii, cutoate ci nu era aga.

Iar dupi ce-i istorisi toate acestea, maici-sa ii didu unpumnal stragnic, cu lucrituri ciudati, pe care Kalervo ilpurtase mereu la cingitoare cind plecase la drum lung. Eraun pumnal teribil de ascufit, frurit in zilele sale intunecate,pe care ea il coborAse de pe perete cdnd ii sirise in ajutorsofului ei iubit.

Apoi se adinci in mdhnirea ei, iar Kullervo rosti cu glastare:

POVESTEALUIKULLERVO 33

- Cdnd voi mai cregte gi voi fi mai voinic, cu-acestpumnal voi rizbuna moartea tatilui meu qi lacrimile tale,mami, care m-ai adus pe lume.

Fu singura datl c6.nd rosti acest jurimdnt, dar cuvintelesale ajunseri la urechea lui Untamo, care se cutremuride minie gi de teami gi inlelese ci pruncul avea si-ipripideasci neamul, clci in el clocotea singele lui Kalervo.

Din ziua aceea ticlui tot soiul de nenorociri pentrufliciu (cici, ca prin minune, pruncul se fbcuse voinic pestenoapte) gi doar sora lui geamini, fecioara Wandna (cici qi

aceasta devenise, ca prin minune, inaltd gi frumoasi), se

milostivi de el gi il inso{i in preumblirile lui prin codriialbagtri: gi, cu toate ci fratele gi sora lor mai mari (despre

care istorisirea amintegte la inceput) se niscuseri liberi gi-qivizuserd tatdl la chip, erau mai robi decit cei doi orfaniniscufi in sclavie, aritindu-i supunere lui Untamo qi

ducAndu-i la indeplinire toate poruncile ticiloase; 9i nicinu catadicseau si aline in vreun fel suferinla mamei lor,care le purtase de grij| in vremurile imbelgugate petrecutepe malul rdului.

Tot hoinirind prin pidure, taman la un an qi o luni dela moartea tatilui lor, cei doi copii neimblinzi$ diduripeste dullul Musti. Acesta ii povesti multe lui Kullervodespre tatil sdu, despre lJntamo, despre lucruri intunecate,inviluite in negura timpului, dinainte chiar de vremeamagiei, inainte chiar ca oamenii si-gi intindi nivoadele inmlagtina Tuonit2ll.

Musti era cel mai infelept dintre duldi: nimeni nu vorbeEte

despre locul gi clipa in care a fost fitat, ci numai despre

cumplita sa forli gi voinicie, precum gi despre nemi.suratasa infelepciune, iar Musti legase prietegug cu silblticiunile,stipAnind taina prefacerii, iar acum se putea infiliga ca lup,sau ca urs, sau ca viti de mari sau mici dimensiuni, gi mai

34 J.R.R. TOLKIEN

qtia gi alte farmece pe deasupra. in noaptea cu pricina, duleul

ii preveni de ticiloqiile Pe care le punea la cale lJntamo, care-gi

dorea mai mult decdt orice s[-1 duci pe Kullervo la pieire

{iar lui Kullervo, i-a diruit trei fire din blana sat22l, zicAndu-i:

,,Kullervo Kalervanpoika, daci vei fi vreodati in primejdie

de moarte, ia un fir in mAni Ei griiegte astfel <Musti, o,

Musti, fie ca magia ta s6-mi vin[ in ajutor>, iar farmecele

mele te vor scoate de la ananghie...").

A doua zi, Untamo porunci ca tdn[rul Kullervo si fievirAt intr-un butoi gi azvirlit in apele unui pirAu nlvalnic,despre care fliciul igi spuse ci era Tuoni, Rdui Mor[ii:dar cAnd slugile lui Untamo cercetarl pdrAul trei zile mai

t?nziu, descoperiri ci biiatul iegise nevltimat din butoi 9i

gedea acum pe valuri, pescuind cu o undigi de arami cu firde mltase, iar din acea zi deveni un pescar neintrecut. La

mijloc erau farmecele lui Musti.Ciutand din nou si-l duci la pieire, Untamo igi trimise

slugile in pddure ca si strAng[ mesteceni 9i pini falnici

din care se scurgea rigina, pini cu mii 9i mii de ace. Mai

strdnseri gi cdteva c[rule de coajl, dar gi frasini inal1i de o

[suti] de stinjenit23]: cici intunecalii codri din Untola erau

cu-adevlrat semeli. $i-au fbcut din toate acestea un rug' ca

si-l ardl pe Kullervo.Aprinseri focul sub rug, lemnele pArAiri 9i trosniri,

iar mirosul de bugtean ars gi fumul inecicios le pirjolirigitlejurile, apoi vlpiile rogii se inillari spre cer 9i invAltoarea lor il azvirlirl pe Kullervo. Focul arse doui zile 9i

inci una, iar b[iatul era tot acolo, afundat pAni la genunchi

in cenugi qi pAnl la coate in jar, strAngAnd cu o grebli de

argint cele mai incinse buci{i de jiratic, far| ca el si fiepArjolit cAtugi de pufin.

Atunci lJntamo, orbit de furie c[ vrijitoriile sale nu

dideau roade, il spinzurl in chip ruginos de un copac.

POVESTEALUIKULLERVO 35

Acolo rd.rnase copilul fratelui siu Kalervo, atdrnat de

crengile unui falnic stejar timp de doui nopfi gi inci una,

pdnd cdnd Untamo trimise un slujitor la revirsatul zorilorca si vadi daci Kullervo igi dlduse duhul in gtreang. Iarslujitorul se intoarse inspiimdntat qi grii astfel: ,,StipAne,Kullervo nu a pierit inci: nici nu gi-a dat duhul in qtreang,

ci line in mAni un pumnal mare cu care a cioplit tot soiul de

minunifii in arbore, a clrui scoarli e presirati de sus pdnijos cu figuri ornate gi-unde un pegte uriag aline privirile(cdci acesta era vechiul blazon al lui Kalervo), apoi lupi,urgi Ei un duliu cAt toate zilele,venit parci din marea haitla lui Tuoni".

Magia care-l salvase pe Kullervo de la pieire se giseain ultimul fir de pir primit de la Musti, iar pumnalul era

temutul Sikkit24l, care ii aparfinuse tatilui siu gi pe care

maici-sa i-l diruise. Din acea clipi, Kullervo l-a preluitmai mult decAt tot aurul gi argintul din lume.

TemAndu-se de magia care-l proteja pe biiat, Untamoinense lisi pngubag wAnd-nevrdnd gi-l puse la munci, aidomaunui rob, fbrl plati 9i frri de-ale gurii. Ar fi fost ripus, fbriindoiall, de foame daci nu s-ar fi milostivit de el Wan6na,

care, cu toate ci Unti nu se ingrijea nici de ea prea mult,ii didea gi lui din pufinul ei. Nici urmi de mili pentru cei

doi gemeni din partea fratelui gi a surorii lor mai mari, care

ciutau s[ nu iasi din cuvdntul lui Untamo, nidijduind la untrai mai ugor; iar in Kullervo crescu minia de la o zila aka,astfel ci fl[cdul deveni tot mai posac gi mai violent. $i tuturorle vorbea cu obidd, mai pulin surioarei sale, cu toate ci gi ei iimai arunca din cdnd in cAnd vorbe de ocari.

Astfel, cind Kullervo se ficu inalt qi voinic, Untamo ilchemi dinaintea lui gi ii zise:

- Te-am luat in slujba mea gi te-am risplltit dup[ cumam crezut de cuviinli, potrivit destoiniciei tale: mincare

36 J.R.R. TOLKIEN

s[-!i potolegti foamea ori o mlciuci la c[pifini. A sosit

vremea si trudeqti cu brafele, si-mi slujegti aqa cum iliporuncesc. Du-te de-mi taie un luminig in hdfigurileinvecinate din Pidurea Albastri. Pleaci!

Iar Kuli porni la drum fbri mAhnire in suflet, cici, deqi

avea numai doi ani, se gi vedea birbat acum, ci {inea o

secure in m6n[, iar in drum spre pidure cAnta.

Balada din codru a lui Sdkehonto:

Sunt birbat in toat6 fireat2sl

Deqi ierni nu am prea multe,insi primivara-n codruinci-i proaspiti gi dulce.

Cdpitat-am gi noblefe,Voinicie am cdtzece

$i dirzenia lui tata.

Primlvara in pidureMi cuprinde Sakehonto.

O, topor, frate de cruce,

Demn de orice cipetenie,Fagi si doborAm degrabiSi-i prefacem in surcele:

Cici te-mplint in zorii zllei,Iari seara-li fac mAnerul;

Si retezi trunchiuri cu furieSi trezeEti din somn Ei munlii,Arbori, zguduind pimdntul,Primivara, in pidure,De-a ta lovituri, frate.

Astfel trecea Sakehonto prin codru, lovind cu securea

in stAnga gi-n dreapta, in tot ce-i iegea in cale, nepisitor lapripnd gi la grimezlle de bugteni l[sate in urmi, cici era

POVESTEALUIKULLERVO 37

tare voinic. Ajunse la un crAng des, aflat sus, pe povdrniqulmun[ilor mohorili, dar purcese ftri teami, clci dragi iierau silbiticiunile, iar magia lui Mauri [Musti] ilpdzea de

rele, iar acolo puse ochii pe cei mai falnici dintre arbori gi iidobori, retezAndu-i pe cei zdraveni dintr-o lovituri, iar pe

cei mai subgiri, din jumitate de lovituri. Cind vizu gapte

arbori semeli prdvdligi dinaintea lui, dintr-odatd igi azvdrlisecurea, despicdnd un stejar uriag care gemu prelung; dar

toporul rdmase infipt acolo, tremurAnd pAn6-n virful cozii.Iar Sdki strigi:- Si trudeasci Tanto, Stip6nul Iadului, la asemenea

munci, iar asupra lemnului si-l abatl pe Lemp6lzel.

Apoi cintl:

Sd nu rdsari-aici listar,Nici fir de iarb6-n veci si creasci,CAt timp pdmAntul va duraSi-n aut luna striluceasci,Cernindu-qi razele uEor

Prin ramurile codrului.Iat6, s[mAnfa-i in pimdntMlidila, uite, se ivegte,

Frunza'i moale se desface

$i-apar pe rAnd qtiule{i verzui.Si nu rodeasci-n veci, md rog,Nici spicul galben, greu de bob,in poiana dintre arbori,in codrul lui Sakehonto.

Dupd o vreme veni gi Ulto ca sa arunce o privire, s[ vad[cum robul sdu, fiul lui Kampo, croise drum prin pddure,

dar, in loc de luminig, gisi un pripdd firi margini, cici cei

mai de seamd arbori fuseseri doborAti. Drept urmare, igi