POVESTE DE DRAGOSTE LA TANGER · Tess se \ntrebase adesea cât ar fi durat c`s`toria asta dac`...

$: POVESTE DE DRAGOSTE LA TANGER · Tess se \ntrebase adesea cât ar fi durat c`s`toria asta dac` tat`l ei n-ar fi murit dup` trei ani de la eveniment. O dat` sau de dou` ori, amintindu-[i$

MARY ESSEX

Poveste dedragoste la

TangerTraducerea [i adaptarea \n limba român` de

ILEANA DINU

ALCRISRomance

giannijollys

Capitolul 1

Vasul a plecat cu dou`sprezece ore \ntârziere din Lisabona.Unsprezece pasageri [tiau motivul, dar Tess Carlen, c`reia i s-aservit masa \n cabin` f`r` s` b`nuiasc` nimic, a citit o vreme,apoi a adormit. Când s-a trezit a doua zi diminea]`, erau dejape ocean, la distan]` de coast` [i se \ndreptau spre sud. Tessprivi prin hublou Atlanticul albastru-cenu[iu [i se mir` c` puteac`l`tori atât de confortabil [i de bine la bordul unui vas demarf`. De fapt, mâncarea foarte gustoas` [i serviciilecompensau lipsa piscinei [i a altor facilit`]i pe care le oferea unvas de linie.

Lui Tess \i pl`cea s` fac` plaj`, dar exerci]iile de fitness n-oatr`geau deloc. O mai deranja piciorul pe care [i-l scosese dinghips doar de opt zile, iar um`rul o durea dac` nu se odihneabine. Dar cu toate acestea se sim]ea mai bine cu fiecare zi care

giannijollys

trecea [i cele câteva s`pt`mâni pe care le va petrece la Tanger

o vor restabili complet [i se va sim]i din nou bine, ca \nainte de

accident.

Ce minune c` mama ei vitreg`, Clare, o invitase la Tanger!

Dup` un an de t`cere, invita]ia ei sosise pe nea[teptate. La

\nceput, \i scrisese când era \n spital.

Tess \i r`spunsese, spunându-i de accidentul de ma[in` [i

de multele contuzii pe care le suferise, iar dup` alte câteva zile

primise o scrisoare plin` de \n]elegere de la ea [i o invita]ie

s`-[i petreac` vacan]a de var` la Tanger sau m`car o

lun`."Imediat ce te pui pe picioare vino aici, draga mea |]i voi

pl`ti eu biletul de avion. Te rog s` m` anun]i când po]i s` vii”,

scria Clare.

Lui Tess nu-i venise s` cread`, dar acceptase propunerea

dup` s`pt`mânile de stat \n spital, \n ghips. |[i va petrece

vacan]a tocmai cu Clare! Dup` moartea tat`lui ei, cu un an [i

jum`tate \n urm`, nu crezuse c`-[i va mai vedea mama vitreg`

vreodat`.

Nu avuseser` niciun schimb dur de cuvinte, dar nici nu se

iubiser`. Clare avea treizeci [i [ase de ani acum, cu paisprezece

ani mai mult decât Tess. Clare nu putea avea o atitudine

maternal` fa]` de ea.

Se c`s`torise de dou` ori; prima dat` cu un tân`r imatur

care o plictisea, apoi cu James Carlen, mult mai b`trân ca ea [i

care nu era nici el b`rbatul pe care [i l-ar fi dorit.

6 MARY ESSEX

Tess se \ntrebase adesea cât ar fi durat c`s`toria asta dac`

tat`l ei n-ar fi murit dup` trei ani de la eveniment. O dat` sau

de dou` ori, amintindu-[i zâmbetul lui epuizat [i sim]ind o

pierdere acut`, se consol` c` m`car o avusese pe Clare pân` la

sfâr[it \n via]a lui. Nu va [ti niciodat` c` ea reu[ise s` vând` deja

casa [i cheltuise banii pe continent; nici c` Tess fusese nevoit`

s` \nchirieze o c`m`ru]` undeva [i s`-[i ia o slujb` la o libr`rie.

Oare o judecase gre[it pe Clare? A[a se p`rea; tonul

scrisorilor ei fusese plin de bune inten]ii.

Clare \nchiriase o cas` mic`, a[a c` lui Tess \i va pl`cea

Tangerul [i oamenii de acolo. Abia a[tepta s` ajung`! I se

spusese c` \n locurile acelea tr`iesc doar persoane excentrice.

Ei bine, vasul intra \n penultimul port [i curând avea s`

coboare la Tanger.

Ca de obicei, a luat micul dejun \n cabin`, apoi s-a \mbr`cat

s` ias`. Era prea slab` acum.

Obrajii \i erau sup]i [i i se vedeau oasele gâtului, dar avea

poft` de mâncare.

Doctorul \i spusese c` sl`bise din cauza [ocului, dar c` va

face exerci]ii [i starea de bine se va instala treptat.

|i pl`cea cum ar`ta acum, foarte slab`, cu un aer

spiritualizat, cu p`rul negru tuns scurt. |[i privi ochii de

culoarea alunei. Nu se schimbaser`, nu?

Era ceva ciudat pentru Tess Carlen, cea atât de

experimentat`, care cuno[tea cel mai bine cum s` rezolve

POVESTE DE DRAGOSTE LA TANGER 7

problemele departamentului de carte \n care lucra, s` fie

nesigur` de ea! Chiar avea nevoie de o vacan]`.

Stewardul b`tu la u[` [i intr` cu tava. Ii aducea [i un mesaj.

– C`pitanul dore[te s` v` vad`, miss. |n cabina sa, dac` nu

v` deranjeaz`.

– Acum?

– Da, miss.

– Numai pe mine sau [i pe ceilal]i pasageri?

– Numai pe dumneavoastr`, a[a cred. A spus c` v` a[teapt`

o or`. Eu m-a[ duce acum, dac` a[ fi \n locul dumneavoastr`.

– |n leg`tur` cu ce?

– Cu femeia care lipse[te. A lipsit \nc` de la Lisabona. {ti]i,

noi nu suntem vas de pasageri [i nu avem toate facilit`]ile unui

vas de linie.

– M` simt foarte rupt` de realitate, am stat prea mult \n

cabin`, dar \i cunosc pe ceilal]i pasageri. Care femeie lipse[te?

– Femeia aceea mic` de statur`, lini[tit`, señorita Moreno.

Tess [i-o amintea foarte vag. |n jur de treizeci de ani, cu un

chip de [oricel, nu vorbea limba englez`.

– A disp`rut la Lisabona? Nu era spaniol`? El \ncuviin]`.

– Ba da, dar a urcat pe vas la Oporto. Este distan]` mic`

\ntre Oporto [i Lisabona, a[a c` n-a apucat s` se familiarizeze

cu lumea de la bord. C`pitanul a anun]at poli]ia [i am a[teptat

destul; poli]ia portughez` a promis s` ne telegrafieze dac` are

nout`]i.

8 MARY ESSEX

– {i c`pitanul pentru ce vrea s` m` vad`?

– M` gândesc c` este mai bine s` merge]i [i s` afla]i singur`,

miss.

Odat` ajuns` pe coridorul \ngust cu covor de cauciuc, sim]i

b`t`ile motorului. Era un vas mic, nu vor fi probleme. Tess urc`

apoi pe punte [i ajunse la cabina c`pitanului. Acesta se ridic`,

venindu-i \n \ntâmpinare imediat. De fapt, to]i cei de la bord se

ofereau s-o ajute, pentru c` mai [chiop`ta.

C`pitanul era un b`rbat cam de cincizeci de ani. |n clipa \n

care intr` ea, p`rea destul de vesel [i destins.

– V` rog s` pofti]i, miss. Lua]i loc. V` sim]i]i bine pe vasul

nostru?

-Da, foarte bine, r`spunse Tess, am fost atât de r`sf`]at`,

\ncât cred c` voi avea probleme când voi cobor\. Stewardul

mi-a spus c` vre]i s`-mi vorbi]i. Este ceva legat de femeia care

lipse[te? N-am cunoscut-o mai bine decât ceilal]i.

– Sunt fericit s` v` informez c` s-a l`murit problema. Am

primit un mesaj prin radio de la Lisabona [i am aflat c` n-a mai

urcat pe vas pentru c`, fiind singura spaniol` de la bord, se

temea.

– Se temea? repet` Tess.

– N-a mai plecat niciodat` de acas`. {ti]i cum este. A dus o

via]` retras` la Salamanca [i dintr-o dat` s-a v`zut nevoit` s`

fac` acest drum. A urcat-o cineva pe vas la Oporto, dar când

s-a v`zut singur` aici...


– Este de \n]eles. P`cat c` niciunul din noi nu vorbe[te

spaniola, am fi putut s-o antren`m \n discu]ii. Dar nu trebuia s`

se duc` la Tanger?

– Ei bine, tocmai acesta este motivul pentru care v-am rugat

s` veni]i s` discut`m, miss Carlen. Aceast` señorita Moreno a

fost asistenta unui bìe]el, de asta am a[teptat atât de mult la

Lisabona. Bìatul este pe jum`tate englez, iar ea \l ducea tat`lui

lui la Tanger, r`mânând acolo ca asistent`. Copilul este la

bordul vasului.

– Adev`rat? Nu l-am v`zut.

– L-a ]inut numai \n cabin` [i l-a l`sat \n grija stewardului

când a coborât la ]`rm. Acest mesaj radio cere ca bìatul s` fie

dus la Tanger [i predat tat`lui sù.

– Cred c` tat`l \l va a[tepta pe ]`rm.

– {i eu am crezut asta, dar este pu]in probabil. Este posibil

ca omul s` nu [tie c` fiul lui se afl` chiar pe acest vas. Miss

Carlen, sunte]i singurul nostru pasager care coboar` la Tanger;

am \n]eles c` v` duce]i la mama dumneavoastr`.

Tess \ncuviin]`.

– Vre]i s` v` ajut cu ceva?

– V` a[teapt` cineva \n port?

– Sper c` da.

– V-a[ putea da \n grij` bìatul, s`-l preda]i tat`lui? Dac`

n-am fi pierdut atâta timp la Lisabona, nu v-a[ fi cerut asta. De

obicei, st`m o zi \ntreag` la Tanger, plec`m la apusul soarelui

10 MARY ESSEX

[i asta mi-ar fi l`sat timp de– ajuns s` m` ocup eu de caz, dar

de data asta plec`m imediat dup` ce desc`rc`m ni[te bunuri,

poate mai pu]in de trei ore.

– V` ajut cu pl`cere.

– V` mul]umesc din suflet, miss. Nu v` vom \ngreuna cu

copilul \n urm`toarele dou` zile, dar dac` \l ve]i preda tat`lui

lui mi-a]i face un mare serviciu. Prefer s`-l las cu

dumneavoastr` decât cu vreun agent.

– Mi-ar face pl`cere s`-l cunosc. Unde este?

– Stewardul \l va aduce. Dar nu vreau s` v` creez probleme,

miss Carlen. Am vrut doar s` m` asigur c` b`iatul [i bagajul lui

vor ajunge pe mâini bune.

– Cu pl`cere, dar n-ar fi bine s`-i telegrafia]i tat`lui?

– Vom \ncerca, dar Tangerul nu este Londra. Dac`-l putem

aduce tat` s`-l ia de pe vas, ar fi grozav.

– |mi pare r`u de acea señorita Moreno, poate c` i-a fost

foarte team` s` lase copilul a[a. Dar de ce se temea? Se vorbe[te

spaniola la Tanger, nu?

– Spaniola [i franceza. Nu [tiu ce a fost cu acea femeie. Din

fericire, pu[tiului nu-i pas` prea mult. Este un copil neobi[nuit.

– Cine este spaniol, tata sau mama?

– Mama. Pe pu[ti \l cheam` Benito Westland. Tat`l lui este

Boyd Westland din Cuera. |mi imaginez c` acest Cuera este

numele cartierului unde locuie[te, \n caz c` vei fi nevoit` s`-l

duci acas`.


Tess zâmbi.

– Sta]i lini[tit, c`pitane, \l voi duce pe copil la tat`l s`u. Iar

acum, m` duc s`-l g`sesc.

C`pitanul se ridic` din nou, dornic s-o ajute. Ce se \ntâmpl`

cu mine? se \ntreb` Tess. Nici \nainte de accident, când eram o

tân`r` dr`gu]`, atr`g`toare, nu s`reau b`rba]ii atât de dornici

s` m` ajute? Oare accidentul m-a f`cut mai atr`g`toare \n ochii

lor?

Cobor\ pe punte [i se uit` peste balustrad`, v`zând coasta

portughez` ca o linie desenat` \n creion la orizont [i ni[te b`rci

lungi cu câte opt oameni vâslind la mic` distan]` de vapor.

Pescarii se strigau [i-[i f`ceau semne, dar continuau s`

vâsleasc` ]inând ritmul, apa s`rindu-le pe fe]ele \nnegrite de

soare. Aici sim]ea vara ca un anotimp permanent.

|l g`si pe steward [i-i spuse c` ar vrea s`-l vad` pe micu]ul

Benito. El o convinse s` ias` din nou pe punte, s` se a[eze pe

un [ezlong acolo, iar el \i va aduce copilul. Tess se a[ez`

mul]umit` \n [ezlongul indicat, apoi trase aer \n piept. |nainte

de accident nu fusese genul de fat` care s` aib` nevoie de

protec]ie, de grij`.

Doctorul care o \ngrijise dup` accident o asigurase c`-[i va

reveni complet, chiar dac` nu se va \ntâmpla foarte repede. |i

mai spusese c` avusese un noroc teribil s` scape doar cu

v`t`m`ri externe. Era foarte tân`r`, dar va avea nevoie de cel

pu]in dou` luni s`-[i revin` dup` ce-i va scoate ghipsul.

12 MARY ESSEX

Tess era bucuroas` c` nu-[i amintea totul despre acel

accident. Fusese plecat` cu colegii, iar la \ntoarcere urcase

\ntr-una din acele ma[ini, iar una din colege \i dormise pe

um`r. Nici nu realizase c` [oferul mergea cu vitez` foarte mare.

Ma[ina lovise un copac, iar faptul c` erau opt persoane

\nghesuite \n ea \i salvase de accidente mai grave. Dar Tess

fusese chiar la u[a care se deschisese. Fusese aruncat` la

distan]` de ma[in`.

Când \[i revenise se afla pe un pat de spital, cu contuzii [i

cu fracturi. A fost o chestiune de s`pt`mâni, dar i s-a p`rut o

eternitate.

St`tea pe punte cu ochii \nchi[i, dar \i deschise s` se uite la

copilul care o privea. Avea un chip rotund, cu ochi negri [i

tenul m`sliniu. Purta o c`ma[` veche de blugi [i pantaloni

grotesc de scur]i, avea picioare lungi [i sub]iri, \nc`l]at \n ni[te

espadrile ieftine. La gâtul fragil purta un medalion.

– Salut, Benito, \i spuse ea. Vorbe[ti engleze[te?

– Cum adic` dac` vorbesc engleze[te? Normal c` vorbesc,

replic` pu[tiul.

Ea \ncepu s` râd`.

– A[adar, vorbe[ti chiar fluent! Unde ai \nv`]at?

– De la tata.

– |l cuno[ti?

– Sigur. A stat cu noi pân` am \mplinit patru ani.

– Acum ai cinci?


– Aproape [ase. A venit vremea s` merg la [coal`, a spus

bunica. Tata trebuie s` m` dea la [coal`.

– {i mama ta?

– A murit, spuse pu[tiul grav.

– Când a murit? Câ]i ani aveai atunci?

– Aproape patru, apoi tata a plecat.

– |n]eleg. Tess \l b`tu pe um`r [i-l invit` s` ia loc aici lâng`

ea. Poveste[te-mi despre señorita Moreno.

– Carmela? E o proast`.

– Benito! \l dojeni Tess. E[ti bìat mare, cum po]i spune c`

este o proast`?

– N-a vrut s` trìasc` la Tiran. Bunica a fost de acord, tat`l

Carmelei ne-a suit pe vapor. Carmela a plâns tot drumul, \i era

fric` de Tanger. Mie nu-mi este.

– Sunt sigur` c` nu-]i este. Probabil vei fi foarte fericit

al`turi de tat`l tù.

– Numai cu [coala n-o s` fie bine. Tu mergi tot la Tanger,

señorita?

– Da; dac` nu te a[teapt` tat`l tù la vapor, i te voi duce eu

la el.

– Ce bine! Crezi c-o s` m` vrea tata?

– Sigur c` da. Dar nu [tie c` vii?

– Nu [tiu, am \ntrebat, dar nimeni n-a vrut s`-mi spun`. Eu

sunt un fel de pachet, adùg` pu[tiul cu priviri triste. Carmela

zice c` sunt .... molestia... cum se spune \n englez`?

14 MARY ESSEX

– Din p`cate, nu [tiu, recunoscu Tess. Din tonul lui, ghici

c` nu era tocmai un compliment. Pu[tiul era destul de sigur de

sine, nu era genul care s` inspire mil`. Ce fel de om era acest

b`rbat care-[i l`sase copilul cu o bunic`? Mai ales cu una care

abia a[tepta s` scape de el? Vorbe[te-mi de Salamanca, \i spuse.

El o privi u[or nedumerit.

– Pì... Salamanca este...Salamanca... am trìt acolo pân`

acum.

– {i nu ]i-a p`rut rù s` te despar]i de prieteni?

– Sigur c` mi-a p`rut. Dar mi-au promis c` vor veni cu to]ii

la Tanger când vor cre[te. Apoi pu[tiul o privi lung [i o \ntreb`;

señorita, \l cuno[ti pe tat`l meu?

– Nu n-am fost pân` acum la Tanger, dar tu te-ai desp`r]it

doar de doi ani de tat`l tù, a[a c` o s` te recunoasc`.

Bìatul \ncuviin]` cu gravitate.

– El este englez. Bunica zicea c` este om rù. Englezilor nu

le pas` de familiile lor.

– Nu este a[a, \l asigur` Tess. Cred c` tat`l tù te-a l`sat cu

bunica pentru c` erai prea mic pe atunci ca s` locuie[ti cu el.

Cum arat` tat`l tù?

– Este \nalt, cu mult p`r. Nu ca al tù, señorita; este

ro[u-\nchis [i ochii lui sunt... cred c` sunt de culoarea m`rii.

– Numai atât \]i aminte[ti?

– Tata zâmbe[te mereu. Dar pe tine cum te cheam`?

– Tess Carlen.


– Tess, repet` copilul; sun` bine.

Tess ar fi vrut s` râd`, dar se str`dui s` n-o fac`. Avea \n fa]`

un copil inteligent. Un amestec ciudat, cu aerul s`u latin [i

educa]ia dat` de un b`rbat care i se p`rea interesant, dar

straniu. Un englez c`s`torit cu o spaniol`, tr`ind \n Salamanca,

iar acum la Tiran. P`rea un aventurier.

– A[adar, tu e[ti Benito Westland, zise Tess. Te cheam` [i

Boyd?

– Nu, Boyd este englezescul pentru Philip [i mai am un

nume, Jose, dup` bunicul meu. Verii mei se distreaz` pe seama

mea, dar mie nu-mi pas`. Westland este un nume bun!

– Cel mai bun, chiar, sublinie Tess.

Dup` câteva minute pu[tiul plec`, iar Tess \l urm`ri cum

dispare cu mâinile \n buzunare, apoi cum se ridic` pe

balustrada de pe punte; un alt copil care ar fi f`cut asta ar fi

speriat-o, dar nu [i Benito.

Din ce familie provenea oare acest copil?

Dup` aceast` discu]ie, \l z`ri de câteva ori. Benito z`bovea

lâng` camera motoarelor [i departamentul stewarzilor, iar

când era prea cald ie[ea pe punte doar \n [ort. Pielea \i era

bronzat` de parc` [i-ar fi petrecut toat` vara astfel. Tess nu se

\ndoia c` pu[tiul se va descurca bine la Tanger.

***

16 MARY ESSEX

Clare \i f`cu o surpriz` atât de mare, \ncât Tess r`mase

aproape f`r` suflare pe drumul spre suburbia destul de

modern` \n care locuia. Clare Carlen nu mai era brunet`, ci o

splendid` blond` platinat`, atât de atr`g`toare, \ncât Tess sim]i

o strângere de inim`.

– O, draga mea, exclam` Clare, ar`]i \ngrozitor! Ai nevoie de

cineva care s` te \ngrijeasc` [i eu sunt singura care o poate

face! N-ai voie s` ridici niciun ac! Dar s` sper`m c` [oferul se va

descurca.

– Ai angajat un [ofer? \ntreb` Tess.

-O, nu! Este tot al lui Victor, ca [i ma[ina. O s`-l cuno[ti pe

Victor \n seara asta. A venit cu trei luni \n urm` s` vad` ora[ul

[i nu s-a mai dezlipit de aici. Privirea ei [i gestul f`cut din

sprâncene o l`murir` definitiv asupra rela]iei lor. Draga mea

Tess, te vei odihni tot timpul pe care-l vei petrece la Tanger.

|n ma[in`, Clare se uit` cam ciudat la micul Benito. Ba chiar

strâmb` din nas, auzind ce trebuie s` fac`.

– Spuneai c` trebuia s`-l a[tepte cineva \n port?

Tess \ncuviin]`.

– Tat`l lui locuie[te la Tiran. Cuno[ti locul?

– E la câteva mile distan]`. O s`-l trimit când ajungem acas`.

– Trebuie s`-l \nso]esc, Clare, i-am promis c`pitanului.

– Dar ei au agen]i care rezolv` problemele de genul acesta.

Copilul este spaniol, draga mea?

– Pe jum`tate englez. |l cheam` Westland.


– Benito, complet` pu[tiul privind-o lung pe Clare. |l

cunoa[te]i pe tata, señora?

– Am auzit numele acesta, dar atât. Clare se \ncrunt` la Tess.

Nu e bine c` te-ai vârât \n bucluc cu copilul `sta.

– Nu este nicio problem`, iar Benito \mi este prieten. Nu-i

a[a, copile?

– A[a este, \ncuviin]` pu[tiul. Apoi o \ntreb`: de ce n-a venit

tata s` m` ia, señora?

– Poate pentru c` vasul a ajuns cu câteva ore mai târziu. Dar

nu te nec`ji, o s`-l c`ut`m dup` ce bem ceaiul.

– Tess, \mi pare bine s` te rev`d, zise Clare. Ce p`cat c` a

trebuit s` treci printr-o experien]` atât de dureroas`! N-am

realizat cât de r`u a fost pân` nu te-am z`rit coborând de pe

vas. Mai ai dureri?

– Foarte mici, dar soarele de aici va rezolva problema.

Clare, nu-mi vine s` cred c` sunt la Tanger.

– Unora nu le place Tangerul, dar eu \l ador. Oamenii sunt

diferi]i de cei de pe continent, chiar [i de englezi. La \nceput

mi s-a p`rut foarte arid [i cu temperatur` mare, iar gr`dinile

sunt foarte rare, ca s` nu mai vorbesc de felul \n care arat`

casele lor. Dar casa mea are o astfel de gr`din` mic`, iar mobila

nu este prea rea. Avem mandarine, curmale [i banane \n

gr`din`. Imagineaz`-]i!

– Sun` ca \n paradis. Tess ar fi vrut s` treac` mai u[or peste

starea de \ncordare dintre ele. Dar ceva anume, poate p`rul

18 MARY ESSEX

blond platinat, poate opera]ia estetic` f`cut` la nas o f`cea s`

se \ntrebe dac` o cunoscuse cu adev`rat pe Tess. Zâmbetul ei

\i era complet necunoscut. Din]ii ei p`reau nefiresc de albi.

Clare, trebuie s`-]i spun, se decise; e[ti o blond` superb`, dar

nu m` pot obi[nui prea u[or cu noua ta \nf`]i[are.

Clare zâmbi, \ncântat`.

– Draga mea, aici am fost blond` \n permanen]`. De fapt,

mi-am schimbat culoarea p`rului la Paris, cu zece luni \n urm`.

– Cred c` te-a costat o avere, dar a meritat.

– E adev`rat, dar trebuie s` admit c` datorit` ei am fost a[a

de curtat` de b`rba]i.

– Clare, va trebui s` g`sesc o maseuz` pentru um`rul drept.

Am prescrip]ia dat` de doctor la mine.

– O s` rezolv`m toate problemele tale. Victor [tie s` fac`

masaj [i abia a[teapt` s` te cunoasc`. Uite, am ajuns \n cartier.

Sunt mul]i copaci pe aici [i \n zon` locuiesc mul]i oameni

foarte dr`gu]i; spanioli, francezi, italieni [i se afl` o colonie de

englezi. Numele servitorului meu este Pedro; este pe jum`tate

maur. Uit`-te \n jur! Nu este frumos?

Casa p`rea o cutie mare, v`ruit`, cu g`uri \n loc de ferestre.

Avea un acoperi[ plat pe care se putea sta la soare probabil,

pentru c` se vedeau mai multe umbrele, dar nu vedea c` ar fi

existat balcoane la dormitoare sau vreo verand`. V`zu]i de

aproape, pere]ii fuseser` repara]i de prea multe ori. Da, Clare

avusese dreptate; casa era plin` de ferigi [i iasomie \n ghivece.


Cu toate c` nu era vreo cas` deosebit`, lui Tess \i pl`cu \n

general.

– Ar fi trebuit s-o vezi când a cump`rat-o Victor! spunea

Clare. Era plin` de cr`p`turi, iar din pere]i curgea cimentul.

Am chemat pe cineva s` zugr`veasc`, s` cure]e podelele, iar

Pedro s-a ocupat de gr`din`. Copacii erau destul de bine

\ngriji]i, a[a c-a trebuit s` planteze [i s` \ngrijeasc` doar florile.

|n spatele casei exist` o scar` de fier forjat, care urc` pân` la

acoperi[, dar n-o prea folosim. Am vrut s` organiz`m un cocteil

pe acoperi[, dar era s` ne pierdem via]a din cauza vântului

stârnit din senin.

– A[adar, casa \i apar]ine lui Victor. Cine este el?

– Un b`rbat, draga mea, zise Clare cu un gest rapid din

degete. |ncânt`tor, bogat, are doar patruzeci [i trei de ani, dar

cam greoi. Acum are afaceri \n Tanger.

– Mi s-a p`rut c-ai spus c-a venit aici ca turist.

– Un turist \n c`utare de investi]ii bune; asta este una din

casele pe care le-a cump`rat [i recondi]ionat. El locuie[te

\ntr-un apartament de hotel.

Clare deschise poarta [i strig`:

– Pedro! Gata cu siesta!

Servitorul ap`ru clipind des, trezit din somn.

– A venit, miss? Bun` ziua, miss!

– Nu fi impertinent, spuse Clare. Ia bagajul domni[oarei,

du-l \n camer`, apoi ai pu]in grij` de b`ie]elul `sta. D`-i ceva de

20 MARY ESSEX

mâncare, ca s` stea lini[tit cât ne bem ceaiul. Ai grij` [i de

ma[in`.

Pedro era un localnic mic de statur`, cu pielea ciocolatie, cu

un nas lung coroiat [i sprâncene stufoase de sub care ochii

clipeau vesel. Avea p`rul negru, \nspicat. Lu` valizele [i-i ceru

lui Benito s`-l urmeze.

Benito nu prea voia s`-l \nso]easc`, ci se ]inea aproape de

Tess.

Ea \i zâmbi.

– Du-te cu Pedro câteva minute. O s`-l g`sim pe tat`l t`u, \]i

promit. Las`-mi doar câteva minute, s`-mi pot bea ceaiul. Bine?

– Bine, r`spunse Benito, dar porni cu umerii l`sa]i \n urma

servitorului, ca un om nec`jit.

Pe moment, Tess a fost tentat` s`-l urce din nou \n ma[in`

[i s` porneasc` \n c`utarea domnului Westland, dar c`l`toria [i

revederea cu Clare, ca [i soarele orbitor al Tangerului o

obosiser`. Benito putea s` a[tepte o jum`tate de or`; probabil

Pedro \i va vorbi \n spaniol`.

O urm` pe Clare \ntr-un salona[ cu pere]ii de culoarea

turcoazului, cu mobilierul alb, multe perne, covoare ro[ii [i

vase maure a[ezate pe mesele joase. Nu era nimic de valoare

acolo, dar \n general impresia era pl`cut`.

Clare \[i ridic` teatral bra]ele \n aer:

– Ei, ce zici? |]i place? Victor e \nnebunit dup` locul `sta.

M-a l`sat s`-l aleg eu.


– Iar el a pl`tit?

Clare \i evit` privirea.

– Natural. Aici, toate casele se \nchiriaz` cu mobil`. Stai jos,

Tess, [i \ntinde-]i piciorul. Nici nu mi-ai spus cum s-a \ntâmplat.

Nu era mare lucru de spus. Anul \n care Clare p`r`sise

Londra trecuse foarte lini[tit pentru ea, pân` la accident. Atât

de multe i se \ntâmplaser` lui Clare, [i nu numai schimbarea

aspectului exterior.

– De ce tocmai Tanger? \ntreb` Tess. De ce ai venit tocmai

aici?

Clare turn` ceaiul dintr-un ibric de argint.

– C`utam un loc \n care s` m` stabilesc o vreme. Aproape

c` alesesem un loc pe Riviera, dar era \ngrozitor de scump [i

am ezitat. Ce bine am f`cut! |]i pun o bucat` \ntreag` de zah`r?

– Da, mul]umesc Clare. {i a[a ai ajuns aici, la Tanger?

– Am venit pe iahtul cuiva, cu patru luni \n urm`. Era o

familie care are afaceri aici; m-au invitat s` stau cu ei, a[a c` am

acceptat. |ntr-o noapte, au dat o petrecere la care l-am

cunoscut pe Victor [i restul \l [tii. Am r`mas aici.

– Pentru el?

Clare vru s` zâmbeasc`, dar l`s` ochii \n jos.

– Da, a[a cred. M-a cerut de so]ie.

Clare oft`.

– B`rba]ii sunt greu de intuit. Nu exist` unul f`r` defecte.

I-am spus c` nu m` pot m`rita decât dup` ce termin doliul de

22 MARY ESSEX

un an; este vorba de decen]`, de fapt. A aceptat, dar acum a

\nceput s` se agite.

– Au trecut paisprezece luni, zise Tess \ncet.

– Da, [i el [tie asta. Am fost foarte deschis`, spunându-i

totul despre tat`l t`u [i despre tine. I-am spus cât de apropiate

eram, cât de mult \nseamn` pentru mine s` te am aici, pentru

a m` hot`r\. De aceea ]i-am scris prima scrisoare, invitându-te

s`-]i petreci aici vacan]a.

– A[a s` fie, Clare? Sau n-ai sentimente destul de puternice

pentru acest b`rbat [i cau]i pretexte? Nu po]i renun]a la ce-]i

ofer` el, de fapt?

– Draga mea, ce minte complicat` ai! zise Clare râzând. }in

mult la Victor, dar nu sunt preg`tit` s` m` rec`s`toresc.

Apropo, n-am spus nim`nui despre prima mea c`snicie; n-a

fost necesar s` spun. {i apoi, divor]ul este un lucru destul de

urât...

– Ai dreptate...dar n-aveai nevoie de prezen]a mea aici ca s`

iei o hot`râre \n privin]a lui Victor. Mai este [i altceva, nu?

Clare l`s` cea[ca pe mas` [i-i zâmbi cu tot farmecul ei.

– Draga mea, de fapt, tu nu trebuie s`-]i faci probleme de

niciun fel. Vreau s` te odihne[ti, s` fii fericit`, s`-]i mearg` bine.

Vreau s`-]i ofer tot ce pot, ca s` compensez lipsa de prietenie

din trecut.

– |]i sunt recunosc`toare c` m-ai invitat, c` mi-ai pl`tit

biletul, dar acum când sunt aici, \n]eleg c` mai sunt [i alte


motive pentru care m-ai invitat. N-am fost prea apropiate nici

m`car la moartea tatei, Clare.

– O, Tess, mai ai ceva \mpotriva mea? Pentru c` am vândut

casa [i am cheltuit banii? Era a mea [i eu n-am o carier` ca

tine...

– Erai \ndrept`]it` la acei bani, dar...te rog, Clare, s` nu ne

prefacem. Tess sim]i dintr-o dat` c` mâinile [i vocea \ncep s`-i

tremure, amintindu-i c` nu-[i revenise dup` acel accident.

Dac` n-a[ fi fost a[a de deprimat` dup` accident [i n-a[ fi avut

nevoie de o schimbare de aer, poate c` a[ fi pus la \ndoial`

invita]ia ta, dar a[a...Te-a[ ruga totu[i s` fii foarte deschis` cu

mine, Clare. Acum, spune-mi ce pot face pentru tine.

– Draga mea, zise Clare pu]in mai \n]epat, m` uime[ti. Am

uitat felul t`u mult prea personal de a vedea lucrurile. O s`

vorbim mai târziu despre asta.

– A[ fi preferat s-o facem acum.

– Nu este prea u[or s-o facem. Clare se ridic`,

\ndreptându-se spre fereastr`. F`r` a o privi, \i spuse:bine, dac`

preferi s` fiu foarte direct`. Nu vreau s` m` m`rit cu Victor

Mears \nc`, pentru c` a ap`rut altcineva, un spaniol numit

Ramon Guevara, de aceea[i vârst`. Nu este la fel de bogat ca

Victor, dar este mult mai atr`g`tor. |l doresc din tot sufletul.

Tess l`s` jos cea[ca.

– Vrei s` spui c` te-ai \ndr`gostit de el?

– Cam a[a.

24 MARY ESSEX

– {i el?

– Nu [tiu ce gânde[te el. Nu st` prea mult pe aici [i l-am

cunoscut de când am venit, dar n-am ajuns apropia]i. Se pare

c` n-am [tiut s` mi-l apropii prea mult. Este vina mea.

– De ce?

– |mi este greu s`-]i explic, Tess. {tii c` e[ti pu]in cam

\nchistat` \n gândire.

– Nu cred c` este a[a, numai c` nu te \n]eleg. Te a[tep]i s`

te ajut \n vreun fel cu b`rbatul acesta?

Clare se \ntoarse spre ea.

– M` po]i ajuta, draga mea. Ramon este un tip mai special.

{i apoi, [tie de Victor. Nu cred c`-l consider` o amenin]are, ci

doar c` nu vrea s` se implice. Tess, te rog s` nu m` judeci.

Citesc pe chipul t`u c` e[ti gata s-o faci.

– Nu te judec, Clare. De fapt, pot s` refuz s` m` implic, dac`

este ceva care nu-mi convine. Pot s` plec acas`.

– Nu spune asta, o opri Clare. Mi-am f`cut probleme dac`

s` te implic sau nu, dar am ajuns la concluzia c` nu-]i fac vreun

r`u. N-am nevoie decât de prezen]a ta aici, Tess. A[ vrea s` m`

scapi de Victor cât se poate, ca s` fiu liber` s` m` v`d cu Ramon

cât de des. Victor cunoa[te Tangerul, te va duce \n diverse

locuri, \]i va prezenta elementele locale caracteristice. A[ vrea

s`-l rogi s`-]i devin` ghid [i s`-]i arate tot ce trebuie v`zut.

– Iar tu te ocupi de Ramon, continu` Tess. Nu vrei s`-l

pierzi pe Victor pân` nu e[ti sigur` de spaniol, nu?


– Dac` vrei s` vorbim cinstit, cam a[a este.

– M` simt umilit`.

Clare veni spre ea, \ntinzându-i mâinile.

– Nu considera c` este a[a. Eu [tiu mai bine c` lucrurile

sunt mai complicate. Când Victor a \nceput s` fac` presiuni s`

m` m`rit cu el, m-am gândit c` ar fi o idee grozav` s` te aduc

aici s` m` aju]i. Câ[tigi o vacan]` minunat`, care nu te cost`

nimic, \n schimb m` aju]i s` m` v`d mai des cu Ramon. Este o

mic` \n]elegere \ntre noi, din care avem amândou` de câ[tigat.

Dar când scrisoarea mea a ajuns la tine, erai \n spital. Realizezi

cred c` am fost disperat`. Pasul urm`tor a fost s`-]i ofer aceast`

vacan]` \n care s` te refaci. |ntre timp, problema mea a devenit

tot mai acut`. Acum \n]elegi?

Tess \ncuviin]`.

– M` tem c` nu-mi place \n]elegerea noastr`.

– Tess, e[ti \n convalescen]` \nc`, a[a c` stai câteva zile [i

relaxeaz`-te, f`r` s` te gânde[ti la nimic.

– M` duc cu Benito la Tiran.

– Vino s`-]i vezi camera mai \ntâi. M-am gândit la tine când

am mobilat-o.

Probabil c` atunci \i venise Clarei ideea de a o aduce la

Tanger [i de a o folosi. Urcând treptele \n spatele celeilalte

femei, Tess se \ntreb` de ce se sim]ea stresat` [i deprimat` de

faptul c` fosta ei mam` vitreg` voia s` prind` \n mreje un alt

b`rbat. La ce se a[teptase, de fapt? Cei trei ani \n care tat`l ei

26 MARY ESSEX

fusese c`s`torit cu Clare, ar fi trebuit s-o preg`teasc` pentru ce

era mai r`u. Clare nu avusese sentimente profunde pentru

niciun b`rbat din via]a ei.

|i pl`cea s` fie m`ritat`, s` aib` propria ei cas`, dar mai mult

\i pl`cea "Clubul femeilor"... sau oare clubul fusese paravanul

perfect pentru altceva?

Tess \ncepu s` suspecteze c` [tia prea pu]ine despre Clare.

Trebuia oricum s` se gândeasc` mai mult la propunerea ei; \[i

dori s` nu fie atât de \ngrijorat` \n privin]a micului Benito.

Clare o conduse \ntr-un dormitor decorat \n culori pale; un

pat mare \n mijloc, mobil` \n culori deschise, un fotoliu

confortabil, covoare bej. Una din valizele ei fusese a[ezat` pe

un scaun a[teptând s` fie deschis`, iar Clare spuse:

– Sunt sigur` c` abia a[tep]i s` te schimbi \n ceva r`coros.

Te rog, las`-m` s` trimit copilul cu [oferul.

– Nu, m` duc chiar acum s` rezolv problema. Clare...

– Poftim, draga mea?

– Nu cred c` pot r`mâne s` te ajut, \n condi]iile \n care vrei

tu.

– Nu? Atunci r`mâi \n condi]iile tale, Tess, spuse Clare

foarte generoas`. Este nevoie aici de tine. V`zând cum ar`]i

acum, nu te pot l`sa s` pleci. Relaxeaz`-te pu]in. Nimeni nu-]i

va cere nimic, fii sigur` de asta. Clare deschise u[ile dulapului.

Ai loc destul pentru toate rochiile tale.

Tess se sim]ea dezam`git`, \i era cald.


– Pot s` iau ma[ina? M` \ntorc foarte repede, sper.

– Sigur c` da. Nu trebuie s` te gr`be[ti, Yusef te va duce la

adresa indicat` [i te va a[tepta acolo. Nu te gr`bi; a[ merge [i

eu cu tine, dar...

– Nu este nevoie. Te superi dac` te rog s`-l chemi pe

Benito?

Copilul veni repede.

– Mergem la tata?

– Da. Ai b`ut ceai?

– Nu, limonad` [i am mâncat pr`jituri. Ie[i \naintea ei din

cas`, urc` pe bancheta din spate a ma[inii [i-i f`cu loc.

– Sunt atât de fericit! Crezi c`-l vom g`si pe tata?

– Sigur c` da. Apoi \i spuse [oferului; mergem \ntr-un loc

numit Cuera.

Când ma[ina porni, Clare le f`cu semne de \ncurajare. Tess

se relax` pe bancheta din spate, sim]ind brusc o stare de

epuizare; fusese cea mai lung` zi de la accident. O durea capul,

era dezam`git` [i se temea c` lucrurile nu erau a[a cum [i-ar fi

dorit. |ncerc` s` [i-o alunge pe Clare [i problema ei din minte,

m`car pentru câteva ore.

Se va gândi mâine la propunerea ei.

Ma[ina str`b`tuse cartierul lui Clare, unde p`s`rile de curte

erau la fel de numerase ca [i copiii, [i ajunser` pe un bulevard.

Dup` o vreme, \n fa]a lor ap`ru o vale la cap`tul c`reia se vedea

marea [i cartierul Tiran ridicat \ntr-un golf.

28 MARY ESSEX

– Adresa este Cuera, i se adres` Tess [oferului. {ti]i unde

este?

Yusef i se adres` cu polite]e, dar f`r` a \ntoarce capul spre

ea.

– Cuera este o pia]`, doamn`. Mai [ti]i altceva?

– |l caut pe domnul Boyd Westland.

Omul \ncuviin]`. Când ajunser` la Cuera opri ma[ina. |n

mijlocul pie]ei se afla o fântân` \nconjurat` de case ascunse de

palmieri [i curmali, de portocali. Mai v`zu câteva magazine

mici, o cafenea [i un oficiu po[tal unde se afla un singur om.

Spre acesta se \ndrept` Yusef. Omul f`cu un gest cu mâna spre

o cas` mic`, ce avea o verand` \n fa]`. Yusef reveni la ma[in`,

mai merse câteva zeci de metri [i opri \n fa]a unei case care se

numea Las Perlas. Tess cobor\ [i-l lu` pe Benito de mân`.

– Am ajuns, b`iete. S` sper`m c` tat`l t`u este acas`.

– Crezi c` ar putea fi plecat?

– Nu [tiu, s` vedem. O s` te po]i juca de-a v-a]i ascunselea

aici, este destul spa]iu, spuse Tess. Ap`s` pe butonul soneriei

[i a[tept`.

Trecur` câteva minute pân` se deschise u[a. Se privir` \n

ochi, ea [i b`rbatul cel \nalt. Avea un chip pl`cut, cu p`rul

bogat dar disciplinat, ro[u cu fire negre [i ochi verzi care o

scrutau curio[i.

Purta un tricou [i blugi vechi, decolora]i.

– Tat`! strig` Benito [i se arunc` \n bra]ele b`rbatului.


Tess ignor` figura domnului Westland, care ilustra o

consternare total`.

– Bun` ziua, \i spuse. Sunt Tess Carlen. Am fost pe acela[i

vapor cu Benito [i... ei bine, este o poveste lung`. Ar`ta]i

surprins, deci presupun c` n-a]i primit telegrama?

El p`ru s` revin` la realitate.

– Am fost plecat toat` ziua, de fapt, abia am sosit. V` rog,

intra]i.

Nu era chiar o invita]ie plin` de c`ldur`, dar un b`rbat care

se uita speriat la propriul copil pe care nu-l v`zuse de doi ani...

era bine c` nu-i \nchisese u[a \n nas.

Intrar` \ntr-un hol mic, unde se afla un mic stand plin cu

ziare [i un cuier pe care era atârnat` o panama veche. El

deschise o u[` [i p`trunser` \ntr-o \nc`pere care mirosea a

cear`, unde se afla mult` mobil` de culoare neagr`. O \nc`pere

\ntunecat`, dar pl`cut` \ntr-un fel.

Omul dep`rt` copilul de el [i-l privi:

– Ei bine, ai crescut mult. Ce cau]i aici?

Tess \i spuse:

– Unde s` se duc`, dac` nu la tat`l lui? Nu l-a]i primit prea

c`lduros. Murea de ner`bdare s` ajung` aici, era sigur c` totul

va merge ca pe roate dup` ce v` va \ntâlni. Dar dup` cum v`d...

– Sta]i pu]in, miss, o opri omul calm, studiind-o,

observându-i umerii firavi. Dup` cum ar`ta]i, cred c-ar fi bine

s` nu v` ambala]i prea tare [i s` lua]i loc. Nu-mi plac femeile

30 MARY ESSEX

care le[in`, mai ales \n casa mea. A[tept` ca Tess s` se a[eze pe

un scaun, apoi se uit` la copil: m` uime[ti, Benito. Du-te [i vezi

casa pân` discut cu miss Carlen. Urc` la etaj mai \ntâi.

– Nu-]i place s` stau aici? se precipit` copilul. Sunt cuminte,

tat`, dar Carmela este o proast`.

– Ar fi mai bine s`-]i ascul]i tat`l, Benito, interveni Tess.

Du-te [i viziteaz` casa, dar nu atinge nimic.

Benito oft` din tot sufletul [i ie[i, iar Tess ridic` privirea

spre b`rbatul din fa]a ei.

– Cine este Carmela?

– A avut grij` de Benito la Salamanca [i a mers cu el pe

vapor pân` la Oporto. De acolo a p`r`sit vasul, l`sând copilul

singur. C`pitanul m-a rugat s`-l aduc la Tanger. V-au telegrafiat

de pe vas. N-a]i fost aici?

– Am fost doar noaptea, dar n-am primit nimic. Sunt luat

prin surprindere [i nici nu cred c` pot p`stra copilul aici.

– Nu? spuse Tess cu ochii mari.

De ce nu?

– Din cauza acestei case, nu este adecvat` cre[terii unui

copil. Miss Carlen, [tiu c` nu este problema dumitale, o s`

aranjez ceva. Mul]umesc c` mi l-ai adus aici.

– Nu ave]i vreo servitoare care s` aib` grij` de el?

– Am o servitoare, dar ca s` ]ii un copil chiar [i câteva zile,

\]i trebuie mai mult.

– Dar el crede c` va locui cu dumneata de acum.


– Imposibil! exclam` omul. Va trebui s` se \ntoarc` la

Salamanca. B`nuiesc c` bunica lui va avea grij` de el dac` va fi

bine pl`tit`.

– Cum po]i vorbi astfel, domnule, despre propriul dumitale

copil? \l interpel` Tess. Are nevoie de dumneata, nu vezi? Este

un copil sensibil [i inteligent. Cum po]i s`-i faci asta, domnule

Westland?

– Nu vrei s` m` la[i s` fac ce consider c` trebuie f`cut?

Lucrez greu [i lipsesc nop]ile de acas`. Dac` venea cu femeia

aceea, Carmela, puteam s`-l ]in aici o vreme, dar a[a, este mai

bine pentru el s` se duc` imediat \napoi. Cu câteva minute \n

urm` eram liber.

– Nu erai liber, domnule Westland, altcineva \ndeplinea

obliga]iile dumitale. Dar, te rog, nu-l l`sa pe copil s` vad` cât

de mult \]i pas` de el.

Omul ezit` o clip`, apoi o \ntreb`:

– Ai probleme, miss?

Tess zâmbi.

– |ntrebarea dumitale sun` cel pu]in ciudat \n acest context,

n-ai destule probleme?

– Le pot rezolva. Dumneata, miss, ]i le po]i rezolva singur`?

– Eu n-am probleme.

– Ai fost bolnav`?

– Da.

– Stai \n Tanger?

32 MARY ESSEX

– Da.

– Nu vrei s`-mi spui mai mult?

Ea \l privi.

– De ce a[ face-o, domnule Westland? E[ti un str`in [i nici

nu-mi place impresia pe care mi-ai f`cut-o. Te rog... m` simt

obosit`, a[ putea pleca?

El o lu` de bra].

– A[teapt` pu]in, s` bem un pahar \mpreun`, [i nu-mi mai

pune \ntreb`ri.

Sim]indu-se istovit`, Tess nu mai avu putere s` se

\mpotriveasc`. Se a[ez`, sim]ind o oboseal` acut`, mai ales a

picioarelor. Lu` paharul oferit de el [i sorbi din ceva ce avea un

gust vag de whisky, dar era mai amar.

– Te voi duce eu la hotel, spuse Westland. La care stai?

– Locuiesc la ni[te prieteni.

– Atunci, nu-i l`sa s` te scoat` prea mult la distrac]ii, nu pari

prea s`n`toas`.

Tess nu vru s`-i explice. Ar fi vrut s` ajung` cât mai repede

\napoi, la Clare; nu avea chef s` se afle \n aceast` \nc`pere cu

acest b`rbat, care nu [tia nimic despre ea [i nici nu trebuia s`

[tie. Nu p`rea un om care \[i iube[te semenii, ci unul autoritar

[i plin de sine, care voia s`-i transmit` c` este un b`rbat

puternic, care [tie ce face. Era prea rece [i insensibil pentru ca

ea s`-l plac`. Dar cum ajunsese s` se \nsoare cu o spaniol`?

– Locuie[ti permanent aici? \l \ntreb` ea.


– Poate, câ]iva ani.

– Nu ]i se pare mai interesant` Spania sau Anglia?

– Am venit aici pentru c` am vrut, miss Carlen. Scuz`-m`,

poate sunt cam dur, dar n-am mai avut prilejul s` \ntâlnesc

tinere ca dumneata. Am treizeci [i trei de ani, miss, [i am

cunoscut destule femei pân` acum. Mi-am cam pierdut

interesul, trebuie s` recunosc. Dar dumneata e[ti la \nceputul

vie]ii [i \ntr-o zi poate vei g`si b`rbatul care se va oferi s` aib`

grij` de tine.

– Trebuie s` se \ntâmple a[a?

– Citesc ceva \n privirea dumitale, miss, care-mi spune c` ai

avut de suferit de curând. Se va g`si un b`rbat care s` vrea s`

te consoleze.

– Cât e[ti de atotcunosc`tor, domnule Westland.

Mul]umesc pentru b`utur`, acum chiar trebuie s` plec. Dac`

trimi]i copilul \napoi la Salamanca, f`-o cu grij`, s` nu simt` c`

nu-l iube[ti. Are mare nevoie de dragoste [i de \n]elegere.

– Adev`rat? Atunci, acesta ar putea fi motivul pentru care

s`-l trimit \napoi. Vrei s` te asigur \nc` o dat` c` va fi bine

\ngrijit acolo?

– Nu, sunt sigur` c` a[a va fi. A[ vrea s` cred c`-l vei iubi,

dar poate \]i cer prea mult.

– Ai venit cu o ma[in`, miss? Ea \ncuviin]`.

– Este dincolo de gr`dina dumitale. Apoi, Tess f`cu o pauz`;

scuz`-m`, domnule, dar ai v`zut-o vreodat`?

34 MARY ESSEX

El zâmbi.

– Am \nchiriat casa, dar gr`dina nu m-a interesat.

– De ce se nume[te Casa Perlelor?

– Proprietarul este un tip foarte sentimental. A numit-o a[a

când so]ia i-a n`scut primul copil. Perlele erau so]ia [i copilul,

desigur. Perle nepre]uite, dup` cum mi-a spus, cu r`suflarea lui

care duhnea a usturoi.

– De[i se vede c`-l dispre]uie[ti, cred c` este un om a[a cum

mi-ar pl`cea s` fie [i al]ii. Iar Benito este mai mult topaz decât

perl`, dar....

– Nu -mi plac astfel de compara]ii, miss. Dar pari cam

anemic`. Ai grij` de dumneata.

Tess vru s` se \ntoarc` [i s` plece spre ma[in`, dar tocul

pantofului i se prinse \ntr-una din cutiile cu juc`rii ale lui

Benito, pe care [oferul le l`sase pe pragul casei [i fu nevoit` s`

se aga]e de c`ma[a lui Westland ca s` nu cad`. P`li brusc. El o

prinse de ambele bra]e.

– Dumnezeule, spuse el, chiar e[ti bolnav`.

– Nu, acum m` simt bine. Respir` adânc, se for]` s`-i

zâmbeasc`. Din anumite motive nu-i putea spune mai mult,

nu-i putea explica nimic, mai ales despre teama de o nou`

fractur` dup` ce i se scosese ghipsul.

El se \ncrunt`, apoi o lu` dup` umeri cu grij` [i o conduse

la ma[in`, a[ezând-o cu aten]ie pe bancheta din spate, apoi o

salut` \nclinând din cap.


Ea \i r`spunse la fel [i ma[ina porni spre strada principal`

din Tiran.

{i acum gata, se terminase totul, \[i spuse Tess, cu toate c`

sim]ea o senza]ie de gol inexplicabil \n suflet.

Ciudat b`rbat tat`l lui Benito. {i misterios. Lucra foarte

mult, dar la ce anume, nu-i spusese. A ce ar`ta; artist, agent,

scriitor? Nu, niciuna din acestea. P`rea mul]umit s` tr`iasc` \n

acea cas` \ngrijit`, \n loc s` se \ntoarc` \n Anglia dup` moartea

so]iei sale. Dar ce fac de obicei englezii la Tanger?

|[i aminti chipul lui când \i spusese c` Benito \l consider`

cel mai bun om din lume. O privise v`dit nemul]umit, cu

cinism, [i-i r`spunsese:

– Ei, pentru asta trebuie s`-l trimit \napoi, la bunic`-sa. I se

p`ru dintr-o dat` important de [tiut. De ce spusese asta? {i de

ce un b`rbat, care se ar`tase atât de receptiv fa]` de o

necunoscut`, era atât de pu]in receptiv fa]` de propriul s`u fiu?

Tess zâmbi amar. Dac` ar fi fost cea care era de obicei, i-ar

fi dat câteva r`spunsuri ustur`toare acestui Boyd Westland!

Când ajunse \n fa]a casei lui Clare, atmosfera i se p`ru calm`

[i sigur`. Totu[i, ezit` \nainte de a intra. Din verand` z`ri un

b`rbat solid, care str`b`tea \nc`perea cu pa[i mari. Urc` repede

scara care ducea direct la camera ei pentru a-l evita.

|n camer`, Clare \i pusese garoafe ro[ii \ntr-un vas de lut [i

fructiera era plin` cu banane, mandarine, curmale [i struguri,

culese recent.

36 MARY ESSEX

Rochiile \i erau aranjate cu grij` \n dulap, iar valizadisp`ruse.

Tess nu putu s` nu se gândeasc` la asem`narea dintre ea [iBenito. Amândoi veniser` plini de speran]` la Tanger a[teptânds` fie primi]i cu afec]iune, dac` nu chiar cu dragoste, [i fuseser`dezam`gi]i.

Dezbr`c` rochia cu care fusese \mbr`cat` pe drum; sesim]ea obosit`, avea nevoie de baie [i de un somn bun.

Mâine va fi capabil` s` \nfrunte via]a.


Capitolul 2

Victor Mears era un b`rbat \nfloritor, care d`dea impresia c`iube[te cam mult toate lucrurile materiale. |i pl`cea s`m`nânce bine, s` savureze vinul, nu-[i bea niciodad` cafeauaf`r` lichior [i nu se ridica de la mas` f`r` s` fumeze o ]igar` defoi. Era expansiv [i zâmbea mereu, iar figura lui, care fusesecândva atr`g`toare, ar`ta acum mici depozite de gr`sime. Aveaochi alba[tri care p`reau \ncastra]i \n ni[te buzunare degr`sime, un nas drept, gura cu buzele bine conturate. P`rulpiept`nat spre spate fusese de culoarea nisipului, iar acum\ncepuse s` \nc`run]easc`.

Tess l-a \ntâlnit chiar din prima zi a [ederii ei la Tanger.Când coborâse la mas`, cei doi discutau vesel, ie[ind dinsalonul alb -albastru.

– A, iat-o pe Tess! exclam` Clare vesel.

De ce n-ai coborât s` bem ceva \mpreun`? }i-l prezint pe

Victor. Ea este Tess, fiica defunctului meu so].

Victor lu` mâna lui Tess [i-i zâmbi.

– M` bucur s` te cunosc. Ia loc, te rog.

Victor \i oferi un scaun.

– {tiu c` par fragil`, spuse ea. Dar dac` voi mânca m`car

jum`tate din ce mi s-a adus, m` voi \ngr`[a ca o pisic`.

– Foarte bine, pe mine m` sperie femeile foarte slabe. Am

auzit c` ai trecut prin momente dificile, a[a mi-a spus Clare.

Bine c` a reu[it s` te aduc` aici! Te va \ngriji aici, iar eu voi fi

de ajutor cu tot ce pot.

– Sunte]i foarte amabil, domnule Mears.

– Spune-mi Victor, te rog. Aproape c` fac parte din familie.

– Sigur c` faci, dragul meu. Vreau s` v` \n]elege]i foarte

bine, interveni Clare.

– Pentru mine nu va fi greu, spuse Victor.

Tess \i zâmbi a[a cum ar fi vrut Clare.

– Sunte]i englez? \l \ntreb`.

– Sigur c` este, r`spunse Clare \n locul lui.

El o privi cu aten]ie peste mas`.

– E o \ntrebare bun`. Sunt englez, Clare? Sunt englez? Nu

foarte, dac` sunt sincer. M-am n`scut \n Anglia, Tess, dar atât.

Am f`cut [coala \n Fran]a [i am intrat \n cercul de afaceri al

tat`lui meu de tân`r. Am tr`it de atunci \n Italia, Spania, Grecia

[i Israel. Cred c` sunt cosmopolit.


– Sun` interesant.

– Chiar este interesant pân` la patruzeci de ani. Dup`

aceea, \ncepi s` te \ntrebi dac` cei care au o familie sunt mai

câ[tiga]i. Doresc s` m` a[ez, cum se spune.

– |]i doresc noroc.

El \i mul]umi [i -[i dedic` aten]ia consomeului [i restului de

feluri de mâncare expuse pe mas`. Tess \ntâlni privirea lui

Clare; ceva din ochii ei verzi o aten]iona. Clare avea ceva din

acea v`duv` neagr` care-[i etaleaz` nurii la \nceput pentru a-[i

devora mai apoi partenerul. Acest individ, Mears, nu era so]ul

ideal pentru ea, dar era \ndr`gostit nebune[te, [i asta se vedea

cu ochiul liber. Tess avea o anumit` doz` de \n]elegere pentru

orice \ndr`gostit, chiar [i pentru acest individ, c`ruia \n pl`cea

excesul de colonie.

Cu o zi \n urm`, Tess fusese prea obosit` de c`l`torie ca s`

mai reflecteze la propunerea lui Clare, dar diminea]a se

gândise mai bine. Clare nu-l iubea pe acest Mears, era evident,

dar ducea o via]` \mbel[ugat`, la un standard destul de ridicat,

cu servitori [i gr`dinar. Rochiile ei costau foarte mult, la fel

interven]iile chirurgicale. Dac` tr`ise tot a[a \n ultimul an,

Clare nu mai avea bani \n banc` din vânzarea casei.

|n timp ce li se servea salata de crabi, Clare \ntreb`:

– Victor, cuno[ti o maseuz` bun`? Tess trebuie s` continue

tratamentul pentru um`rul cu probleme [i i-am spus c` tu [tii

tot ce se \ntâmpl` aici la Tanger.

40 MARY ESSEX

– M` gândeam s` mergem la clinica Doria. Au toate

serviciile acolo; este cea mai bun` clinic` de pe coast`. Te duc

eu acolo mâine, dac` dore[ti.

– Nu vreau s` te deranjez atât de mult. M` pot duce cu un

taxi.

– Nici s` nu aud! Te duc chiar eu mâine, insist` Victor.

– Vezi? }i-am spus c` lui Victor \i place s`-i ajute pe cei din

jur. Las`-l s` te duc`, Tess.

– O s` telefonez dup`–amiaz` [i fac o programare, continu`

Victor. Ortopezii de acolo sunt \n marea lor majoritate francezi.

Ai dureri mari la um`r? o \ntreb` el.

– Nu foarte mari, dar simt c` um`rul \mi este sl`bit.

– {i piciorul?

– Nu pot merge prea mult, devine dureros.

– O s` te punem pe picioare cât stai aici, promise Victor.

Sunt fericit c` te pot ajuta.

{i chiar a[a era; omul era mul]umit s`-[i aduc` \ntr-un fel

contribu]ia. Cum putea Clare s` fie atât de crud` cu el? Era

pu]in cam gras, dar asta era normal pentru c`-i pl`cea s`

m`nânce, dar \n rest era un om cu un suflet mare. Iar dac` ea

ar fi vrut, ar fi reu[it s`-l conving` s`-[i schimbe obiceiurile

legate de mâncare. Numai c` lui Clare nu-i p`sa de el.

Victor \i spuse tot ce voia s` [tie despre Africa musulman`,

arhitectur` [i muzic`. Deschise aparatul de radio [i-i traduse ce

se spunea pe diferite posturi. |i traduse din arab` tot ce o


interesa. Când el \[i termin` ]igara de foi, Tess \l pl`cea [i-l

respecta pe acest b`rbat, care o iubea pe Clare. Pe el trebuia

s`-l ]in` ea ocupat, pentru ca mama ei vitreg` s` se distreze cu

acel spaniol. Dar Tess era con[tient` c` acest om merita

sinceritate, iar Clare nu era capabil` de asta.

Spre uimirea ei, Clare a fost foarte \n]eleg`toare, bun` [i

calm` tot restul zilei, ba chiar a insistat ca Tess s` se duc`

devreme la culcare.

Diminea]a urm`toare, Tess avu ocazia s` fac` prima vizit` \n

Tanger, mai precis acea zon` care trebuia traversat` pentru a

ajunge la clinica Doria, aflat` \n cealalt` parte a ora[ului. Erau

mul]i oameni pe str`zi, care discutau, beau cafea sau ciocolat`,

f`ceau cump`r`turi. Un [ir de m`gari \nc`rca]i cu marf` sau pe

spinarea c`rora se aflau femei berbere \n rochii viu colorate [i

p`l`rii de pai, \ngreunau circula]ia. Au fost nevoi]i s` parcheze

la mare distan]` de clinic`, dar nu era prea cald [i Victor era un

tovar`[ pl`cut.

– Ora[ul `sta func]ioneaz` permanent, zi [i noapte, \i spuse

el. Te voi duce \mpreun` cu Clare la Casbah [i la ruinele

romane, la far, la cluburi, sau cazinou, dac`-]i place. O s` te

ducem \n locuri diferite, ca s` nu te plictise[ti. |n seara asta o

s` cin`m la un prieten, un colonel din armata indian`, care s-a

retras aici cu câ]iva ani \n urm`.

Dup` câteva minute, Tess era prezentat` unui chirurg

ortoped, care apoi o conduse la doctori]a Sheila Vernet. Era o

42 MARY ESSEX

femeie \n jur de treizeci de ani; avea p`rul tuns scurt, o fa]`

frumoas` cu pielea \ntins` [i tr`s`turi regulate. Ca mai to]i

europenii din aceste locuri, era corcitur`; jum`tate

fran]uzoaic`, jum`tate englezoaic`. Oricum, primise educa]ie

englezeasc`, [i avea un fel foarte candid de a fi.

– Urmeaz` s` vii aici trei dimine]i pe s`pt`mân`, \i spuse lui

Tess. Po]i veni?

– Da, este perfect.

– Bine. {tiu c` piciorul s-a vindecat, dar a[ vrea s` te \ntinzi

aici pe canapea, s` verific [i eu. Ai avut fractur` de tibia [i fibul`,

da?

– Exact.

|n clipa aceea b`tu cineva la u[`, apoi un b`rbat vâr\ capul

pe u[`.

– Sheila, trebuie s` discut`m despe pacientul Tashfin.

Spunea c`-l oper`m mâine.

Sheila \l privi cu prietenie.

– Ce-ai f`cut azi-noapte? Nu-mi place cum ar`]i.

– Am stat acas`.

– Am aici ceva care te-ar putea interesa. Aceast` pacient`

s-a salvat de ni[te coaste rupte [i alte r`ni interne amortizând

lovitura cu um`rul [i piciorul drept.

Când se apropie de pat, el nu se uit` la chipul lui Tess. |i

pip`i piciorul, apoi exclam`:

– Ce minune cum se sudeaz` osul tân`r!


Dar data viitoare când o s` mergi cu vitez` mare, poate n-o

s` mai ai la fel de mult noroc. Apoi ridic` privirea spre Sheila,

spunându-i; nu iau prânzul aici, Sheila, trebuie s` m` duc

acas`.

Tess o auzi \ntrebându-l:

– S-a \ntâmplat ceva?

– Nu, sunt detalii care m-ar putea solicita cam mult \n zilele

urm`toare.

– Pot s` te ajut cu ceva?

– Dac` va fi cazul, o s` te anun].

Cu acestea, plec`. Tess cobor\ de pe pat [i ie[i pe hol, unde

o a[tepta Victor Mears.

– Cuno[ti un b`rbat numit Westland?

– Doctorul Westland? |l cunosc.

– |]i aminte[ti c` am adus un copil cu mine de pe vapor?

Este fiul lui.

– Adev`rat? L-ai cunoscut la Tiran?

– Da, dar n-am [tiut c` este doctor.

– Este patolog. Se ocup` de laboratorul clinicii. Victor o

privi cu aten]ie. Pari afectat`.

– Cred c` faptul c` l-am v`zut pe acest b`rbat. De fapt, nici

nu m-a privit.

Victor se opri.

– Ciudat; este un tip rezervat. Poate c` nu te-a salutat

pentru c` era de fa]` logodnica lui, Sheila Vernet.

44 MARY ESSEX

– Mi se pare un tip ciudat, dar n-a[ putea spune din ce

motiv.

Dar, \ntr-un fel, [tia. Acest b`rbat era un paradox. |n clinic`

ar`ta a[a cum trebuie s` arate un medic; acas`, prefera stilul

sportiv. Tess urc` \n ma[in` \nc` gândindu-se la el.

Fusese afectat` c` Westland o tratase ca pe cineva complet

necunoscut; poate c` nici nu voise s` lase impresia c` o

cunoscuse. Tess sim]i cum o cuprinde furia \mpotriva acestui

b`rbat. Era ca [i cum ar fi \nvinuit-o c` i-l adusese pe Benito!

– O s` te duc s` bei cafeaua \ntr-un restaurant irlandez, apoi

mergem la consulat. Ai nevoie de picioare bune pentru Casbah

[i pentru pie]e. Nu este o idee rea s`-]i faci o idee general`

despre Tanger vreo dou` s`pt`mâni, cât faci tratament, apoi s`

\ncepi s`-l cuno[ti pe \ndelete. Turi[tii nu-[i \ng`duie timp

destul ca Tangerul s` le intre \n piele.

Restul dimine]ii petrecute cu Victor a fost destul de pl`cut;

au b`ut cafea \ntre palmieri [i au fost distra]i de o maimu]ic`

machiat`, cu un fes roz.

Când ajunser` acas`, \n fa]` era parcat` o limuzin`. Victor

\ncepu s` râd`.

– Este a lui Ramon Guevara, cred c` s-a autoinvitat la mas`.

Este ca [i al]i b`rba]i atras de Clare, iar ea fiind o femeie foarte

pl`cut`, nu-l dezam`ge[te.

S-ar putea s`-]i plac` acest Ramon. Este un b`rbat foarte

frumos.


Tess \ncepu s` se \ntrebe cum f`cuse oare Clare s`-l

g`seasc` atât de repede pe spaniol [i s`-l invite la mas`? Mai

ales când Victor era ocupat cu altceva. Dar când o v`zu pe

Clare, elegant`, proasp`t coafat` [i mai ales cum o privea

Ramon, realiz` imediat c` era \ndr`gostit de ea, sau c`-i pl`ceau

toate blondele.

Era un b`rbat \nalt, brunet, cu pielea m`slinie [i deosebit de

frumos, cu ochi negri pu]in distan]a]i. Era manierat, dar Tess

afl` c` asta se datora faptului c` era spaniol, pentru c` ei aveau

capacitatea de a face o femeie s` se simt` extrem de bine \n

prezen]a lor. Când o privi pe Tess, ea \i sim]i privirile foarte

intens.

– A[adar, ea este frumoasa Tess din Anglia, zise el cu mult`

c`ldur`; abia am a[teptat s` te cunosc, señorita. Pot s`-]i urez

bun venit la Tanger?

– Mul]umesc, zise Tess, retr`gându-[i mâna din palmele lui

mari. {i eu am auzit de dumneata, tot de la Clare.

– I-am spus c` e[ti unul din prietenii no[tri, \l l`muri Clare.

Victor, sper c` a]i rezolvat toate problemele?

– Sigur c` da. Ie[im undeva la prânz? o \ntreb` el.

Clare \i zâmbi mieros.

– Te superi dac` mânc`m aici? Deja l-am mobilizat pe

Pedro.

– Dac` a[a vrei tu, draga mea... Tess se scuz` [i se duse \n

camera ei, pentru a se schimba \ntr-o rochie \nflorat`.

46 MARY ESSEX

Când cobor\, cei doi b`rba]i discutau, iar Victor \i oferi [i ei

gin. Spaniolul o ajut` s` se a[eze [i-i atinse ca din \ntâmplare

um`rul gol. Era un b`rbat foarte atr`g`tor, recunoscu Tess.

Unul de care te puteai bucura, dar \n care nu puteai avea

\ncredere.

|n timpul mesei, Victor \l men]ion` pe doctorul Westland.

– |l cuno[ti, nu? \l \ntreb` pe Guevara. {tiai c` are un copil?

Tess a venit cu el pe vapor.

Spaniolul ascult` cu interes detaliile.

– A]i fost acas` la el, señorita? Locuie[te singur, nu?

Ea \ncuviin]`. Dup` \ntâlnirea de diminea]`, ajunsese la

concluzia c` doctorul Westland nu-[i dorea fiul aproape din

cauza doctori]ei Vernet. Poate femeia nu [tia de existen]a lui

Benito. Era evident acum c` el nu spusese nim`nui de sosirea

copilului. Tess ar fi vrut s` [tie de ce Benito nu era bine primit

\n casa tat`lui s`u, de ce Westland nu-i spusese doctori]ei

despre existen]a fiului s`u.

– Trebuie s`-l revezi? o \ntreb` Ramon.

– Nu, [i sunt fericit` c` este a[a. Azi-diminea]` nici n-a dat

semne c` m-ar fi recunoscut cumva.

– Pentru asta ar trebui provocat la duel! exclam` Ramon. |l

cunosc din vedere pe Westland, dar nu [tiu ce fel de om este.

– Rece, retras, dar bun specialist. Nu-[i iube[te fiul [i cred

c` nu [i-a iubit nici nevasta. Cred c` o admir` pe doctori]a

Vernet [i c` vor face un cuplu bun.


– {i admira]ia este de-ajuns pentru o c`snicie bun`?

– Cred c` se [i aseam`n` mult.

Ramon ridic` din umeri.

– Este ceva ce nu pot \n]elege. Exist` c`s`torii aranjate [i \n

Spania, dar nu se mai practic`. Chiar dac` un b`rbat a mai fost

\nsurat, mai poate avea sentimente [i pentru a doua so]ie.

Clare spuse, cu oarecare am`r`ciune \n glas:

– Consider c` oricine, b`rbat sau femeie, este mai bun

partener dup` ce prima cas`torie s-a terminat nesatisf`c`tor

pentru el sau ea. Nefericirea te face mai \n]eleg`tor, mai

iert`tor.

Victor o aprob`, desigur, de[i n-o f`cu \n vorbe.

Tess era teribil de revoltat`. Niciuna din c`sniciile lui Tess

nu fusese nefericit`, iar \n cei trei ani cu tat`l ei, Clare avusese

parte de prea mult` \n]elegere.

Privind-o, Clare \n]elese la ce se gândea [i spuse:

– Nu vre]i s` bem cafeaua afar`? Nici briza nu adie ast`zi \n

patio. Era destul de pl`cut afar` [i conversa]ia se desf`[ur`

mult mai bine. Tess era inclus` \n discu]ie, dar nu vorbi prea

mult. Urm`rea cu interes piesa de teatru \n care erau implica]i

cei trei [i observ` c` fosta ei mam` vitreg` era o femeie

inteligent` [i pl`cut`.

|n privin]a spaniolului, Tess nu era sigur`. Mai arunca din

când \n când câte o privire \n direc]ia Clarei, dar când o privea

pe ea privirea lui avea aceea[i intensitate.

48 MARY ESSEX

Amândoi b`rba]ii plecar` pe la trei [i Clare se \ntinse ca o

pisic` lene[`.

– |mi face pl`cere s`-i am pe amândoi; po]i \n]elege asta?

– La tine, da, pot s` \n]eleg, zise Tess, pentru c` te joci cu

amândoi.

– Nu este un sport, zise Clare. Am \nceput s` nu prea mai

am bani.

– Dar asta nu pare s` te sperie.

– Nu, sigur c` nu, pentru c` exist` Victor. Dar ce p`rere ai

de Ramon?

– Este un tip fascinant, dar nu po]i avea \ncredere \n el.

Poate va avea o aventur` cu tine, dar nu te va lua de nevast`.

Clare o privi, u[or indignat`.

– Ai paria cu mine?

– Nu este un subiect pe care s` pariezi.

– |n acest caz, m` condamni dac` \ncerc?

– Nu, dac` e[ti \ndr`gostit` de el. Indiferent ce s-ar

\ntâmpla, nu cred c`-l po]i afecta.

– Ce plin` de \n]elepciune suntem la doar dou`zeci [i doi

de ani! exclam` Clare cu sarcasm. Ce altceva ai mai \n]eles?

– C` pe Victor l-ai putea r`ni foarte u[or. Este un b`rbat

sensibil.

Clare pufni \n râs.

– Sensibil? Victor? Este un om afaceri bogat, dar care mai

vrea bani. Vrea o nevast` care s` arate bine, s` [tie s` se


\mbrace. Este generos, amabil, dar nu sensibil, draga mea.

Ramon este cel sensibil, un artist \n ale vie]ii. El este

proprietarul hotelului Mirzeh de pe coast` [i are un

apartament acolo. Cânt` la pian, scrie [i picteaz`. Desigur, este

un diletant. Când \l vei descoperi, te vei \ndr`gosti de el.

Numai c` nu trebuie s-o faci, pentru c` \mi apar]ine.

– O s` ]in minte asta.

– Nu fi dezam`git`. E[ti capabil` s`-]i pierzi capul pentru el

ca orice femeie, dar alege pe altcineva, el este al meu! M` tem

c` nu exist` pe aici genul t`u de b`rbat; `[tia de obicei stau pe

acas` [i-[i croiesc viitorul.

Era o aluzie nepl`cut` la tat`l ei, ceea ce pe Tess o f`cu s`

se ridice.

– Am ni[te scrisori de scris.Te deranjeaz` dac` plec?

Pe Clare n-o deranja câtu[i de pu]in ce spunea Tess.

|ntotdeauna avea aceea[i atitudine deschis`, pl`cut`, fa]` de ea.

Asta \nseamna c` ajunsese unde voia, se lini[ti Tess.

Trei dimine]i pe s`pt`mân`, Victor o \nso]ea pe Tess la

tratamente, iar seara ie[eau \n diverse locuri, \n patru; Clare

dansa cu Ramon, \n timp ce Victor, c`ruia nu-i pl`cea dansul,

r`mânea s`-i ]in` companie lui Tess.

|n timp ce Victor mergea cu ea la tratamente, Clare era

liber` [i profita din plin de aceast` libertate.

Chiar la sfâr[itul primei s`pt`mâni de tratament a lui Tess,

ea observ` o schimbare a rela]iei dintre Clare [i spaniol; flirtul

50 MARY ESSEX

fusese \nlocuit de intimitate, de care Victor trebuie s` fi fost

con[tient.

Tess \i spuse c` nu era nevoie s-o \nso]easc` la clinica Doria,

dar el insist`.

– Te sim]i mai bine? o \ntreb` el.

– Mult mai bine.

– Se vede, zise el zâmbindu-i. E[ti \nc` sl`bit`, dar ai \nceput

s` dore[ti s` vezi multe din locurile interesante de pe aici. Sunt

bucuros c` te pot \nso]i.

Dup` primele [ase [edin]e de terapie, Tess se duse la

doctori]a Vernet.

O privi cu mult` curiozitate, \ntrebându-se care era

adev`rata rela]ie dintre ea [i doctorul Westland. Oare vedeau

c`s`toria ca pe o leg`tur` sentimental`, minunat`, \ntre doi

oameni, o leg`tur` care s` devin` tot mai puternic` odat` cu

trecerea timpului? Discutaser` despre Benito? Era posibil ca

Westland s` nu-i fi spus nici acum despre copil?

– |nc` [ase [edin]e de tratament, zise doctori]a. Dac` nu

cedeaz` nici acum durerea de spate, vom face cortizon. |n

Anglia ]i-au f`cut cortizon?

– O singur` injec]ie, care mi-a folosit foarte mult.

– Bine, ne vedem peste o s`pt`mân`, spuse doctori]a.

Din obi[nuin]`, \i spuse “au revoir” la plecare. Tess ie[i, dar

pe coridor \l \ntâlni pe doctorul Westland. Vru s`-l evite, dar el

spuse:


– Bun` diminea]a, miss Carlen. M` bucur c` te-am mai prins

aici, a[ vrea s`-]i vorbesc.

– M` surprinde c` m` mai ]ii minte, domnule, zise Tess

calm.

– Da, se pare c` asta merit. Vrei s` vii \n birou la mine câteva

clipe? Westland deschise o u[` [i aproape o for]` s` intre. Te

rog s` iei loc. Nu te ]in mult.

– Pot sta \n picioare. Ce vrei s`-mi spui, domnule ?

– S` m` scuz, \n primul rând. Dar nu m-ai \ntrebat de

Benito.

– N-am [tiut dac` este bine s-o fac aici, dar este adev`rat, a[

vrea s` [tiu ce mai face [i ce hot`râre ai luat.

– Benito este bine; i-am telegrafiat bunicii, dar n-am primit

r`spuns. Acum, Benito st` cu menajera mea. Dar um`rul t`u

cum merge?

– Nu prea bine, dar am [tiut din Anglia c` recuperarea va

dura mai mult.

– Po]i lua masa cu mine? o \ntreb` Westland.

– Nu f`r` s`-mi anun] prietenii.

– Pe Mears? Este unul dintre acei nemernici boga]i. Ce

rela]ie este \ntre voi?

– Este un foarte bun amic al mamei mele vitrege, iar cu

mine s-a ar`tat foarte bun de cum am venit. |mi place Mears.

– M` rog, zise Westland, cu o grimas`. Ai vrea s` vii la mas`

acas` la mine? Sau este \mpotriva...

52 MARY ESSEX

– |ncerci s` devii obraznic, doctore?

El ridic` o sprâncean`.

– Se poate. |mi cer scuze.

– Nu cred c`-]i pare r`u. Pentru ce m` invi]i la mas`? Acum

câteva zile nici nu m-ai observat...

– {tiu. Nu-]i pot explica acum, aici. Unde te g`sesc la ora

dou`sprezece?

Tess sim]i o curiozitate inexplicabil`; voia s` vad` din nou

casa, se asigur` repede, doar atât.

– Voi fi \n cafeneaua de lâng` spital.

– F`r` prieteni, condi]ion` el.

– Foarte bine. Te a[teptai s` m` vezi ast`zi?

– |n acest scop am venit la spital.

– A[adar, este ceva foarte important?

– Par genul de b`rbat care ar duce acas` o tân`r` pe care

abia a cunoscut-o, doar ca s` se afle \n treab`?

– Bine, doctore Westland, la ora dou`sprezece atunci, la

cafenea.

Victor se ar`t` surprins pl`cut c` ea avea o invita]ie la mas`.

– Poate c` nu te-a recunoscut, acum câteva zile. Am auzit c`

pentru un doctor este mai u[or s` recunoasc` un corp decât un

chip. Bie]ii de ei! Cu toate astea ne sunt indispensabili, dar

n-a[ vrea s` fiu medic pentru toate diamantele Africii. Dup`

plecarea lui, Tess se aranj` pu]in, dorindu-[i s` se fi putut

schimba, dar \[i aminti c` lui nu-i pl`ceau femeile provocatoare.


Cu toate acestea, nu era indiferent; era prea sigur de el.

Inima \ncepu s`-i bat` tare. Ce voia s` discute cu ea? Voia

ajutor cu Benito, probabil? Da, asta trebuia s` fie. Dar de ce nu

apela la doctori]a Vernet? De ce venise la clinic` doar pentru a

o \ntâlni pe ea, Tess Carlen?

La ora fixat`, Westland intr` \n cafenea cu pa[i mari.

– Sper c` n-am \ntârziat. E[ti gata s` mergem?

Ea se ridic`.

– Nu sunt prea convins` c` ar trebui s` merg.

El \ncepu s` râd`.

– Nu pari chiar a[a de speriat`. Oricum, n-am uitat s`ge]ile

pe care mi le-ai aruncat când am uitat s`-i fac o primire

paternal` lui Benito.

– Atunci nu [tiam c` e[ti medic.

– Profesia m` marcheaz` \n vreun fel? Uite, eu simt c` [tiu

cu ce te ocupi \n Anglia, doar privindu-te.

– Adev`rat? Spune-mi, atunci!

– Hai s`-]i spun ce nu faci. El \i deschise portiera ma[inii [i

o ajut` s` se a[eze pe bancheta din spate. Nu ai nicio leg`tur`

cu lumea medical`, e[ti prea vis`toare. Ai putea lucra \n vreun

birou, dar nu cred. Cred c` te ocupi de muzic`, de c`r]i, sau de

pictur`.

– Care dintre acestea?

El \ncepu s` râd`.

– Sunt pe aproape? S` vedem.

54 MARY ESSEX

De art` nu cred, dar poate de c`r]i. A[a este?

– Da, m` ocup de departamentul de carte al unui magazin

universal.

– Sincer s` fiu, am citit \n actele de la clinic`.

– A[adar, nu e[ti chiar atotcunosc`tor!

– Ce p`rere ai de Tanger? o \ntreb` el brusc.

Vorbele ei nu p`rur` prea conving`toare, pentru c`-i era

mai greu decât lui s` schimbe subiectele.

– Exotic, torid, nimeni de aici nu este prea normal.

– Ce g`se[ti anormal la mine?

– Cam toate lucrurile. Mi-ai putea explica de ce m-ai ignorat

când eram \n cabinetul doctori]ei Vernet?

– Este foarte simplu. Erai pacienta ei [i se presupune c` nu

te v`zusem \nainte. Iar atunci nu vorbisem despre Benito cu

nimeni [i aveam multe lucruri \n minte. Dar acum vorbe[te-mi

despre accidentul pe care l-ai avut.

Tess \i povesti cu detalii. El \nclina din cap \n r`stimpuri. La

un moment dat, o \ntreb`:

– Te \n]elegi cu mama ta vitreg`?

– Da, de ce nu?

– {i cu prietenii ei?

– Te referi la Victor Mears?

– Mears are prea mul]i bani, dar este inofensiv; m` refeream

la Ramon Guevara.

– Ramon? |l cuno[ti?


– Toat` lumea \l cunoa[te pe Ramon, señorita, este una din

cele mai cunoscute persoane din Tanger! A \ncercat vreodat` s`

te vad` \ntre patru ochi?

– Nu, niciodat`.

– |mi promi]i ceva?

– Nu [tiu, nu te cunosc aproape deloc.

– Dar suntem englezi amândoi. O s`-mi spui dac` Guevara

vrea s` te vad` \ntre patru ochi?

– Nu [tiu, dar de ce ]i-a[ spune?

El zâmbi.

– Promi]i?

– Nu, pân` nu [tiu despre ce este vorba.

El ridic` din umeri.

– Am ajuns. Ce crezi de cartierul \n care locuiesc? Cuera a

apar]inut unui conte spaniol, care s-a \nsurat cu o frumoas`

maur`. Casa lor era unde sunt acum magazinele. Dar asta a fost

de mult. Casa mea, care este una din cele mai noi, are doar o

sut` de ani. Proprietarul meu are optzeci [i nou` de ani.

– Tiranul este fascinant, admise Tess. Mul]i englezi locuiesc

aici, nu? |l preferi Tangerului?

– Tu nu?

Ea \ntoarse repede capul [i-l privi f`r` a-i r`spunde. El opri

ma[ina. Intrar` \n salonul unde mai fusese [i Westland \i oferi

un gin.

– De obicei nu beau \n timpul zilei, dar asta este o ocazie.

56 MARY ESSEX

E[ti prima englezoaic` pe care o invit \n casa asta.

– Dar nu prima femeie? El ridic` din umeri.

– A doua. Sheila Vernet vine aici duminica.

– O, da, zise Tess calm. Mi-a spus cineva c` sunte]i mai mult

sau mai pu]in logodi]i.

– Mai mult sau mai pu]in, repet` el. Joci golf?

– Nu.

– O s` mânc`m imediat [i dup` aceea discut`m. M` duc

s`-i spun Marthei. Scuz`-m` o clip`.

Tess cercet` \nc`perea \n lipsa lui, dar nu se putea hot`r\ ce

simte. Locul nu ar`ta ca locuin]a unui patolog. Avea chiar [i o

not` de romantism, \[i spuse ea.

– Ce s-a \ntâmplat? o \ntreb` Westland, care revenise.

– Nimic. De ce \ntrebi?

– Pentru c` pari schimbat`. Dar de fapt pe chipul unui tân`r

se pot citi toate emo]iile, nu?

– Pierzi foarte mult dac` treci prin via]` \ncercând s` pari

ceea ce nu e[ti. Nu m` deranjeaz` s` fiu tân`r` [i ignorant`.

– M` faci s` m` simt b`trân [i prea experimentat. S`

mânc`m, \i spuse el, ar`tând spre u[a pe jum`tate deschis`.

Marthe, menajera, era o femeie \ntre dou` vârste, cu tenul

m`sliniu, surprins` c` doctorul adusese o femeie la mas`.

– Marthe m` crede nebun, se confes` el. Când am

angajat-o, a adus o tân`r` foarte frumoas` s` m` serveasc` la

mas`, iar eu am concediat-o imediat.


– Nici acum n-a acceptat indiferen]a ta fa]` de sexul opus?

– Dar nu sunt indiferent.

Tess \[i aminti de Sheila Vernet [i spuse repede:

– Nu, sigur c` nu, dar n-ai o atitudine romantic` fa]` de

dragoste.

– {i atitudinea ta care este?

– Eu cred c` la \nceput dragostea este romantic`; atrac]ia

dintre doi oameni, \ncântarea de a-l descoperi pe cel`lalt. Sim]i

vechile lucruri \ntr-un alt fel [i, treptat, totul are mai mult`

importan]` [i profunzime.

El o privi amuzat.

– E[ti \ndr`gostit`, miss? Ea nu-i r`spunse, \l privi cu

deta[are. Dar dup` o clip`, \l \ntreb`:

– Benito nu ia masa cu dumneata, domnule Westland?

– Marthe i-a dat s` m`nânce la buc`t`rie; a[a a fost obi[nuit

acas`.

– Este aici \n momentul acesta?

– Cred c` da; i-am spus Marthei s` nu-l anun]e c` e[ti aici,

dar o s`-l vezi \nainte de plecare.Vrei s` bem cafeaua pe teras`?

Tess era fericit` s` ias` la aer; terasa era diferit` de a Clarei

[i oferea o vedere mult mai interesant`. Gr`dina era cultivat`

cu flori exotice, plante ag`]`toare, [ofran [i bougainvillea [i pe

alocuri se aflau poteci peste care palmierii \[i desf`ceau

frunzele. Soarele nu p`trundea pe teras`, fiind oprit de o

pergol`.

58 MARY ESSEX

Westland \[i aprinse o ]igar` [i \ncepu s-o studieze.

Tess rezist` examin`rii, dar spuse:

– La ce te gânde[ti? La cât` \ncredere po]i avea \n mine?

– Simt c` pot avea \ncredere, Tess, dar n-a[ vrea s` te \ncarc

prea mult. Te deranjeaz` dac`-]i spun Tess?

Ea sim]i c`-i tremur` glasul.

– Nu, dar nu m-a[ sim]i bine dac` la rândul meu ]i-a[ spune

Boyd.

– M` cheam` Philip Boyd Westland. Nu mi se spune

niciodat` Boyd. Voi fi foarte cinstit cu tine, Tess, iar dac` te vei

ridica [i vei pleca, nu te voi acuza \n vreun fel. Nu sunt tat`l lui

Benito. Ea \l privi nedumerit`.

– Dar copilul ]i-a spus tat` [i l-ai l`sat!

– Am avut un motiv; motivul exist` \nc`. N-am fost c`s`torit

niciodat`, am fost doar \ndr`gostit de mama lui pentru scurt`

vreme. Ar fi u[or dac` ]i-a[ putea spune totul, dar nu pot.

Benito este \n realitate nepotul meu, copilul fratelui meu. Dar

aici, foarte pu]ini [tiu c` am un frate, [i poate este mai bine a[a.

– De ce-mi spui toate astea?

– Consider c` ar trebui s` [tie cineva, cineva ca tine, care are

oarecare interes fa]` de copil [i care nu va r`mâne prea mult

timp aici. Sim]i c` ai putea avea \ncredere \n mine?

– Da, de ce nu?

– V`d c` nu e[ti sigur`. De fapt, nici nu te pot \nvinui, uit`

ce ]i-am spus.


– Dar nu vreau. E[ti cumva \n pericol?

– De unde ]i-a venit ideea asta? Dac` a[ fi \n primejdie, crezi

c` te-a[ fi atras al`turi de mine?

– Poate nu chiar \n primejdie, dar ai dori s` te asiguri c` va

avea cineva grij` de Benito. Asta \ncerci s`-mi spui? S`-l duc

\napoi la bunici, dac` va fi necesar?

– Ceva \n genul `sta, zise el.

– Atunci, e[ti \n pericol.

– Fat` drag`, sunt doar un medic din Tanger [i, fiind b`rbat,

sunt mai pu]in \n primejdie decât tine. Dar uneori se petrec

lucruri ciudate [i am vrut s`-mi promit` cineva c` va avea grij`

de el pân` va ajunge la Salamanca.

-Dac` sim]i c` este \n vreo primejdie, l-ai putea trimite de

acum.

– Nu m-am hot`rât \nc`. De fapt, nu [tie mult` lume c` se

afl` aici. Dintr-o dat`, Tess sim]i c` se teme pentru via]a acestui

b`rbat.

– Bine, o s-o fac eu. Dac` o s-o \ncurci \ntr-o noapte pe o

alee \ntunecat`, voi avea eu grij` de Benito.

El zâmbi destins.

– |]i mul]umesc, Tess. E[ti o fat` de treab`; e[ti frumoas`. Ai

un chip deschis, luminos, ochii mari, un gât splendid [i o gur`

care m-ar fi \mboln`vit cu ani \n urm`.

– Dar aici n-ai niciun fel de aventuri? Te-ar ajuta s` ui]i acea

dragoste...

60 MARY ESSEX

– Tot nu crezi c` am fost \ndr`gostit o singur` dat`? Apoi

f`cu o pauz`, dup` care o \ntreb`: mai ai surori?

– Nu.

– Atunci, nu [tii cum este s` dore[ti acela[i b`rbat cu cineva

care-]i este rud`.

Tess \[i cobor\ privirea.

– Fratele t`u trebuie s` fie un b`rbat de excep]ie.

– Pentru c` a fost preferat? Poate c` are mai mult sex appeal,

dar noi n-am intrat \n competi]ie. Ei erau deja logodi]i când am

ap`rut eu [i am stat doar o lun` la Salamanca, le-am fost martor

[i am plecat.

– {i v-a]i cunoscut doar o lun`?

– A fost de-ajuns. Nu era genul meu de femeie; cu toate

astea...exist` o vorb` \n Spania: iube[te acolo unde te \nsori,

dar nu te \nsura cu cel pe care-l iube[ti.

– Adic`, mai \ntâi alegi [i pe urm` te \ndr`goste[ti? Nu este

posibil.

– Este, dac` ai fost \ndr`gostit [i ]i-a trecut. Oricum, nu este

o solu]ie pentru romantici. O s` treci [i tu prin toate astea. Dar

a[teapt` s` te \ntorci \n Anglia, via]a nu este atât de brutal`

acolo.

Câteva minute, niciunul nu mai spuse nimic. Tess se sim]ea

trist` de[i nu putea spune din ce motiv. |ncerca s` [i-l

imagineze cunoscând-o pe frumoasa spaniol` care trebuia s`-i

fie cumnat`, \ndr`gostindu-se de ea, trecând prin chinurile


iadului la nunta fratelui s`u. Nu [i-l putea imagina pe cinicul

Westland \ndr`gostit; acum \n]elegea de ce voia s` se \nsoare

cu Sheila Vernet.

|n cele din urm`, spuse:

– Tot nu mi-ai spus de ce vrei s` te anun] dac` Ramon

Guevara vrea s` m` vad` singur` undeva.

– Nu, [i cred c` nici nu-]i voi spune. Nu vreau decât s` nu

intri \n complica]ii cât stai aici.

– Chiar crezi c` ar fi o complica]ie?

– Ramon Guevara, zise el, este un fel de umbr` cenu[ie a

ora[ului. Nu poate fi prins niciodat`, pentru c` nu face el

lucrurile murdare, dar le organizeaz` \n orice domeniu;

politic`, trafic cu diverse, orice...

– Adev`rat? Nu-mi vine s` cred.

– Are leg`turi cu maurii, berberii, hindu[ii [i europenii.

Tess \[i mu[c` buzele, scutur` din cap, dar decise s` nu

spun` nimic. |l \ntreb` doar:

– Fratele t`u este mai tân`r?

– Cu doi ani.

– Unde este acum?

– Numai Dumnezeu [tie. Brusc, Westland se ridic`. Trebuie

s` m` \ntorc la clinic`. M` duc s` iau ni[te acte din camer` [i

]i-l trimit aici pe Benito.

Dup` ce plec`, Tess r`mase privind \n gol, gândindu-se c`

este o prostie s`-]i dore[ti s` fi cunoscut un b`rbat \nainte ca

62 MARY ESSEX

acesta s` fi iubit alt` femeie. Acea scurt` pasiune trebuie s` fi

fost cam cu [apte ani \n urm`. Avea pe atunci dou`zeci [i [ase

de ani, iar fratele lui dou`zeci [i cinci.

Benito veni \n fug`:

– Señorita! Tot timpul l-am \ntrebat de tata de ce nu mai vii

la noi. Mi-a spus c` e[ti ocupat`, ca [i el. Tata munce[te mult,

[tii? Po]i s` stai cu mine, señorita?

– Nu ast`zi, Benito, dar voi veni s` te mai v`d. |]i place aici?

– E foarte bine, zise pu[tiul, vesel. Nu merg \nc` la [coal`,

dar Marthe m` \nva]` franceza.

– Minunat. Cu cine te joci?

– Este un b`iat \n casa vecin`; e mai mare, dar e un bobo.

{tii ce \nseamn`?

– Prost? Nu vorbe[te spaniola?

El ridic` din umeri, dezam`git.

– Doar arab` [i pu]in francez`.

– Poate c` nu este chiar prost, ci pu]in mai ciudat.

– Poate. Dar uite-l [i pe tata. |]i place tata?

– Da, cred c` ai noroc.

– Señorita te place, tat`, zise Benito.

– M` bucur, morm`i Westland. Acum, du-te \napoi la

Marthe. Ia-]i r`mas-bun de la Tess .

Benito oft`, resemnat.

– Tiran nu mai este un loc a[a de grozav f`r` tata. Adios,

señorita.


|n ma[in`, Tess \i spuse:– Benito se simte singur. Vorbe[ti vreodat` cu el?– E doar un copil. O s` uite, când o s` creasc`.– E[ti rece cu el pentru c`-]i aminte[te de mama lui?– O, nu, nu m-am mai gândit de mult la ea. Dar \mi

aminte[te de fratele meu. Te duc acas`; unde locuie[ti maiexact?

– Te rog, las`-m` la Place de France.– Mai bine du-te acas` [i odihne[te-te.– Dac` insi[ti, ia-o la stânga, pe rue Jeanne d'Arc.El nu mai spuse nimic pân` ajunser` acas` la Clare. Apoi

opri ma[ina [i se \ntoarse spre ea.– |]i mul]umesc pentru promisiune, Tess. A[ fi vrut s`-]i

spun mai multe, dar pari atât de vulnerabil`, \ncât n-am\ndr`znit s` te implic mai mult. Cu Benito nu [tiu ce s` fac pân`se \ntoarce fratele meu.

– Vine fratele t`u?– A[a mi-a spus, dar asta a fost cu mult timp \n urm`.– |]i mul]umesc pentru invita]ia la mas`, spuse Tess, [i

cobor\.

64 MARY ESSEX

Capitolul 3

|n seara aceea mergeau la un club de noapte, o anun]`Clare când ajunse acas`. Victor [i Ramon le duceau larestaurantul marocan de pe Rue Sanlucar, unde atât dansatoriicât [i orchestra erau localnici.

– Ce p`cat c` nu po]i dansa, zise Clare, zâmbindu-i, darVictor nu prea danseaz` nici el. |i place compania ta, mi-a spus.

Tess o \ntreb` pe un ton obi[nuit:– Ce [tii despre Ramon Guevara? Vorbe[te cu tine despre

munca lui?– Draga mea, ce \ntrebare! Nu [tii c` nu trebuie s`-l

\ncurajezi pe b`rbat s`-]i vorbeasc` de munca lui?– Unuia normal \i face pl`cere.– Chiar [i unui doctor? \ntreb` Clare ridicând din

sprâncene. }i-a vorbit despre munca lui de laborator?

– Doctorii sunt altfel. {i, de fapt, mi-a spus c` Ramon nu

este un tip ... prea onest, s` zicem.

Expresia Clarei se schimb` pu]in, dar \[i p`str` zâmbetul.

-Sper c` Westland nu s-a \ndr`gostit de tine.

– Cu siguran]`, nu.

– Atunci, de ce a vorbit \mpotriva altui b`rbat pe care-l

cuno[ti?

– Numai despre Ramon a vorbit.

– {i tu l-ai crezut?

– Este \n Tanger de mai mult timp ca mine.

– Crezi c` Victor s-ar fi afi[at cu Ramon dac` n-ar fi fost un

tip onest?

Tess ridic` din umeri.

– Cred c` Victor \[i ia informa]iile de la tine. Eu ]i-am spus

doar ce a zis doctorul Westland, pentru c` [tiu c` Ramon ]i se

pare un tip atr`g`tor.

– {tiu despre el mai multe decât Westland al t`u, zise Clare,

cam t`ios de data asta. Westland nu are nici el un renume bun.

– Ce vrei s` spui, Clare?

– Westland este un pierde– var`, draga mea. Nu pot s`-]i

spun mai mult, dar acesta este adev`rul.

– Dac` faci aluzie la doctori]a Vernet, [tiu totul. Pentru

mine nu \nseamn` nimic; am venit aici \n vacan]`, nu s`-mi

caut un so].

Clare oft`, apoi \i zâmbi.

66 MARY ESSEX

– A[ fi vrut s` le faci pe amândou`, draga mea, dar [tiu c`

nu e[ti genul. Nu mai pleca urechea la tot ce auzi, mai ales dac`

este vorba despre Ramon. Un b`rbat de succes este invidiat

\ntotdeauna.

Dar Tess nu putea renun]a la subiect.

– Ai mai auzit [i tu comentarii?

– Natural.

Chiar din prima sear` când ne-am cunoscut, o creatur`

geloas` mi-a povestit cum Ramon a pus la cale pr`darea unui

vas de croazier`. Dar s-a dovedit c` a fost o absurditate. Ramon

era \n Gibraltar la vremea aceea, iar ziarele vremii n-au vorbit

despre el.

– Poate altcineva a f`cut asta pentru el.

– Nu fi ridicol`, Tess! Este proprietarul celui mai elegant

hotel de pe coast` [i cel mai norocos la cazinou. Nu este putred

de bogat ca Victor, dar deruleaz` multe afaceri \n toate

domeniile. Dar locul acesta a[a este; un amestec de rase, de

culturi, este un port liber. Pentru numele lui Dumnezeu, Tess,

uit` prostiile astea. Tess, m` bucur mult c` te afli aici [i c` ai

grij` de Victor, nu vreau s` ne cert`m; doar suntem bune

prietene, nu?

Dac` Tess ar fi putut, i-ar fi r`spuns:"nu, nu suntem

prietene, ci doar ne facem servicii; eu ]i-l iau pe Victor de pe

cap ca s` po]i fi cu Ramon, iar tu mie ca s` stau \n Tanger

pentru Philip Westland. Dac` i-ar fi putut da acest r`spuns s-ar


fi ridicat \n ochii Clarei, dar asta ar fi \nsemnat c` a doua zi

trebuia s`-[i cumpere bilet pentru Londra.

A[a c`-i r`spunse:

– Ne putem \n]elege, Clare. Eu te-am prevenit doar \n

privin]a lui Ramon, ca s` nu fii decep]ionat`. Apoi se trezi c` o

\ntreab`: parc` spuneai c` ai auzit multe despre Westland. Ce

ai auzit?

Clare f`cu un gest larg.

– Nu este mare lucru. Se spune c` tr`ie[te aici la Tanger

pentru c` are nevoie de intimitate pentru ni[te treburi

murdare.

– Asta este tot? exclam` Tess.

Clare f`cu o mutri]` nostim`.

– Cum am ajuns s` vorbim despre b`rba]i [i treburile lor?

Mie nu-mi pas` ce fac, dac` sunt fermec`tori [i au bani. Hai s`

petrecem o sear` minunat`, Tess.

Putem s` petrecem o sear` grozav`, dar asta nu \nseamn` c`

vom \nchide ochii la tot ce se \ntâmpl`, se gândi Tess mai

târziu, aflat` pe bancheta din spate a ma[inii lui Ramon, al`turi

de Victor.

Când intrar` \n restaurant, Clare [i Ramon frumo[i [i

elegan]i atraser` aten]ia tuturor. Era un restaurant marocan, cu

dansatoare cu [alvari transparen]i de m`tase [i monede de aur

a[ezate pe frunte, cu muzicieni care [tiau s` cânte la toate

instrumentele.

68 MARY ESSEX

Decorul era foarte elaborat. Era ca de pe vremea lui Harun

Ar-Ra[id, cu bolte de jur-\mprejur, cu mese strategic

pozi]ionate, unde evreii [i egiptenii \n costume apusene,

elegante, f`ceau afaceri cu sirieni [i mauri.

Restaurantul mirosea a parfumuri scumpe de paciuli, a

havane, a mânc`ruri condimentate, b`uturi, chiar [i ceai

ar`besc.

Când \ncepu dansul, pe scen` se afla un cvintet sofisticat.

Clare dans` cu Ramon, dar dup` dou` dansuri, timp \n care

Tess r`mase cu Victor, Ramon \i acord` aten]ia sa.

– Când e[ti foarte tân`r, via]a trece extrem de repede,

señorita. Am observat c` nu dansezi deloc [i asta este o mare

pierdere. Nu vrei nici m`car s` \ncerci s` dansezi pu]in cu

mine? Foarte \ncet.

Tess scutur` din cap.

– Voi \ncerca acas` mai \ntâi, dar mul]umesc oricum pentru

invita]ie.

– Mergi bine; un vals nu este mai mult decât mersul. Iar

dac` te ]in \n bra]e... Vino, Tess, s` \ncerc`m.

– Nu aici, te rog.

– Atunci, pe teras`. Ne scuzi pu]in Clare, cara mia?

– Desigur. |ncearc`, Tess, Ramon va avea grij` de tine. Cu

toate acestea, Tess ezita \nc`. Pe teras` urma s` fie mai mult sau

mai pu]in singur` cu Ramon. Indiferent ce s-ar fi spus despre

el, era un b`rbat irezistibil, cu foarte mult farmec personal.


Tess \i sim]i atingerea pe bra] \n clipa \n care Ramon se

aplec` asupra ei. Chiar dac`, s` zicem, nu-l pl`ceai foarte mult,

era imposibil s` nu sim]i puterea fantastic` pe care o exercita.

Tess se ridic` [i-l urm` spre teras` cu strângere de inim`. Se

sim]ea dominat` de puternica personalitate a lui Ramon

Guevara.

Afar`, stâlpii terasei erau atin[i de ramurile portocalilor din

curtea interioar`. Erau frunze \nchise la culoare, lucioase,

groase cu flori galbene pe alocuri.

Muzica se auzea \n surdin` când Ramon o prinse \n bra]e [i

\ncepu s` danseze cu ea, iar Tess se l`s` furat` de ritmul ei.

– Acum nu te mai temi? murmur` Ramon. De ce n-ai dansat?

– A[ fi vrut s-o fac, dar m` temeam. Nu-]i imaginezi cât este

de bine s` dansezi din nou, chiar dac` tu \mi preiei toat`

greutatea.

– {i este mult mai bine aici decât \n interior, unde ri[ti s` fii

lovit de vreunul care-a b`ut prea mult. E[ti foarte u[oar` [i

dulce, Tess.

Iar tu e[ti un afemeiat notoriu, se gândi ea, dar eu am f`cut

impruden]a s` ies aici singur` cu tine. Ce-o s` se \ntâmple când

o s`-i spun lui Philip?

-Mul]umesc, spuse ea. Ai fost foarte amabil s` \ncerci s`-mi

redai \ncrederea de sine.

– Te rog, nu fi atât de modest`! E[ti frumoas` [i tân`r`, iar

acum ai \nceput s` te recuperezi dup` acel accident regretabil

70 MARY ESSEX

[i devii o companie foarte pl`cut`. Nu ca exprimare, draga

mea, pentru c` e[ti foarte timid`, dar prezen]a ta nu trece

neobservat`. Ai o piele extraordinar`, querida, p`rul foarte

frumos, iar ochii sunt ca dou` bijuterii verzi. {tii c` ai un gât

superb? }i-a mai f`cut vreun b`rbat acest compliment?

– Nu, spuse ea râzând, [i nici nu cred c` este cazul s` mi-l

spui acum. |ntr-o noapte ca asta, te-a[ putea crede.

– Dar trebuie s-o faci! exclam` el. Tu [i Clare sunte]i cele

mai senza]ionale femei pe care le-am cunoscut. Ea este matur`.

Tu e[ti delicioas`, e[ti ca un c`lu] ne\mblânzit. De tine sunt cel

mai atras. Nu [tiu ce se va \ntâmpla, dar [tiu c` \n curând va

trebui s` m` \nsor cu una din voi!

– S` [tii c` vorbele tale nu sun` a compliment, astfel rostite.

– Sunt spuse din inim`, zise Ramon. Desigur, sunt mai atras

de tinere]ea [i de inocen]a ta, dar nu mai sunt un pu[ti. O

femeie matur` m` poate \n]elege.

– A[a cum ar face-o Clare, zise Tess cu un efort. |ntotdeauna

faci declara]ii partenerelor de dans, Ramon?

– Consideri c` a fost chiar o declara]ie?

– Nu, m` simt foarte bine al`turi de o fat` care \ncepe s`

revin` la via]` sub soarele Tangerului. Tess, a[ vrea s` dau o

petrecere \n onoarea ta.

– Nu \nc`, obiect` ea imediat. Mai fac tratament pentru

um`r, vreau s` fiu restabilit` atunci.

– Foarte bine.


Dac` dore[ti s` amân`m petrecerea, te rog, las`-m` s`-]i

\ndeplinesc o pl`cere. Ce-ai vrea s` faci, s` vezi aici \n Tanger?

Se mi[cau \nc` \n pa[i de dans, iar Ramon n-o apropiase mai

mult decât s-ar fi cuvenit, cu toate c` ea era teribil de con[tient`

de mâna lui care-i atingea spatele.

– Am dorin]ele obi[nuite ale unui turist, din p`cate,

r`spunse ea. A[ vrea s` v`d siturile romane, palatul Sultanului

[i pe[tera lui Hercule, s` intru \ntr-o cas` maur`.

– M` dezam`ge[ti. Toate acestea sunt posibile, dar eu am

vrut s`-]i ofer imposibilul. Gânde[te-te la asta [i spune-mi

mâine. Vei merge cu noi pe plaj`, diminea]`?

– S` m` scald? Ar fi mai bine s` cer permisiunea medicului

mai \ntâi.

– A lui Westland?

– Westland este anatomo– patolog. Doctori]a Vernet se

ocup` de cazul meu.

– A, acea doctori]`, zise el cu un zâmbet. Este ciudat ce face

dragostea din via]a unei femei care a visat s` devin` chirurg

ortoped. Dar poate femeile nu sunt a[a de bune la ortopedie.

Eu nu mi-a[ l`sa oasele pe mâna unei femei care se \ntâmpl` s`

fie [i \ndr`gostit`.

Muzica se terminase, de[i Ramon continua s`-i ]in` mâna.

Tess [i-o retrase cu grij`. Trebuia s` se \ntoarc` \n restaurant,

dar discu]ia devenise prea interesant`.

– O cuno[ti pe doctori]a Vernet? \l \ntreb`.

72 MARY ESSEX

– Cred c` am discutat cu ea o dat`, la club.

– {i pe Westland?

– Ne cunoa[tem din vedere, dar nu suntem apropia]i. Nu

este un tip prea fericit, acest Westland. }i-a spus ceva despre el?

– Pu]in.

– Copilul...ciudat, n-am [tiut c` a fost c`s`torit.

– Este un om mai re]inut.

– Este mai mult de atât. |n jurul copilului se afl` o aur` de

mister; cu toate astea, am o idee.

Tess \[i dori s` nu fi \ncurajat discu]ia despre Philip. O idee

despre Westland [i fiul lui?


– L-a[ putea ajuta, dar nu este un tip prea deschis [i cred c`

nici nu m` place. Este englez [i f`r` \ndoial` \i dispre]uie[te pe

to]i cei care nu sunt. Un b`rbat \n situa]ia mea \[i face multe

cuno[tin]e, dar foarte pu]ini prieteni. Cu toate acestea, de

multe ori \i ajut pe cei care-mi cer ajutorul.

Tess \l privi cu interes.

– Dac` ai putea cu adev`rat s`-l aju]i, i-a[ putea spune. De[i

nu este omul care s` accepte favoruri.

– Ai dreptate, señorita, zise Ramon cu regret. Dac`-l mai

vezi, spune-i c` a[ fi foarte fericit s`-i fac servicii la un foarte mic

semn. El va [ti la ce m` refer.

– L-ai mai abordat?

El d`du din cap indiferent.


– Prin po[t` [i la telefon, dar nu mi-a r`spuns.

– Ce vrei de la el, de fapt?

– M` uime[ti, pequenia. Este ceva ce nu trebuie discutat nici

chiar m`car \ntre noi doi. Transmite-i mesajul meu dac` vrei,

dar nu-mi pune \ntreb`ri. Dar s` mergem \n`untru, este cam

rece pentru tine aici. Clare se va \ntreba unde suntem.

{i a[a era; Clare r`sufl` u[urat` când Ramon se a[ez` la

mas` lâng` ea. O privi pe Tess, \i observ` orajii \mbujora]i, dar

muzica re\ncepu [i se duse s` danseze cu Ramon.

Ce era \ntre Philip [i Ramon? Un mic semn... ce putea s`

\nsemne asta? Orice. {i totu[i, erau doi oameni care nu se

cuno[teau decât din vedere. Ramon \ncercase s`-i scrie, s`-i

telefoneze lui Philip, dar... de ce? Iar Philip o \ntrebase dac`

Ramon a vrut s-o \ntâlneasc` singur`. Ce voia Ramon de la

Philip Westland?

Când terminar` dansul, Ramon le suger` s` se duc` la

Cazinou. Tess le spuse c` este obosit`, iar Clare fu fericit` s-o

trimit` la culcare \nso]it` de Victor, care spuse:

– {i mie mi-a cam ajuns, Clare. O duc pe Tess acas`, apoi

m` duc [i eu la hotel.

Când ajunse \n fa]a casei, Victor \i spuse doar atât:

– Iart`-m`, draga mea, dar nu cred c` sunt o companie prea

pl`cut` pentru o tân`r` de vârsta ta. Noapte bun`.

Când se preg`ti de culcare, Tess sim]i o strângere de inim`

gândindu-se la bietul Victor. Dar era aici la invita]ia Clarei, iar

74 MARY ESSEX

acceptând s` r`mân` dup` prima zi \n care aceasta \i spusese

de ce o invitase, conspira \mpreun` cu ea \mpotriva lui Victor.

Tess se al`tur` a doua zi grupului care mergea pe plaj`. A

doua zi dup` tratament, se duse din nou la doctori]a Vernet,

dar aceasta era plecat` din clinic` la un caz grav.

– Doctorul Westland are un birou aici? \ntreb` ea.

– Vine doar la laborator [i folose[te biroul de acolo, miss.

Acum nu este aici.

– A[ putea s`-i telefonez de undeva? \ntreb` Tess.

Asistenta o \nso]i la un telefon aflat \n biroul dedicat

asistentelor, dar nu plec` de acolo.

– Bun` diminea]a, auzi vocea lui Philip.

– Doctore Westland, spuse Tess, sunt eu, miss Carlen.

– Da, ce pot face pentru tine?

– M` aflu la clinica Doria. Te deranjez cu ceva de mic`

importan]`, doctore, pentru c` doctori]a Vernet este plecat`.

– Da, a[a este.

– Problema este legat` de um`rul meu. A[ putea s` \not \n

perioada asta?

– Dumnezeule, de ce m` \ntrebi pe mine? De asta m-ai

sunat?

– Nu.

– Nu-mi po]i explica acum? Mai este cineva \n \nc`pere?

– Da, doctore.

– Vrei s` m` vezi?


– Da, doctore.

– Ne putem \ntâlni \n jum`tate de or`? Sau s` vin s` te iau

de acas` pe la [ase? Sunt foarte ocupat ast`zi.

– Nu sunt sigur` dac` este bine. Dar oricum, este de

preferat a[a.

– Desigur, po]i \nota, dar nu exagera.

– Mul]umesc, doctore Westland.

Tess puse receptorul \n furc`, apoi \i mul]umi asistentei [i

se duse la ma[ina lui Victor. Pe drumul spre plaj` Tess se sim]i

cam iritat`, [tiind c` n-ar fi trebuit s`-l mai \ntâlneasc` pe

Westland. Pe plaj`, se al`tur` grupului format din Ramon,

Clare [i Victor.

– Am rugat-o pe Tess s` se intereseze la clinic` dac` poate

\nota [i dansa. {tii ce mult \nseamn` asta pentru o tân`r` de

vârsta ei.

– Am fost [i eu foarte \ngrijorat` pentru ea, spuse Clare,

care nici nu se gândise m`car la ea. {i care a fost verdictul,

Tess, draga mea? Ai vorbit cu doctori]a Vernet, nu?

– Nu, era plecat`, am vorbit cu altcineva.

– Cu cine? Cu Westland? \ntreb` Ramon. Crezi c` el poate

s` dea un astfel de r`spuns?

– Nu l-am v`zut, am vorbit la telefon, preciz` Tess.

– Ai mai v`zut acel copil?

O prieten` a Clarei \ncepu s` [u[oteasc`. Tess era pu]in

\ncurcat`.

76 MARY ESSEX

giannijollys

– Ai spus copil, Ramon? Philip Westland are un copil?

Tess \ncerc` s` g`seasc` un alt subiect de discu]ie mai

interesant, dar realiz` imediat c` aceast` manevr` ar fi provocat

suspiciuni [i mai mari. Strânse din din]i [i a[tept`.

Ramon le explica f`r` prea mult interes:

– Westland a fost \nsurat \n Spania [i are acest copil. Am mai

auzit c` rela]ia cu doctori]a Vernet s-a mai r`cit, pentru c` n-au

mai fost la club s`pt`mâna asta. Oare mademoiselle Vernet n-a

primit prea bine vestea despre copilul alteia?

– Orice ar fi, Sheila n-a spus nimic.


– Tangerul este atât de plin de surprize, c` nu mai mir` pe

nimeni. Sunt fericit c` micu]a noastr` Tess poate s` \noate. |n

seara asta o s` st`m mult pe plaj` [i o s` facem ultima baie

\nainte de cântecul muezinului; asta \mi creeaz` o stare de

bine.

Discutar` apoi despre obiceiurile musulmane [i viteza cu

care le uitau tinerii musulmani. Se spuse chiar c` acum se

\mbr`cau \n haine europene ca s`-[i cumpere b`utur` [i uitau

de tarbu[ [i de djellaba.

Au pornit mai apoi spre ma[ini. Ramon a r`mas \n urm` cu

Tess. Tess nu mai [tia ce sim]ea... Nu putea s` fie \ndr`gostit`

de Ramon Guevara.

Dar... era ceva, totu[i.

El \i spuse \ncet:


– Sunt atât de fericit c` vei putea s` \no]i pu]in, pequenia.

|]i va \nt`ri um`rul cu probleme. Dar de ce sunt atât de fericit

pentru tine, Tess?

– E[ti un curtezan \nr`it, Ramon. Vrei s` m` faci s`-mi pierd

capul?

– Foarte mult. Pe m`sur` ce te sim]i mai bine, e[ti tot mai

frumoas`. {i eu a[ vrea s`-mi pierd capul, odat` cu tine. Tess,

[tii c` nu ]i-a[ face niciun r`u. N-am strivit \n via]a mea o floare.

– Ramon, te rog!

– Foarte bine, s` fim prozaici. Duminic` am invita]i la

hotelul Mirzeh la prânz. Vei veni [i tu, desigur, purtând cea mai

vesel` rochie, ca [i tinere]ea [i fericirea ta. Voi da o petrecere

pentru tine, da, insist. O s-o numim carnaval, pentru ca toate

femeile s` vin` cu rochii foarte speciale. {tii cum vor veni cele

mai multe \mbr`cate? |n costume maure! Femeia \[i poate

ascunde chipul foarte u[or cu un haik, sau s` poarte pantaloni

str`vezii. Eu, fiind gazd`, trebuie s` fiu singur, a[a c` dac`

dore[ti s`-]i aduci un partener, voi fi fericit s`-l \ntâmpin, atâta

timp cât \mi va permite s` dansez cu tine.

– M` tem c` nu cunosc pe nimeni \n afar` de tine [i de

Victor.

– {i de Westland! Ei, o s` vedem, querida! Adios, draga mea,

ne vedem desear`.

Tess ar fi vrut s` refuze invita]ia lui Ramon. Niciodat` nu se

sim]ise atât de dezorientat` \n preajma unui b`rbat. {i sim]ea

78 MARY ESSEX

c` dac`-l refuza ar urma o deziluzie amarnic` pentru ea. Asta

\nsemna c`-l l`sa s-o influen]eze prea mult.

Toat` dup`-amiaza se gândi la cele spuse de Ramon. Oare

chiar voia ca ea s`-l aduc` pe Westland la petrecere? Oare

Ramon considera c` \ncearc` s`-i fac` jocul, s`-l mul]umeasc`?

Ce se \ntâmpla cu ea? De ce era atât de atras` fizic de acest

Ramon, dar [i de Philip, dar \ntr-un mod diferit?

Philip era medic, a[a c` nu putea sim]i atrac]ie fizic` pentru

el. De[i, dac` \[i amintea umerii lui largi, chipul permanent

obosit sau indiferent, expresia cinic`, glasul indiferent....ei

bine, descoperea elemente de atrac]ie fizic` de net`g`duit. Dar

Philip Westland o f`cea s` vrea s`-l cunoasc` mai bine, \n timp

ce Ramon o f`cea s`-i bat` inima mai tare \n preajma lui.

|[i \ncheie siesta [i-[i privi \n oglind` chipul mic, tras, cu

pome]ii ie[i]i \n eviden]`, ochii foarte mari \n compara]ie cu

restul fe]ei. Ce se \ntâmpl` cu tine? se \ntreb`. Pân` acum nu

te-ai \ndr`gostit de niciun b`rbat, iar acum ]i-ai pierdut capul

pentru doi! Dar n-avea rost s` se \nfurie. Nici n-ar fi ajuns

nic`ieri dorindu-[i s` nu-l fi sunat pe Philip de diminea]`.

Numai dac` ar fi putut avea \ncredere \n Clare sau \n Victor!

Dar nimic n-o putea face s` nu-i fie loial` lui Philip Westland;

poate c` era calm, deta[at [i logodit cu Sylvia Vernet, dar de

Tess Carlen \l lega altceva. Nu era aceea[i leg`tur`; pentru ea

era ceva din felul de a fi al lui Philip. Pentru Philip, leg`tura cu

ea era copilul.


|mbr`c` o rochie r`coroas` de bumbac cu galben [i alb, cu

bretele late pe umeri [i buzunare largi. |[i aplic` un fard

roz-deschis pe obraz [i se ruj` \ntr-o nuan]` asortat`. Nu f`cu

toate astea pentru c` l-ar fi pl`cut pe Philip, ci doar ca s` par`

mai feminin`.

Cobor\ cu cinci minute \nainte de ora [ase [i-l g`si pe Pedro

preg`tind ceaiul.

– A, señorita a venit mai devreme, observ` el. Be]i acum

ceaiul, sau o a[tepta]i pe doamna?

– N-am venit pentru ceai, Pedro, ies \n ora[. Te rog s`-i spui

doamnei c` nu voi participa la petrecerea de pe plaj` din seara

asta.

– V` \ntoarce]i singur` la cin`, miss?

– Dac` te \ntreab` doamna Carlen, spune-i c` m` duc la

Tiran, [i cred c` iau cina acolo, cu b`iatul acela pe care l-am

adus aici la tat`l s`u.

Deodat`, ap`ru Philip, zâmbindu-i plin de importan]` ca de

obicei:

– Bun`. E[ti gata?

Dup` ce se a[ez` lâng` el \n ma[in`, Tess \i spuse:

– N-a[ vrea s`-]i stric toat` seara. Am putea discuta pe drum

apoi m` aduci \napoi aici.

– La asta te a[teptai? spuse Westland sarcastic. Eu voiam s`

te duc la Tiran s` bem ceva.

Tess \l privi lung.

80 MARY ESSEX

– Nu cred c` ai dispozi]ia necesar`.

– Dac` ai face cea mai mic` \ncercare, ai putea s-o schimbi.

– De ce eu? Nu eu am provocat-o!

– Ai provocat-o par]ial. De când am discutat diminea]`, a[ fi

vrut s` vin imediat la tine. Nu [tiu de ce, dar dup` ce am \nchis

telefonul, am avut impresia c` e[ti \ntr-o primejdie f`r` s` [tiu

de ce natur`.

– |n primejdie? De ce te-a[ fi sunat pe tine?

– A[a este. De ce s-o fi f`cut?

– Este ceva ce nu \n]eleg. Unde vrei s` ajungi?

– Bine, l`s`m discu]ia asta. Ajungem acas`, bem ceva, [i-mi

po]i spune ce te deranjeaz`, ca s` te aduc acas` la timp pentru

\ntâlnirea cu prietenul t`u spaniol.

– Mul]umesc foarte mult, r`spunse Tess [i niciunul nu mai

scoase vreo vorb` pân` ajunser` la Tiran.

Când ajunser`, Philip se scuz`, ca s` aduc` ni[te ghea]`.

Când reveni, r`mase \n dreptul ferestrei, iar ea \l vedea din

profil. |[i aminti f`r` s` vrea vorbele lui Ramon: Westland nu

este o fire vesel` [i fericit`. Dintr-un motiv anume, \l sim]ea

retras [i ostil.

– Ar fi mai bine s`-]i spun ce m` aduce aici, \ncepu ea.

Ramon Guevara [tie c` ne-am v`zut de câteva ori la clinic`. Nu

te gândi c` am discutat despre tine \n mod deosebit. Dar se

pare c` el [tie cam tot ce mi[c` prin zona asta. Consider` c` e[ti

un fel de zid impenetrabil.


– Foarte bine; ai discutat cu Guevara despre mine, am [tiut

c` va veni [i momentul `sta. Dac` te-a pus s` ob]ii ceva de la

mine, n-are rost s` \ncerci. Altceva?

– Bine, o s`-i transmit acest mesaj lui Ramon, zise ea pe un

ton sc`zut. Trebuia s`-]i transmit c`-]i va face orice serviciu \n

schimbul...unui mic semn. Se pare c` Ramon consider` ca ai

nevoie de ceva de la el.

– N-am nevoie de nimic.

– Foarte bine.

– }i-a mai spus [i altceva?

– Nimic.

Ea scutur` din cap.

– Mai este ceva ce ai vrea s` afli. Nu [tiu dac` i-ai spus lui

miss Vernet despre Benito, dar dac` n-ai f`cut-o nu este bine,

[i ar trebui s-o faci. Azi-diminea]` am fost cu un grup care

locuie[te cu ea \n acela[i bloc [i se pare c` se cunosc bine. A

fost men]ionat numele lui Benito, [i ea ar putea afla [i...

– {i... este doar problema mea.

– N-ar trebui s` fii atât de urâcios cu mine, \ncercam doar

s`-]i fac un serviciu.

– Adev`rat? Impresia mea era c` vrei s`-i faci un serviciu lui

Guevara. Nu m-a abordat direct niciodat`, iar acum [i-a g`sit un

intermediar. Te rog s` nu-mi mai vorbe[ti vreodat` de individul

`sta!

– E[ti imposibil!

82 MARY ESSEX

– Iar tu prea deschis`, când este vorba de acest spaniol. Nu

te \nvinuiesc c` ]i-a luat min]ile. Vii dup` o perioad` grea \n

Anglia, iar dac` este ceva la care Guevara se pricepe, este s`

suceasc` min]ile femeilor, indiferent de vârst`. S`-]i fie de bine,

dar nu mai vorbi despre mine.

– Dar mi-ai cerut s`-]i spun dac` vrea s` m` vad` \ntre patru

ochi!

– Ei bine, ai f`cut-o, [i-]i mul]umesc.

Tess se ridic`, l`sându-[i bùtura neatins` pe mas`.

– Puteam discuta asta [i \n fa]a casei, nu trebuia s` m` aduci

pân` aici. Sunt sigur` c` nu exist` taxiuri \n Tiran, va trebui s`

te deranjezi s` m` duci \napoi.

– Stai jos [i termin`-]i bùtura, spuse Philip. M` \ntorc \n

câteva minute.

Tremurând de indignare, Tess se duse la fereastr` [i se uit`

afar` la tufele de magnolii \nflorite. Acum [tia c` se a[teptase la

prea mult din partea acestui individ rece, cinic. El adusese

\ntotdeauna elemente de perplexitate \n via]a lui , materializate

\n persoana nepotului sù Benito, care din diferite motive

trecea drept fiul sù.

Ea nu ceruse s` vin` acas` la el, [i acum se vedea c` nici el

nu avusese chef s-o aduc`.

Dar la ce se a[teptase? Sosise acas` la Clare cu un aer foarte

distant; oare crezuse c` ea a intrat \ntr-o mic` \ncurc`tur` [i-l

ruga s` i-o rezolve?


Tess duse o mân` la fruntea care o durea. Individul `sta era

teribil de complicat. Era \ndr`gostit, urma s` se c`s`toreasc`, s`

ia o femeie fa]` de care nu era complet cinstit. Avea un frate

care-i pasase responsabilit`]ile, al c`rui fiu sosise \ntr-un

moment prost. {i avea ceva ce voia Ramon Guevara, ceva de

valoare sau chiar vital. Erau lucruri pe care nu i le explicase

niciodat`; de ce bunica lui Benito trimisese copilul la Tanger,

de ce fratele lui Philip nu era cunoscut aici? Era o \ntrebare pe

care i-o va pune.

El ap`ru, ar`tând un pic mai \nseninat; \[i schimbase [i

\mbr`c`mintea. F`r` o vorb`, \i puse paharul \n mân`.

– R`mâi cu noi la cin`. I-am spus Marthei, care consider` c`

nu m` distrez de loc.

– Dac` ]i se pare un mod de a lansa o invita]ie...

– R`mâi s` lu`m cina \mpreun`, Tess? A[a e mai bine?

– Dac` dore[ti asta, da. Dar nu numai pentru c` Marthe a

g`tit mâncare \n plus.

El \ncepu s` râd`.

– Cred c` merit r`spunsul `sta. Sper c` n-am fost atât de

cinic cum am inten]ionat. S` ie[im pe teras`, Benito deja

m`nânc`.

Tess goli paharul [i-l urm` pe teras`. Era aproape \ntuneric

[i Tess se \ntreb` dac` auzise cântatul muezinului, \n timp ce

vorbise cu Philip.

Nu, nu auzise chemarea la rug`ciune.

84 MARY ESSEX

Benito mânca [i i se putea citi satisfac]ia pe chip; avea \n

farfurie chiftele mici, spaghete [i un suc de fructe.

– Señorita! exclam` la vederea ei. Ai venit la noi! Pentru tine

a preg`tit Marthe paella.

– Nici mâncarea ta nu este rea.

El ridic` din umeri non[alant:

– Nu este rea de loc, a[a c` o m`nânc.

Philip \i oferi un scaun lui Tess.

– Acest copil trebuie s` mearg` la [coal`; te-ai gândit la asta?

– Va fi educat \n englez` sau \n spaniol`?

– Care i se pare mai u[oar`.

– Tat`l meu este englez, a[a c` vreau s` merg la o [coal`

englezeasc`, \i l`muri Benito.

Dac` nu merg la [coal`, pot \nv`]a s` pescuiesc toat` ziua

cu Ahmed [i cu Ali.

– Cine sunt cei doi? \l \ntreb` Philip.

Benito ridic` din umeri.

– Doi b`ie]i care tr`iesc pe plaj`; ne juc`m \mpreun`

uneori. M`nânc` semin]e toat` ziua.

– Benito, termin` de mâncat [i du-te la culcare, \i spuse

Philip.

– Da, tat`, zise pu[tiul, care nu-[i lua privirea de la Tess.

Tata nu mai râde, a[a cum f`cea la Salamanca. Acolo spunea

mereu glume [i-mi f`cea juc`rii din buc`]i de lemn. Nu era

doctor, st`tea cu noi acas` [i ne distram foarte bine.


– Benito, b`rba]ii trebuie s` munceasc`, iar bìe]ii s` \nve]e.

Le mai r`mâne mult timp [i pentru distrac]ie. Când vei mai

cre[te, vei realiza c` doctorii sunt ni[te oameni foarte

importan]i; poate [i tu vei deveni doctor.

– Poate, fu Benito de acord.

– Acum, du-te la culcare [i spune-i Marthei c` a[tept`m

paella.

– Marthe [tie deja, exclam` menajera, venind cu un platou

imens. Monsieur le docteur va servi, nu? Eu aduc o lamp`.

Philip a[ez` platoul cu pui, orez, creve]i cu multe mirodenii

pe mas`, sub lumina unei l`mpi cu parafin`; savurar`

mâncarea, se bucurar` de seara lini[tit` cu stelele care se

vedeau clar atât de jos, \ncât aveai impresia c` le po]i atinge.

– Benito va trebui s` mearg` la [coal` ...

– Desigur. Dac` a[ putea lua leg`tura cu ... Philip se opri

brusc.

– Fratele tù? \ntreb` ea. Crezi c` Ramon Guevara te-ar

putea ajuta?

El scutur` din cap.

-Dac` ar putea s`-l g`seasc` pe Boyd, nu s-ar mai agita atât

s` ia leg`tura cu mine.

– A[adar, ce vrea de la tine este legat de fratele tù?

– Stai deoparte de lucrurile astea, Tess. Acum nu este nicio

primejdie, dar dac` se apuc` cineva s` \ncerce s` afle mai mult,

nu va fi bine. Locul unde lucrez m` face s` fiu foarte prudent.

86 MARY ESSEX

– Nu-mi po]i spune nimic? Jur s` nu suflu o vorb`.

– Nu! El p`ru chiar [ocat de idee. Ai venit aici s`-]i refaci

s`n`tatea, nu s` te amesteci \n lucrurile foarte neclare care se

petrec \n acest loc! {i eu stau deoparte.

– Atunci, nu e[ti \n primejdie?

– Sigur c` nu. Philip o privi lung: ce importan]` are dac`

sunt sau nu \n primejdie?

– Nu [tiu. Tu [i cu Ramon sunte]i atât de diferi]i. M-a

intrigat faptul c` vrea acel mic semn de la tine. Asta ar putea

\nsemna orice.

– Mai bine s` discut`m altceva. |]i place paella?

– E delicioas`, ai noroc cu Marthe.

El era de acord [i chiar \i f`cu complimente femeii când le

aduse fructele [i cafeaua. Abia se \ntorsese \n cas` când sun`

telefonul.

Tess \i auzi vocea gutural`:

– Sigur c` da, mademoiselle. Un moment.

Philip se scuz` [i se duse s` r`spund` la telefon. Tess

observ` c` \nchisese u[a cu grij`, ca s` nu se aud` ce spunea.

Tess se \ndrept` spre cel`lalt cap`t al terasei, sim]ind ceva

ce nu mai sim]ise pân` atunci. Era oare gelozie? Invidie?

Brusc, ap`ru Marthe.

– M-a]i speriat, mademoiselle! Mai dori]i ceva? Cafea?

– Nu, mul]umesc pentru cin`, a fost minunat`.

– Ar trebui s` veni]i mai des pe la noi.


Monsieur are nevoie de o femeie \n via]a sa.

– Dar are deja una.

Marthe oft`.

– Doctori]a Vernet? Sunt amândoi doctori, ea are o mul]ime

de prieteni, iar el niciunul, vi se pare drept? Nici m`car n-a

venit s` vad` copilul. Dac` se c`s`toresc, Benito trebuie s` se

\ntoarc` \n Spania, la [coal`.

– Poate ar fi mai bine pentru el, zise Tess. Apoi \ntreb`,

aproape disperat`: Marthe [tii de ce monsieur nu este fericit?

Femeia nu r`spunse imediat. Respir` adânc, apoi zise:

– Un an \ntreg a f`cut glume. A dat [i câteva petreceri, s-a

dus la casinou [i la prieteni aici \n Tanger. Apoi s-a schimbat.

La \nceput a fost foarte t`cut de parc` s-ar fi gândit foarte mult.

Apoi, când \ntr-o zi eram plecat` la cump`r`turi, a intrat cineva

\n cas`. Mademoiselle, zise femeia cu un aer dramatic, n-a]i

v`zut niciodat` atâta dezordine! Fiecare sertar a fost deschis [i

scotocit.

Dar n-a lipsit nimic. Eu am fost disperat` [i l-am sunat pe

monsieur. S-a albit la fa]`, s-a \nfuriat [i de atunci n-a mai

zâmbi, n-a mai vorbit.

– N-a]i chemat poli]ia?

– Aici la Tiran? zise femeia, de parc` Tess ar fi f`cut o glum`.

Da, i-am anun]at, dar ca de obicei n-au f`cut nimic. N-a lipsit

nimic din cas`. {i au spus c` nu se deranjeaz` s`-l g`seasc` pe

nebunul care a scotocit prin camere. Dac` monsieur i-ar fi

88 MARY ESSEX

pl`tit bine, ar fi descoperit ei vreun f`pta[, dar el n-a vrut s`

aud` de a[a ceva.

– S-a \ntâmplat de mult?

– Cu un an [i jum`tate \n urm`. Monsieur se afl` aici la

Tiran de trei ani, [i-i place s` munceasc` aici.

U[a se deschise [i Marthe disp`ru imediat. Tess reveni la

mas`.

– I-am mul]umit Marthei pentru cina superb` pe care ne-o

oferit-o.

– Dac` nu te gr`be[ti, ne-am putea plimba pe plaj`, zise

Philip.

De[i se sim]ea trist` f`r` vreun motiv anume, Tess se trezi

c` accept`.

– Da, mi-ar pl`cea s` m` plimb, este o sear` frumoas`.

Pornir` pe Cuera \n jos spre un golf unde se aflau câteva

ambarca]iuni mici. Au coborât câteva trepte pân` la plaj`, apoi

au ajuns la malul apei.

Philip \[i arunc` espadrilele din picioare, \[i suflec`

man[etele pantalonilor [i o invit`:

– Vrei s` ne plimb`m prin ap`? Vii?

|[i scoase [i ea sandalele [i-i \ntinse mâna.

Philip se aplec` [i f`cându-[i mâinile c`u[, lu` ap`. Aceasta

\ncepu s` i se scurg` apoi printre degete. Tess observ` ceva

verde lic`rind.

– Am prins ceva! Este plancton, sau vreun pe[ti[or.


Uit`-te, am prins altul!

Philip mai f`cu câ]iva pa[i, apoi se a[ez` pe nisip,

bucurându-se de exclama]iile ei. Tess era ca un copil fericit, lua

ap` \n mâini, o ridica, exclama. Apoi se duse lâng` el [i se a[ez`

pe nisip de parc` ar fi fost cel mai natural lucru cu putin]`.

– A fost extraordinar! Nici picioarele nu m` mai dor!

– Este atâta lini[te [i frumuse]e aici, de ce naiba ne sim]im

lega]i de ceea ce fac al]ii? Cum am ajuns noi, englezii, s`

pierdem bucuria de a trì, ca latinii? Asta ne face foarte uricio[i.

– Nu suntem to]i a[a. Doar cei care au trìt momente

excep]ionale pe care nu le-au mai putut reg`si \n nimic, sunt

a[a.

– Tess, ai mai fost vreodat` noaptea pe plaj` cu un b`rbat?

– Nu. {i \mi pare bine c` am venit cu tine prima oar`. N-a[

fi vrut s` nu m` simt \n siguran]`.

– Te sim]i bine al`turi de mine? Pentru ceea ce sunt, sau

pentru c` sunt lipsit de pasiune?

– Nu e[ti lipsit de pasiune, zise Tess.

El o privi.

– Cum ai ajuns la concluzia asta?

– Din felul \n care vorbe[ti [i te por]i. Un om care se \nfurie

u[or are [i alte trìri, nu? {tiu c` nu e[ti pasionat de femei \n

general, dar cred c` n-ai fost a[a \ntotdeauna. Mi-ai spus prin

ce ai trecut. Ca student ai fost \ndr`gostit?

– Da, o dat`.

90 MARY ESSEX

– N-ai vrut s` te \nsori cu ea?– Nu te po]i c`s`tori cu un fluture. |l admiri o vreme, te ]ii

dup` el, dar dac` \l opre[ti undeva, moare.– Nu te-ai gândit niciodat` s` te \nsori \nainte de a o

cunoa[te pe Sheila Vernet?De \ndat` ce-i rosti numele, Tess [tiu c` a gre[it; dar nu mai

putea retracta, a[a c` r`mase lini[tit` s`-i asculte r`spunsul.– Nu m-am gândit serios, zise Philip.Apoi, nimic. Dup` câteva minute, se ridic` [i o ajut` [i pe ea.– Cum se mai simte um`rul t`u? Mai ales dup` \not?– Ceva mai bine, murmur` ea.Philip o trase u[or spre el, ea se dezechilibr`, rezemându-se

de pieptul lui.– Philip, te rog s` m` scuzi... dar m-am dezechilibrat. |mi

este \nc` team` s`-mi folosesc piciorul... A fost o experien]`terifiant` acel accident. Uneori m` trezesc noaptea [i...

Philip o strânse la piept.– {tiu, am v`zut asta de câteva ori \n ochii t`i. Vei dep`[i

momentul, Tess. Dar chiar [i momentele grele pot fitransformate \n ceva suportabil.

Mai apoi Tess se \ntreb` de ce o strânsese la piept mai multdecât ar fi fost necesar, dac` atingerea fierbinte a gurii lui peum`r fusese un fel de s`rut care s` precead` unul adev`rat.


Capitolul 4

Hotelul Mirzeh era construit aproape la nivelul m`rii, la nicitreizeci de iarzi distan]`. Era vopsit \n alb, iar balcoanele cared`deau spre mare aveau dungi portocalii, dar la exteriorhotelul p`rea mai pu]in spectaculos decât altele aflate pe malulm`rii. Interiorul hotelului avea mult de oferit. Intr-o curteinterioar`, un patio cum i se spunea, palmierii \[i \ntindeauramurile spre cer, iar o fântân` arunca apa peste figurile demarmur`. Totul fusese \nchis de arcade albastre \n spatelec`rora se aflau mese de marmur` cu \ncrusta]ii de perl`, undeluau masa clien]ii hotelului \mbr`ca]i \n elegante costumeeuropene. Ca proprietar al hotelului, Ramon era mândru [iextravagant.

Tess era uluit` de elegan]`, de varietatea mânc`rurilorservite. Lui Ramon \i pl`cea s`-[i afi[eze opulen]a.

Dup` orele petrecute pe plaj`, \mbr`case un costum alb. |[i

piept`nase p`rul spre spate, ochii \i ardeau, buzele pline

zâmbeau cu tot farmecul unui spaniol. Era foarte atent cu toate

femeile din anturajul s`u, dar mai atent cu Clare [i cu Tess, de

parc` ar fi pariat cu cineva c` le va suci min]ile, celei blonde cu

figura foarte studiat` [i celei tinere [i fragile, care se bronzase

foarte frumos.

Pe la ora patru, cineva din grupul lui murmur` c` un astfel

de prânz bogat merit` [i o odihn` pe m`sur`, pentru ca s` se

bucure [i de frumuse]ea serii. Se urcar` cu to]ii \n ma[ini,

l`sându-le acolo pe Clare, Tess [i Victor Mears. Ramon ordon`

s` li se aduc` ceai de ment` [i ciocolat` la o mas` a[ezat` la

umbr`.

– A[adar, am r`mas iar`[i noi patru. Victor, dragul meu, pari

obosit.

– La acest moment din zi, este inevitabil, \i r`spunse Victor.

M` trezesc devreme [i m` culc foarte târziu.

– Dac` dore[ti, te po]i odihni sus, \n apartamentul meu, \l

invit` Ramon. Apoi se \ntoarse spre Clare: iar tu, draga mea,

nu-]i faci siesta?

Clare \ncepu s` râd`.

– Eu sunt englezoaic`, Ramon. La noi \]i faci siesta doar

dac` nu este nimic altceva de f`cut. Din tonul ei se putea

\n]elege c` se gândea la un mod mai bun de a-[i petrece orele

dup`– amiezii. Sau poate Victor o va duce pe Tess s` se


schimbe pentru sear`? Eu mi-am adus o rochie. Aluzia era mai

mult decât transparent`. Ce zice]i, v` \ntoarce]i pe la [apte?

Ramon \i spuse:

– Stai aici, Clare, \i conduc pân` la ma[in` [i m` \ntorc.

Ea \ncuviin]` [i se l`s` \n scaun cu un gest de felin`. |i [opti:

o s` m` gândesc doar la tine cât vei lipsi.

Ramon p`rea neobosit, vorbi ne\ntrerupt, dar nu f`cu nicio

\ncercare s` discute doar cu Tess. Doar când \i \nchise portiera

limuzinei \i [opti:

– Ai ratat petrecerea de pe plaj`, pequena, din cauza acelui

doctor! Sper c` te-ai plictisit de– ajuns cu el!

– Nici vorb`, nu m-am plictisit.

– A fost interesant?

– Grozav!

Ramon o privi printre gene.

– A]i stat de vorb`? Ai aflat mai multe despre el decât ai

[tiut?

Tess spuse:

– Da, cred c` da, de[i nu prea multe. Din p`cate, nimic din

ce te-ar interesa.

– Nimic? Dar cred c` ai fost curioas`, a[a cum sunt toate

femeile.

Tess \l privi cu aten]ie. Observ` ceva pe chipul lui, o anume

\ncordare [i insisten]` care o sperie.

– Am insistat, dar a fost \n zadar.

94 MARY ESSEX

Ramon \i lu` mâna [i i-o s`rut`.

– Asta a fost prima \ncercare cu Westland, dar vor urma [i

altele.

– M` \ndoiesc; nu mai trebuie s` merg la clinic`.

– Foarte bine. Atunci, vom da o petrecere pentru

recuperarea ta. Ne vedem la [apte, draga mea. Odihne[te-te, ca

s` fii [i mai frumoas`!

Cu acestea, Victor porni ma[ina.

Privindu-l, Tess observ` c` era obosit [i cam ab`tut.

– Te sim]i bine, Victor? \l \ntreb`,.

– Sunt bine, dar m` tem c` m-am s`turat de acest hotel. Voi

trimite un taxi s` te ia disear`, bine?

– Sincer` s` fiu, nici eu n-am chef s` m` \ntorc acolo, dar nu

crezi c` se vor sup`ra?

– Vor observa absen]a ta cu siguran]`; pe a mea, nu cred.

Tess \[i spuse c` acum cu siguran]` Victor [tie ce se punea

la cale, c` va fi prea orgolios ca s` lase s` se continue asta. I se

p`rea ciudat s`-i fie mil` de bogatul [i experimentatul Victor

Mears. F`r` s` vrea, se \nfurie [i ea pe Clare, care va toarce ca

o pisic` aflând c` Ramon va fi doar al ei toat` seara.

– Cum s` anun]`m c` nu venim?

– Voi telefona eu [i \n numele t`u, dac` dore[ti.

Se l`s` t`cere, apoi Victor \ncepu s` vorbeasc`.

– Se \n[al` dac` ea crede c` Ramon o va lua de nevast`; mie

mi se pare c` este mai atras de tine decât de Clare.


Tess era \ncurcat`, nu [tia ce s` spun`. Sim]ea ceva \ntre

speran]` [i team`.

– Mi se pare c` se folose[te de oameni, zise \ntr-un târziu.

– Cum v-ar putea folosi pe tine [i pe Clare altfel decât ca pe

ni[te companioane pl`cute? Ca s`-l invidieze to]i b`rba]ii? L-am

v`zut pe Ramon prea mult \n ultimul timp, mai mult decât

mi-a[ fi dorit, [i trebuie s` admit c` nu s-a uitat la alt` femeie \n

afar` de tine [i de Clare.

– Mi-a[ dori s` nu fi spus asta.

Cu un zâmbet de om obosit Victor zise:

– Dar este adev`rat, draga mea. M` tem c` toat` via]a am

amânat lucrurile prea mult. Peste o s`pt`mân`, cel mult dou`,

p`r`sesc Tangerul.

– Dar ai propriet`]i aici, Victor...trebuie s` r`mâi.

– Am investi]ii mari \n alte p`r]i.

– Ai anun]at-o pe Clare c` pleci?

– Nu.

– Atunci, n-o face, te rog. Mai amân` pu]in. Lucrurile se vor

rezolva de la sine.

– Unele lucruri nu se rezolv` nicicum. Sosirea ta aici ar fi

trebuit s` consolideze rela]ia noastr`, dar n-a fost a[a. Nu este

vina ta, Tess. Este altceva, ceva ce nu \n]eleg. Dar dac` ai nevoie

de mine, o s` mai stau.

– Victor, simt c` sunt mai apropiat` de tine decât de Clare;

cu tine am discutat mai mult.

96 MARY ESSEX

– M` bucur c` gânde[ti a[a, Tess. Uite, desear` o s` te duc

la Casa Maurului [i la Casbah.

***

A doua zi micul dejun a fost servit \n camer` de c`tre Pedro;

Tess se trezise deja.

– Bun` diminea]a, señorita. Urm`ri]i furtuna?

– Este extraordinar, a trebuit s` \nchid fereastra, pentru c`

vântul aducea tot nisipul \n cas`.

– Este levante, vântul fierbinte. Bate mai des anul acesta,

pentru c` a fost secet`. Omul \[i aminti mesajul Clarei: señora

v` roag` s-o vizita]i, pentru c` \n zilele cu vânt puternic nu iese

din camer`.

Dup` ce mânc`, Tess b`tu la u[a Clarei [i fu invitat` s` intre.

Camera era \n nuan]e de piersic` [i alb, cu un singur fotoliu de

paie. Pe masa de toalet` se aflau o mul]ime de cutii [i

borc`na[e cosmetice, iar u[a dulapului alb era \ntredeschis`.

Clare era rezemat` de perne, cu o jachet` aurie pe umeri,

asortat` cu ochii ei verzi [i când intr` Tess \[i scoase ochelarii.

– Bun` diminea]a, draga mea, se pare c` voi sta toat` ziua

\n camer` din cauza acestui vânt rebel. Este singurul lucru

pentru care-mi displace Tangerul. Noi europenii nu putem


purta djellaba sau s` punem o bastit` la nas cum fac maurii.

A[a c` st`m \n cas` [i suferim.

– Tu nu ar`]i a femeie care sufer`, Clare.

– Este adev`rat c` m` simt bine, [i vreau s`-]i mul]umesc

pentru c` ai fost foarte amabil` ieri. Am petrecut seara doar cu

Ramon. Mi-a m`rturisit c` de[i te cunoa[te de pu]in timp, are

sentimente aproape paterne fa]` de tine.

– Nu eu l-am deteminat pe Victor s` renun]e la cina de la

hotelul Mirzeh. El a hot`r\t.

– De unde [tii? \ntreb` Clare.

– El mi-a spus, [i s-a oferit s` m` trimit` cu un taxi.

– Ei, trebuie s`-]i mul]umesc c` nu te-ai \ntors.

– Sper c` v-a]i distrat bine.

– Doar nu e[ti geloas`, Tess? Sper c` n-ai interpretat gre[it

complimentele lui Ramon. Dar nu-]i face speran]e, Tess.

Ramon este al meu.

– Da, [tiu. Clare, ai vrea s` plec din Tanger?

– De ce ai face-o?

– Dac` e[ti a[a de sigur` de Ramon, nu mai ai nevoie de

prezen]a mea. {tii c` nu mi-a pl`cut postura asta \nc` de la

\nceput, dar acum când \i cunosc pe amândoi b`rba]ii, m`

ur`sc pentru ceea ce trebuie s` fac. Consider c`-l tratezi

abominabil pe Victor [i c`-l vei pierde curând, chiar [i ca

prieten.

Clare pufni dispre]uitor.

98 MARY ESSEX

– Nu m` intereseaz` p`rerea ta, Tess, n-are importan]`

pentru mine. Dac` \ncerci s`-l \ntorci pe Victor \mpotriva mea,

nu vei reu[i. Victor m` dore[te a[a cum nu [i-a mai dorit ceva

vreodat` \n via]`. De[i este trecut de patruzeci de ani, n-a mai

fost \ndr`gostit niciodat`.

– Eu n-a[ conta prea mult pe el, zise Tess calm. Se gânde[te

s` p`r`seasc` Tangerul.

Pentru prima dat`, Clare p`ru speriat`.

– Min]i, [uier` ea.

– Nu, este adev`rul. Victor se simte neglijat [i r`nit.

– Iar tu l-ai comp`timit, b`nuiesc?

Tess se ridic` [i se \ntoarse cu spatele. O ura pe Clare.

– N-are importan]` ce i-am spus lui Victor. Am crezut c` este

mai bine s` [tii, decât s`-l pierzi \nainte de a fi sigur` de Ramon.

– {tie c`-mi vei spune?

– Nu.

– |n acest caz, Tess, nu trebuie s` afle c` mi-ai spus. Trebuie

s` m` gândesc la un alt plan, s`-mi schimb atitudinea pu]in. Nu

prea mult, s` nu cread` c` vreau s`-l ]in aici. Cred c`-mi vei

spune ce-a hot`rât, când pleac`...

– Nu ]i se pare un lucru r`u c`-mi spune mie lucruri pe care

]ie nu ]i le spune? Consider c`-l tratezi foarte urât [i c` nu-l

meri]i, oricum. Mai bine l-ai l`sa s` plece.

– Tess, e[ti invitata mea, zise Clare pe un ton ascu]it, \mi

datorezi loialitate.


Dac`-i spui lui Victor c` [tiu de plecarea lui, o s` te fac s`

regre]i.

– Tu? Cum?

– Sunt diferite metode. O s`-l fac` pe Ramon s` te

dispre]uiasc`.

– Poate ar fi mai bine.

– Atunci, voi merge mai departe! Brusc, Clare c`p`t` aerul

unei leoaice periculoase. O s` strecor \ntr-un ziar local un

paragraf despre un cunoscut medic care f`cea dragoste pe plaj`

cu o fat` de la Londra.

Livid`, Tess se ridic` [i o sfid`.

– N-ai \ndr`zni. Cine ne-a spionat?

– A, este adev`rat?

– Nu este adev`rat decât c` m-am plimbat pe plaj` cu Philip

Westland. M-a urm`rit cineva \n noaptea aceea?

– Nu, zise Clare, dar ai fost v`zut`. Realizezi ce s-ar \ntâmpla

cu reputa]ia lui Westland dup` asta?

– De ce i-ar face r`u lui Westland c` s-a plimbat pe plaj` cu

o fat`? Este nec`s`torit...

– N-a fost doar o plimbare, nu? zise Clare privind-o

insistent. Nu te \nvinuiesc... nici pe el...Dar dac` se va afla,

doctori]a se va sim]i tr`dat`, iar lui nu i-ar fi prea bine...sau

speri s` i-l iei?

– Nu, nu sper s` i-l iau, Clare. Nu este nimic \ntre mine [i

Philip Westland. Tess tremura vizibil din cauza [ocului. Dac`

100 MARY ESSEX

vei face asta, Clare, voi avea grij` s` prime[ti exact ceea ce

meri]i. Atât Ramon cât [i Victor te vor dispre]ui!

– A[a deci? Clarei \i cam pieri zâmbetul. Este o chestiune de

pierdere, nu? Dar ne vom \n]elege acum [i cred c` vom

respecta fiecare ceea ce este al celeilalte. N-am vrut s` te previn

sau s` te amenin], dar ceea ce mi-ai spus despre Victor nu

mi-a l`sat alternativ`.

Tess ar fi vrut s` dispar` \n acel moment din camera Clarei,

dar trebuia s` mai afle un lucru.

– Cine ne-a v`zut \n noaptea aceea, Clare?

– Un b`rbat. Nu-l cuno[ti.

– Era pus s` ne spioneze.

– N-a[ spune asta. Clare \[i \ntinse bra]ele. Cred c-o s` m`

ridic din pat, totu[i.

Tess nu mai auzea urletul vântului care-i f`cea atât de r`u

Clarei. Trebuia s` ias` din aceast` \nc`pere, din aceast` cas`. Se

duse \n camera ei, \nc`l]` pantofi f`r` toc [i o pelerin`, \[i leg`

p`rul cu o e[arf`. Ie[i repede din cas`, sim]indu-se teribil de

singur`. Nu avea cu cine s` vorbeasc`, s` l`mureasc` haosul \n

care o aruncase Clare.

Nu trebuia s` mai r`mân` vreodat` singur` cu Philip, de

team` s` nu-i pericliteze cariera. {i c`s`toria cu Sheila Vernet.

Umbl` f`r` ]int` [i descoperi c` vântul era suportabil \n

zona cu magazine. Apoi \[i aminti c` era luni [i avea ultima

[edin]` de tratament la clinic`.


Va telefona [i va anun]a c` nu se poate duce. Va suna [i la

hotelul lui Victor. Dar când ajunse la hotelul \n care locuia

Victor [i telefon` la clinic`, i se spuse c` doctorul Westland a

l`sat un mesaj pentru ea, s`-l a[tepte dup` [edin]a de

tratament, dar dac` nu venea...

– Doctorul Westland este la clinic`? Nu [ti]i pentru ce voia

s` m` vad`?

– Nu [tiu.

– Bine, o s`-i telefonez.

Vocea lui Philip era u[or grav`, de parc` ar fi l`sat ceva

urgent ca s` vin` la telefon.

– Cum te sim]i? o \ntreb` imediat.

– Bine, r`spunse ea automat. De ce voiai s` m` vezi, Philip?

– Nu-]i pot spune acum, ci la mas`, ne \ntâlnim \n ora[.

– Nu ne putem \ntâlni \n ora[, Philip.

– Atunci, desear`.

– M` tem c` sunt ocupat`.

– Bine, Tess, dac` a[a crezi c` este mai bine...

– Nu-mi po]i spune la telefon?

– Este vorba despre un program pe care i l-am f`cut lui

Benito; va pleca la Gibraltar pentru o lun` cu ni[te amici ai

mei, care au un fiu de vârsta lui. Am crezut c` vrei s`-]i iei

r`mas– bun de la el.

– A[ fi vrut, dar...

– Dac` nu po]i, nu po]i. Stai \n cas` cât sufl` vântul `sta.

102 MARY ESSEX

La revedere.

Se auzi un clic [i leg`tura se \ntrerupse. Tess o sim]i ca pe o

lovitur` mortal`. |ncet, puse receptorul \n furc` [i ie[i afar`.

R`t`ci pân` dup`-amiaz` pe str`zile pustii; nu se sim]ise atât

de nefericit` pân` acum. Nu [tia cum s` fac` s` p`r`seasc`

imediat Tangerul sau ... nu suporta s` plece f`r` s`-l mai vad`

o dat` pe Philip.

Se \ntoarse \n casa Clarei, intr` \n camera ei [i nu mai ie[i de

acolo decât a doua zi diminea]`, când Ramon o privi lung,

v`zând cât este de palid`.

– Ce-ai zice s` organiz`m sâmb`t` petrecerea \n onoarea ta,

pequenia?

Tess scutur` din cap.

– Te rog, Ramon, ai putea s-o amân pe alt` dat`?

– Nu te sim]i bine? o \ntreb` el \ngrijorat.

– Sunt pu]in sl`bit` [i n-am dispozi]ia necesar` unei

petreceri. Te superi?

– Dorin]a ta este lege pentru mine, pequenia. Pot r`mâne la

tine la mas`, Clare?

– Ramon, [tii c` e[ti binevenit \ntotdeauna. |l chem [i pe

Victor, ca s` fim patru.

Trecu o s`pt`mân`, cu vizite prin locurile turistice ale

ora[ului, cu mese luate al`turi de Ramon, Clare [i Victor.

|ntr-o diminea]` când se \ntâmpla s` fie singur` \n zona

magazinelor, o \ntâlni pe Sheila Vernet. Doctori]a ar`ta foarte


bine, \ntr-un taior albastru; p`rul negru \i str`lucea, pielea

m`slinie radia, iar ochii scânteiau când o recunoscu pe Tess.

– A, miss Carlen! De ce n-ai mai venit s` m` vezi dup`

tratament? Sper c` nu mai ai dureri?

– Nu, doamn` doctor; ce bine c` am ocazia s` v` mul]umesc

pentru ajutor!

– A[ vrea s` te invit la o cafea, dar m` \ntâlnesc cu un

prieten. Când ai venit la clinic`, n-am [tiut c` l-ai escortat pe

Benito pân` acas` la doctorul Westland.

A[adar, Sheila \l cunoscuse.

– Ce face Benito?

Sheila ridic` din umeri, gra]ios.

– Este \n Gibraltar, cu alt copil [i familia lui. N-am stat mult

de vorb` cu el, dar se vedea c` este un copil vioi. Oricum, nu

se mai \ntoarce aici. Nu este loc pentru el aici. Se va duce la

[coal` undeva, sau la bunici, \n Salamanca. Eu [i Philip lucr`m

foarte mult, n-am avea timp pentru el.

Tess \i zâmbi [i-i spuse c`-i f`cuse pl`cere s-o \ntâlneasc`, iar

Sheila plec` s` se vad` cu Philip, probabil.

Tess nu mai vru s` se gândeasc` nici la Benito, nici la

altcineva, dar gândurile \i zburar` inevitabil spre Philip. Oare o

ducea [i pe doctori]` pe plaj`? Probabil, dup` ce se va domoli

vântul. Sheila p`rea fericit`. Avea ceea ce-[i dorea. {i era

evident c` pe Philip \l dorea, dar f`r` fiul lui.

Bietul Benito!

104 MARY ESSEX

|[i aminti brusc spusele Marthei, c` Philip fusese vesel pân`

\n ziua \n care-i fusese r`scolit` casa. Oare ce cùtaser`? Acela[i

lucru pe care-l cùta [i Ramon? Era ceva foarte mic, dar

important.

Cum putea s` p`r`seasc` Tangerul când mai erau atâtea

lucruri nerezolvate? Brusc, \[i aminti c` mama ei vitreg` o

rugase s` treac` pe la atelierul de croitorie, s`-i ia de acolo o

rochie. Dup` ce rochia fu \mpachetat`, Tess pl`ti [i ie[i din

atelier. R`t`ci apoi pe str`zile ora[ului f`r` ]int` [i la un

moment dat avu impresia c`-l vede pe Philip. Da, chiar el era.

Acel b`rbat \nalt care mergea pe cealalt` parte a str`zii, la

dou`zeci de metri distan]`, \mbr`cat \ntr-un burnus cu gluga

tras` foarte mult pe fa]`. Tess duse mâna la cap, apoi observ`

c` [i el o z`rise [i m`rise pasul, disp`rând pe o strad`

l`turalnic`.

Se afla \ntr-o parte a ora[ului, unde nu se avântau de obicei

femeile albe, mai ales ne\nso]ite.

|nainte de a se dumiri ce cùta Philip \mbr`cat \n burnuz, \n

partea aceea a ora[ului, un taxi opri \n dreptul ei.

– Dori]i o ma[in`, mademoiselle? Domnul a spus c` ave]i

nevoie.

– Care domn?

– Cel care a fost acolo. Vorbea arab` cu accent.

Tess urc` \n taxi. A[adar, el i-l trimisese. Dintr-un motiv

anume, Philip umbla astfel deghizat [i nu putea fi v`zut


vorbind cu ea. Tangerul era locul unde se puteau \ntâmplalucruri fantastice. Unul din acestea era faptul c` o g`sise peClare blond`, cu din]i str`lucitori [i curtezani boga]i. Sau faptulc` ea se \ndr`gostise de acest b`rbat care tr`ia \ntr-o cas`retras` numit` Las Perlas. {i mai erau [i altele, dar era preatulburat` ca s` se mai gândeasc` la ele. Când intr` \n cas`, og`si pe Clare cu Ramon Guevara, care se scuz` c` nu putea s-oia [i pe ea la o petrecere unde fusese invitat.

– Mi se pare firesc s-o iei pe Clare. Eu o s` am seara doarpentru mine.

– Nu te vei sim]i singur`?– Niciun moment.– P`cat, pequenia, mi-ar fi pl`cut ca \n locul Clarei s` fii tu!– Ce-ar fi s`-i spun Clarei?– Nu te-ar crede.– Ce sigur e[ti pe tine! Bucur`-te de seara asta cu Clare, dar

nu continua s` curtezi dou` femei \n acela[i timp. Dup`plecarea lor, Tess mânc` ce-i aduse Pedro, apoi acesta se scuz`[i plec` acas`. Tess era pentru prima oar` singur` \n cas`.

|ncepu s` frunz`reasc` revistele de mod` ale Clarei, când pela nou` [i jum`tate auzi o ma[in` oprind \n fa]a casei.

Cobor\ repede scara pentru c` soneria de la intrare sunainsistent, se uit` pe vizor [i v`zu ni[te ochi cenu[ii cunoscu]iprivind-o. Deschise u[a.

– Bun` seara, Tess, pot s` intru?

106 MARY ESSEX

Capitolul 5

Philip intr` \nainte ca ea s`-l invite, [i \nchise u[a. O priviadmirativ; Tess era \ntr-un capot scurt, din care i se vedeau cammult picioarele lungi, bronzate. Observ` c` se tunsese.

– Ar`]i ca de paisprezece ani.– Nu a[teptam pe nimeni, zise ea repede. Sunt singur`

acas`.– Nu este niciun servitor m`car?– Nu. Eram \n camera mea, citeam; am vrut ca m`car o dat`

s` m` culc devreme.– Socializezi cam mult, nu? Nu-i de mirare c` e[ti obosit`.Philip se referea la dup`– amiaza \n care se \ntâlniser` \n

cartierul ar`besc.– Po]i avea \ncredere \n mine, nu voi spune nim`nui c`

te-am v`zut. Mul]umesc c` mi-ai trimis taxiul.

– Tess, n-am venit cu un motiv anume, ci pentru c` nu-mi

place s` nu fiu \n rela]ii de prietenie cu tine.

Ea \l privi cu r`ceal`.

– Nu cred c` este s`n`tos ca noi doi s` fim prieteni.

El o privi curios.

– Ce \nseamn` asta?

– |]i aminte[ti seara \n care am cinat acas` la tine? Dup` care

ne-am plimbat pe plaj`. Ei bine, am fost v`zu]i.

– {i? Nu-mi amintesc s` se fi \ntâmplat ceva.

– Nu-]i pas` de ce vor crede oamenii despre tine? Cineva

i-a spus Clarei.

– Pentru Dumnezeu, Tess, sunt medic! |n niciun caz nu duc

o fat` la plaj` cu inten]ii ascunse!

– Eu [tiu asta. Dar nu vreau s` stric ce este \ntre tine [i

doctori]a Vernet [i nu vreau scandal nici pentru mine, nici

pentru tine.

– La naiba cu bârfele! Am venit aici ca s` te salut. Nu este

admis nici atât? De asta n-ai mai venit s`-]i iei r`mas– bun de la

Benito?

– |n mare parte. Philip, ]i-am spus \ntotdeauna c` po]i conta

pe discre]ia mea, dar dup`– amiaz` m-ai [ocat; p`reai atât de

obi[nuit s` mergi \mbr`cat \n acel burnuz...

– Dar tu ce c`utai \n partea aceea de ora[?

– Am fost la un atelier de croitorie, unde Clare d`duse o

rochie s`-i fie modificat`.

108 MARY ESSEX

– Ar fi trebuit s` vin` cu tine.

– Am fost \mpreun` când a dat rochia la lucru, dar era

pentru petrecerea din seara asta, iar Clare obi[nuie[te s` se

odihneasc` \nainte. Tu mergi des \mbr`cat astfel prin Cashbah?

– Mai bine s` nu discut`m despre asta. Ceea ce nu [tii,

nu-]i poate face r`u. Cât mai stai \n Tanger?

Ea oft`.

– Nu [tiu; uneori a[ vrea s` plec imediat.

– Ce te re]ine s` iei aceast` decizie? Ramon? |i cunosc

reputa]ia. Nicio femeie nu l-a p`r`sit \nainte s` se plictiseasc`

el de ea.

– Dar eu nu sunt \ndr`gostit` de Ramon.

– E[ti sigur`?

Ea ridic` privirea [i ro[i f`r` s` vrea.

– Nu este o poveste de dragoste, repet`. Ramon este un tip

\ncânt`tor, dar este iubitul lui Clare, nu al meu.

– Mda, se descurc` bine cu dou` iubite deodat`. Te-a

s`rutat?

– Nu este problema ta.

– Deci, te-a s`rutat. Nu mai are rost s` te previn; mergi

\nainte [i o s` vezi cum o s` ajungi. Prostu]o!

– Philip, deja \ntreci m`sura!

– Da, pentru c` sunt furios. Când am venit aici voiam s`-]i

fac o invita]ie, s` mergi cu o familie de prieteni la Gibraltar, cu

Benito [i fiul lor. Sunt oameni normali, te-ai sim]i bine.


Consider c` asta \]i lipse[te. Dar acum [tiu c` nu te-ai duce,

pentru c` \]i imaginezi c` ai vreo [ans` cu Ramon Guevara. M`

dezam`ge[ti, Tess.

– |ntotdeauna te dezam`gesc oamenii care cu p`reri diferite

de ale tale?

El nu r`spunse [i-[i aprinse o ]igar`. |ncepu s` str`bat`

\nc`perea cu pa[i mari.

Tess \i spuse cu calm:

– Nu vreau s` ne cert`m. Dac` Benito se afl` \n Gibraltar

când plec acas`, o s`-l v`d.

– Am fost ieri al el; a \ntrebat de tine. M` duc [i duminica

viitoare cu Sheila, vrei s` mergi?

– Nu, mul]umesc.

– Asta \nseamn` c` vei refuza orice invita]ie care vine din

partea mea?

– Cred c` este mai bine.

– Probabil ai un motiv.

Tess avea un motiv foarte puternic. Se temea s` se

\ndr`gosteasc` [i mai mult de el.

– Philip, noi evolu`m \n cercuri diferite... \ncepu ea, dar el

o opri.

– {tii ce, Tess? N-ar fi mai bine s` te \mbraci [i s` mergem la

o cafea?

Ea duse incon[tient mâna la frunte [i-[i \ndep`rt` o [uvi]`

c`zut`.

110 MARY ESSEX

– Nu avem ce discuta, Philip. Te rog s` pleci. Poate ai fost

urm`rit.

– Poate.

Ea \l privi cu team`.

– E[ti \n pericol cumva? |]i pot face r`u?

– O, dar e[ti chiar speriat`! De ce, ai probleme cu Clare?

– Le pot controla.

– V` du[m`ni]i?

– Ea nu are motiv s` m` du[m`neasc`.

– {i tu?

– Nu-]i pot explica ce este \ntre mine [i Clare. Dar mai bine

s` vorbim despre tine; ar fi mai interesant. De ce m-ai ignorat

când erai \mbr`cat \n haine ar`be[ti?

– Relaxeaz`-te, copil`; este doar problema mea. Dar dac`

vei continua a[a, m` voi \ntreba ce fel de sentimente ai pentru

mine. De ur` sau de dragoste pentru b`rbatul de la Las Perlas.

– De ur`, poate, recunoscu Tess ro[ind. Nu po]i iubi un

b`rbat care nu are sentimente. Po]i fi atras` de el, dar tu nu

dore[ti s` fii iubit.

– Sun` interesant, continu`.

– Te vei \nsura cu Sheila Vernet, pentru c` ave]i aceea[i

profesie. Ea te iube[te mai mult decât o iube[ti tu, de[i nu

meri]i.

– O, este primul caz \n care o femeie vorbe[te \n favoarea

alteia. Sheila ar trebui s`-]i fie recunosc`toare. Tess continu`,


spui exact lucrurile care m` fac s`-]i dovedesc c` te \n[eli. |]i

str`lucesc ochii, micu]o. Ramon nu se poate s` nu fi remarcat

acest lucru. Fii atent` cu b`rbatul acela. Nu te va r`ni \n vreun

fel, nu, nu este genul acesta, te va atrage \n ceva care nu este

dragoste.

– Ai terminat?

– Pentru moment, da.

Philip \i ridic` \ncet b`rbia cu o mân`, apoi, când se a[tepta

mai pu]in, o s`rut` cu pasiune.

Luat` prin surprindere, Tess nu reac]ion`.

– Asta este \n loc de b`taie [i sper c` te-a durut.

Philip trânti u[a, iar Tess se rezem` de perete, uluit`. F`cu

un efort s` sting` luminile, s` urce \n camera ei. Când ajunse

era, trist` [i tot uluit`.

Dac` Victor Mears nu s-ar fi \mboln`vit câteva zile mai

târziu, via]a ar fi fost prea obi[nuit`, f`r` nimic senza]ional,

chiar deprimant`. Chiar dac` se afla la Tanger, unde zilele

str`luceau, iar nop]ile reci aminteau de de[ert, unde palmierii

cu frunzele lor mari [i late \i aminteau de fructele pe care

b`ie]ii le d`deau jos din pomi cu ajutorul be]elor, Tess era

apatic`.

Victor se \mboln`vi de Zona Zooster, f`cu febr` mare. Era

for]at s` r`mân` \n camera sa de hotel, unde Clare \l vizita \n

fiecare diminea]`, iar Tess dup`-amiezile. Clare era plin` de

solicitudine. Se ar`ta foarte blând` [i afectuoas` cu Victor, \i

112 MARY ESSEX

repeta cât este de \ndurerat` c` s-a \mboln`vit, dar seara profi-

ta de boala lui ca s` ias` cu Ramon.

Brusc, Tess observ` c` Ramon era tot mai \ngândurat. Lipsi

câteva zile, iar la \ntoarcere p`rea tot mai absent.

– Trebuie s` m` ier]i, Tess, \i spuse \ntr-o noapte dup` ce

cinaser` \ntr-un restaurant aflat pe acoperi[ul unui hotel. Clare

poate s` \n]eleag` c` de data asta am probleme mari. Tu e[ti

prea tân`r` ca s`-]i pese de problemele unui b`rbat, nu?

– Este greu s`-]i pese de ceva despre care nu [tii nimic. Tu

ai afaceri foarte diverse, nici nu prea le [tiu.

– Nu sunt chiar a[a de multe, dar una care se desf`[oar` \n

mare parte aici \mi ocup` foarte mult timp [i m` irit`.

Clare se aplec` peste mas` [i-l b`tu \ncet pe mân`.

– Bietul de tine. Te-a[ ajuta, dac` a[ putea. M` scuza]i câteva

minute, s` vorbesc cu cei doi Dumont?

Ramon se ridic` [i-i salut`. Apoi se a[ez` la loc [i privi lung

rubinul mare aflat pe mâna dreapt`.

– Ai dreptate, micu]o. Clare ne-a p`r`sit cu un motiv

anume. Trebuie s` te conving s` d`m acea petrecere \n onoarea

ta. Ea dore[te acest lucru.

– {i de ce a plecat?

M-ai fi putut \ntreba \n fa]a ei.

– Clare mi-a spus c` nu v` \n]elege]i atât de bine. Eu am

sperat c` ]ine]i una la alta. Ce s-a \ntâmplat?

– Cum ]i-a explicat Clare?


– Clare este gazd`, ea i-a \nseninat ultimii ani tat`lui t`u [i

o intereseaz` viitorul t`u. Cred c` este o ne\n]elegere minor`

undeva, poate v` ajut s` o rezolva]i. Ai putea fi onest` cu mine?

– Da, dar nu prea am mare lucru de spus, Ramon. Noi dou`

nu ne \n]elegem a[a de bine precum am sperat. Nu ne

du[m`nim, s` nu crezi asta.

– Sigur c` nu, querida. Eu v` iubesc mult pe amândou` [i

de când ai venit la Tanger, n-am vrut decât s` fiu cu voi

amândou`. Mai mult cu tine, natural.

– Asta nu este adev`rat, Ramon.

– Este. {i ca s`-]i dovedesc, o s` reiau o mic` discu]ie pe

care am avut-o cândva. |]i aminte[ti c` ]i-am cerut un mic

serviciu [i tu ai \ncercat s` m` aju]i, dar n-ai reu[it. M` refer la

Westland.

– Nu-l pot aborda din nou, Ramon. Este un tip inflexibil.

– Iar tu o fat` frumoas`; iar el nu s-a \nsurat cu frumoasa

doctori]`, \nc`.

– Philip nu va ceda. Ramon, de ce nu te duci la Las Perlas?

– Crezi c` n-am \ncercat? {tii c` nu-mi place s` m` declar

\nvins. Ei bine, de data asta...Este un tip studios acest Westland.

Dar n-am v`zut pân` acum un om atât de pu]in preocupat de

propria sa siguran]`. Tu, care e[ti englezoaic`, \l \n]elegi?

– Nu.

– Mi-am \nchipuit. De ce este omul acesta atât de complex,

de inflexibil?

114 MARY ESSEX

B`rba]ii de vârsta lui vin s` lucreze aici din dou` motive: s`

scape de ceva, sau s`-[i sporeasc` veniturile.

– Poate c` pe doctorul Westland \l preocup` deosebirile

dintre corpul uman aici la Tanger [i cel din Anglia, sublinie

Tess.

Lui Westland nu-i trebuie bani.

– {tiu asta. I-am oferit bani prin scrisoare, dar nici n-a

r`spuns.

– {i atunci, de ce-mi ceri s`...

– Nu-]i cer. Dup` cum ]i-am mai spus, Clare dore[te s` d`m

petrecerea \n cinstea ta [i s`-l invi]i [i pe Westland.

Tess \nclin` din cap.

– Ai mai spus asta. Nu sunt sigur` c` vreau s`-l invit [i nici

nu cred c-ar veni. Ramon, po]i s`-mi spui ce vrei de la el?

– Regret, iubit` Tess, dar trebuie s` p`strez secretul, care nu

este al meu. Chiquita, hai s` ne \n]elegem. O astfel de

petrecere trebuie organizat` [i invita]ii trebuie s` aib` timp

s`-[i procure toaletele. Ce-ai zice s`-i trimi]i invita]ia

doctorului?

– Foarte bine. Trimite-i invita]ie lui Phil.... Doctorului

Westland... dar te rog s-o adaugi [i pe doctori]a Vernet.

– Dac` insi[ti...

Tess se sim]ea ciudat, ca un fluture prins \ntr-o plas`.

Când se \ntoarse la mas`, Clare era proasp`t machiat`, iar

ochii \i str`luceau ca smaraldele. |ntâlni privirea lui Ramon [i-i


suger` câteva tapas, ni[te gust`ri care se serveau tradi]ional cu

bùtur` \n fiecare bar din Tanger.

– {i o sticl` de [ampanie, nu, Ramon? Tocmai am f`cut o

afacere bun` cu Dumont [i sunt fericit`!

Tess [tia c` s`rb`toreau de fapt capitularea ei. N-avea sens

s-o \ntrebe pe Clare; era evident c`-l sus]inea \n totul pe

Ramon. Nimeni nu-i rezista lui Ramon; nimeni, \n afar` de

Philip Westland.

Seara, dup` ce v`zuser` un film fran]uzesc, Clare [i Tess \i

a[teptau pe Ramon [i pe prietenii lui s` aduc` ma[inile. Ca de

obicei, spre miezul nop]ii bulevardul era plin de oameni bine

dispu[i care cùtau distrac]ie, dar Tess \l z`ri imediat pe Philip,

cu Sheila la bra]ul sù venind spre cinema. Involuntar, Tess

r`mase \n umbr` dar nu-[i lu` privirea de la ei. Philip vorbea,

gesticula, era \ncruntat [i observ` c` era lovit la tâmpl`.

Tess sim]i c` nu mai poate respira. O privi pe Sheila; [i ea

p`rea \ngrijorat`.

Tess nu dormi \n noaptea aceea, iar a doua zi diminea]` \i

telefon` lui Philip la clinic`.

– Ai probleme? o \ntreb` el imediat.

– Eu nu, r`spunse Tess; te-am v`zut asear` \n fa]a

cinematografului [i m-am \ntrebat cum [i unde ai fost lovit. E[ti

bine, acum?

– Da. Tu mai e[ti furioas` c` te-am s`rutat cu dou` zile \n

urm`?

116 MARY ESSEX

– Am uitat. M` gândeam la rana ta de la cap.

– E[ti sigur` c` doar de asta ai sunat? Apropo, am primit

invita]ia ta la petrecere, dar nu sunt sigur c` pot veni.

– Cum dore[ti. A fost ideea lui Ramon [i a Clarei, desigur.

– M-am gândit c` a[a este. Tess, n-ai vrea s`-mi faci un

serviciu, s` pleci dou` s`pt`mâni la Gibraltar? S` dispari din

Tanger o vreme? Vei face asta?

– Tu ai probleme, Ramon, nu eu!

– Tess, realizezi cum ai intrat \n \ncurc`tura asta? A fost prin

intermediul lui Benito; dac` n-ai fi venit s`-l aduci, niciodat`...

te rog s` \n]elegi c` \ntr-un fel m` simt responsabil pentru tine.

De asta vreau s` dispari de aici m`car un timp, pân` rezolv

problemele.

– Cum ar fi lovitura de la cap?

– Tess, nu pot fi explicit la telefon [i nici nu este bine s` ne

\ntâlnim. Asta [i altele. Dar ai f`cut foarte bine c` m-ai sunat, nu

[tiam cum s` iau leg`tura cu tine f`r` s` afle prea mult` lume.

Pân` la petrecere o s` mai fii singur` acas`?

– Nu [tiu, Philip, dar te rog s` nu vii.

– Dar a[ putea s`-]i telefonez.

– De ce ai face asta, Philip?

El nu-i r`spunse imediat.

– Poate pentru lini[tea mea, Tess. Uite, o s`-]i spun ceva;

ceea ce vrea Ramon de la mine... dac` te amenin]` i-l dau

imediat. L-am ]inut la mine doi ani, a[teptând un eveniment


care a devenit iminent. Ultimul lucru pe care-l vreau este s` fiu

la mila lui Ramon Guevara, dar dac` te [antajeaz`, cedez. M`

\n]elegi?

– Nu \nc`, dar voi \ncerca.

– De asta spuneam c` m-a[ sim]i mai bine dac` te-ai duce la

Gibraltar. Când mai r`mâi singur` acas`?

– Nu [tiu, dar \mi po]i telefona.

– Promi]i? {tii ceva, Tess? Lovitura asta la cap a fost cel mai

bun lucru care mi s-a \ntâmplat \n ultimul timp. Dac` n-a[ fi

fost lovit, nu m-ai fi observat ieri noapte, [i n-a[ fi [tiut cum este

mai bine s` iau leg`tura cu tine. Presupun c` erai cu obi[nui]ii

t`i \nso]itori?

– Da. {i tu la fel.

– {i pe ea trebuie s-o ]in departe de lucrurile astea. A[tept

s` m` suni cât de repede \nainte de petrecere, Tess. De fapt,

este un joc al nervilor [i cred c` Ramon va ceda primul.

Tess puse receptorul \n furc` [i ie[i din cl`dire.

A[adar, Philip a[tepta ceva de doi ani, un eveniment care de

acum pare iminent, a[a spusese. Philip de]inea ceva ce Ramon

dorea cu disperare [i pusese la cale un plan de recuperare. Las

Perlas fusese scotocit` pentru a pune mâna pe acel obiect.

Tess oft`. Philip spunea c` va renun]a la acel secret dac` ea

ar fi amenin]at`, un secret pe care-l t`inuia de doi ani. Ce era

acel secret de a[a de mare importan]`? {i ce leg`tur` avea cu

Ramon? M`car dac` ar fi [tiut, ca s`-l poat` ajuta \n vreun fel.

118 MARY ESSEX

Tess accepta un pericol cunoscut, ar fi [tiut de ce s` se fereasc`,

dar necunoscutul devenea un co[mar.

Se duse acas` la prânz [i petrecu câteva ore alegându-[i un

costum maur pentru petrecere. Era de fapt un costum cu

[alvari verzi, transparen]i, [i un v`l de culoarea ghe]ii, cu

monede pe margine. Clare alesese o rochie din brocart cu

nasturi de la gât pân` la poale.

Clare, care-[i turnase o b`utur`, \i spuse:

– Trage transperantele, draga mea, nu suport vântul [i

vremea asta imposibil`. Nu cred c` pot petrece iarna aici la

Tanger, m` duc pe Riviera.

– |]i po]i permite?

– Deocamdat` nu, dar sper.

– {i Victor?

– Nu [tiu. De când s-a \mboln`vit, n-a mai men]ionat

c`s`toria. Este un delicat, e bogat, dar....nu este chiar b`rbatul

visurilor mele...nu m-a[ putea \ndr`gosti de el ca de Ramon.

– |n acest caz, spune-i-o.

– Draga mea, nu pot \nchide o u[` pân` n-o deschid pe

cealalt`; nici nu m-am gândit s` divor]ez pân` nu l-am cunoscut

pe tat`l t`u. {i nu pot spune c` n-am fost fericit`. Mi-a oferit un

c`min, haine mai elegante, iar eu i-am d`ruit afec]iune,

\n]elegere [i o so]ie tân`r` cu care s` se mândreasc`. Dar dup`

moartea lui, când am vândut casa [i m-am trezit cu o sum`

mare de bani, am [tiut imediat ce caut. Un nou \nceput, ca o


femeie frumoas`. |ntr-un an, am ar`tat mai tân`r` cu zece ani.

Femeia de care s-a \ndr`gostit tat`l t`u n-ar fi putut atrage un

b`rbat ca Victor, ca s` nu mai vorbim de Ramon.

– {i totu[i, nu e[ti sigur` c` Ramon se va c`s`tori cu tine!

exclam` Tess.

– C`s`toria, zise Clare cu dezinvoltur`, este bine s` fie

f`cut` cu un b`rbat bogat, dar asta nu este totul. Uneori este

mai bine s` po]i avea banii, f`r` s` iei [i b`rbatul. Eu optez

pentru aceast` variant`.

– {i ce vrei s` faci, s` intri \n afaceri?

Clare \ncepu s` chicoteasc`.

– Nu chiar.

Dar s` nu mai vorbim de bani. Suntem singure \n seara asta,

s` ne bucur`m de singur`tate, nu ni se \ntâmpl` prea des. Vino

lâng` mine, s` vorbim despre haine.

Tess se duse la buc`t`rie, s`-l roage pe Pedro s` le fac`

pu]in` cafea.

Acesta \i spuse pe un ton conspirativ:

– Señorita, a]i g`sit scrisoarea? V-am pus-o \n camer`, cu

pu]in timp \n urm`. A adus-o un pu[ti.

Tess urc` treptele câte dou` pân` la camera ei câte dou` [i

g`si scrisoarea; desf`cu plicul [i scoase o singur` foaie de hârtie

pe care era scris:" te va a[tepta o ma[in` \n fa]` la Miranda, la

ora trei.

Te rog, vino."

120 MARY ESSEX

O mai citi o dat`; s` fie de la Philip? Nu, el n-ar fi riscat s`-iscrie aici. Atunci, de la cine putea s` fie? Nu cuno[tea preamult` lume aici.

S` se duc` oare la locul \n care o a[tepta ma[ina albastr`?Nu, sigur c` nu.

Se auzi strigat`, a[a c` se gr`bi s` coboare.


Capitolul 6

Ma[ina \nconjur` de câteva ori cafeneaua Miranda. Eracondus` de un b`rbat care putea fi orice; arab, european,spaniol. Tess \[i aminti ce auzise despre Tanger; o femeie puteafi u[or r`pit` aici, dus` \n de[ert, devenea prizoniera vreunui[eic [i nu mai auzea nimeni de ea. De[i ideea de a ajunge \nharemul vreunui [eic i se p`rea absurd`, se putea \ntâmpla.Oare era bine s` se apropie [i s`-l chestioneze pe [ofer? I sef`cu fric`, sim]i c` piciorul [i um`rul r`nit o dureau mai tare caoricând.

{oferul vorbea o englez` excelent`.– Sunte]i miss Carlen? o \ntreb`.– Da. Dumneata cine e[ti?Omul ridic` din umeri.– Sunt doar un mesager [i [oferul acestei ma[ini.

Veni]i cu mine?

– Nu f`r` s` [tiu unde mergem, sau cine te-a trimis.

– A, da, zise omul [i scoase o foaie de hârtie \mp`turit` din

buzunar. Citi]i-o, miss. V` explic` situa]ia.

Tess desf`cu hârtia.

" Po]i avea \ncredere \n [ofer. Te rog s` vii.

Philip”.

Era scrisul lui. O mai citi o dat`, apoi se gândi c` ar fi putut

s` sar` din mersul ma[inii, dac` vedea ceva suspect.

– Nu scrie unde trebuie s` ajung, \i spuse [oferului.

– Nu este departe de aici.

– O cas`?

Omul ezit` o clip`.

– Este o cafenea, mademoiselle. Ve]i fi \n siguran]`.

Monsieur regret` c` este necesar, dar este urm`rit permanent.

Nu voia s`-l dezam`geasc` pe Phlip.

– Bine. Du-m` acolo.

Tess urc` \n ma[in` [i plecar` de pe loc chiar când un

poli]ist, ridicând mâinile, \ncepu s` strige la ei pentru c`

opriser` \ntr-un loc nepermis. L`sar` \n urm` centrul

comercial, ajunser` \ntr-un loc cu terenuri de tenis [i de fotbal.

Apoi, ma[ina ajunse la Rue Moulay Gif, unde-l v`zuse pe Philip

\n seara aceea.

|n cele din urm`, opri \n fa]a unei alei prea \nguste pentru

o ma[in`.


– Este acolo, mademoiselle, zise [oferul. V-a[ duce pân` la

intrare, dar nu pot l`sa ma[ina aici pentru c` blochez drumul.

Monsieur v` a[teapt`.

Tess intr` \n cafenea, rosti numele lui Philip, [i proprietarul

o conduse \n spatele unui paravan.

|n semi\ntuneric, Tess v`zu un b`rbat cu un ve[mânt

albastru, cu gluga tras` pe fa]`.

– Philip, murmur` ea.

Apoi, obi[nuindu-se cu \ntunericul, \ncepu s` observe

diferen]ele. Omul avea acelea[i tr`s`turi, dar tenul \i era mai

colorat. Tess remarc` imediat c` n-avea niciun semn \n locul

unde v`zuse c` Philip fusese lovit.

– E[ti Boyd, nu? Tat`l lui Benito?

– Mda, zise tipul, cam neglijent. Stai jos, miss Carlen.

Trebuie s` discut`m [i n-am g`sit un loc mai bun ca acesta. Eu

sunt aici de câteva zile.

– Te ascunzi aici? Probabil a[a este, de[i nu [tiu din ce

motiv. Philip te caut`, [tii asta?

Boyd Westland rânji.

– {tiu c` vrea, [i asta o s`-i atrag` mai mult decât o lovitur`

la cap, dac` nu se potole[te.

– A venit aici?

– Da, [i s-a ales cu falca rupt` \nainte de a putea s` dispar`.

Mi s-a spus despre asta. A fost vina ta, mademoiselle.

Tess p`li.

124 MARY ESSEX

– A mea? Cum a[a?

– M-ai confundat cu el acum câteva zile.

– Tu ai fost? Dar am fost convins` c` era el....[i m-ai

recunoscut.

– Nu. Te uitai la mine de parc` ai fi v`zut o n`luc` [i am

realizat c` probabil \l cuno[ti pe Philip.

– {i taxiul?

– Se vedea de la distan]` c` e[ti englezoaic`, a[ fi f`cut asta

pentru oricine.

Cu toate c` sem`na mult cu Philip, Boyd nu degaja acea

putere, \ncredere de sine, care se sim]ea atât de bine la fratele

lui.

– Mademoiselle, \ncepu Boyd, nu pot r`mâne prea mult

timp aici. Poate ]i se va p`rea ciudat, dar e[ti singura persoan`

care m` cunoa[te [i pe mine [i pe Philip. Am cunoscut-o odat`

pe Sheila Vernet, dar foarte fugitiv [i sunt sigur c` nu mi-ar face

un serviciu.

– De unde ai aflat numele meu?

– De la [oferul de taxi. Mademoiselle, trebuie s` comunic cu

Philip, a[a cum face [i el cu mine. Din nefericire, nu-i pot

transmite unde m` aflu.

– Boyd, nu crezi c` ar trebui s`-mi spui totul?

– Cât de bine \l cuno[ti pe fratele meu?

– Ne-am v`zut de câteva ori.

– Voi fi foarte direct cu tine. |l cuno[ti pe Ramon Guevara?


– Da, r`spunse ea.

– Ei bine, fratele meu are ceva ce-[i dore[te Ramon, dar

care, de fapt, \mi apar]ine. Este o cheie.

– O cheie obi[nuit`, metalic`?

– La prima vedere, o cheie obi[nuit`. Dar este foarte

complex`. Cred c` Ramon n-a aflat c` sunt \n Tanger,

deocamdat`. Am nevoie de cheia aceea de la Philip, dar [tiu c`

este urm`rit \ndeaproape. Mult` lume m` a[teapt` s` m` \ntorc

aici. |l urm`resc pe fratele meu, [tiind c` voi lua leg`tura cu el

imediat. Vor acea cheie.

– Prin "ei" \l \n]elegi pe Ramon Guevara [i cine altcineva?

– El [i al]i câ]iva"pe[ti[ori" care fac treburile lui Ramon. Te

duci la fratele meu?

Tess l`s` privirea \n jos.

– Sunt sigur` c` nu-mi va da cheia, [tii bine, [i nu m` va l`sa

s` mai vin aici.

– {tiu cum este fratele meu, Philip. }i-a spus vreodat` c` [i

eu am studiat medicina [i am p`r`sit facultatea \n anul patru?

– Nu mi-a spus nimic despre tine.

– Problema este cum s` ajung` acea cheie \n mâna mea f`r`

s` m` \ntâlnesc cu Philip.

– |nainte de a continua, a[ vrea s` [tiu dac` ai acela[i scris

ca Philip. Puteam s` jur c` era semn`tura lui pe acel bilet.

– Draga mea, vrei s` [tii prea multe [i nu este bine. E[ti doar

o fat` dulce [i nu vreau s` [tii prea multe. Nu te-a[ ruga s`

126 MARY ESSEX

mi-o aduci aici, dac` n-a[ avea un plan. Am \n]eles c` se va

organiza un bal mascat la Mirzeh \n onoarea ta.

– E adev`rat.

– Voi fi acolo.

– Poftim?

El \ncepu s` râd` [i-[i stinse ]igara \ntr-o farfurie care ]inea

loc de scrumier`.

– Ca beduin, feti]o. |i voi trimite o copie identic` a

costumului lui Philip. Voi fi la Mirzeh exact la nou` [i jum`tate,

iar el o va preda la zece. La ora zece m` duc la o ma[in` parcat`

printre tufele de tamarisc; el m` a[teapt` acolo, \mi d` cheia [i

se duce la petrecere, unde eu m-am aflat deja de jum`tate de

or`. Este simplu.

– Dac` Philip este urm`rit, se va [ti c` n-a ajuns acolo la

nou` [i jum`tate.

– Deja nu mai conteaz`, pentru c` eu voi fi avut cheia,

care-[i va fi pierdut semnifica]ia.

– Iar tu dispari [i-l la[i pe Philip s` se confrunte cu Ramon!

Boyd Westland scoase un sunet la fel de neglijent ca [i felul

\n care ar`ta [i-i spuse:

– Ramon n-are nimic cu Philip, \n afar` de acea cheie. Odat`

ce nu se mai afl` \n posesia lui, fratele meu va fi mai liber decât

a fost vreodat`.

– Iar eu trebuie s`-i spun planul t`u?

– Da, te rog.


Tess \l mai privi o dat`. Cândva trebuie s` fi fost un tân`r

chipe[, de \ncredere.

– Cum ai intrat \n asta? Presupun c` ai crescut \mpreun` cu

Philip, dar nu e[ti deloc ca el!

– Foarte simplu; se mai \ntâmpl`, draga mea. Tat`l nostru a

fost medic, iar Philip i-a urmat cariera. Mama era o femeie

frumoas`, c`reia \i cam pl`cea via]a, iar eu i-am sem`nat. La cea

de a paisprezecea mea aniversare, am bùt \mpreun` o sticl` de

[ampanie [i n-a aflat nimeni.

– {i c`s`toria ta?

El l`s` privirea \n jos.

– Era spaniol`... nu chiar dansatoare, dar dansa \n cabaret,

unde am [i cunoscut-o. O doream foarte tare, dar maic`-sa era

un fel de gorgon` [i o p`zea ca pe ochii din cap. Ne-am

c`s`torit, a[a c` am fost mai mult sau mai pu]in for]at s` trìesc

\n Salamanca, dar n-a fost prea rù. Via]a era ieftin` [i nu te

for]a nimeni s` munce[ti. Când a murit Lucilla, am [ters-o.

Benito ce face?

– Chiar m-am mirat c` nu m-ai \ntrebat.

– Uite ce este, Tess, nu-am chef de morala ta acum.

Indiferent ce crezi despre mine, n-am putut s` iau atunci

copilul cu mine. |i era mai bine al`turi de bunici.

– Dac` ei l-ar fi vrut, nu l-ar fi trimis singur la Tanger.

– Presupun c` am avut [i eu o vin`. L-au considerat

\ntotdeauna mai mult copilul meu decât al Lucillei. Dup`

128 MARY ESSEX

ce-am plecat, le-am trimis bani, ultima oar` de la Tiran, dar de

câteva luni, de când o duc prost cu banii, nu le-am mai trimis.

Benito este acum cu Philip?

– Este \n Gibraltar, cu ni[te priteni ai lui.

– {i \n continuare pare mai mult spaniol decât englez?

Ea \nclin` din cap.

– P`rul lui are acum o tent` ro[cat`. Tot mai consider` c`

tat`l lui este cel mai minunat om din lume. Nu-l meri]i.

– Dar Philip \l merit`. A fost cam \ndr`gostit de Lucilla când

a v`zut-o, a[a c` va avea grij` de Benito.

– {i tu ce vei face?

El se \ncrunt`.

– Cred c` e[ti prima femeie care-mi pune \ntrebarea asta.

Nu sunt un tat` bun pentru Benito, dar Philip este un om

respectat \n meseria sa, a[a c` n-o s` m` vrea lâng` el. De

Tanger m-am cam s`turat. Odat` ce pun mâna pe cheie, dispar

de aici; ai putea s`-i spui asta lui Philip.

Tess respir` adânc.

– De ce n-ai luat cheia cu tine când ai plecat?

– Pentru c` n-ar fi fost bine.

– Vrei s`-i spun totul lui Philip?

– Totul, \n afar` de locul unde m-ai g`sit acum. Ar fi

periculos pentru el s` vin` aici.

– Dar dac` nu vrea ca tu s` ai cheia?

– Trebuie s` vrea.


Este cheia de la cutia mea de valori dintr-o banc` str`in` de

aici. Am nevoie de ni[te acte de acolo [i de bani. Renun] la acea

cutie.

– {i tu e[ti singurul care o poate deschide?

– Da. Are dou` \ncuietori; una a mea, cealalt` a b`ncii.

– Nu po]i spune b`ncii c` ai pierdut-o?

– Ba da, dar este un proces prea lung de recuperare; banca

va trebui s` dea trei anun]uri \ntr-un ziar local, iar dup` aceea

trebuie s`-mi dovedesc identitatea [i nu-mi permit publicitate

de vreun fel....

Ea \l privi, nevenindu-i s` cread`; \[i sim]ea gâtul [i buzele

uscate.

– Mai sunt multe lucruri pe care nu mi le spui, nu?

– {tii deja destul. |i vei spune lui Philip?

– Da.

– Bine. El \i zâmbi: simt c` pot avea \ncredere \n tine, Tess.

Dac` Philip este de acord s`-mi dea cheia la petrecerea ta, este

foarte bine. Dac` nu, pune asta la po[t`. Scoase o carte de vizit`

dintr-un buzunar. Era adresa unei sp`l`torii [i \ntr-o parte era

scris un mesaj \n arab`. Scrie doar c` s-au r`t`cit ni[te lucruri

date la sp`lat. Tess era descump`nit`. Individului din fa]a ei

nu-i p`sa nici de fratele, nici de fiul s`u; dac` va pune mâna pe

cheie, va pleca. Strecur` cartea de vizit` \n buzunar [i se ridic`.

|n acela[i timp se auzi un zgomot ca [i cum cineva [i-ar fi dres

glasul, apoi ni[te silabe neinteligibile.

130 MARY ESSEX

Boyd Westland \[i ridic` marginea ve[mântului peste partea

de jos a fe]ei [i-i spuse repede:

– Trebuie s` dispar. A[teapt` un moment, apoi ie[i [i tu. Te

va a[tepta omul care te-a adus aici. La revedere, Tess Carlen; [i,

ca \ntre englezi, ce pot s`-]i spun? Salaam!

El disp`ru [i Tess r`mase cu inima b`tându-i tare, apoi plec`

pe acela[i drum pe care venise [i ajunse \n coridorul \ntunecat.

Acolo o a[tepta [oferul ma[inii, care o conduse afar`, unde o

a[tepta ma[ina cu care o duse \napoi de unde o luase. Pe drum,

Tess se gândi c` banii pe care-i avea Boyd \n cutia de valori nu

puteau fi prea mul]i [i ca atare nu aveau \nsemn`tate pentru

Ramon; a[adar, doar actele care se aflau acolo prezentau

importan]`. Dar cum puteau s` aib` valoare ni[te acte? Erau

ac]iuni? Poate era un testament care trebuia distrus? Dar de ce

se afla \n posesia lui Boyd? Tocmai asta nu-l \ntrebase!

Dup` ce cobor\ \n acela[i loc, la cafeneaua Miranda, Tess se

\ndrept` spre casa lui Clare. Trebuia s`-l vad` imediat pe Philip.

Nu-i putea face o vizit` acas`, a[a c` se gândi s`-i telefoneze.

Clare era cu Victor, care mai sl`bise dup` boal`.

– Clare, a[ putea s` invit pe cineva la mine?

– Desigur, draga mea. Pe cine?

– Philip Westland. |i voi telefona chiar acum.

Dup` un moment \n care se pref`cu a c`uta num`rul lui

Philip de[i \l [tia prea bine, acesta r`spunse.

– Doctore Westland, sunt Tess Carlen.


Mama mea vitreg` te invit` la o bùtur`, când te \ntorci

acas`.

– Mama ta vitreg`? Ce este asta, Tess?

– A[adar, vii ? Pe la [ase?

– Cum s` te refuz?

– Bine, atunci la [ase.

Tess f`cu o baie prelungit`, \mbr`c` o rochie verde-\nchis,

se machie discret [i se parfum` cu “Nuit de Maroc”, un parfum

d`ruit de Victor.

La ora [ase \i deschise chiar ea, iar Clare [i Victor \l primir`

foarte bine. Dup` ce nu bù aproape nimic din ce-i oferir` cei

doi [i schimb` câteva formule de polite]e, dup` ce le vorbi de

Benito, Philip se ridic`.

– Nu te-am putea convinge s` r`mâi la cin`, doctore

Westland? spuse Clare.

– |mi pare rù, dar sunt plecat de diminea]` de acas`...

– Atunci... alt` dat`, spuse Clare \n]eleg`toare.

Philip se \ntoarse brusc spre Tess:

– Miss Carlen, ai putea cina cu mine? Am primit o scrisoare

de la Benito.

– Poate alt` dat`, r`spunse Tess.

– De ce nu te duci, draga mea? interveni Clare, nu ai alt

program. Apoi se \ntoarse spre Philip: Tess se teme de ce ar

putea gândi logodnica dumitale, dar voi doctorii ave]i alte

concep]ii de via]`. N-ai de ce s` te temi de un doctor, draga mea.

132 MARY ESSEX

– Dup` ce mânc`m [i coment`m scrisoarea lui Benito, o

aduc acas`, promise Philip.

Tess urc` \n camera ei cu inima strâns`. Nu mai fusese la Las

Perlas de când se plimbaser` pe plaj`, iar Philip o s`rutase.

Clare, care veni dup` ea, \i spuse:

– Fii foarte atent`, Tess. Poate ar fi momentul s`-]i spun c`

vei primi un cadou substan]ial pentru serviciul pe care ni-l faci.

Ramon ar...

Tess sim]i un nod \n gât, dar reu[i s-o \nfrunte pe Clare:

– Ramon m-a fascinat la \nceput, dar am reu[it s` m`

desprind din mrejele lui. {tiu cine este [i ce interese

reprezint`. Nu-i pas` de nimeni, doar de binele personal. Nici

m`car de tine nu-i pas`, Clare. S-a jucat cu noi amândou`,

f`cându-[i planuri cu ce ar putea ob]ine de la noi. Tu trebuia

s` m` influen]ezi, iar eu s` fiu flatat` de complimentele [i de

s`rut`rile lui.

– S`rut`ri! exclam` Clare, c`reia \i pierise zâmbetul. Min]i!

|ncerci s` m` \ntorci \mpotriva lui!

– {tii prea bine c` este adev`rat ce spun, Clare. Dar nu-l voi

ajuta pe Ramon, \l dispre]uiesc.

– Atunci, f`-o pentru mine, Tess. Mi-a promis foarte mul]i

bani; unii vor ajunge la tine. S`-i lu`m [i s` plec`m de aici.

– {i Victor?

Clare f`cu un gest impacientat:

-Victor va merge cu mine oriunde.


– {i ]i se pare normal?

– Tess, poate c` n-ai \n]eles pân` acum. Victor este un

b`rbat bogat, amabil... dar atât. Nu te po]i \ndr`gosti de unul

care arat` ca el.

– Clare, cred c` vrei banii lui, dar [i libertatea.

– Nu toate ne dorim asta? Mai vreau s` m` \ndr`gostesc

\nainte de a \mb`trâni.

– D-acum devii prea cinic`... Clare.

– }i se pare r`u s`-mi doresc un iubit bogat, fermec`tor, cu

care s`-mi fac` pl`cere s` fiu v`zut`?

– {i m-ai invitat aici s` te ajut.

– Dar atunci când ]i-am scris n-am intuit ce valoroas` vei

deveni \n locul acesta.

Valoarea ta se datoreaz` acelui pu[ti care ]i-a fost l`sat \n

grij` pe vapor.

– Oricum, Clare, nu conta pe mine. N-am nevoie de darurile

lui Ramon [i sunt dispus` s` plec imediat ce nu mai ai nevoie

de mine.

– Tess, te rog, nu te comporta copil`re[te stricând totul,

vizavi de Ramon.

Auzind vocile b`rba]ilor, Clare lu` brusc o min` vesel`.

– Te a[tept`m sâmb`t` la Mirzeh, doctore Westland?

– Nu sunt sigur c` pot veni.

– Invita]ia o include, desigur, [i pe doctori]a Vernet. Este o

femeie foarte frumoas` [i b`nuiesc pasionat` de meseria ei.

134 MARY ESSEX

giannijollys

– Da, este.– Probabil de aceea doctorii se c`s`toresc \ntre ei, pentru

c`-[i \n]eleg reciproc pasiunea. La revedere, doctore; tea[tept`m sâmb`t`.


Capitolul 7

Când ajunser` acas` la Philip, Marthe a[ezase deja masapentru dou` persoane. Philip se scuz` ca s` se schimbe, l`sând-o cu Marthe.

– Doctorul devine tot mai moroc`nos pe zi ce trece, selament` Marthe.

– Mie mi se pare c` a[teapt` ceva ce tocmai este pe punctulde a se petrece.

Marthe zâmbi.– Vreo femeie?– Nu, cred c` este ceva foarte masculin, spuse Tess.– Ai dreptate, miss. Este ceva legat de perchezi]ia acestei

case. De atunci s-a schimbat doctorul. Probabil acesta este [imotivul pentru care nu s-a c`s`torit; era o primejdie \n care n-a vrut s` amestece o femeie. Cu cât se termin` mai repede,

cu atât mai bine. Iar doctori]a Vernet merit` s` devin` doamna

Westland.

Tess sim]i o strângere de inim`, f`r` s` [tie din ce motiv, [i

o \ntreb`:

– Vine des pe aici?

– O dat` sau de dou` ori pe s`pt`mân`. Se duc seara la club,

dar mi-a spus c` nu vor locui aici dup` c`s`torie.

– Cred c` Philip a primit o scrisoare de la Benito. Ai citit-o?

– Bietul copil, vrea s` se \ntoarc` aici.

– Am crezut c` va fi bucuros s` se afle \n compania altui

copil. Monsieur i-a promis c` se vor vedea curând, dar ce folos.

Dup` c`s`torie, Benito nu va locui cu ei.

Philip ap`ru [i-i oferi o b`utur`.

– Marthe mi-a spus c` Benito vrea s` se \ntoarc`.

– Dar asta nu este casa lui! exclam` Philip. Dar nu te-am

adus aici s` vorbim despre Benito. Am sim]it c` vrei s`

discut`m ceva, despre ce este vorba, Tess?

– De fapt, am vrut s` te conduc pân` la ma[in` [i s`

discut`m, r`spunse ea.

– De ce a fost urgent s` discut`m ast`zi?

– L-am v`zut pe fratele t`u, azi.

– Asta \nseamn` c` [tii c`, de fapt, atunci l-ai v`zut pe Boyd,

nu pe mine. A f`cut impruden]a s` ias` pe strad`?

– Nu. Eu... Tess oft`, exasperat`; am primit un bilet acas`,

\n care mi se spunea c` m` va a[tepta o ma[in` albastr` la


cafeneaua Miranda. M-am dus acolo [i ma[ina era condus` de

un tip destul de civilizat...

– Ai stat de vorb` cu el?

– Da, am vorbit cu el. Omul mi-a dat alt bilet, iar scrisul

sem`na perfect cu al tù. Era semnat Philip, a[a c` am urcat \n

ma[in` [i m-a dus...

– Ce prostie ai f`cut! exclam` Philip.

– M-a dus la fratele tù. Era \mbr`cat la fel ca atunci. Vrea

cheia de la tine. A pus la cale un plan pentru a o putea lua. Tu

trebuie s` mergi la petrecerea de la hotelul Mirzeh, \mbr`cat

\ntr-un costum de beduin, ca al lui. Va ajunge acolo la nou` [i

jum`tate, tu vei ap`rea la zece, [i-l vei a[tepta la tufele de

tamarisc unde va exista o ma[in`, va lua cheia de la tine [i va

pleca. Este mai bine s`-i dai cheia, Philip, ca s` dispar` din

Tanger. Nu-i pas` de Benito sau de tine. Este un fel de...

– Nu-mi spune mie cum este! A[ fi vrut s` fie aici! De ce

te-ai amestecat \n afacerea asta, Tess? Trebuia s` ignori acel

mesaj [i s`...

– Fratele tù spune c` sunt singura persoan` \n care are

\ncredere ....te rog, d`-i cheia [i las`-l s` plece...

– Nu [tii ce spui! Vreau s` fiu de fa]` când va deschide

cutia....

– Dar nu va fi periculos dac` ceea ce con]ine...

– Las` lucrurile \n seama mea, micu]o; poate nu realizezi c`

viitorul meu ]ine de asta, reputa]ia mea [i munca pe care o fac.

138 MARY ESSEX

Altfel de ce a[ fi a[teptat atât de mult? Doar nu este doar

problema transmiterii cheii; am g`sit o solu]ie [i pentru asta,

chiar dac` sunt permanent urm`rit. Cutia a fost \nchiriat` de el

[i doar el o poate deschide; este regulamentul impus de banc`.

O poate deschide, dar numai dac` sunt [i eu acolo. Dac` a[ fi

[tiut unde se afl`, i-a[ fi spus s` m` a[tepte la banc`, s` ]in cheia

pân` \n ultimul moment. Este necesar, te rog s` m` crezi. Unde

este Boyd, Tess?

– Nu pot s`-]i spun, i-am promis.

– Nu este cazul s`-]i ]ii cuvântul fa]` de Boyd, el n-are

niciun fel de scrupule. Unde este?

Tess \[i plec` \ncet capul.

– E[ti urm`rit permanent. Vei fi atacat din nou [i de data

asta vor fi mai mul]i. Chiar dac` nu i-a[ fi promis fratelui t`u,

tot nu ]i-a[ spune locul, ca s` nu fii b`tut din nou.

– Tess, data trecut` am fost luat prin surprindere, dar acum

sunt preg`tit. Trebuie s` discut cu Boyd.

– N-ar putea veni aici, \mbr`cat \n burnuz?

– {i el este urm`rit.

– Dar spunea c` Ramon [i prietenii lui s-ar putea s` nu [tie

c` se afl` \n Tanger.

– Cred c` [tie prea bine c` nu este a[a, de asta nu-l pot ierta

c` te-a atras \n cursa asta. Ai fost remarcat`, [i asta nu este bine.

Tess p`li.

– Crezi c` [tiu c` am venit aici?


– Cu siguran]`. Tess, ei sunt o adev`rat` re]ea; te duc acas`

[i s` stai acolo pân` prime[ti ve[ti de la mine, chiar dac` vor

trece zile.

– Nu pot face asta. Ramon ar putea ghici motivul.

– Ramon nu este un tip crud.

– O, nu! exclam` Tess.

Sunetul soneriei le \ntrerupse discu]ia. Deschise chiar Philip

[i se \ntoarse cu Sheila Vernet. O privi lung pe Tess, \n timp ce

i se adresa lui Philip.

– Te-am sunat la [ase, dar nu erai acas` [i am primit o

invita]ie de la Marcel Fougre la Tetuan. A[teapt` afar`. Miss

Carlen nu se simte bine? Sper c` n-am deranjat.

– Nu. Acum trebuie s-o duc pe Tess acas`. Marcel nu intr`

s` bem ceva, sau este prea ocupat ?

– Ne gr`bim, dar te rog s` nu fii r`u cu Marcel.

Sheila Vernet ie[i urmat` de Philip, care, dup` ce schimb`

câteva cuvinte cu Marcel, se \ntoarse \ncruntat. Se vedea c`

nu-i convenea ca iubita lui s` fie singur` cu acel b`rbat.

– Mergem acum? \l \ntreb` Tess.

– Nu, am venit s` cin`m.

– Mi-a pierit pofta de mâncare.

– {i mie, dar totu[i vom mânca. Nu te teme, nu te voi duce

apoi la plimbare pe plaj`.

Cinar` \n lini[te.

La un moment dat, Tess rupse t`cerea.

140 MARY ESSEX

– Am uitat s`-]i spun c` dac` nu-i dai cumva de [tire fratelui

t`u, te a[teapt` la petrecere la ora zece. Mi-a dat o carte de

vizit` pe care trebuie s-o pun la po[t`.

– Unde este?

– |n camera mea, \ncuiat` \ntr-un sertar. Este adresat` unei

sp`l`torii din Cashbah [i scrie ceva \n arab` despre ni[te haine

care s-au r`t`cit la sp`l`torie. Cred c` unul din oamenii lui

lucreaz` acolo.

– Ce mult \i plac lucrurile ascunse [i statagemele de tot

felul! exclam` Philip. Niciodat` \n via]a lui n-a fost serios. A

\ntrebat de Benito?

– Colateral. |l vei ]ine tu pe copil?

Philip \ncuviin]`.

– Va trebui s`-i spun adev`rul. Nu-i place \n Gibraltar.

– |l trimi]i \n Anglia?

– N-are pe nimeni acolo.

– L-ai putea adopta legal. Deja toat` lumea [tie c` este fiul

t`u.

– {i dac` m` \nsor? Crezi c` so]ia mea \l va accepta? De[i

este un copil foarte iste] [i pl`cut.

Tess zâmbi.

– Da, [tiu. Sper c` nu-l vei neglija vreodat`.

– De ce a[ face-o?

Tess \l privi lung.

– Pentru c` tocmai ai vorbit de c`s`torie.


Benito s-ar putea sim]i \nl`turat v`zând c` ai o nou` familie.

{tiu c` nu este problema mea, dar persoana cu care te vei

c`s`tori ar trebui s` fie prieten` cu Benito, s`-l \n]eleag`,

\nainte de a avea propriii ei copii. Acum, revenind la problema

noastr`: s` expediez cartea de vizit`?

– M-am gândit mult. Trebuie s`-l v`d pe Boyd [i ar fi bine s`

ne \ntâlnim la acea petrecere, dar nu voi lua cheia la mine. O

s`-i spun lui Boyd la ce or` s` fie la banc`. Numai noi [tim ce

este \ntre noi doi [i chiar dac` suntem urm`ri]i, nu se poate

\ntâmpla acolo mai mult decât pe str`zile Tangerului. Ne vom

vedea scurt la petrecere, apoi la banc`. Dup` aceea, nu va mai

exista nicio primejdie pentru nimeni. A[adar nu are rost s` pui

cartea de vizit` la po[t`. Stai mai mult pe acas`, \n weekend.

Ea \ncuviin]` [i niciunul nu mai scoase o vorb`.

Tess \i sim]ea privirea studiind-o. De fiecare dat` când li se

\ntâlneau privirile, a ei era u[or r`nit`, a lui calcula, estima.

Dup` felul \n care fuma [tia c` este \ngândurat. Tess nu mai

voia s` [tie la ce se gândea el; important` era acum siguran]a

lui.

Philip \[i stinse ]igara:

– Acum, nu te mai gândi la nimic. Totul este sub control.

Poate te va ajuta s` [tii c` mi-ai f`cut un mare serviciu; sper c`

Boyd va reu[i s`-mi trimit` un ve[mânt ca al lui. Spune-mi,

Tess, ai putea lipsi de la petrecere?

– Nu, este dat` \n onoarea mea, pas`mite.

142 MARY ESSEX

– Atunci, stai pe lâng` mama ta vitreg`. Salut`-l pe Boyd, dar

nu-i vorbi. Imediat ce ajung, te caut; \]i promit.

Tess \[i l`s` privirea \n jos. Lumina l`mpii \i c`dea \n p`rul

castaniu \nchis.

Philip se aplec` spre ea [i-i atinse \ncet p`rul.

– Ai un n`suc mic [i sensibil, Tess. Nu fi nervoas`; nu vreau

s`-]i stric starea de spirit cu problemele mele. Va fi mult mai

u[or decât am anticipat. Observând cum col]urile gurii \ncep

s`-i tremure, Philip se l`s` \n genunchi \n fa]a ei. F`r` lacrimi,

micu]o! Biata de tine, a fost prea mult chin, nu m` surprinde.

Nici n-ai apucat s`-]i revii dup` acel accident [i te-ai trezit

implicat` \n ceva periculos. Dar acum te rog s` te deta[ezi.

Chiar dac` mai prime[ti vreun bilet, nu-i mai da curs, te rog.

Tess, te rog, nu mai tremura. Tess, prive[te-m`!

Tess \[i duse mâna la fa]`, \n dorin]a de a st`vili lacrimile

care-i ap`ruser` \n col]ul ochilor. |ncepu s` plâng`

necontrolat. F`r` s`-[i dea seama ce face, \ntinse mâinile spre

el [i se trezi prins` \n bra]e.

Philip o s`rut`, o strânse \n bra]e, o s`rut` din nou. Apoi, de

parc` ar fi realizat ce f`cuse, o \ndep`rt`, se \ndrept` spre

fereastr` [i-i spuse:

– Ia-]i e[arfa, Tess. M` duc s` pornesc motorul.

Tess clipi de câteva ori [i se ridic` \n picioare. |[i lu` e[arfa

[i-l urm`.

Ma[ina porni \n noapte.


Tess privea locurile pe lâng` care treceau, dar toate i sep`reau cenu[ii, nesemnificative. Totul era \ndep`rtat dincolode peretele de ghea]` care o \nconjura.

Când se apropiar` de Tanger, Philip vorbi:– Nu pot s`-]i explic ce s-a \ntâmplat. Trebuie s` \n]elegi

cum gânde[te un b`rbat care se treze[te cu o fat` care plânge.– Ar fi mai bine s` l`s`m lucrurile a[a cum sunt, spuse ea.– Te rog s` crezi c` a fost ceva instinctiv, neinten]ionat.– Te cred.– Numai dac` te-ai duce s` stai la Gibraltar!– Cred c` \n]eleg mai mult decât \]i imaginezi. A trecut mult

de când n-ai mai mai f`cut dragoste cu o femeie. Tu [i SheilaVernet... sunte]i medici, dar...

– Nu gândi a[a. Sheila este femeie \n primul r`nd. Da, credc` ai dreptate, s` d`m uit`rii ce s-a \ntâmplat.

Philip a condus-o acas` [i i-a reamintit:– Nu uita, nu ie[i nic`ieri singur`. Dac` mai prime[ti vreun

bilet, sun`-m`. Ne vedem la petrecerea de la Mirzeh. Noaptebun`.

144 MARY ESSEX

Capitolul 8

Tess se sim]i foarte confuz` a doua zi; din p`cate, nu erasingura. Chiar [i Victor Mears era afectat de starea deincertitudine care plutea \n aer. Tess era \ndr`gostit` cudisperare de un b`rbat care apar]inea altei femei...

Se aflau \n curtea interioar`, unde-[i beau ceaiul [i oa[teptau pe Clare.

– Tess, [tiu c` iube[ti cartea, nu ]i-ar pl`cea s` ai o libr`rieaici? o \ntreb` Victor.

– Victor, nu inten]ionez s` r`mân aici, ba chiar a[ vrea s`plec cât mai curând posibil...

– Atunci, una la Londra...suger` Victor. Pentru mine ar fi omare pl`cere s`-]i ofer asta, ar fi ca o leg`tur` \ntre noi [itine....eu [i Clare am fi undeva \n Mediterana...

Tess \i evit` privirea, zâmbind.

Ultimele lui vorbe creaser` o stare de disconfort; acest om

o voia totu[i pe Clare aventuriera, despre care [tia c` pune la

cale un plan care nu-l includea [i pe el.

– Crezi c` ai sc`pat de boal`, Victor?

– O, da, cred c` sunt s`n`tos tun de acum.

Dup` câteva clipe de t`cere, el o \ntreb`;

– Ramon nu mai vine a[a de des pe aici, nu? Nu trebuie

s`-mi r`spunzi, dac` nu vrei, Tess. {tiu c` este foarte iubit de

Clare, dar nu cred c` se va pune vreodat` problema c`s`toriei.

Cu toate c` ea s-ar m`rita imediat cu el; Ramon este foarte

atr`g`tor, un b`rbat de lume...

– Care nu ofer` siguran]` unei femei, conchise Tess.

– Ramon ]i-a f`cut [i ]ie curte? o \ntreb` el cu jum`tate de

glas. Din nou nu trebuie s`-mi r`spunzi dac` nu vrei, Tess.

{i ea nu r`spunse.

Ap`ru [i Clare, \ntr-o superb` rochie albastru cu alb.

Nici ea nu mai p`rea la fel de sigur` de sine. De fapt,

niciunul n-o mai abord` pe Tess \n privin]a acelui" mic semn"

pe care se presupunea c` trebuia s`-l aduc` ea. De fapt, Philip

era urm`rit; Boyd, la fel. A[adar, se [tia c` Tess se \ntâlnise cu

amândoi, c` ac]ionase ca mesager \ntre ei [i acum avea mare

grij` s` nu mai plece de acas`, mai ales singur`.

Ramon le f`cu o vizit` inopinat, \ntr-o sear`, cu daruri

scumpe atât pentru Clare, cât [i pentru Tess. Când \i puse

lan]ul de aur cu safire la gât, Tess nu sim]i nimic; \[i aminti \ns`

146 MARY ESSEX

cum sim]ise atingerea lui Philip, s`rutul lui, [i se \nfior`. Dar

Philip apar]inea altei femei.

Se sim]i brusc foarte singur`, poate mai singur` decât \n

acel spital din Londra \n care z`cuse o vreme dup` accident.

– Te-ai preg`tit pentru evenimentul de mâine, draga mea?

Victor [i-a revenit de-ajuns ca s` fie cu noi?

– Bietul Victor! exclam` Clare, cred c` \ncepe s`-[i simt`

anii. N-ar fi bine s`-l invit`m la o petrecere care va dura pân` \n

zori. Ramon, ne vei aduce acas`?

– N-a[ rata acest privilegiu pentru nimic \n lume, iubito.

Tess, noaptea aceasta \]i va fi dedicat`. O privi lung, s

punându-i: miezul nop]ii este momentul \n care \ncepe o

petrecere de vis!

Tess sim]i ca un [oc electric str`b`tându-i corpul. Se \ntreb`

dac` Ramon [tia ceva. Cu siguran]`, cineva ascultase discu]ia

dintre ea [i Boyd din acea cafenea; era imposibil ca acel [ofer

elegant, sau proprietarul cafenelei s` nu-i fi vândut secretul lui

Ramon. Acum [tiau c` Philip nu inten]iona s` le dea cheia de

care aveau atâta nevoie.

Brusc, \ncepu s-o doar` capul. Se duse s` stea \ntins` \n pat

o vreme.

Ce putea face ca s`-i ajute pe Philip [i pe Boyd?

Se \ntreb` dac` va fi urm`rit` \n timpul petrecerii.

Seara, dup` ce se \mbr`c` [i primi complimentele lui Victor,

\l c`ut` din priviri pe Boyd. Reu[i s` se strecoare [i s` ajung`


unde se afla omul cùtat \n spatele unui grup care râdea [i

vorbea mult. |l chem` \ncet:

– Domnule Westland!

El sorbi din paharul cu bùtur`, apoi l`s` ]igara s` cad`, o

stinse cu piciorul [i [opti:

– Tess Carlen? Ai vreun mesaj?

– Nu. Vreau doar s` [tii c` e[ti urm`rit. Se [tie totul.

– Normal c` se [tie.

Deodat`, privirea lui \i aminti de cea a lui Benito, asta fusese

contribu]ia acestui b`rbat cinic. Ce se \ntâmplase cu acest

b`rbat \ncât nu reu[ise s`-i asigure o via]` normal` [i un c`min

fiului sù?

– Fugi de aici [i nu te mai implica, \i [opti el, f`cându-i cu

ochiul.

Tess ar fi vrut s`-i spun` c` nu va primi nicio cheie, c` era

mai bine s` plece, s` stea departe de primejdie, de Tanger,

dac` era posibil. Apoi realiz` c` dac` ar face asta l-ar tr`da pe

Philip.

– Fii atent, \i [opti. F` ce spune Philip, orice s-ar \ntâmpla.

Nu uita c` el are o situa]ie aici.

– Iar eu sunt un biet p`duche; ar fi trebuit s` m` duc direct

la Las Perlas, sau mai bine s` nu fi l`sat niciodat` cheia la el.

Acum fugi, mititico, e[ti prea fragil` [i prea frumoas` ca s` te

implici \n asta.

– Nu pot face nimic?

148 MARY ESSEX

– Pentru Philip?

– Pentru amândoi.

– Nu, frumoaso. Ne descurc`m fiecare separat, eu [i fratele

meu, fie-i integritatea profesional` l`udat`! Philip nu se poate

\nsura cu Sheila pân` nu se rezolv` problema asta. Adios, chica!

– Mult noroc!

Tess se uit` la ceas; mai erau trei minute pân` la ora zece.

La zece [i zece Philip se \ndrepta cu pa[i mari spre ea,

f`cându-[i loc printre invita]i.

– Gata, Boyd este \n taxi, l-am expediat de aici, \i spuse. Da,

am g`sit un taxi la Tanger, l-am adus aici ca s`-l duc` pe Boyd

\napoi \n siguran]` [i i-am spus s` nu opreasc` nic`ieri,

indiferent ce se \ntâmpl`.

– N-ai f`cut nimic inteligent! se \nfurie Tess, ci doar ai

amânat ce trebuia s` se \ntâmple \n seara asta.

– Opre[te-te, Tess; am discutat cu Boyd [i asta este mai

important.

– Vor urm`ri taxiul [i vor descoperi c` nu este la el cheia!

– Dar nu [tiu ce aranjament am f`cut noi doi; doar noi \l

[tim. Iar acum, nu ridica privirea, pentru c` Ramon vine spre

noi.

Din doi pa[i, acesta ajunse lâng` ei.

– O, doctore Westland! N-am crezut c` vei veni, mai ales

\mbr`cat \n burnuz. Tess, querida, [tii c` este prima dat` când

m` aflu \n compania doctorului?


– Nu voi sta prea mult. Poate primul invitat care va pleca m`

va duce pân` la Tanger. Am venit cu un taxi.

– Cred c` Victor Mears va pleca primul. Iar acum a[ vrea

s-o iau pe frumoasa Tess la ceilal]i invita]i, pentru c` este

steaua acestei petreceri.

Philip \i f`cu loc s` treac`, iar Ramon \[i ag`]` din neaten]ie

mâneca larg` a costumului de un pahar aflat pe mas`. Tess

apuc` s` vad` un portmoneu negru din care c`zur` câteva

monede, pe care Ramon le recuper` imediat. Se mai afla acolo

o bucat` de hârtie. Observ` c` ochii lui Philip se m`riser`,

concentrându-se asupra acelei hârtii.

– V` doresc o petrecere reu[it`, señora... miss Carlen. |l voi

c`uta pe Victor Mears. La revedere.

Tess \l petrecu din priviri pe Philip, cu o strângere de inim`.

Avea senza]ia c` nu-l va mai vedea.

***

A doua zi, atât ea cât [i Clare dormir` pân` târziu. Totu[i,

Tess se trezi \naintea Clarei, care o \ntreb`:

– A sunat cineva?

– Nimeni, r`spunse Tess.

– Dar ast`zi e duminic`, iar Victor trece pe aici.

150 MARY ESSEX

– Clare, \ncepu Tess, \ntinzându-i cecul primit de la Ramon.

Te rog s` i-l \napoiezi. N-am f`cut nimic pentru el ca s`-l merit.

Clare privi cecul cu ochii gata s`-i ias` din orbite.

– Dumnezeule! Cum s` \napoiezi o asemenea comoar`? Eu

sunt falit`, iar tu \i dai banii \napoi! Nu realizezi c` niciodat` nu

vei mai pune mâna pe o asemenea sum`?

– Nu vreau aceast` sum` de la el!

– |n acest caz, cu banii mi-ai putea pl`ti sejurul petrecut

aici.

– S`-]i pl`tesc ca [i cum a[ fi stat la o pensiune? Clare, m-ai

invitat aici ca s`-mi revin dup` accident, apoi mi-ai spus c` nu

este chiar a[a. Trebuia s` stau cu Victor Mears, ca tu s`-i po]i

suci min]ile lui Ramon Guevara. O s`-]i trimit bani din salariul

de la Londra, ca s`-mi achit datoria.

– Tess, nu m` interpreta gre[it. Cecul acesta este foarte

important, pentru c` este tot ce vei ob]ine vreodat` de la

Ramon. Dac` se va c`s`tori, repet, dac`... o va face cu o

spaniol` frumoas` [i bogat`. Iar eu sunt departe de standardele

lui. L-am ajutat, [i imediat ce va pune mâna pe bani, m` va

instala \ntr-o cas` pe Riviera.

– {i Victor?

– Vom r`mâne prieteni, desigur. Nu se va \ndr`gosti de alta.

– Nu e[ti prea sigur` de tine, Clare?

– Sunt sigur` pe ce doresc de la via]`, \ntotdeauna am fost.

S` nu crezi c` te voi l`sa s` faci prostia de a-i \napoia banii.


Semneaz` cecul [i las`-mi-l mie s`-l \ncasez.

– Niciodat`!

Tess smulse bucata de hârtie din mâna lui Clare [i o rupse

\n buc`]i.

– Po]i s`-i spui lui Ramon ce-am f`cut cu el. Este un individ

meschin [i corupt, pentru c` mi-a strecurat cecul \n po[et` f`r`

ca eu s` observ, de fa]` cu Philip Westland!

– Draga mea, de ce ]i-ar p`sa de ce crede doctorul Westland

despre tine? Este logodit, dup` cum [tii, cu o femeie frumoas`

[i inteligent`.

Tess p`li, dar nu-[i pierdu cump`tul.

– Nu m` deranjeaz` ca el s` [tie c` am \ncercat s` p`strez un

fel de echilibru \ntre principiile mele [i c` f`când ce mi-ai cerut,

n-am fost de ajuns de \n]eleapt` s` calculez cu câteva mut`ri

\nainte. Nu mai avem ce s` ne spunem, nu, Clare?

– Se pare c` aerul Tangerului ]i-a f`cut foarte bine [i dac`

n-am fost atât de prietene precum ne-am propus... sau poate

eu sunt prea tân`r` s` te consider fiica mea, n-am nici

poten]ialul sentimental de afec]iune al unei surori. M-ai ajutat

oarecum, [i pentru asta-]i sunt recunosc`toare. Nu am nevoie

s`-]i iau banii, Tess; s`pt`mâna viitoare voi avea proprii mei

bani. Oare cât [tia Clare din cele \ntâmplate la petrecerea dat`

\n onoarea ei?

Pentru ea, totul se va termina când se va afla la bordul

vasului care o ducea \n Gibraltar. Abia a[tepta s` scape de

152 MARY ESSEX

nesiguran]`, de intrigile Clarei, de optimismul nejustificat al lui

Victor, de lipsa de scrupule a lui Ramon. Dac` era adev`rat c`

Boyd Westland \i f`cuse cândva o figur` urât` lui Ramon, atunci

acesta avea dreptul s` se r`zbune \n felul s`u; se pare c`

\ntotdeauna Ramon [tia s` ob]in` ce dorea f`r` violen]`. Nu

mai voia s` se gândeasc` la posibilitatea de a se \ntâlni

\ntâmpl`tor cu Philip.

Victor, care sosi pe la [ase, se ar`t` dezam`git când Tess \i

spuse c` la jum`tatea s`pt`mânii va pleca din Tanger. Dup`

ce-[i \nnoi oferta de a -i cump`ra o libr`rie, Victor i se adres`

Clarei:

– P`cat de acel accident care a stricat petrecerea \n onoarea

lui Tess.

– Accident? Ce accident? s`ri ea.

– N-ai aflat? O ma[in` \n care se afla unul din invita]i a s`rit

peste parapet. Era un b`rbat \mbr`cat \n costum european sub

burnuz.

Tess se gândi imediat la Philip. Ce sim]ea acum? Probabil

vestea ajunsese [i la el.

Bietul Benito! Era orfan acum, nu-l mai avea decât pe Philip.

Oare Sheilei i se \nmuia inima aflând de soarta lui? Tess se

\ndoia. Dac` Sheila nu voia b`iatul, considerându-l fiul lui

Philip, cu atât mai mult nu-l va accepta [tiind c`-i era nepot.

De fapt, sunt geloas` pe ea, se gândi Tess pentru c` este

iubit` de Philip.


A doua zi, Tess ie[i s` verifice biletul de \ntoarcere \n ]ar`.

Pe drum cump`r` un ziar, dar nu g`si nicio referire la Boyd

Westland. La \ntoarcere o g`si pe Clare \ntr-o stare de agita]ie

cum nu mai fusese.

– Ramon a disp`rut! o inform` ea. Imediat dup` accident!

De la hotel mi s-a spus c` nu [i-a luat lucrurile, dar cred c` m`

mint, Ramon nu se mai \ntoarce! Am aflat c` [i-a lichidat

afacerile! |mi promisese mul]i bani! Tess, trebuie s` mergi cu

mine la Mirzeh!

– Nu vreau s` mai ajung \n locul acela, Clare!

– A, sigur, dac` n-ai niciun interes! Ramon mi-a promis

foarte mul]i bani; nu renun]!

Tess \ncerc` s-o calmeze.

– Nu po]i face nimic f`r` Ramon. Imagineaz`-]i c` vei merge

la Mirzeh s` faci scandal. Vei fi penibil`, dac` se \ntoarce peste

câteva zile.

– Probabil [i Victor m` va ur\ dac` se afl`.

– Nu te va ur\ dac` vei fi sobr` [i potolit`.

Observând c` femeia b`use cam mult, o \ntinse pe pat [i o

\nveli cu o p`tur`.

Când se trezi, Clare lu` acea min` nevinovat` care o prindea

atât de bine. Oricum, \i mai r`mânea Victor s-o consoleze de

pierderea banilor [i a lui Ramon.

Dup` o zi, Tess fu c`utat` la telefon.

– Bun` ziua, miss. Sunt eu, Marthe.

154 MARY ESSEX

Monsieur nu este aici, dar a auzit c` pleca]i [i vrea s` v`

invite aici pentru ultima oar`, s` ne lu`m r`mas-bun.

– Cum se simte el, Marthe?

– A trecut peste ce era mai r`u. Veni]i?

– Da, vin, r`spunse Tess.

Imediat ce taxiul opri \n fa]a casei, ap`ru Marthe.

– V` a[teptam, mademoiselle.

Tess [i Marthe b`ur` ceaiul \mpreun` [i discutar` despre

Philip [i Sheila Vernet.

– Nu mi-ar pl`cea ca mademoiselle Vernet s` se m`rite cu

monsieur. De fapt, ea mai are [i al]i pretenden]i.

– Tot doctori?

– Da, pe Marcel Fougre, care-i accept` orice, \n timp ce

doctorul Westland ... ei bine, \l [tii, miss, cum este... Cele dou`

\[i continuar` discu]ia despre felul de a g`ti al francezilor, al

englezilor [i cum mâncau aici la Tanger, când deodat` u[a se

d`du de perete [i ap`ru Benito.

– A, señorita e[ti aici?

M-am \ntors! exclam` el.

– Benito! strig` Tess, cum ai ajuns aici?

– Tio Felipe s-a \nfuriat tare....

– Cine este tio Felipe?

– Mi-a spus c` este mai u[or s`-i spun tio Felipe decât

unchiul Philip... dar a[ vrea [i eu pr`jituri ca ale voastre...

Marthe \l servi imediat.


– Benito, am venit s`-mi iau r`mas-bun de la Marthe [i de la

doctorul Westland \nainte de a pleca spre Anglia, \i spuse Tess.

– Nu pleci nicìeri, am dat drumul taxiului, se auzi vocea lui

Philip.

Marthe \l lu` pe Benito cu ea, iar Tess [i Philip r`maser`

singuri.

– Inten]ionam s`-i trimit o telegram` lui Benito, s`-mi iau

r`mas-bun de la el. R`mâne aici?

– Câteva zile, apoi voi g`si o solu]ie pentru el.

Philip era palid [i p`rea foarte obosit, dar p`rea la fel de

sigur de sine ca \ntotdeauna.

– Philip, \mi pare rù de moartea fratelui tù.

– {tiu, Tess. A disp`rut [i Ramon. Cred c` atunci, la

petrecere, [i-au imaginat c` Boyd are cheia la el, [i l-au \mpins

\n parapet. Ramon n-a [tiut c` Benito este fiul lui Boyd [i deci

mo[tenitorul lui. De asta i-am ascuns identitatea. Ramon [tia ce

voi face, a[a c` a disp`rut. |n acea cutie de valori era un pachet

cu bijuterii \n valoare de o jum`tate de milion. Au fost furate de

oamenii lui Ramon, iar fratele meu a fost de acord s` i le

p`streze o vreme.

Boyd urma s` fie pl`tit \n dou` rate; prima când depozita

pachetul [i a doua când \l preda dup` câteva luni, dup` care

\ncetaser` rumorile.

– Te referi la jaful vasului de croazier`? \l \ntreb` Tess.

Philip o privi uimit.

156 MARY ESSEX

– Boyd a dus la \ndeplinire prima etap` \nainte ca eu s` aflu

ce punea la cale [i a dus pachetul \ntr-o cutie de valori la banc`.

Apoi s-a r`spândit vestea despre jaf. Tangerul s-a umplut de

anchetatori, de agen]i de asigur`ri [i lui Boyd i s-a f`cut team`.

A disp`rut câteva luni, iar când s-a \ntors ve[tile mai sc`zuser`

ca intensitate, dar anchetele erau \n desf`[urare. Boyd s-a dus

la Ramon [i i-a cerut s` transfere pachetul pe numele lui, dar

Ramon, dup` cum \]i imaginezi, a refuzat. Atunci, Boyd mi-a

m`rturisit ce a f`cut. |]i \nchipui ce-am sim]it. I-am cerut s`-mi

dea cheia, lucru pe care l-a f`cut. Dac` am fi fost \n Anglia,

lucrurile ar fi fost rezolvate mai simplu. A trebuit s` a[tept

\ntoarcerea lui Boyd, pentru ca lucrurile s` nu se afle, ca s`-mi

afecteze cariera. Ramon, [tiind c` am cheia, a pus s` mi se

perchezi]ioneze casa, apoi a \ncercat s` ia leg`tura cu mine \n

diferite moduri. Doar ieri i-am predat-o avocatului meu.

– Iar Ramon [i-a imaginat c` o vei face. Ce se va \ntâmpla

acum?

– Dac` Boyd nu mai este, nu prea multe. Compania de

asigur`ri va fi fericit` s`-[i recupereze pierderea, nu poate da \n

judecat` pe nimeni.

– Acum nu m` mai mir` c` erai atât de aspru cu Ramon, de

revoltat \mpotriva lui.

– Este cel mai tic`los om posibil; \i pune pe al]ii s` fac`

totul, s`-[i asume riscurile...

– |mi pare r`u c` pentru câteva zile m-am sim]it atras` de el.


– A[ fi putut s`-l distrug c` te-a implicat \n povestea asta

urât`, dar trebuia s` fac totul f`r` vâlv`, ca pachetul s` ajung`

\n mâinile avocatului. Nu voiam s`-mi fie afectat` profesia.

– Ce-ar fi f`cut Boyd, dac` i-ai fi dat cheia?

– Sunt sigur c` [i-ar fi luat partea [i ar fi disp`rut.

– Ce [tie acum Benito despre tat`l lui?

– Nimic rù. I-am spus c` a murit \n acel accident, a oftat

prelung [i mi-a spus; tatei \i pl`cea mult viteza. Sau poate c` a

[i bùt ... Asta a fost tot.

– Este copil \nc`, sunt sigur` c` pe tine te va iubi mai mult.

Brusc, Philip o \ntreb`:

– Te-ai hot`rât s` pleci de aici?

– Da, acum m` simt bine, nu vreau s` mai stau \n calea

Clarei.

– Oamenii pe care i-ai cunoscut aici ]i-au pl`cut?

– Ramon [i fratele tù, nu.

– Dar Sheila Vernet? A[ vrea s`-]i explic ceva despre ea.

– Nu trebuie s-o faci, sunt lucruri care....

– Insist s` m` ascul]i, Tess. Când te-am s`rutat, am f`cut-o

pentru c` nu m-am putut ab]ine. Fa]` de ea n-am avut niciodat`

acest impuls. M-a[ fi c`s`torit cu ea, este adev`rat, dar asta era

\nainte de a te cuno[ate. Eram logodi]i oficial, dar a existat o

\n]elegere \ntre noi. Când ai ap`rut tu, am \n]eles diferen]a

dintre a iubi [i a respecta o femeie. Acum când toate s-au

rezolvat, te \ntreb: Tess, te m`ri]i cu mine?

158 MARY ESSEX

– Philip, ]i-ai pierdut min]ile?El o prinse \n bra]e.– Tess, te doresc atât de mult, \ncât...Philip o prinse \n bra]e [i o s`rut` cu pasiune.– Tess, m-am \ndr`gostit de tine cum n-am crezut c` m` voi

\ndr`gosti vreodat`. Asear` am invitat-o aici pe Sheila, pentruc` am vrut s` rezolv situatia cu ea, mai \ntâi. N-a avut deobiectat, pentru c` [i ea \l place mai mult pe Marcel [i el \ipoate oferi mai mult, chiar s` profeseze la Paris. A f`cut unelecomentarii la adresa lui Boyd....

– Philip, dragul meu, fiul lui va sta cu noi, ne apar]ine de-acum, spuse Tess cu lacrimi \n ochi.

– Iubito, acum [tiu de ce am a[teptat atât de mult s` m`\ndr`gostesc... sl`vit` fie mama ta vitreg` c` te-a adus la Tanger!

Sfâr[it


giannijollys

POVESTE DE DRAGOSTE LA TANGER · Tess se \ntrebase adesea cât ar fi durat c`s`toria asta dac`...

Documents

Transcript of POVESTE DE DRAGOSTE LA TANGER · Tess se \ntrebase adesea cât ar fi durat c`s`toria asta dac`...