BRUCE FEILER

prirnapoveste

de dragoste

ADAM, EVASI NOI

**Bucuregti

2018

2.

3.

4.

CupnlNs

Introducere. Cuplul originarrDe ce conteazd inciAdam gi Eva......,.. ................11

1. La inceput a fost dragostea:Cum au inventatAdam gi Eva dragostea ............25

Prima intdlnire: Cine a fost prezent la Facere?.......................50

Diavolul m.a pus s-o facr Ce facem pentru dragoste ..............75

Razboiul corvezilor casnice;Cine are nevoie de dragoste?................. ............ 100

Privirea din ochii lor: Cum a fost sexul, la inceput,un p5.cat, si cum nu a mai fost dupd aceea........................... lzz

6. Cealalta femeie: Partea intunecara a dragostei.. ....................I45

7. Probleme de familie, Suntem pazitorii copiilor nogtri? ........166

8. Dragostea pe care o faci: Binecuvdntat fie drumul frant ......190

Concluzie. Va;a de apoi:Ce ne pot invdfa Adam gi Eva despre relatii ......216

MulEumiri.. ....246Bibliografie se1ectivi...... ...24gNote...........

lndice ."..........273

5.

1. Ln ixcEPUT A Fosr DRACoSTEA

Cum au inventat Adam gi Eva dragostea

in iarna lui 20L4,1a mai pufin de un an dupd ciderea luiSaddam Hussein, am mers la sud de Bagdad, in mijlocul viiiMesopotamiei din sudul lrakului, citre oragul tribal Qurnah,unde se intAlnesc rAurile Tigru gi Eufrat.l Sirbitoarea ce aurmat rdsturnirii unuia dintre cei mai sAngerogi dictatori dinregiune fusese inlocuiti de un sentiment de haos 9i de teami.Atentatele cu bombe erau tot mai frecvente; un val de ripiri de

jurnaligti americani si de muncitori striini umbrise orice simtal ordinii. Eu eram insolit de un gofer, un bodyguard gi un in-terpret pe nume Hikmat, un profesor de englezi amuzant cu o

mustali stufoasi iL la Saddam.Intenlia noastri era si indeplinim un vis pe care il avuse-

sem de un deceniu, gi si vizitim confluenla celor doui riuridin arcul nordic al Cornului Abundenlei. in aceasti regiune,sugereazi Biblia, Dumnezeu, dupd ce a creat lumea, ar fi plan-tat o gridind cu o vegetafie luxurianti 9i gi-ar fi pus in ea

creatia,glorioasd, barbatul 9i femeia. Biblia spune ci Edenulse afli la interseclia a patru riuri. Doui sunt necunoscute;insi celelalte doui sunt Tigrul gi Eufratul. De cind se tot spunaceste povegti, Edenul a fost legat de aceasti regiune scildatide ape.

Autostrada era plini de urmele rizboiului: poduri bom-bardate, tancuri carbonizate, petroliere jefuite. Din loc in loc,erau vinzdtori de fructe care ofereau spre vdnzare marfd fu-rati cine Stie de unde, cdci nu ii mai sancliona nimeni: mere,

Bnucn Farr,nn

portocale gi ciorchini peste ciorchini de banane. Candva aflatesub embargou, bananele erau un simbol al libertitii.

Un alt efect secundar al acelei libertifi era absenta totalaa legii gi a ordinii. Eu purtam o vesti antiglon! Kejo Level IIIRapid Response, fdcuti cu fibri sintetici Kevlar HT 1100 9iconfinind doui plici ceramice capabile sd. opreasci munitiade calibrul 7,62x39 mm lansati de o armi de asalt AK-47.Purtam, de asemenea, o esarfi infiguratd in jurul capului sipantaloni negri. Nimeni nu cddea de acord asupra precautiiloradecvate - condu un SUV, nu condu un SUV; vopseste*ti gea-murile, nu-!i vopsi geamurile - dar toati lumea era de acord.cu un lucru: nu purta blugi. Numai americanii poartA blugi.

La o ori depirtare, la sud de Bagdad, peisajul s-a schimbat,din campuri deschise gi prifuite intr-un teren mlistinos maiverde si mai scildat de ape. Curmali se indlgau din pimAntintr-o mie de direcfii diferite; pArAiase gi afluenli curgeau de-alungul drumului. seminand mai degrabi cu o oaze din desertdecat cu o gridini englezeasci, peisajul imi amintea despre citde mult este filtrati imaginea noastri despre Gridina Edenuluiprin arta europeani. insi exact aceste terenuri mlistinoasereale apar in pasajele de la inceputul Facerii, cu Dr.rmnezeucreand o intindere in mijlocul mocirlei apoase, separand aperede deasupra de ceie de dedesubt, apoi asanAnd pimAntul. Apaeste un lucru pe care Dumnezeu nu il creeazd; el este, pur gisimplu, acolo, la inceput, la fel cum este aici, locul de inspiragieal acelui inceput.

Qurnah era ca o parcare. Un sir lung gi dens de maginiagteptand la coadi la combustibil. Am ocolit ambuteiajul siam ajuns in locul unde riurile se intilneau - doui bulevardeample argintii, convergAnd cdtre orizont. Ar fi usor de dat onoti romantici acestei confluenle ca fiind locul de nastere alMesopotamiei, insi adevirul este ci saddam a deviat raurileugor si ci ele se intalnesc in acest punct anume numai din 1993.

Totugi, asta nu i-a impiedicat pe localnici. CAteva cvartalemai incolo era un parc public cam de dimensiunea unui terende baschet. Localnicii il numesc Janat Adan, Gridina Edenului.se zi.reau doi mislini vii gi unul mort si era pavat cu beton.1l

Pnrva PovESTE DE DRAGosTE

Joni Mitchell avea dreptate. Au pavat paradisul. CAnd amajuns eu, cAliva copii se jucau gi curAnd au venit in fugi gi allii.Au inceput sd mi tragi de haini gi si ceari monede. Scena eraveseld gi plini de viald.

insi, cAteva minute mai tArziu, Hikmat a venit in fugi lAn-gi mine.

- Domnule Bruce, mi-a spus, ii vedeli pe oamenii aiade-acolo? A aritat cu degetul inspre un mic grup de barbagicare aritau ca nigte huligani, imbricafi in pantaloni negri gi ja-chete de piele. Era clar ci nu purtau blugi. Vor si vi jefuiasci,mi-a spus el. S-au oferit chiar si-mi dea zece procente din totce furi de la dumneavoastrd.

Ne-am grdbit la magini gi mi-am aruncat rucsacul in port-bagaj. Birbalii au inaintat, cu armele indreptate citre noi.+Imi vAjAia capul gi abia dacd am avut timp si congtientizezironia momentului. Suntem alungali din Gradina Edenului. De laAdam Ei Eva tncoace nu s-a mai htLmplat asta... Tocmai eram pe

punctul sd sar pe bancheta din spate a maginii cAnd, deodati,o fetigi gi-a fdcut loc prin mullimea de barbali 9i mi-a oferit unmic simbol al vizitei mele.

O ramuri. de mislin.Oamenii pot distruge grddina, insi Edenul nu moare

niciodati.

inainte si vorbim despre ce ar putea insemna Adam si Eva

pentru prezent, trebuie si vorbim despre ce au insemnat Adamgi Eva in lumea anticS. Degi tindem si ne imaginim povesteaca petrecindu-se in negura Preistoriei, ea a avut loc intr-unmoment gi un loc distincte, de la inceputurile civiliza\ieiumane, in Cornul Abundenfei. Dar mult mai important decAt

evolufia sa in acea erd este faptul ci povestea lui Adam gi aEvei reprezintd o rupturi radicali de acea eri in nenumiratemoduri decisive.

Mai intAi, povestea are un zeu.in al doilea rAnd, povestea are doi oameni.in al treilea rAnd, acei doi oameni sunt intr-o relafie chdita

pe dragoste.

BnucE Fprr-en

Pentru a descifra aceste mesaje codificate care se ascundla vedere, am decis si imi incep cilitoria intr-un loc pe carenu il asociem prea des cu Adam si Eva, dar care este esenlialpentru mostenirea lor, Ierusalim. La mai putin de zece ani deIavizita mea in lrak, am zburat citre Israel la inceputul toam-nei, in siptimina in care in sinagogile din toati lumea secitesc capitolele de deschidere ale Facerii. in ebraici, aceastiparte din Tora este cunoscuta drept Bereshit, de la cuvAntul dedeschidere al Bibliei, cuvAnt care a fost indelebil redat in en-glezd de traducitorii Bibliei regelui Iacob ca ,,In the beginning"(,,La inceput").

Si ce inceput!Birbatul si femeia care devin cunoscuti drept Adam gi Eva

isi fac prima aparilie in istorie in primul capitol al Facerii siaproape de la bun inceput o particularitate le marcheazi vietile:nu existi o singuri poveste despre originile lor in Biblie; existidou5. A doua poveste este si mai lungi, 9i mai faimoasi. incepein Facerea 2 si continui pini la Facerea 5. Aceasti naratiunemult mai detaliati contine multe dintre episoadele emblema-tice ale vielii lui Adam gi a Evei. Dumnezeu il modeleazd peAdam din glod si il asazi in Gridina Edenului. Adam se simtesingur, aga ci Dumnezeu o creeazd pe Eva dintr-o coasti a lui.Eva li sucegte minfile lui Adam, care o numeste ,,os din osulmeu si carne din carnea mea", iar cei doi sunt unigi.

Aceste scene vesele sunt urmate de drama din jurul pomu-lui cunoasterii binelui gi riului. O Eva nemulqumiti il pdrisestepe Adam si porneste singuri prin gradini. Ea se intAinegte cuun sarpe vorbitor, care o convinge si muste dintr-un fruct dincopac, lucru strict interzis de Dumnezeu. Eva ii oferi fructullui Adam, care minAnci la rAndul lui din el. Cei doi deschidochii gi descoperi ci sunt goi.

in actul final, Dumnezeu viziteazd, cuplul, le prezinti con-secinlele faptei lor, apoi ii alungi pe Adam gi pe Eva din Eden,dar nu inainte de a-i acoperi cu vesminte. Cuplul se indreapticitre exil si curind apar doi fii, Cain si Abel, unul ucigAndu-lpe celilalt. Adam gi Eva se reunesc apoi pentru a avea un al

?Q

Pnrlre PovESTtr DE DRAGosTE

treilea fiu, Set, care implinegte in cele din urmi destinul pi-rinfilor lui de a fi prolifici gi de a popuia PimAntul.

Un motiv pentru care aceasti a doua poveste este mai binecunoscuti este faptul ci ea contine multe dintre momentele de

crizi care au determinat controverse epice de-a lungul anilor:Cine este superior, barbatul sau femeia? Cine este mai vinovat,Eva sau Adam? in esenfi, care este sexul ales de Dumnezeu,b;rbatul sau femeia? Daci privegti a doua poveste in luminacele dintAi, aceste intrebiri capiti sensuri radical diferite.

Prima poveste ocupd a doua jumitate a Facerii 1 gi este 9imai scurti gi mai pulin axati pe intrigi. Mai important estefaptul cd mesajul ei despre relalia dintre birbat gi femeieeste aproape opusul celui din a doua poveste. Daci a doua po-veste este despre schimbarea ierarhiilor intre birbat gi femeie,prima este despre egalitatea lor fundamentali.

in a gasea zi afacerii, Dumnezeu creeazd. omul dupi chipulsi aseminarea lui. Aceasti crealie umand nu are gen ori per-sonalitate identificabile. Dumnezeu separd apoi creafia sa inbarbat gi femeie, ii face pe acegti oameni stipAni peste animaleqi le poruncegte si faca mulli copii. Povestea se termini cuDumnezeu care declari noile sale crealii ,,foarte bune".

De-a lungul anilor, au fost oferite multe explicagii la intre-barea de ce existi doui povegti care sunt destul de diferite inceea ce privegte detaliile esenliale. Cronicarii tradilionali auevidenliat faptul ci prima relatare a fost mai generale, iar adoua mai la obiect. Adevirat, dar nu intru totul satisficitor.incepind din secolul al XIX-lea, critica istorici a legat primarelatare de autorul mai formal, cunoscut drept P, Ei pe a douade sursa mai narativd J. Din nou adevirat, gi, totugi, asta nuexplicd de ce editorul textului final a ales si includi ambeleversiuni.

Mai existd o explicalie care pare si reiasi chiar din po-vegtile in discufie. Naraliunea despre Adam si Eva este, inesenta ei, despre puterea cuplului. Existi doi oameni, douipuncte de vedere, agadar, doui laturi ale povegtii. Faptul ciexistd doui versiuni ale naraliunii intiresc ideea ci viala estein esenfd despre tensiune creativi. Creafia este co-crea(ie.

ao

Bnucr F srr,Bn

Iar acest mesaj nu este accidental sau ancilar. Este mesajulcentr_al al Bibliei. Avraam are doui sotii, care se luptd pentrumostenirea lui, si doi fii, care fac acelagi lucru; Isaac are doi fiigemeni, care sunt, de asemenea, rivali; Iacov are doui nevestedin aceeasi familie. Mai tArziu, existi. doui table de legi, douiregate, doui exiluri si doui temple. Pentru crestini, existidoui testamente, cel vechi'si cel nou. in viziunea biblici asu-pra lumii, unitatea este raritatea; dualitatea este normalitatea.

Mai existi o dualitate remarcabili in centrul povestii luiAdam si a Evei si aceasta ar putea fi cea mai radicali dintre toate:existi un singur Dumnezeu, dar existi doi oameni. Existi unparteneriat intre divinitate si oameni. in acest singur detaliu,relatarea biblice nu seamini cu nici o alte poveste a originii dedinaintea ei. Pentru a infelege semnificatia acestui lucru, amplecat din Ierusalim intr-o dimineafi, indreptAndu-mi citresud, mai precis citre orasul Beer Sheva, pentru a mi intAlni cuunul dintre marii arheologi ai lumii antice.

Yossi Garfinkel este profesor de arheologie la UniversitateaEbraici din Ierusalim gi este o autoritate in lumea neolitici,perioada cuprinsi intre aproximativ 12000 i.Hr. Ei 2000 i.Hr.Aceasta a fost perioada in care civilizatiile au apirut pentruprima oari in Cornul Abundenfei; este, de asemenea, perioadain care a fost spusd pentru prima dati povestea lui Adam gi aEvei. Yossi are pAni in saizeci si cinci de ani gi este aproapechel, cu pielea innegritd de anii petrecuti in soare. in dimi-neata despre care povestesc, ficea sdpituri intr-un sit arheo-logic despre care se crede ci ar avea legdturd cu regele David.S-a desprins de un grup de studenti gi ne-am agezat impreunila umbra unui copac. El a inceput prin a-i plasa pe Adam gi peEva in context istoric.

Savantii sunt, in mare, de acord ci Facerea a apdrut inurma unei serii de relatiri orale care au fost transmise dingeneralie in generatie timp de secole si scrise mai apoi, ince-pAnd cu primul miieniu i.Hr. Orage-stat puternice prosperauin Valea Tigrului si a Eufratului pe la anul 5000 i.Hr. Toateaceste civilizafii, printre care cea acadiand, sumeriani 9i babi-loniani, foloseau povegtile pentru a-9i explica originile.

?n

Pzuva PoVESTE DE DRAGoSTE

- Primii oameni erau vAnitori-culegitori, a spus Yossi.i^IncepAnd cu aproximativ Eaptezeci de mii de ani in urmi,

oamenii au triit in cete mici, strAns unite, care migrau destulde mult gi fdceau schimb de informalii gi de povegti. Dupd cuma spus antropologul Yuval Harari despre aceste comunitiqi:,,Membrii unei cete se cunogteau foarte intim intre ei si erauinconjurafi de-a lungul vielii lor de prieteni gi rude. Singu-ritatea si intimitatea erau rare." Birbalii si femeile din acestesocietili impirfeau responsabilitagile mai mult sau mai pulinechitabil. Birbalii vAnau, in timp ce femeile culegeau. Zeiilorreflectau aceasti diversitate.

- in societifile de vAnitori-culegitori, nu existau putericentrale, aga ci nu existau nici zeititi centrale, a spus Yossi.Oamenii aveau un zeu al ploii, un zeu al vAntului gi aga maideparte.

Unii dintre acei zei aveau trisituri masculine; altii, femi-nine; mulli le aveau pe ambele.

A urmat perioada pe care Yossi o studiazd indeaproape,aparilia agriculturii.

* in jurul anului L20OO i.Hr., oamenii au ?nceput si se sta-bileasci in asezdri permanente, a spus el. Au inceput agricul-tura; au domesticit plante si animale; au inceput si-gi cultivehrana. Exact acesta este momentul in care oamenii au inceputsd se desprindi de naturi.

- Unii sunt de pi.rere ci aceasta este cea mai mare revo-lufie din istorie, am spus eu.

- Exact. $i ea este perfect reflectatd in povestea lui AdamEi a Evei. CAnd Adam Ei Eva erau in paradis, a explicat el, obqi-neau hrand din naturi fir; s; trebuiasci si munceasci dingreu. Dupi ce au fost alungati, s-au confruntat cu ceea ce se

confruntau tofi ceilalli dupi revolufia agricoli. Au trebuit simunceasci mult mai mult. Dumnezeu chiar spune ci vor tre-bui si triiasci,,din sudoarea frunfii lor", a spus Yossi.

- Vreli sd spunefi cd tranzigia este cuprinsd. in povesteabiblice?

- Absolut. Adam gi Eva simbolizeazd trecerea de Ia vini-tori-culegitori la viafa ruralS.

a1

Bnuco Forr,pR

Aceasti tranzifie a fost, de asemenea, reflectati in modulin care aceste societdli gi-au inleles zeii. Daci inainte existaseo mare diversitate de zeititi, acum numdrul lor se restrAnge.

- CAnd oamenii au inceput si triiasci in sate, au inceputsi aibi un singur conducitor, aga cd au creat zei cu o puteremult mai concentrati, a spus Yossi.

De asemenea, pe mdsurh ce societitile au devenit mai com-plexe, numi.rul zeitiqilor masculine a crescut, iar numirulzeitd\lLor feminine a scizut. Pirerile sunt impirlite cu privirela motivul acestui fenomen, dar anumite fapte nu se discuti.e

- Zeitdtile feminine au predominat in lumea pre-agrard..Din zecile de mii de sculpturi miniaturale descoperite in totbazinul mediteraneean datAnd din Neolitic, a spus Yossi, 95%sunt feminine.

A devenit la modd, in deceniile din urmi, si se tragi conclu-zia cd, toate aceste figurine au insemnat ci societilile umanetimpurii au venerat zeitele. ,,La inceput, oamenii s-au rugat laCreatoarea viefii, StipAna Cerului", scria artista Merlin Stone,in cunoscuta sa carte din 1976, When God Was a Woman. DecurAnd, aceasti perspectivi a fost pusd sub semnul intrebi-rii. Istoricul Gerda Lerner, care a scris la zece ani dupi Stone,a descoperit ci femeile erau deosebit de respectate in culturaagrard.,la fel cum erau si zeilele. Dar tot nu delineau controlul.,,As trage concluzia cd nu a existat niciodati o societate matri-arhali", a scris ea.

Totugi, zeite au existat din abundenfi, mai ales in do-meniile vietii private, cum ar fi qesutul, fabricarea berii gifertilitatea.

Asadar, ce s-a intAmplat cu toate acele zeite? Rispunsul,spune Yossi, este ci, pe la 2500 i.Hr., rolul important jucat defemei in societate a inceput si scadi. Trecerea la agriculturi apus mai multe presiune pe resurse, ceea ce a indesit rd.zboaieLe,care i-au promovat pe barbagi. Societitile agrare au imbogdtitanumiti oameni, ceea ce le-a permis barbaqilor bine situafisi aibi mai multe neveste. inrudirea a fost treptat inlocuitide clase ca principiu de organizare a societifilor. Au intrat in

Pnrva povESTE DE DRAGosTE

declin femeile ca voci proeminente; au inceput sd apari feme-ile ca suporteri.

Aceste schimberi s-au reflectat, in cele din urmd, in poveg-tile despre zei. Roluri cAndva atribuite zeitelor au fost treptattransferate zeilor. in Sumer, zeita oliritului s-a metamorfo-zat intr-un zeu; puterile de incantafie, controlate cAndva deo zeit6., au fost transferate unui birbat; zei)a timaduirii afost retrogradati gi obligati si imparti puterile cu un berbat.,,La sfArsitul celui de-al doilea mileniu", scrie asiriologul TkvaFrymer-Kensky, ,,zeitele antice disparuseri cu totul".

insemnitatea acestui fenomen pentru Biblie este ci peri-oada in timpul cdreia a avut loc aceasti schimbare, mileniulal doilea i.Hr., este exact perioada in care au loc evenimentelemajore ale Genezei. Deioc surprinzitor, aceste evenimente seinvArt in jurul barbalilor - patriarhii! -, femeilor atribuin-du-li-se un rol secundar. Aceasti tensiune este, de asemenea,reflectati in povestea lui Adam gi a Evei.

Umanitatea igi face debutul in Biblie in Facerea 1:26. Estea gasea zi, iar Dumnezeu a creat deja lumina, cerul, pimAn-tul, mdrile, stelele si animalele. intre Dumnezeul din Biblie gizeii mesopotamieni existi deja similitudini - apa joaci un rolcrucial in ambeie tradifii, la fel ca si vidul haotic care existiinainte de creatie.

Dar diferenlele sunt mai mari. Dumnezeul din Facere nu;rre infatigare sau formi; Dumnezeu foloseste cuvinte pentrua crea lumea, nu puteri fizice; si, cel mai important dintreIoate, Durnnezeu este singur. Ritualurile elaborate care ca-racterizau imperecherea zeilor gi a zeigelor sunt apuse; apusesunt si parteneriatele sexuale intre a zeitd\i masculine sif cminine; la fel gi intreaga idee ci zeu,l are vreo caracteris-t icd feminind.. Dumnezeul din Biblia evreiasci este aproapecxclusiv berbat.

Existi cAteva consecinte ale acestei schimbiri care au mo-rlclat istoria. Mai intAi, un Dumnezeu singur are nevoie de unl)artener uman care si-i tind companie gi si-i indeplineascdrnisiunea. in al doilea rAnd, un Dumnezeu solitar are nevoierlc un birbat gi de o femeie care si indeplineasci funcliile

Bnucs Fnrr-nn

sexuale pe care el nu le mai poate sivArgi singur. Dar cumcreeazd. un Dumnezeu singur doua fiinle umane cu destulSdiversitate pentru a popula PimAntul, dar fdrd prea multe ri-valitate, care le-ar putea impiedica efortul?

Felul in care povestea rezolv6. aceasti dilemi este electri-zant. Dumnezeu se multipiici. Dupi ce incepe ca birbat, la in-ceputul povegtii, Dumnezeul singur, de sex masculin, declaribrusc, in Facerea t:26: ,,56. facem om dupi chipul gi asemina-rea Noastri". Folosirea acestui plural este gocanti si este ur-mati de o elaborare qi mai surprinzitoare: Dumnezeu creeazio singuri entitate umani. care oglindegte aceasti pluralitate.Facerea 1:27 spune: ,,$i a ficut Dumnezeu pe om". CuvAntulevreiesc folosit de text pentru creafia lui Dumne ze:u, ha-adam,ad-litteram ,,adamul" sau ,,omul", nu este numele propriu-zispentru Adam gi nici cuvAntul pentru ,,berbat". Este un termenmai generic, neutru, pentru umanitate. Textul sugereazi clarci toati rasa umani este imaginea reflectati a lui Dumnezeu.l0

Alegerea limbii are multe implicalii pentru Adam si Eva,dar ceea ce a fost mai relevant pentru intAlnirea mea cu Yossieste ci nasterea umanitifii, asa cum este ea descrisi de Bibliaevreiasci, confine un moment de egalitate intre un Dumnezeusingular/plural gi o umanitate singular/plurali. Cu mult ina-intea ierarhiilor care au impovdrat relatiile bdrbat-femeietimp de miienii, Ia inceputul povegtii, existi, pur gi simplu,egalitate. Dumnezeu contine atAt bdrbatul, cit si femeia;umanitatea, creati dupi chipul lui Dumnezen, confine, deasemenea, atAt masculinul, cAt gi femininul. Pentru a afirmaacest lucru in modul cel mai eficient gi convingdtor, textulcontinui spunAnd ci Dumnezeu lmparte apoi aceasti entitateumani in doui sexe paralele: ,,a fdcut berbat si femeie".

Asadar, ce ni se comunici aici? Unii cronicari au sugeratci Dumnezeu vorbeqte la un plural de maiestate (,,noastri")sau poate referindu-se la ingerii din curtea lui cereasci. Uniiinterprefi cregtini spun ci acest plural sugereazi ci Dumnezeuvorbegte cu alli membri ai Sfintei Treimi. Dar, cu cAt am aflatmai multe despre istoria zeilor si a zeifelor, cu atAt m-amintrebat mai mult daci Facerea nu cumva contine un ecou al

Pnrm povESTE DE DRAGosTE

trecutului nu foarte indepirtat, cAnd divinitatea era impirtitiintre birbat gi femeie. in acest caz, poate cd Adam si Eva aufost urmasii unei ere in care birbagii si femeile, asemene a zei-lor lor, impirfeau responsabilitagile in mod mai echitabil.

L-am intrebat pe Yossi ce pi"rere are.

- Daci eu cred ci ar fi posibil ca povestea biblicd sd conlindun ecou al zeifelor Mesopotamiei? a spus el. Absolut. Avemtrimiteri la zeile mai tArziu in Biblie, in Cirtile Regilor, aga cistim ci israelilii erau congtienli de ele.

- Dar de ce este acest ecou atAt de puternic in versetele dedeschidere ale Facerii?

- Pentru ci Adam si Eva sunt desemnali si reprezinteintreaga specie umand, a spus ei. Din moment ce ei reflectiaceastd trecere mai vasti a oamenilor de la paradisul vAnito-rilor-culegitori la viata dificili a agricultorilor, ar fi logic caei sd reprezinte trecerea mai generald de la zeii bdrbat-femeieIa un singur zeu berbat 9i de la cooperarea barbat-femeie lapatriarhat.

- Dar iati ce nu infeleg eu, am spus. Se ficuse deja mie-zul zilei, iar toati analiza asta generase un fel de entuziasm.Oamenii care au scris aceasti poveste nu aveau de unde si gtietoate astea. Nu gtiau despre istoria vAnitorilor-culegitori saudespre b;talia pentru identitate sexuale azeilor. Cum au pututs urprinde aceasti. tr anzilie?

- Asta numim noi conceptul de longue dur6e, analiza pedurate lungi de timp, a spus el. La un moment dat, au existatin Neolitic oameni care si-au amintit ci bunicii lor erau vi-nitori-culegitori. Ei au putut si le spuni copiilor lor despreaceatranzifie. $i, incetul cu incetul, pe mAsuri ce povestile aufost transmise mai departe, unele detalii au fost uitate gi alteleadiugate, pAni cAnd am ajuns la naratiunea biblicd.

- Ag fi crezut cd, date fiind toate studiile dumneavoastri,afi putea respinge aceastd poveste ca fiind o joaci, am spus eu.

$i, totugi, dimpotrivi. Respectali povestea gi mai mult.- Respect toate aceste povegti deoarece, daci nu ar fi con-

finut aceste minunate lecqii culturale, nu ar fi supraviefuit.[,a un anumit moment, au existat milioane de povesti, dar in