Anul al XC-lea. Nr. 74 NUMĂRUL 2 Lei B raşov Duminecă 17 Iulie 1927

Redacţia şi Administraţia- PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226.Abonament anual 860 lei.Pentru streinălate 800 lei.Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată la 1838 de Geotge Bariţiu

Apare de trei ori pe săptămână

Potopul făgăduelilor....Deabea acum încep să se desmeteceaşcă oamenii

din buimăceala şi beţia, de care au fost cuprinşi pe urma făgăduelilor liberale.

Ce n-au făgăduit şi de astădată liberalii, începând cu miniştrii lor până la cel din urmă agent şi bătăuş liberal, poporului năcăjit dela sate numai şi numai ca să-i stoarcă ceea-ce are mai sfânt: votul de alegător!

Unora le-an făgăduit pământ şi loturi de case, al­tora păşune şi păduri, altora licenţe şi brevete, altora bani cu dobândă m ică.. şi Dumnezeu mai ştie ce !

Câte clopote de biserici şi câte zidiri de locaşuri sfinte nu s’au pus în vedere preoţilor şi parohienilor, dacă vor vota cu liberalii!

A fost un adevărat potop... de făgădueli, cărora unii dintre oameni le-au dat şi de astădată crezământ, deşi din învăţăturile trecutului puteau să ştie, că toate făgă- duelile liberalilor nu sunt altceva decât momeli şi minciuni şi că după alegeri nu se vor alege cu nimic.

Când se va deschide acum Duminecă parlamentul liberal, lumea va rămânea încremenită de cele ce vor aduce la cunoştinţa ţării şi străinătăţii deputaţii Parti­dului Naţional-Ţărănesc. Nu se vor arăta numai toate porcăriile, fărădelegile şi ticăloşiile săvârşite de liberali în alegeri, dar se va arăta şi modul criminal cum lumea dela ţară a fost trasă pe sfoară cu făgădueli şi momeli, cari vor rămâne de pomină.

Din multele dovezi despre aceste făgădueli ticăloase, pe cari le avem, lăsăm să urmeze aici din cuvânt în cuvânt afişul liberalilor tipărit în limba română şi ma­ghiară în sute de mii de exemplare şi împărţit de însuşi autorităţile poporaţiei din judeţul Mureş. Iată acest apel:

„Part dul Iberal a dat ! bertăţ Ie egala pentru toţi şl a salvat şi salvează avuţia fiecărui.

„Dă curs liber credtelor cu dobândă mică."’„Va contribui, c* rodul muneei fiecăruia, să fie pre­

ţuit, va c 'eşte preţul v telor şi bucatelor.„Scade la treime darea pe pământ şi taxele pe ra­

chiu şi ieftineşte sarea şi petrolul.„Va reduce şi celelalte impoz te, făcând o împărţeală

dreaptă a lor.„Va termina cu dreptate împărţirea pământurilor la

locuitori.Partidul bberal, singur poate salva situaţia grea în

care se află ţara şi cu ea, noi cu toţiiAcest apel este iscălit de toţi candidaţii liberali în

frunte cu faimosul fost ministru liberal Tancred Cons- tantinescu, care a stors zeci de milioane* din visteria statului, adecă de pe spatele bietului popor.

Şi acum ne întrebăm: se mai poate găsi azi om cu scaun la cap, ca să creadă în astfel de făgădueli din partea acelora cari, când au fost la putere sau când au adus tot ei pe averescani la putere, n’au făcut altceva, decât să scumpească viaţa şi să întreiască birurile!

Hârtia e răbdătoare, dar nu ştim zău cât timp po­porul va mai răbda să dea crezământ şarlatanilor politici. ?

C o l i c o n i iui A MCetim în ziarul „România“:D-l St. Ciceo Pop, fost cap

de listă la alegerile pentru Ca­meră din Arad şi deputat, a so­sit în Capitală şi ne*a comuni­cat faptul cu adevărat extraor­dinar, că m ica com ună Co- nop (A rad) unde îşi a re d-sa locuinfa se află ocupată de un escad ro n de cavalerie din ziua de 13 Iulie. Deşi telegra­fic s’a adresat primului minis­tru, ministrului de interne şi ce­lui de război, până în momen­tul de fafă nu a dobândit vre-un răspuns asupra motivului acestei ocupatiuni armate.

D-l Pop nu s-a putut întâlni cu capii autorităţilor locale pen­tru a obfine vre-o lămurire în­cât fruntaşul nostru a fost silit să vie personal la Bucureşti pentru a obţine lămuriri asupra acestei stranii stări de lucruri.

Judeţul Arad aetualmente este dat pe mâna unui descreierat cu numele de Vulpe, care tero­rizează judeţul fără nici o răs­pundere şi fără nici o atribuţie oficială.

Se bănueşte că se uneltesc contra d-lui Pop acuzaţiuni ne­întemeiate de lese-majestate sau rebeliune.

Rezultatelea legerilo r pen tru Senat ale

C onsiliilo r judeţene şi com unale.

Jud. Som eş: A fost ales d-I Nicolae Snneriu, naţional-ţără- nist, cu 1028 voturi, contra dr. Vaier Roman, liberal cu 989 voturi.

Jud. A lb a : A fost ales d-l Vasil* Urzica, naţional-ţărănist cu 578 voturi, contra d-l dr. Că­rnii Velican, liberal cu 576 voturi.

Jud. Sălaj: S’a ales, d-l Ma iei Marescu, naţional-ţărănist cu 1283 voturi, contra d. Dimitrie Ile liberal cu 890 voturi.

In tot restul ţării, au fost a- leşi, bine înţeles că prin sama­volnicii şi odioase abuzuri iden­tice cu cele petrecute la alege­rile pentru Cameră şi Senat, candidaţii liberali.

Partidul poporului partidul d-Iui Iorga şi partidele maghiar şi ger­man cartelate (Blocul Minoritar) n’au obţinut nici un mandat.

Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

Cum s’au făcut alegerileîn Ardeal şi Bănuţ

D-l fuliu Maniu despre decursul alegerilor.

„Alegerea“ senatorului consilii­lor comunale din jud. Braşov

lată după datele .oficiale ale prefecturei judeţului Braşov re­zultatul „alegerei" de Joi:

Secţia I. Braşov.Liberalii 227 voturi.Blocul germano-maghiar: 78 v. P. Naţional-Ţărănesc: 17 voturi. Averescanii 6 voturi.

Secţia II. Teliu.Liberalii 68 v.P. Naţional-Ţărănesc 1 v.Blocul germano-maghiar 0 v. Averescanii 0 v.

Secţia 111. F eld ioara .Liberalii 56 v. ~Blocul germano-maghiar 1 vot. P. N. Ţ. 1 vot.Averescanii 1 vot.

In total: liberalii (ministrul Al. Lapedatu) au întrunit 351 voturi. Minoritarii (dr. Polonyi) 79 vo­turi. P. N. Ţ. (dr. A. Suciu) 19 voturi; Averescanii (dr. C.Moga) 7 voturi.

Credem de interes a pune faţă’n faţă rezultatul alegerii din anul trecut făcută sub guvernul Averescu:

Liberalii întruniseră 17 voturi, P. N. Ţ. (dr. Aron Suciu) 102

voturi, averescanii cu minoritarii (dr. C Moga) 330 voturi.

Asupra alegerei de Joi nu face să mai insistăm. Ea a de­curs în semnul ciomagului. De relevat este că minoritarii s’au împărţit de astădată în două. O parte însemnată dintre ei au votat cu liberalii. D-l dr. C. Moga, care s’a lăudat la alege­rile din anul trecut cu „popula­ritatea“ sa Ia alegerea senato­rului consiliilor comunale a în­trunit dela aceleaşi consilii de- abea 7 voturi.

Sic transit gloria mundi!

Preşedintele Partidului Naţio- nal-Ţărănesc, d*l Iuliu Maniu a făcut ziarului bucureştean „Po­litica" următoarele declaraţii:

— Ziarele afirmă că alegerile în Ardeal au fost conduse cu o mai vă­dită bunăvoinţă faţă de Partidul Na­ţional-Ţărănesc. Ce aveţi de răspuns la această calomnie adusă administra­ţiei şi jandarmeriei ?

— Inexact. Planul generalului Davidoglu a fost pus în apli­care cu aceeaşi exactitate în Ar­deal ca şi în Vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina. Oprirea alegătorilor de a merge Ia sec­ţiile de vot teroarea şi bătăile s’au practicat pe o scară largă în Ardeal ca şi în Banat.

Afară de judeţul Cluj în toate judeţele s’a încercat şi s’a rea­lizat furtul de urne. Deasemeni s’a pus în aplicare aproape în toate judeţele excluderea dele­gaţilor din localurile de vot. Dacă însă furtul urnelor n’a reuşit în aceeaşi măsură ca în Vechiul Regat, trebuie să mul­ţumim conştiinţei alegătorilor, şefilor organizaţiunilor judeţene şi faptului îmbucurător că cea mai mare parte a magistraţilor care funcţionează în Ardeal şi Banat, — şi constat cu bucurie că şi cei de origină din Vechiul Regat — nu s’au pretat la fapte degradatoare pentru ei şi ruşi­noase pentru magistratură.

S’au furat urnele.Cu toate acestea s’au găsit

şi acolo mai mulţi magistraţi de diferite provenienţe, ade-

ritul, curajul unei dictaturi, rezu­mată în porunca neacoperită de a i se face majorităţi cu orice preţ. De aceea a înlăturat gu­vernul Ştirbey. A fost prudent, dar curagios în sfidarea opiniei publice şi a bunului simţ, căci altfel căderea i-ar fi fost com­plectă şi ruşinoasă.

Instrumentele d*sale, d-nii Duca şi Stelian Popescu, se ascundeau după vorbe dulci cum trebuie să ascundă sbirii cu năframa albă faţa spânzura­tului când îşi dă sufletul. Rolul d Iui Stelian Popescu, care nu s’a sfiit a înlocui în ultimul mo­ment o serie întreagă' de jude­cători oneşti din Ardeal, cu oa­meni improvizaţi şi pregătiţi pen­tru ocazia alegerilor — va ră­mânea în mod sinistru subliniat în istoria magisfraturei române, demoralizată şi distrasa de d-sa.

Situaţia politică după alegeri,

— Ce credefi asupra situaţiunei po­litice, rezultată din alegeri?

— Dacă logica ar avea cât de puţin a face cu politica ţărei româneşti situaţiunea politică şi consecinţele care trebui trase din ea, ar fi foarte clare pen­tru ori şi cine.

Majestatea Sa Regele a înlă­turat guvernul Averescu din ne­cesitatea dublă a destinderii dinire partide şi a alegerilor li­bere. Acest cuvânt regal a tost împărtăşit oficial tuturor şefilor de partide şi a fost publicat şi

I într’un manifest oficial al gu-văraţi bandiţi lipsiţi de orice vernului M. Sale. Guvernul Bră-simţ de demnitate care în mo­dul cel mai neruşinat au în­depărtat pe delegaţi şi au furat urnele pe deantregul. Chiar şi în judeţul Aibă, unde operaţiunile electorale au fost puse sub conducerea cele­brului colonel de jandarmi Mihai, doi magistraţi, au furat urnele ceeace însă n’a putut influenţa rezultatul alegerei, de oarece în celelalte centre de votare, furtul n’a putut reuşi Lucrurile petrecute în judeţele Arad, Bihor, Hunie- doara, Maramureş unde ban ditismele adevărate şi furtul urnelor au ajuns la apogeu, sunt mult mai cunoscute ca ele să nu învedereze tuturor, că Ardealul şl Banatul, au suferit şi de astădată calvarul alegerilor precedente şi într'o m ăsură cu mult mai revoltă­toare.

D-l Brătianu şi-a găsit doi sbiri, ale căror nume vor ră­mâne pecetluite cu infamie în analele politice ale neamului românesc. D-nii D uca ş i Ste­lian P o p escu vor răm ânea pro to tip ii d istrugăto rilo r a- şezăm intelor de stat, ale re s ­pectului faţă de lege ş i ju ­răm ântului prestat, dosiţi la spatele unei ipocrizii laşe. D-l Brătianu are cel puţin me-

tianu, nu numai că n ’a făcut alegeri libere, d a r a prefăcut alegerile în tr’un sân g e ro s războ iu civil. Jandarm eria ş i adm inistraţia, ajutate de b ă ­tăuşi oficiali au făcut o a- devărată vânătoare de o a ­meni, cum se făcea pe v re­muri, con tra P ieilor roşii. S’a urm ărit exterm inarea cu mij­loace barbare, directe ş i ne­om eneşti a Partidului Naţio­nal-Ţărănesc.

Cum ar putea răsări de aci o destindere ? Evident că ar fi imposibil. Deci s’a zădărnicit şi al doilea scop urmărit prin în­lăturarea guvernului Averescu. Evident dacă aceste scopuri au fost pretexte anume inventate ca să fie dărâmat generalul A- verescu, guvernul Brătianu nu şi-a îndeplinit misiunea şi nu are drept de existenţă. Asta spune logica şi cel mai ele­mentar bun simţ, dar durere! ce rol au aceste dorinţi în po­litica ţărei româneşti I Eu, cel puţin, în zadar le caut, de nouă ani, de când sunt pe arena po­litică a României întregite.

Lupta con tra guvernului.

De aceia, logica neavând nici un rol în viaţa politică a Statului nostru, nu ne ră

Pagina .2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 74—1927

mâne altceva de cât lupta cea mai îndârjită pe care o vom da cu orice risc Puterea şi popularitatea Partidului nostru ne-o face posib lă, iar interesele superioare ale tărei periclitate, ne-o cer.

Situaţia d-lui Titulescu în guvern.

Trebue să admitem că d-1 Ti­tulescu nu cunoaşte situata şi interesele ţării româneşti dacă d-sa prin prezenta sa' în guvern acoperă banditismele şi furtu­rile de urne precum şi provo* caţiunile d-lui Brătianu în a- aeastă luptă.

Trebue să dăm răspunsul cu­venit atentatului săvârşit de gu­vern, în contra închegărei su­fleteşti a acestui neam.

Nu ne mirăm că d-1 Brătianu vrea să-şi peticească prestigiul politic şi popularitatea prin d-nii dr. Lupu, Argetoianu şi Stelian Popescu. Nici nu mă mir că d-lor, îi dau acest ajutor. Ceea- ce însă mă miră şi mă doare, este că d-1 Titulescu a venit din Occident să sprijine politica balcanic-oligarhică, de nemi­loasă exploatare, a guvernului Brătianu şi să acopere şi ne­omeniile unor alegeri fără pe­reche, chiar în analele politice ale ţărei româneşti.

Mi se prezintă acest lucru ca I un descurajator faliment al in- tectualităţii al cărei recunoscut reprezentant este d l Titulescu.

A titudinea faţă de parlam ent.

— Care va fi atitudinea Partidului National-Ţărănesc faţă de parlament Va întră sau nu în parlament?

— Partidu l n ’a luat în a- ceastă privinţă nici o ho tă­râ re . Ceea-ce ni se p a re cert este , că la d esch iderea p a r­lam entului nu va lua parte ş i că la validări va desbate p e larg şi docum entat d e ­cu rsu l revo ltă to r al a leg e ­rilo r.

In ceeace p riveşte atitu­d inea sa după term inarea validărilor se va ho tărî în şed in ţele ce se vor ţine Sâm bătă ş i Duminecă.

f D-1 Zaharia B ârsan a abzis din postul de director al Tea­trului Naţional din Cluj. Condu­cerea Teatrului a luat-o deocam­dată în mod provizor în primire de inspector general al artelor Marin Ioan Sadoveanu.

Un m atsch în favoarea echipei româneşti.!

A 11-a serbare sportivă a Uniunii muncitorilor cehoslovaci care a fost pregătită timp de un an, s’a ţinut zilele acestea la Praga pe stadionu^unde au avut loc şi serbările socoliste.

Această serbare, a 11-a olim­piadă muncitorească cehoslo­vacă, a luat proporţii mai mici decât serbările socoliste din anul trecut, dar şi aşa a fost pentru Praga un eveniment care depăşeşte de graniţele Ceho­slovaciei. Aceasta s’a putut ve­dea atât pe străzile Pragei cât şi la stadion unde printre pu­blicul şi reprezentanţii Cehoslo­vaciei se aflau oaspeţii care prezentau organizaţiile sportive muncitoreşti din 17 ţări. Din multe ţări organizaţiile au trimis întregi expediţiuni cari au par­ticipat Ia concursurile de atle­tică uşoară de pe stadion. In afară de America şi statele Eu­ropei nordice şi occidentale, au fost reprezentate şi toate statele din Europa centrală. Nu­mărul cel mai mare de partici­panţi streini a venit din Germania Din Polonia au sosit în afară de atleţi şi asociaţia ciclistă a muncitorilor din Poznan.

Din Jugoslavia au sosit re­prezentanţii Uniunii sportive mun­citoreşti slovene, iar din Româ­nia o delegaţie a Asociaţiei foot- baliste muncitoreşti.

Toţi aceşti oaspeţi au defilat la stadion înaintea tribunei pre­zidenţiale sub aclamaţiuni'e a85.000 spectatori. Lângă preşe­dintele Masaryk se aflau prim- ministrul Svehla şi ministrul de externe Beneş.

După această defilare au ur­mat exerciţiile femeilor, execu­tate de 3500 membre ale Aso­ciaţiei sportive muncitoreşti ce­hoslovace.

După exerciţiile cu cioca­nul ale 1500 executanţi ceho­slovaci, s’au produs pe stadion oaspeţii străini.

Punctul culminant al olimpia­dei l-au format exerciţiile libere ale bărbaţilor, care la toate ser­bările sportive cehoslovace nasc un entuziasm furtunos printre

spectatorii locali şi lasă spec­tatorilor străini impresii neperi- toare. Exerciţiile libere au tost executate de 8000 executanţi, cari n-au avut o altă comandă decât sunetele orchestrei. Ser­bările principale au durat trei zile şi ş’au încheiat cu o scenă alegorică la care au participat două mii executanţi.

In cadrele olimpiadei au fost organizate în toată Praga şi fes­tivităţi culturale, teatru, con­certe precum şi conferinţe care au fost ţinute de oaspeţi emi­nenţi, asupra problemelor mun­citoreşti.

In timpul serbărilor s-a dat un match intre grupul român şi asociaţia muncitorilor germani din llsti pe Elba. Jocul s’a în­cheiat cu 2:1 în favoarea echi­pei româneşti. Oaspeţii români au fost viu ovaţionaţi de Praga sportivă, iar victoria lor a fost răsplătită cu aplauzele a zeci de mii de spectatori.

IndrăzMilă liberală.Pentru a-şi asigura »victoria*

în alegeri, liberalii nu s-au sfiit să inventeze şi să se folosească de orice fel de mijloace. La Arad, bună oară — după cum aflăm din ziare, — au avut ne­norocita; inspiraţie, pe care au tradus-o în faptă, să anunţe te- telegrafice organizaţia Partidului Naţional-Ţărănesc şi în primul rând pe bărbaţii de încredere ai partidului nostru, că d-1 Maniu a murit într un sanator din Cluj şi că în semn de doliu condu­cerea partidului a hotărât să nu mai participe la alegeri. Tele­grama au semnat-o cu numele d-lui St. C. Pop.

Natural, că acest truc mizera­bil a fost prins şi descoperit de conducătorii organizaţiei ară- dane.

Condamnăm după meritul lor astfel de procedee. Şi condam­năm pe cei ce se folosesc de ele cu atât mai mult, cu cât ştiut este că cel-ce nu se sfieşte să inventeze şi să practice astfel de trucuri, este capabil şi de mai mult.

Când crede că prin moartea cuiva îşi poate ajunge planul, hoţul devine şi tâlhar. E capa­bil şi de ucidere.

Departe merge îndrăzneala liberală î

fi f i n i i Mimde dr. M. Suciu-Sibianu*

74.In răsfoirile mele prin cărţile

marilor cugetători, sunt fericit a fi întâlnit un axiom asupra liber­tăţii al unui modern scriitor ger­man Victor Schäfer, axiom, care mi-se pare o adevărată perlă a gândirii omeneşti: »Frei sein heist nicht tan dürfen was da möchtest, sondern tan wüten, was da muss*, darum achte dass da drausen w'e drinnen Keinen Herrn über de'n Gew's* sen haben*.(A fi liber nu înseam­nă a - putea să faci, ce doreşti, ci a voi să faci ceea-ce trebue, de aceea grijeşte să n’ai nici un stăpân nici în afară nici în­ăuntru de asupraconştiinţei tale). Cât de copii suntem uneori noi toţi, cari ne simţim poate ne­fericiţi în libertatea noastră res­trânsă de a nu putea face ceea­ce dorim, dar avem dreptul de â ne Jrevolta, atunci, când nu putem face ceea-ce ne dictează consciinţa noastră curată, că trebue să facem. Privite şi sub prisma acesiui axiom scienţific alegerile generale pentru Ca­meră şi Senat din această lună constituesc întradevăr o ade• vârâtă palnă a libertăţii, şi con sciin\ei individuale•

75.Sweft Marden povesteşte în

cartea sa („Frohsinn eine Le benskmfi,‘), că înfr’o şcoală oa­recare, s’a pus un premiu pe cea mai bună cugetare şi a luat premiul întâi următoarea maximă: „Oamenii mârăe că D zeu a lăsat spini la tranda­firi, în loc să se bucure, că lângă spini a lăsat să crească trandafirii* Cu alte cuvinte nu dispera nici odată din cauza spinilor ce-i întâlneşti în viaţă, că fără de ei n‘ai putea gusta frumuseţea trandafirilor, n’ai pu­tea gusta binele, dacă n’ai cu­noaşte reul, n’ai putea cunoaşte frumosul dacă n’ai cunoaşte u- râtul, n’ai şti să apeciezi dulce­le dacă n’ai şti ce-i amarul, n’ai şti să preţueşti tinereţea, sănătatea, dacă n’ai cunoaşte inconvenientele unei bătrâneţe prea timpurii sau ale boalei. Cred însă, că e de mare im­portanţă, lucrul pe care nu-1

găsesc destul de accentuat la nici un scriitor, ca să nu simţi prin propria ta experienţă toţi spinii vieţei, ci a fi ferit prin o raţională educaţie părintească şi şcolară de relele din viaţă, cari experiându-le 'tu însuţi, îţi lasă urme iremediabile, căci u- nii spini sunt ca aceia din ba­lada lui Goethe: „Sah ein Knab ein Rosslein Stehen“, te gân­deşti toată viaţa la ei şi gus­tul lor amar durează o vecinicie.

75.r Educaţia este arta de aţi

restrânge aşa libertatea, încât să n o jigneşti pe a altora“. O admirabilă cugetare a bardului nostru dela Mirceşti desigur in­spirată de acea ţară, care vea­curi întregi a fost în fruntea ci- vilizaţiunei: Franţa, şi care era o a doua patrie a lui Alexan­dri. Câte certuri, mizerii şi con­flicte zilnice ar putea fi ocolite, prin pătrunderea şi asimilarea acestei cugetări, de cari n’au habar şi nici nu vrea să aibă nu atât ţăranul nostru modest şi cu bun simţ inăscut, ci nţaţ mult acele tipuri respingătoare ale oraşelor, cari însuşindu-şi o oare-care cultură semidoctă şi bună stare, se cred adevăraţi semizei, satrapi şi au toate ca­lităţile a se distinge azi cel puţin ca bătăuşi în luptele po­litice, fiindcă în ele se cere mai mult, ceea-ce e cu totul contrar educaţiunei: desconside­rarea libertăţii altora. Şi din contră merită să te închini îna­intea cm duit în care cultura adevărată se combină cu o e- ducaţiune desăvârşită şi rugăm provedinţa divină să ne dea cât mai mulţi conducători de aceştia, căci dacă în viaţa de toate zilele trebue să te fereşti de oamenii fără educaţie, ca conducători politici, pot produce adevărate dezastre. *Na uitati, ră nu talentele ci caracterele ho tăresc soartea ţărilor“ a spus bătrânul şi înţeleptul Rege Ca- rol aproape de sfârşitul vieţii* şi fiind-că educaţiunea visează întotdeauna caracterul şi acecs- tă maximă adâncă a primului nostru Rege, demonstrează să­nătatea gândului nostru.

Cd&iţi şi răspâadiţi„Gazeta Transilvaniei*

cel mai ve.hi z ar românesc

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*._________

Oe-acum zece ani

Amintiri din pribegiede V aleriu C rişan, preot

— Urmare —

In p ro p ag an d ă electorală.In 11 Nov. am fost cu două

cară de mi-am adus pae, cari ne vor servi în loc de lemne pentru iarnă. Paele le* am adus dela boerul Şuleko, din »scârta“ (jireada), cumpărată de comite­tul nostru. Când am venit aca­să, îmi spune gazda mea Nicu- lae Hârjeu, că azi a fost o mare adunare la „raspravă“ (primărie), unde au vorbit doi agenţi elec­torali, veniţi din Odessa, în ve­derea alegerilor parlamentare. Sunt 12 candidaţi diu diferite partide politice. Drept de vot au toţi bărbaţii dela 21 ani în sus, deasemenea şi femeile şi fetele, cari au etatea aceasta. Votul e secret.

Aceşti doi agenţi electorali, dintre cari unul e ginerele ve­cinului nostru Nistor Mămăligă, au îndemnat pe oameni să vo­teze cu Nr. 9, căci acest can­didat e socialist şi le va d a . . . pământ, bani şi vite, pe cari le vor lua de la cei bogaţi. Dacă un om are patru vaci — a spus acest agent elecioral — trei i le vor lua şi numai una îi vor lăsa;

bucatele se vor vinde Ia maga­zine în oraş cu preţuri fixate de mai înainte,* banii din bancă ai deponenţilor îi vor confisca etc.

Ceea ce ne mâhneşte pe noi refugiaţii români, — cari nu ne­am amestecat nu şi ne vom meste­ca în luptele lor politice — este faptul trist şi detestabil, că a- cest demagog semidoct, nu s’a mulţumit să-şi expună progra­mul politic, ci a spus oame­nilor şi aceea, că noi, refugiaţii aceştia de aici, suntem bancheri şi că am fugit din ţara noastră, numai ca să nu mergem la „voina“ (războiu).

Câtă demagogie, cu tendinţe de a ne asupri pe n o i! Suntem siguri, că aceste însinuări rău­tăcioase, vor avea un reflexe dăunător asupra noastră. Cau­za pribegiei noastre este faptul că ne*am născut Români! . . . Ne cade deci atât de greu, că aici în ţară streină, unde cu puţinul ajutor bănesc ce îl primim dela Statul român, abia trăim de azi pe mâne din cauza scumpetei alimentelor, — ne este dat a auzi astfel de însinuări cu ten­dinţe rele pentru noi. In Ioc să

fi turnat un basm vindecător peste ranele inimilor noaste, în loc să fi trezit în săteni un sen­timent de compătimire faţă de noi, — acest Moldovean rătăcit, aţâţă pe săteni asupra noastră şi ştim, că vom avea de suferit din cauza cuvintelor nesăbuite ale acestui demagog insinuant.

Ilie Cătărău. . ,Viticultorul Ioan Cărăbaşiu s’a

reîntors azi din Chişinău, unde a fost să* şi găsească o ocupa­ţie la via vre-unui boer. Fiind la masă într’un restaurant, un om voinic, bine închegat, i-a dat un manifest, semnat de Ilie Că­tărău. Care din Ardelenii noştri nu-şi aduce aminte de acest Ilie Catarov, zis şi Cătărău, care a trimis bomba Episcopului din Hajdudorog, bombă care a pro- dus'moartea alor trei persoane ? 1 Cătărău deodată a dispărut, ca şi când ar fi întrai în pământ, iar acum în plină debandadă ru­sească, apare în Chişinău îm­părţind manifeste de-ale »Gru­pului Naţionaliştilor revoluţionari români“.

Ei vor o schimbare radicală de regim; exproprierea imediată, ca împrumut de războiu cu anu­mite procente, a averilor mobile şi imobile particulare; votul uni­versal, unic, secret şi direct, în­cepând dela etatea de 21 ani pentru ambele sexe; împroprie­tărirea necondiţionată a ţărani­lor şi tuturor acelora, cari vor voi să se ocupe efectiv cu a- gricultura; formarea unui Minis­

ter al Sănătăţii publice. Punctul 2 din programul lor şi iscălitu­rile nu se publică,— aşa scrie în manifest. In fruntea acestei foi volante a »Partidului naţional revoluţionar român“ (P.N. R. R.) sunt puse două steaguri încru­cişate. Pe unul e scris »Româ­nia Mare şi liberă până la Ti­sa“, iar pe celălalt e scris ru­seşte şi cu litere „ruseşti: „Ve- likaia, Sbovodnaia, Pobiednaia Rossia*, adecă : Rusia mare, li­beră şi învingătoarei

Se publică şi un proces ver­bal, cu motto : „Toţi nedreptăţiţii şi asupriţii uniţi* vă şi luptând veţi dobândi voi dreptul şi li­bertatea“. In acest proces ver­bal spun, că se constituesc în partid şi îşi vor deschide regis­tre publice, dacă le va admite guvernul. Locul unde s’a redac­tat acest proces verbal şi iscă­liturile, nu sunt indicate.

Spre Moldova.In 13 Nov. au plecat din co­

lonia noastră vre*o 25 inşi, mer­gând înapoi în Moldova, unii la posturile avute ca preoţi, învă­ţători, iară alţii pentru a-şi cău­ta ale ocupaţiuni. Intre ei sunt şi pr. Debu cu ficele Valeria şi Mărioara, pr. Iosif Maximilian, pr. I. Moşoiu cu familia, pr. To- ma Dragomir cu fica şi ginere­le său diaconul Andrei Gâlea, pr. Valeriu Judele, pr. Manole din Poiana Sărată, în. Ştefan O- dor, funcţionarii Rusu cu familia şi Traian Voina cu familia. Cu ei a mers şi viticultorul Ioan

Cărăbaşiu cu familia, care ră­mâne la Chişinău. Şi* au coman­dat un vagon cl. IV, pe care îl plătesc în comun, călătorind cu el până Ia Iaşi, fără'de*al schim­ba undeva.

E duioasă despăţirea noastră de ei, căci noi rămânem aici între streini, iar ei se duc între fraţi, noi vom îndura poate a- tâtea şi atâtea suferinţe încă în viitor, iar ei se duc în Moldo­va, unde acum e linişte şi fron­tul se menţine cu îndârjire. Ră­mânem aici streini în ţară stre­ină, unde suntem priviţi, ca nişte boeri, cari am fi venit aici în vilegiatură... Rătăcind pe câm­piile nesfârşite ale imperiului rusesc, involuntar şi cuprins fiindu-mi sufletul de atâta duio­şie, când văd plecând spre Mol­dova pe aceşti tovarăşi de su­ferinţă în pribegie, îmi vine în minte cântecul mulcom, alinător de durere „Cântecul pribeagu­lui“:... Dulce soare-al vieţii mele...

Dă-mi şi azi prin ţări streine.Raze dulci să mai trăesc.Să mă’ntorc iară’şi Ia tine.Pe pământul strămoşesc

— Va urma. —

A beraţii relig ioase. Cazul s*a petrecut în Kustanai în Si­beria. Patrusprezece membrii ai unei secte religioase s-au în­chis în o biserică, au dat apoi foc bisericii şi toţi patruspre­zece, au ars de vii. Ei declara­seră înainte „că vor să se jert- fescă pentru Rusia pentru casă o libereze de bolşevici“.

Nr. 74 -1927, OAETA TRANSILVANIEI P a g in i i

Economice.

Ionelie muu

M in is te ru l F in a n ţe lo r . D ir e ^ iu - n e a C o n tr ib u tiu n ilo r . S e rv ic iu l I m p o r tu lu i p e lu x ş i c if ra a f a ­

c e rilo r .

D ife rite le d e z a s t r e c a r e a u lo ­v it d in n o u a n u l a c e s ta c â te v a re g iu n i d in r e p u b l ic a c e h o s lo ­v a c ă , c u m s e în tâ m p lă d e a l t ­f e l în tr 'o m ă s u r ă m a i m a r e s a u m a i m ic ă a p r o a p e în f ie c a re a n , a u d a t g u v e rn u lu i c e h o s to v a c în d e m n u l d e a e la b o r a u n pro* e c î d e le g e p r in c e r e s e v a a - 's ig u ra şi r e g u la p e v iito r a c o r ­d a r e a d e a ju to a r e c e lo r d ă u ­n a ţi d e c a ta s tro fe d e a c e s t fel.

A ju to a r e d e fe lu l a c e s ta a u fo s t a c o r d a te p â n ă a c u m în ca* | z u r l i e c e le m a i u rg e n to p e ba* | z a u n e i d sp oz> tiun i s p e c ia le d in m ij lo a c e le m in is te ru lu i d e in ­te rn e s o u h o tă r â te p e n tr u fie ­c a r e c a z în p a r te . A c e a s tă m e ­to d ă a v e a în s ă l ip su r i s im ţ i to a ­re , c a r e s e a r ă t a u p e d e o p a i te

*l:în f a p tu l c ă m ij lo a c e le f i a a n d - / a r e d e s t in a te a c e s tu i s ;o p , e r a u

•^câ teo d a tă ir s u f ic ie n te , p e d e a l t ă p a r te a ju to ru l a c o r d a t d u -

,/pâ p ie rd e r i le suferite» s o s e a u i d e o b i c e i u tâ r z iu ş i e x is te n ta mi* c ilo r a g r ic u lto r i e r a e s f e l d e m u lte o ri a m e n in ţa tă .

N o u l p ro e c t d e le g e s u p u s z i le le t r e c u te d e c ă t r e g u v e rn A d u n ă r i i N a ţio n a le» e în c h in a t în p r im u l r â n d a c e lo r a c a r e a u su fe r i t d e p e u r m a d iv e r s e lo r c a ­te s tro fe d n a n u l tr e c u t s a u v o r s u fe r i în a n u l a c e s ta şi ie f a c e p o s ib i lă o b ţ in e r e a d e îm p r u m u ­tu ri e f tin e la d iv e is e le in s titu fii b a n c e r e îm p u te rn ic i te p e n tru a c e a s t a d e m in is te ru l eg icu l tu rii. A d m in is tr a ţ ia s a t j l u i s a o b lig ă s ă c o n tr ib u e la s c o n ta - r e a a c e s to r îm p ru m u tu r i c u 3 la s u tă a n u a l p e o d u r a ta d e c e l m u lt z e c e a n i , ia r to ta lu l îm p ru m u tu r i lo r a c o r d a te în a- c e s t s c o p n u p o a te în tr e c e s u ­m a d e 20 m il io a n e c o r .

In a n u l 1928 v a a v e a lo c o v r e f o r m ă a a c e s to r îm p ru m u tu r i

a n u m e v o r (i în f iin ţa te f o n ­d u r i s p e c ia le p e lâ n g ă to a te c o n s ili i le a g r ic o le , e x c l u s v în a c e s te s c o p u r i . S ta tu l v a c o n ­tr ib u i la a c e s te fo n d u r i c u s u ­m a d e 8 m ilio a n e c o r o a n e a* n u a l , i a r p ro p r ie ta r i i d e p ă m â n îu r i c u o ta x ă s p e c ia lă c a r e s e v a , u r c a Ia 1 2 % d in im p o z itu l fo n c ia r . D in a c e s te fo n d u r i s e v o r a c o r d a în 1928 ş ' în a n ii u rm ă to r i a ju to a r e a c e lo r a g r i­c u lto r i c a r e v o r fi lo v iţi d e d i ­v e r s e c a la m ită ţ i n a tu r a le ş i a* m e n in ta t i în e x s t e n t a lo r e c o ­n o m ic ă .

S e p o a te s p e r a c ă p r in a c e a s t ă le g e c a r e a fo s t v o ta tă z i le le t r e c u te d e C a m e r a c e ho* s lo v a c ă » s ’a f ă c u t u n p a s m a i d e p a r te 2n r e g u la r e a a ju to ru lu i s o c ia l a l c e tă ţe n i lo r d ă u n a ţ i , d e ş i e a s o s e ş te în tâ iz ia tă d e a « b i a d u p ă u n ş ir d e in te rp e la ţ i i p a r la m e n ta r e .

Cinema „Astra“ (Apollo)D u m in e c ă l a o r e le 3 — 5 — 7 ş i 9

s 3 v a ru la f ilm u l

BEN AUIn ro lu l p r in c ip a l c u m a r e le ar*

t i s t ; Barnon N ovarro.

L u n i ş i M a rti to t

BEN IUs e v a ru la .

P re tu r i le s u n t c e le o b ;ş n u ite .

D u m in e c ă !a o r a 10 m a r e re ­p r e z e n ta ţ ie d e c o p ii .

V in e c e l m a i g r a n d 'o s film :

»Lupta Navală“cu Bernhardt Ooetzke şl Eszter*

bâzjf Agnes.

Traduceri şl legalizări de tradUCerl d in o r ic e d o m e n iu s e e*

i x e c u tă e x a c t şi u rg e n t în brio* j ul d in S t r a d a P o iţu 4 4 e l d -lu i | Dr. loan Lemeny, t r a d u c ă to r şi

.in terpret a u to r iz a t p e l â n g ă in* d a n te le ju d e c ă to r e ş t i B ra ş o v .

N o . 172566 5 Iu lie 1927 .

D om nule A dm in istrator /

C a u r m a r e la o rd in u l c i r c u ­la r te le g ra f ic INo. 170,736 d in 2 Iu lie a . c f v ă f a c e m c u n c s ; u t c ă M in is 'e ru l d e F in a n ţe r e v in e a s u p r a d is p o z it iu n ilo r c u p r in s e în o rd in u l c ir c u la r N o . 1 0 9 334 / 1927 în c e p r iv e ş te p la ta im p o ­z itu lu i p e lu x ş c ifra d e afa* c e r i d e c ă t r e m ic ii p ro d u c ă to r i ş i a n u m e : p rin D e c iz iu n e a M i­n is te r ia lă N o. 171.741 d in 4 I u ­lie a . c . p u b ic a lă în M o n ito ru l O fic ia l N o. 145 d in 5 Iu lie 1927, a s ta b i l i t c ă m ic ii p ro d u c ă to r i , p e n tr u in te rv a lu l d e 1 M a i— 31 D e c e m v r ie a l a n u lu i în c u r s . s ă p l ă t e e s r ă c a im p o z it d e 15% ,. 1 0 % s a u 2 % , s a m ă p e c a r e a p lă t t o c a a ta r e , f ie c a r e în lu ­n ile c o r e s p u n z ă to a r e a le a n u lu i 1926.

I m p u n e r e a s e v a f a c e e s t f e l : s e v o r a d u n a s u m e le p lă t i te în lu n ile d e 1 M a i— 31 D e c e m v r ie 1926 şi to ta lu l lo r v a r e p r e z e n ta s a m a c e v a tr e b u i s ă p i ă t e e s r ă în l in te iv a lu l d e la 1 M a i— 31 D e c e m v r ie 1927.

A c e a s 'ă s u m ă s e v a r e p a r t iz e în o p t r a te e g a le ş i p lă t i lu n a r e .

P e n t r u m ic ii p ro d u c ă to r i , c a r i n u a u e x e rc i ta t în a n u l 1926 ş i d e c i n u a u p lă t i t n ic i u n im p o z it, s u m a c e v a t r e b u i s ă D^ă t e e s e ă d r e n t im p o z it d e 1 5 % , 1 0 % s a u 2 % p e a c e s t in -e rv a t, s e v a s ta b il i a p l i c â n d a c e s te c o te e s u p r a în d o itu lu i b e n e f i ­c iu lu i n e t d e te r m in a t d e co rn i- s iu n ile d e im p u n e r e a n u a l ă Ia c o n tn b u t iu n i d ire c te .

P la ta im p o z itu lu i s e v a fa c e lu n a r c o n fo rm a r t . 10 a l . b . a l le g e i, ia r c e i c e n u v o r p?ă*i la t im p , v o r fi p e s 'b i l i d e p e n a l i ­t a t e p r e v ă z u te la a r t . 12 a l. b ., ia r în c a z d e r e c id iv ă d e a r t . 13

M ici p ro d u c ă to r i s u n t s ) c o t (i to ji a c e ia c a r i în î i t re p r in d e r i le lo r p e n tru f a b r ic a r e a p r o d u s e lo r. n u fo ic s s : n ic i u n fel d e in s ta la t ’u n i p r o d u c ă to a r e d e e* n e rg ie . c i în t r e b u in ţe a z ă în m o d o b iş n u i t u n n u m ă r d e m a x i ­m u m 10 lu c ră to r i .

Im p u n e r i le s e v o r f a c e d e a g en ţii f işc a li, p o tr iv it a r t . 9 5 d in l e g e a p e n tru u n if ic a r e a c o n tr i- b u t 'u n i lo r d ire c te . A c : s t e im pu* n e . i s m t e x e c u to r i i , in d ife re n t d a c ă a u fos*, s a u n u , c o n te s ta te . A c e le c o n t r a c ă * o ra s e v o r f a a c e c o n te s ta ţ i i , v o r fi s u p u s e c o m is iu n ilo r a n u a l e d in 1928.

V e ţi l u a m ă s u r i c a în f ie c a re c irc u m s c r ip ţie d e p e r c e p e re , s ă s e c o n s ta te c u t o a tă a te n ţ iu n e a , I c a r i s u n t m ic i p r o d u c ă to r i i în a t r u c â t n u m a i p e n tr u a c e ş t ia s*au ! lu a t d is p o z it iu n ile d e m a i s u s .

D ire c to r G e n e r a l :Riga m . p .

Ş e fu l S e r v i c iu lu i :5 8 5 1— 1 C* Bran m . p .

Anunţ ,ev viii liceulA l i 8111}, r e a l p re g ă t i ş te e le v i p e n tru c o r ig e n tă ş i e x a m e n u l d e a d m ite re . In fo rm a tiu n i S tr. Sft- Io n 2 5 . 54 7 2 - 3

De vânzare o c e s a c o n s i ă 'ă to a r e d in

4 c a m e r e , d e p e n d in ţe , lu m in ă e le c tr ic ă , ş i g ă d i r ă la p o z iţie b u n ă In fo rm a tiu n i , P o d u l lu i G id N o. 38 . 5 8 9 1 - 3 |

............... " ........... *P n n t uc a *oare Pe'fecţionate | v u l l l în confet t onarea je r seurilor etc., la maştoi de trico- tet. MĂRIA SIDON Turcheş.5 9 0 I — 2

D O C TO m TIi

CESARE C. P0P0VICIM E D IC Ş E F

S P E C IA L IS TBQALE INTERNE fşl VENERICE

PENTRU PARTICULARIConsult, de la 2 —572 p. m.

SPITALUL MILITAR BRAŞOV4 8 7 1 3 - 0

M i i h l i n M o b ilie r n e g ru pen* ivltfllllv* t ru d o u ă s if ra g e r ii s e v in d e ie f in- J c o â F ehér S u - b u i b u N o u a c o lo n ie . 5 7 9 3 — 3

i De vânzare cn preţ conve § nabll HâRlIY-DAVIDSON II Motocicletă cn ataş I= 12 H . P . tip m o d e rn în ji s ta r e in e s e p l io n e b i îă la ;

T U R M U S Z| STRADA LUNGA 173. î

No. 391|1927.

PablicaţianePrimării comunei Hárman vinde prin lititaţiune pa- blică ce va a?ea I03 îo ziua do 81 iulie 1927 o- rele 16:

1. l'(a n ) taur şî2. 2 (doi) vieri comunali

deveniţi improprii.Hárman la 15 Iulie 1927.

P r im a r : S e c r e t a r :Achim Torna. Pompiliu Ion.

N o t a r :591 1— 1 în d e s i f r a b ;l.

N o* 4 4 1 /1 9 2 7 .

PablicatioBSS e p u b l ic ă s o r e g e n e r a l ă c u ­

n o ş t in ţă e ă în z«ua d e 16: Aum gust Î927 ora 10 a. m > în lo ­c a lu l p r im ă r ie i c o m u n a le T u r- c h e ş Jud* B ra ş o v , s e v a v in d e p rin h e ita t ie o u b l ic ă c u o fe r te în c h is e u r m ă t o a r e l e .'

4936 m e tri c u b b r a d şi 912 m e tri ş te r i f j g în p ic io a re în p ă ­d u r e a c o m u n e i T u r c h e ş s e r ia „ K o lto " .

V â n z a r e a s e v a fa c e c o n ­fo rm r e g u la m e n tu lu i d e lic ita - tiu n i ş i c u a p l ic a r e a c o n d itiu - n ilo r g e n e r a le p e n tru e x p lo a ta ' r e a r i d u r i l o r S ta tu lu i, p u b l ic a te în M o n d . O fic ia l N o . 106 d in 12 A u g u s t 1922* c u m ş i c u co rn d ijiu n s le s p e c ia le d e c a r e a m a ­to rii p o t lu a c u n o ş t in ţă la Oco* Iu l S ilv ic S ă c e le în S a tu lu n g şi

la P r im ă r ia c o m u n e i Turcheţfc J u d . B ra ş o v .

P re ţu l s tr ig ă rii v a fi d e L e i 3 2 0 o e n tr u u n m . c u b d e b r a d ş i 3 0 le i p e n t r u u n m . ş te r d e fag .

G a r a n ţ ia p ro v iz o r ie e s te d e le i 157,952 p e n tr u b r a d ş i 2 7 3 6 le i p e n tr u fag .

S u p ra o fe r te n u s e p rim esc*T u r c h e ş , Ia 10 Iu lie 1927.

Irimie Băzărea, P rim a r .

5 8 8 1— 1

*loan Gligou N o ta r .

Români, abonaţi cel mat

vech'u z ar românesc po­

litic „Gazeta Transilva­

niei“, care împlineşte 90

ani de existenţă.

u r n i m l e h u i

is’a redeschis cu zoia de 7 iulie. Aran­jament modern, serviciu prompt şi real.

Benznă şi oleiuri în cele mai ieftine preţuri ale zilei.

592 1—5

ri, l i r e 5 1 « n -Asiguraţi* vâ de nrgenfă la Şoc. neutra asigurarea ZESTREI

„ M A R I A J U L “(CBSTRAll BUCUREŞTI )

şi la căsătoria d-v. oficială primiţi ca ZESTRE suma de LEI 200,000 (douăsute mii lei). Plă­tind taxa de înscriere şi e cotizaţie lunară de

Lei 20 (douăzeci) deveniţi membru al Socie- tăţei şi după 6 (şease) luni dela înscriere vă puteţi căsători primind ZESTREA în numerar.l i m i i m l m em b rilo r I l la d l im ita t p e a m p a m i m t t f i tlm erti

a i s e g r ib e a i c i pi a i a e p re z in te l a

AGENŢiA NOASTRĂ DIN BRAŞOVSTRADA ŞIRUL IHULUi 34.

în g a n g E te j I. u n d e s e d a u e x o lic a tiu n i ş i s e p r im e s : 3 — 0 în sc r ie r i.

A APARUT A APARUT

DOM CARTE DE ADRESE (DUD) 1 BRAŞOVULUIedată de societatea pe acţii de ziare din Braşov.

C artea da a d resă a r e 655 pagini ş i conţine u rm ă to a re le .

I Un conspect alfabetic de nume.II. Un conspect alfabetic al grupurilor de

specialitate cu registru nominal.

ITT. Un registru cu numele proprietarilor de case din Braşov.

IV. Conspectul loturilor de case distribuite.V. Conspectul străzilor.

PREŢUL Lei 600.Se poate cum păra la Adm inistraţia ziaru lu i „K eonstâdter Zeitung“ din Braşov, Strada Prin-

58 7 1— 2 c i p e e C aro l 14 etaîul I.

Pagina 4» GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 74—1927

Voci de presă.

LA F Ă G Ă R A ŞVechiul ziarist d-l C. G, Costa-Foru

scrie în „Adevărul“ de Joi:Ceea-ce s’a întâmplat la Fă­

găraş, este fireasca reacţiuneîn potriva abuzului de autoritate. Este îndreptăţită împotrivire con­tra' ilegalităţei. Este exercitarea unui drept cetăţenesc, dreptul de rezistentă, contra împilărei, contra violărei, contra încălcă­r i autorităjei statului împotriva drepturilor cetăţeneşti consacra­te prin Constituţia sub care trăim.

Autorităţile locale n’au fost la Făgăraş mai culpabile ca pretu­tindeni aiurea: dar la fel de culpabile au fost.

Nici la Făgăraş nu se întâm­pla începutul de revoltă, dacă un concurs de circumstanţe nu Far fi provocat.

Era zi de târg. Se adunaseră |n piaţa oraşului, cu totul întâm­plător, câteva mii de săteni ţu simţiri la fel, cu sufletele amă­râte d’aceaşi suferinţă, d’aceaşi sufletească revoltă în fata răpi­vei dreptului lor de vot de că­tre o prea abuzivă autoritate. Sub imboldul momentului pro­pice, revolta din suflete s’a pre­făcut într’o revoltă de fapt.

Focul se putea laţi şi întinde la sate, cuprinde întreg ţinutul, trece în ţinuturile vecine, unde populatiunea ardea în suflete d’acelaş foc. Focul nu s’a lăţit, nu s’a întins, n’a cuprins Ardea­lul şi n’a trecut pretutindeni, unde se produsese samavolnicia elec­torală. Atât mai bine.

Dar, ceea-ce nu s’a întâmplat acum, s’ar putea întâmpla pe viitor şi lecţia nu trebue pier­dută ci să ne folosească.

Guvernele nu trebuie s’aprinză foc în sufletele cetăţenilor. Nu e de jucat cu focul ; nu ştim nici cum începe nici cum sfâr­şeşte cu focul.

Votul e un drept sfânt al ce­tăţeanului. Trebue să fie liber, iar când libertatea votului nu e

respectată, cetăţeanul este în dreptul lui să reacţioneze.

Reacţionarea e prevăzută pe calea legală. Dar şi când calea legală este închisă şi când gu­vernul, care a comis, poruncit şi patronat, abuzurile şi fărăde­legile electorale, se amnistiază pe sine însuşi şi pe complicii săi, când închide astfel calea legală reclamatiunilor şi urmă­ririlor cetăţenilor contra funcţio­narilor făptaşi ai delictelor şi crimelor electorale, atunci se întâmpă în mod fatal ca la Fă­găraş şi încă şi mai rău.

A cui e vina ? Asupra cui cad răspunderile ?

Cine poate, în conştiinţă, a- firma că asupra răzvrătiţilor? Care din noi, aflătorii faptelor petrecute, nu găsim în minţile noastre o desăvârşită absoluţiu- ne a acelor cetăţeni cari în re­actionarea lor, au comis fapte ce nu le:ar fi trecut prin gând să comită, dacă n’ar fi fost pro­vocaţi de reaua pildă a însăşi autorităţilor locale?

Să nu uităm că, în Ardeal, a- cel sentiment civic, care este o admirabilă şi mult preţuită vir­tute cetăţenească, este mult mai desvoltat ca la noi. Acolo ani dealungul, civismul a fost virtu­tea, graţie căruia s’a păstrat na­ţionalismul românesc în sufletul fraţilor noştri în lupta lor contra împilătorilor maghiari.

împilarea tot împilare rămâ* ne, când este exercitată de îm­pilători d’ai propriului nostru neam, dar atunci este mai ama­ră şi mai vinovată.

F*că guvernele bine să res­pecte libertatea votului şi toate drepturile cetăţeneşti şi să nu închiză, prin amnistie, calea le­gală a pedepsirii de cătră jus­tiţie a funcţionarilor sau a bă­tăuşilor daţi judecăţii.

Trebue moralizate moravurile electorale.

D-l (uliu Maniudat în judecată.

D-l Iuliu Maniu a^făcut zilele trecute la Cluj unele declaraţii ziariştilor, în care a vizat pe unii magistraţi, cari ca preşe­dinţi de secţii nu şi-au făcut datoria, aducând prin atitudinea lor o gravă ştirbire autorităţii magistraturei.

Faptul acesta a îndemnat pe magistraţii tribunalului din Sibiiu să ceară ministrului de justiţie Stelian Popescu voia de-a da în judecată d-l Iuliu Maniu. Mi­nistrul justiţiei a încuviinţat a- ceastă cerere.

Faptul acesta face mare vâlvă şi se crede în cercurile politice că d-l Stelian Popescu a făcut o gafă, care-1 va costa, probabil, portofoliul.Se ştie doar, că sunt dovezi e- clatante despre unii magistraţi, cari au comis abuzuri,

D*1 I. Maniu, întrebat de zia­rul „Cuvântul* privitor la a- ceastă chestiune, i-a declarat următoarele:

„Sunt la dispoziţie dacă ma­gistraţii se găsesc direct vizaţi şi lezaţi prin declaraţiunile pe cari le-am făcut*.

Din judeţul Ciuc.Ni se scrie :Ingerinţele electorale în jude­

ţul Ciuc şi-âu ajuns culmea în bătăile aplicate alegătorilor în noaptea de 6 — 7 Iulie la Sec­ţiunea din Sânmărtin. Vom re­veni asupra ororilor săvârşite cu acea ocaziune.

*

Certificatele de alegatori cca12.000, au fost predate Prefec­turii.

La insistentele d-nului judecă­tor însărcinat cu distribuirea de a se preda alegătorilor sau a se restitui organelor judecăto­reşti, cererea a fost refusată şi astfel jumătate din alegătorii la Cameră nu şi-au putut exercita dreptul de vot.

Informaţiiî

P rezicerile unui m eteo ro ­log am erican. ; Meteorologul american Herbert lavrin Brown, care a prezis şi alte lucruri, cari s-au şi petrecut ulterior, face noui prorociri * pentru vii­tor. După prezicerile sale, vom avea o iarnă timpurie, precedată cu brume ce vor distruge multe sămănături, o serie de uragane puternice în Indiile Vestice, cari pot avea aceeaş intensitate ca uraganul distrugător din Florida, din anul trecut, furtuni grele cu | grindină, rupere de nori cu ploi torenţiale şi noui potopuri şi o Vară foarte răcoroasă.

•Un val de căldură! s’a abă­

tut, asupra oraşelor de pe coasta Atlanticului. La New-York, ziua de alaltăeri a fost cea mai călduroasă din anul acesta. Temperatura a variat între 38— 40 grade centigrade. Zece per­soane au murit din cauza căl­durii. De asemenea, ~se anunţă victime şi din alte oraşe. Maga­zinele aiţ, fost închise alatăeri după amiază, spre a îngădui funcţionarilor să-şi caute refugii în locuri mai răcoroase. Pom­pierii au colindat parcurile ora­şului, oferind duşururi reci co­piilor săraci. Câteva mii de per­soane au petrecut noaptea peplajă, sub cerul liber.•

Farm acii de serviciu. Dela 46 până la 30 Iulie c. vor face [ serviciu de noapte, de amiazişi i în Dumineci farmaciile „La ! Ursu*, Carol Schmidt, Cetate, - str. Orfanilor 1 şi la „Sfi Ma- \ ria* Tuliu George, str. Principele ; Carol 38.

P e trecere câm penească.Societatea „Junii Bătrâni* a- duce la cunoştinţa on. public, că va aranja o petrecere câm­penească Duminecă în 17 Iulie în capul Poenii pe „Livada Ju­nilor Bătrâni*. Focuri pentru prepararea mâncărilor vor sta la dispoziţia publicului în mod gratuit. Plecarea va fi Duminecă la ora 8 dim. din localul so­cietăţii „Lumina*, Piaţa Prun­dului, în frunte cu muzica Vână­torilor de Munte. Membrii so­cietăţii sunt rugaţi a lua parte cu toţii la plecare în corpore. In caz de timp nefavorabil, se amână pe proxima Duminecă.

C ălătoria pe căile ferate a alienaţilor şi muşcaţilor de câni turbaţi, precum şi a însoţi­torilor lor se va face pe baza biletelor de călătorie pe zone din cele înfiinţate pentru auto­rităţi, pe cari se va aplica o stampilă cu următorul text: „Va­labil numai pentru alienaţi şi muşcaţi de câni turbaţi*. Aceş­tia vor putea călători numai în clasa Ili-a a trenurilor de per­soane fără a mai plăti vre-o di­ferenţă la casa de bilete. Bile­tul de • călătorie va trebui însă să fie însoţit de o adeverinţă din partea autorităţii, care a emis biletul de călătorie prin care să se constate că persoana, care posedă astfel de bilet întră în una din categoriile arătate mai sus, stabilindu-se astfel iden­titatea.

Expulzaţii, extrădaţii, isgoniţii pe cale administrativă, indivizii trimişi Ia urma lor, arestaţi sau ceruţi de autorităţile administra­tive şi poliţieneşti, precum şi însoţilorii şi escortele lor vor călători pe baza autorizaţiilor de călătorie gratuită clasa Ill-a.

. !

D-l Vasile Dragu preşedinte de secţiune la Tribunalul Ciuc, a fost pedepsit de cătră comi- siunea disciplinară de pe lângă Ministerul de justiţie cu mus­trarea şi pierderea salarului pen­tru abateri grave dela îndatori­rile oficiale.

D l V. V, Ispir, fost secretar general al Ministerului instr. pu­blice, candidat la Senat ,‘în jud. Ciuc, în urma ordinului venit dela Bucureşti, şi-a retras can­didatura şi astei s*a ales sena­tor de Ciuc d-l Elemer Gyarfas.

•Românii din judeţul Ciuc la

alegerile recente şi-au dat votul partidului naţional-ţărănesc.

Cronica sportivăMâine Duminecă, 17 Iulie pe

terenul Olimpia se va disputa matchuri amicale între C olţea şi Muncitorii B raşov şi între O lim pia şi Braşovia. înce­putul la orele 474.

Aceste întâlniri promit a fi extrem de interesante prin faptul că Clubul Muncitorilor s’a în­tărit mult în ultimul timp şi do­reşte a-şi lua revanşa pentru înfrângerea suferită dela Col- ţişti.

întâlnirea între Braşovia şiOlimpia promite deasemenea afi foarte interesantă, mai cuseamă că aceste 2 echipe suntde forţe egale. T. /, G•

Subcom isia de arb itrii dinBraşov convoacă pe ziua de 21 Iulie a. c. pe toţi dnii arbitri la o şedinţă generală extra-or- dinară, la ora 21 în localul Restaurantului Gross fost Gabel.

Secretar Tibad.

Sosirea deputatului Dr. Aurel Quhrescu la Braşov.

Primirea la gară. 0 cină frăţească.Eri după amiazi s’a lăţit ves­

tea prin oraş că cu trenul de 6.30 seara soseşte la Braşov deputatul Dr. Aurel Dobrescu venind dela Făgăraş, unde, pre­cum se ştie, a fost reţinut mai multe zile în casa ospitalieră a d-nei văd. Dr. Şenchea, spre a sta la dispoziţie procurorului ge­neral în chestia anchetei celor întâmplate la Făgăraş.

A fost numai firesc, ca un grup mai mare de membrii ai organizaţiei P. N. Ţ. din oraşul Braşov, aflând această veste să grăbească, cu toată ploia toren­ţială, la gară pentru a eşi în întâmpinare luptătorului naţional.

Şi întradevăr d-l deputat Dr. Aurel Dobrescu a şi descins, în uralele celor aproape 200 prietini şi alegători, sosiţi la gară, din trenul de Făgăraş, sănătos, dar vădit obosit de cele întâm­plate la Făgăraş şi emoţionat de primirea neaşteptată ce i s’a făcut.

întâmpinat cu dragoste şi bu­curie de cei de faţă, d-na Dr. Aron Suciu i-a oferit un splen­did buchet de flori, iar d-l Vic­tor Branisce i-a adresat câteva cuvinte de bineventare spunând că Braşovenii şi-au ţinut de da­torie să dea cinstea şi să arate mulţumită lor luptătorului pentru dreptate. A răspuns mulţumind, d-l deputat Dr. Aurel Dobrescu.

S’a format apoi un cortegiu de trăsuri şi automobile, care a traversat drumul dela gară şi străzile principale ale oraşului până la restaurantul Mura, unde a avut loc o cină prietenească, Ia care au participat numeroşi intelectuali şi numeroşi delegaţi ai poporului nostru din Scheiu şi Braşovul-vechiu.

S’au rostit şi câteva discur­suri, prin cari a fost sărbătorit d-l Dr. Aurel Dobrescu şi po­porul din Ţara Oltului, care a dat o strălucită dovadă de con­ştiinţă cetăţenească. S’a accen­tuat cu deosebire solidaritatea poporului românesc din oraşul şi judeţul Braşov cu ţărănimea din Ţara Oltului în lupta pentru întronarea dreptăţii, legalităiii şi cinstei în ţara românească.

A impresionat mult îndeosebi inimoasa cuvântare a ţăranului* fruntaş făgărăşan Ioan Aron, care a preamărit în cuvinte im­presionante lupta Partidului Na- ţionel-Ţărănesc şi pe conducă­torii săi în frunte cu d-l Iuliu Maniu. (Sala întreagă ridicân- du-se în picioare a făcut ovaţii îndelungi Preşedintelui P. N. Ţ ).

De încheiere a luat cuvântul d l deputat dr. A urel D obrescu, care a făcut un succint expozeu al situaţiei politice în legătură cu recentele alegeri başbozu* ceşti liberale, cari au trezit la realitate întreaga suflare româ­nească dela Nistru până la Tisa şi până la mare. A spus că ţara românească se găseşte

’ la o răspântie grea stând în a- ■ junul unor mari şi importante

evenimente, cari impun cea mai mare luare aminte. Dela voinţa hotărâtă şi dârză ca şi dela cu­minţenia poporului românesc depinde viitorul apropiat al ţării.

Are credinţa tare că poporul românesc, călit în atâtea lupte seculare, va şti să urmeze şi în viitor pe conducătorii săi fi­reşti, cari nu urmăresc altceva decât întronarea dreptăţii, lega­lităţii şi a cinstei în România întregită după atâtea jertfe şi suferinţe.

De încheiere aduce salutul organizaţiei P. N. Ţ. din Făgă­raş organizaţiei Braşov şi elo­gii alegătorilor P. N. Ţ. din o- raşul şi judeţul Braşov pentru '

frumoasa luptă electorală dusă Ia bun sfârşit.

întreaga asistenţă aclamă cu însufleţire pe orator şi pe frun­taşii P. N. Ţ.

Cina frăţească a luat sfârşit între accentele cântecului naţio­nal „Deşteaptă-te Române*. D-I dr. Aurel Dobrescu a fost apoi condus între cântece şi urale la locuinţa sa din Piaţa Li­bertăţii.

Conferenţa foştilorCetim în ziare:„Pentru Duminecă sunt con­

vocaţi la Cluj: foştii parlamen­tari şi foştii prefecţi averescani precum şi foştii candidaţi din actualele alegeri din Ardeal şi Banat, la o întrunire prezidată de foştii miniştri ardeleni din trecutul guvern*.

E vorba — după cum suntem informaţi — de aplanarea unui conflict ivit între generalul şi Goga. Ultimul e pentru partici­parea deputaţilor averescani la şedinţele Camerei, iar generalul e contra.

Tot din sursă averescană a- flăm că părerea generalului va triumfa.

Tragică comedie!D-le Goga, ascute-ţi condeiul.»

Ar fi păcat să nu fie eternizaţi foştii eroi ai unei viitoare e- popei,care ar avea titlul „Fost-ai le le* . . .

înfiinţarea Cercului cultural ' al „ A stm “ : Satul Nou

Duminecă în 28 Iunie a. c. s’a organizat de către o dele­gaţie în frunte cu Părintele Gh. FI. Preşmereanu din Codlea* Cercul cultural al „Astrei* Sa­tul Nou.

La apelul călduros adresat de Sfinţia Sa şi de d-l Ion Pascu subrevizor, s’au înscris imediat 31 de membrii, dintre cari, 4 ca membrii fondatori pe viaţă, cu suma de Lei 500, iar restul ca membrii activi cu câte 50 Lei.

In comitet s’au ales următorii:1. Gh. lteanu, preş. 2. Traian

Şurar vicepreşedinte, 3. Iosif Munteanu casier, 4. Gheorghe Muntean econom, 5. Vasile San- dru controlor, 6. Gh. Feldiorean bibliotecar, 7. Zaharie Mirea, 8. Avram Schiopu, 9. Gh. Negulici, 10. Nistor Negulici.

Adunarea s’a terminat cu cu­vântul de mulţumită al preşedin­telui, în care laudă tot-deodată şi calităţile frumoase şi vredni­cia poporenilor, cari şi de astă- dată s’au dovedit de un ele­ment brav şi înţelegător al cau­zelor nobile de progres şi ridi­care a neamului, ceea-ce face să sperăm frumoase succese în viitorul apropiat.

Nu putem să nu amintim şi de însufleţirea ce a produs-o mândrele arii naţionale execu­tate de vestita Fanfară a Cod- lenilor,în a cărei horă s’au prins chiar şi străinii.

A fost o fericită idee de a se cere concursul acestei muzici, care a stârnit admiraţia străini­lor, în această operă de propa­gandă în serviciul căreia s’a pus falanga însufleţită a intelec­tualilor Codleni.

Codiea, la 10 Iunie 1927.Sim ion Radu,

înv., secretarul Desp.

T ânflî energ ic , c a u t p o s t fu n c* ţ io n a r , m a g a z o n e r s a u a l te p o s ­tu r i e c h iv a le n te . , In fo rm a ţiu n i la ziar ş; b -Energic"._____________

ÎIPOGRAMa a 4 r l R E Ş IA U i biANSCE & C tM P. B R A Ş O V . Redactor resi.ons&b;l: VICTOR BRANISCE.