C U P R I N S

INTRODUCERE.......................................................................3CAPITOLUL I...........................................................................4 Prezentare generala...............................................................4CAPITOLUL II.........................................................................6 Panorama Cheilor Turzii.......................................................6CONCLUZII..........................................................................................24BIBLIOGRAFIE...................................................................................26ANEXE

1

INTRODUCERE

Cheile Turzii sunt o imensa despicatura de – a curmezisul unei culmi netede, izolate, ce se intinde aproximativ in directia sud – vest spre nord – est, la apus de municipiul Turda. Vizibile de la mari distante, ele atrag indeosebi privirile calatorilor care vin din directia municipiului Alba Iulia, cu masina sau cu trenul, cand se apropie de Turda sau de Campia Turzii. Mai de aproape, Cheile Turzii pot fi admirate de pe D N 75, pe portiunea Turda - Mihai Viteazu – satul Cornesti. Intr –o panorama cuprinzatoare si deosebit de impresionanta, maretul monument al naturii se infatiseaza calatorilor din ferestrele avioanelor de pe ruta Bucuresti – Cluj cu putin inainte de aterizare, sau dupa decolarea de pe aeroportul Cluj – Someseni.

Parcurse fie pe firul vaii Hasdatele, raulet ce – si aduna apele dintr – un bazin larg, fie pe cele doua creste ale defileului sau pe povarnisurile abrupte dinspre pesteri, ele ofera imagini de o coplesitoare frumusete.Pereti prapastiosi, adesea verticali, se inalta la sute de metri, scaldati in lumina soarelui sau cufundati in umbra, avand uneori stratificatii perfect vizibile, numite de localnici “ polmoane “ sau “ polite “. Stanci izolate unele ascutite ca acul altele cu reliefuri dantelate – care aici poarta numele de “ colturi “ – alterneaza cu “ turnuri “ formatiuni rotunjite de ploi si vant. Hornuri si vagauni ametitoare, alaturide “cigai”, jgheaburi daltuite in stanca dura, cresteaza povarnisurile. “ Grohote” cu bolovani enormi, sau “zurusi”, paraie de pietre, se prabusesc de pe coastele priporoase. Peretii sunt sfredeliti de nenumarate pesteri, de dimensiuni variate; unele zidite au fost numite “ cetatele”; ele au servit ca adapost omului primitiv, sau ca loc de refugiu populatiei din jur, in vremuri de restriste. “ Cosuri” , reminiscente ale avenurilor surpate, “ suri” , cu forme sculpturale, si alte excavatii, slefuite de apa, se insira pe firul Vaii. “ Bliduri”, scobitori sapate de apa de siroire pe suprafete calcaroase, doline,

2

gropi in forma de palnie, produse prin prabusiri subterane, sunt alte cateva dintre nenumaratele atractii ale Cheilor Turzii.

Varietatea deosebita a reliefului a exercitat din vremuri indelungate o mare atractie asupra localnicilor din jur. Pe langa denumirile atat de sugestive, date diverselor formatiuni , ei le-au invaluit si in aureola unor legende, impletite inevitabil cu traditia si istoria dificil de descifrat a cheilor.

Daca aceasta gama nesfarsita de frumuseti peisagistice atrage pe turisti, peretii inalti de 200-250 metri ofera alpinistilor excelente conditii pentru a-si desfasura temerarele escaladari.

Cheile Turzii, prezinta un interes deosebit si pentru oamenii de stiinta. Geneza rocilor din chei si imprejurimi , fenomenele tectonice ce au survenit aici,modul de formare a defileului in curs de milioane de ani, datele arheologice rezultate de pe urma sapaturilor facute in pesteri, toate au fost si sunt obiectul a numeroase cercetari.

Atractia cea mai de seama a cheilor o formeaza insa flora, extrem de bogata si de variata. Intr-adevar pe suprafata redusa a defileului, s-au identificat aproximativ 1000 de specii de plante vasculare din cele cca 3400 cunoscute pe teritoriul Romaniei.Datorita conditiilor climaterice specifice s-au pastrat aici plante de origina circumpolara, iar altele de provenienta mediteraneana. In chei se gasesc endemisme, precum si specii unice in Europa.

Fauna prezinta si ea aspecte caracteristice prin prezenta unor specii rare, prin disparitia si reaparitia temporara a unora dintre ele.

Inca din secolul al XVIII-lea , Cheile Turzii au format obiectul unor cercetari sporadice din partea geografilor, geologilor, istoricilor, dar mai ales a botanistilor, care au determinat o buna parte din raritatile si celelalte plante din chei.

CAPITOLUL I

PREZENTARE GENERALA

Asezare geografica. Cheile Turzii sunt situate la extremitatea rasariteana a Muntilor Apuseni, in pintenul care formeaza prelungirea nord-estica a Muntilor Trascaului.Acesta, o culme calcaroasa,orientate in directia sud-sud-vest spre nord-nord-est, intre localitatile Buru si Tureni,limiteaza si in acelasi timp separa Depresiunea Hasdatelor, dinspre nord-vest, de culuarul Ariesului, din sud.Culmea lunga de 15 km, poarta denumirea de Muntele Petridului sau Culmea Petrestilor.De-a

3

curmezisul ei, apa Hasdatele a sapat impunatoarele chei. Maretul monument al naturii se gaseste la o distanta, in linie dreapta de cca 6 km spre apus de municipiul Turda, de la care si-a imprumutat numele. Orientate aproximativ pe directia nord-vest spre sud-est, cheile cuprind intre perertii abrupti un sector cu o lungime de 1272 m. Culmea calcaroasa are tocmai aici, unde s-au format cheile, inaltimea cea mai mare. Astfel , pe dreapta Hasdatelor Dealul Manastirii, atinge 794 m, iar pe versantul opus, Dealul Sindului, 759 m.

Date geologice si orografice.Cele mai vechi formatiuni geologice se gasesc la iesirea Hasdatelor din chei si sunt alcatuite din roci eruptive(porfire, porfirite si tufurile acestora) care apar fie in culoarea verde, fie in nuante rosiatice sau brune, adesea sfaramate, dezagregate. Pe alocuri apa raului da la iveala culoarea lor verzuie. Aceste roci eruptive s-au depus inca de la inceputul “evului mediu” al istoriei scoartei terestre, in perioada triasicului, in urma revarsarilor prin crapaturile adanci(falii) formate in imprejurimi.

Regiunea acoperita cu material eruptive, a inceput cu timpul sa se cufunde, fiind invadata, in perioada geologica urmatoare (jurasic) de apele marii. Din acesta mare , relative calda, s-au depus peste rocile eruptive straturile calcarelor “malmului”(jurasicul superior) din care sunt constituite cele mai multe dintre stancile abrupte ale Cheilor Turzii. Peste calcarele jurasice massive,in perioada cretacicului inferior s-au depus marne de culoare negricioasa-verzuie si rosie –violacee, care se pot vedea la intrarea vestica a cheilor, iar apoi, tot in aceeasi zona, calcare marnoase, gresii marnoase si conglomerate cu gresii.

Rociile calcaroase aminitite au o grosime de aproximativ 600 m. Aceasta masa impunatoare de roci sedimentare s-a format incetul cu incetul, intr-un timp foarte indelungat .Dupa aprecierea oamenilor de stiinta, marea s-a intins peste aceste regiuni timp de zeci de milioane de ani. Dupa aprecierea oamenilor de stiinta, marea s-a intins peste aceste regiuni timp de zeci de milioane de ani. Initial, cuvertura de roci calcaroase a acoperit suprafete mai intinse din Muntii Trascaului si Muntii Metaliferi, dar, in decursul celor peste 100 de milioane de ani, ce au trecut de atunci, stratele de calcare au fost erodate, ramanand doar ici-colo petice mai intinse sau mai restranse, care dau peisajului o nota aparte.

Cercetarile geologice au conchis ca in perioada zbuciumata a istoriei scoartei terestre s-au produs doua sisteme defalii in culmea calcaroasa care adaposteste azi cheile Turzii. Prima linie de ruptura, care a avut un rol hatarator in formarea acestor chei, este cea cu directia sud-est-nord-vest, in care se inscrie azi cea mai mare parte a sectorului incatusat al Hasdatelor, Aceasta linie

4

de ruptura poate fi urmarita incepand cu staturile cretacice de la intrarea vestica (de sus) a cheilor,pana la cotitura vaii spre nord-est, de la mijlocul defileului, ca dupa o portiune scurta sa apara in toata splendoarea sa in Peretele Urias , una dintre cele mai impresionante formatiuni din chei: un perete vertical, neted, inalt de peste 200 m, in care s-a pastrat planul rupturii initiale.

A doua linie de ‘fractura’ tectonica, perpendiculara pe cea dintai coincide cu directia culmii calcaroase. Este reprezentata prin mai multe rupturi mai mici, care se pot recunoaste in straturile de calcar, cu multe striatiuni , din portiunea defileului numit “ Mijlocul Cheii” , toate avand aceeasi directie.

Formarea Cheilor Turzii. Dupa ce am aruncat o privire sumara asupra trecutului scoartei terestre din aceasta regiune, vom intelege mai usor si felul cum a luat nastere acest grandios monument al naturii. Intr-adevar, pentru unii vizitatori poate sa para ciudat ca apa Hasdatelor,din Muntii Apuseni, ca si apa Turenilor, care izvoraste din Dealul Feleacului, se indreapta spre Depresiunea Transilvaniei, taie de-a curmezisul o uriasa stavila de stanca tare, desi albiile lor puteau sa fie sapate in rocile moi din imprejmuiri.

Dupa o conceptie mai noua a genezei dinamice a reliefului, Cheile Turzii si ale Turenilor ar fi luat nastere mai degraba prin fenomenul ‘’antecedentei ‘’ ; adancirea treptata a vaii- care se mentine tot timpul la cote aproximativ constante- este rezultatul miscarilor tectonice de ridicare produse in corpul pintenului calcaros. Pe de alta parte sub actiunea de dizolvare si de coroziune a apelor de infiltratie, in masa calcaroasa au luat nastere o serie de fenomene carstice ca pesteri in numar de peste 60), avenuri, doline,etc, toate au contribuit la faramitarea rocilor calcaroase inlesnind astfel actiunea de adancire a vaii.

Formarea Cheilor Turzii este deci rezultatul actiunii comune de-a lungul timpurilor, aunui intreg complex de factori ai mediului natural( variatiile climei, umiditatea marita, fenomene succesive de inghet-dezghet etc).

Hidrografia.Cheile Turzii sunt strabatute de raul Hasdatele, afluent al Ariesului. Acest rau isi aduna apele dintr-un bazin hidrografic destul de intins. Izvoraste la 26 km de Cheile Turzii, din versantul rasaritean al Muntilor Gilaului. Desi primeste 23 de afluenti, raul nu are totusi un debit mare, ramanand sub 1 mc pe secunda, fiindca in bazinul sau hidrografic precipitatiile sunt reduse.

La intrarea apuseana a defileului in fata Dealului Guguleu, la stanga albiei se gaseste Izvorul cu jgheab .Ceva mai departe, pe dreapta sunt doua izvoare Fantana Morarilor si Fantana lui chiper , de la liziera superioara a padurii.

5

Izvorul cel mai cunoscut din Cheile Turzii este Sipotul Cheii , aproape de mijlocul cheilor. Aceste izvoare au temperaturi obisnuite in functie de anotimpuri.

O alta grupa de izvoare inregistreaza o temperatura aproape constanta, atat vara, cat si iarna. Aceste izvoare provin din adancime. Astfel de izvor este Izvorul Feredeului,nu departe de intrarea apuseana a cheilor, aflat pe una din liniile de ruptura ale scoartei.

Clima. Cheile Turzii, aflate in zona adapostita de Muntii Apuseni, unde se resimte efectul de relativa incalzire si uscare a aerului coborat dinspre Muntii Bihorului si Muntele Mare, se incadreaza in sectorul cu clima continentala moderata.

Temperatura aerului este influentata de apropierea regiunii deluroase, durata de stralucire a soarelui depasind pe cea din zona muntoasa.Temperatura medie anuala , in imprejurimile cheilor este de 8,4 grade celsius, cava mai ridicata decat la Cluj. In regiunea Cheilor, predomina vanturile de vest si nord –vest, care bat mai ales primavara si vara.

CAPITOLUL II

PANORAMA CHEILOR TURZII

ATRACTII TURISTICE:1. CHEILE TURZII REZERVATIE NATURALAFenomenele naturale asa de variate si cu totul specifice pe

care le infatiseaza Cheile Turzii, pe o suprafata foarte redusa , aspectele sale pisagistice, de o coplesitoare frumusete, ca si necesitatea conservarii acestui tezaur de flora si fauna, au determinat in urma straduintelor depuse de profesorul Alexandru Borza, la propunerea comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe langa Academia Romana, constituirea “Rezervatiei Naturale a Cheilor Turzii”( 1938).Intreg terenul, cu o suprafata de circa 100 ha, cu formatiunile sale geologice, flora si fauna etc, au devenit , in temeiul decretului nr. 237/1950, monument al naturii. Rocile, plantele si animalele sunt ocrotite, nimeni nu are voie sa-si insuseasca o piatra, o floare sau un animal, chiar din cele comune. Orice distrugeri sau modificari in avutul rezervatiei sunt sanctionate conform legii.

Denumirea acestei rezervatii naturale, acreditate in diverse lucrari stiintifice, si care figureaza si azi pe unele panouri din chei, este cea de “Cheia Turzii”, dupa numele dat acesteia, cu multe decenii in urma de catre populatia din localiatiile limitrofe. Una dintre explicatiile plauzibile cu privire la originea acestei denumiri ar consta in faptul ca valea sapata in stanca de Hasdatele, este

6

cheia care deschide drumul pentru localitatile situate in amonte de chei, spre orasul Turda.Totusi, majoritatea populatiei din jur, indeosebi cea de varsta mijlocie si tanara, nici nu cunosc o alta denumire decat cea de Cheile Turzii. Sub aceasta denumire monumentul a intrat in literatura turistica.

Flora si vegetatia. Cheile Turzii adapostesc intr-un teritoriu restrans, o flora extrem de interesanta, care inmanuncheaza un numar neobisnuit de mare de specii.Aici s-a identificat aproape o treime(cca 1000 specii de fanerogame si criptogame vasculare) din ansamblul florea vasculare din patria noastra. Marea diversitate a florei din chei a atras in acest colt pitoresc pe botanistii cei mai de seama din tara si din strainatate,constituind de peste un secol si jumatate, obiectul a nenumarate studii de specialitate. Printre raritatile de azi ale cheilor se numara: Allium obliquum =’’ceapa ciorii din cheie’’; Sorbus dacica cu nuante argintii pe dosul frunzelor;ferula sadleriana cu flori frumoase galbene, care in afara de Cheile Turzii, Cheile Boitei si Muntii Bukk din Ungaria, nu s-a mai gasit nicaieri in lume; deasemenea arbustul pitic- carcelul –Ephedra ditachya;ochiul boului cu flori violocee si alte specii alpine; banica cu flori albastre si odoleanul de stanca cu foli rosietice sau albe, precum si specii de feriga si specii de iarba de mare cu flori galbene.

O importanta stiintifica deosebita prezinta speciile care in decursul timpului indelungat al formarii defileului si in conditiile microclimatice specifice, acomodandu-se mediului izolat din chei, au evoluat intr-o noua specie sau subspecie. Aceste specii numite endesime sau endemite au aparut in urma izolarii geografice a rezervatiei. Dintre cele 29 specii amintim :omagul cu flori albastre si violacee ; stanjenelul cu flori mai mici, vulturica, spini dintre care se remarca o specie care atinge 80 cm. In Cheile Turzii se mai gasesc 17 endemisme carpatice care sunt tot plante rare, insa cu un areal mai mare. Dintre acestea unele sunt adevarate podoabe a abrupturilor. Astfel , frumoasa garofita cu flori albe invioreaza stancile umbroase, apoi tamaioara cu flori mari, odorante , violacee sau rosietice care creste pe stancile calcaroase. In afara de plantele caracteristice, in defileu se gaseste un arbust de o rara frumusete, tisa, care e pe cale de disparitie.Din aceasta planata, ocrotita pe plan international, abia se mai gasesc cateva specimene in chei, in locurile greu accesibile.O alta raritate montana ocrotita pe plan international este tulichina cu flori marunte roz-rosietice. Deasemenea in chei se gasesc cateva specii rarisime de micromicete si macromicete. Dintre macromicete majoritatea sunt saprofite. Din punct de vedere alimentar, 2/3 sunt necomestibile, ramanand totusi pe teritoriul cheilor 54 de specii comestibile.

7

Datorita unei categorii de plante inferioare si anume lichenii care coloreaza in modul cel mai felurit suprafetele stancilor golase, Cheile Turzii, reprezinta al doilea loc de crestere a acestor plante in Romania.

Vegetatia de plante lemnoase este reprezentata de-a lungul albiei Hasdatelor, prin fragmente de zavoaie cu salcii, plopi, frasini, arini, paducel, singer,tei ,fag, corn, macies etc.

Turistii mai putin preocupati de importanta botanica a acestui monument al naturii, se vor bucura si ei din plin, indeosebi primavara si la inceputul verii, de gingasia si coloritul cu infinite nuante ale florilor ce impodobesc malurile Hasdatelor, povarnisurile, si padinile aninate pe coastele abrupte. Nu mai putin farmec au cheile toamna, cand padurile si tufarisurile, ce captusesc indeosebi versantii de la intrarea si iesirea din defileu, se infatiseaza intr- minunata paleta policroma, cu intreaga gama a culorilor specifice acestui anotimp.Dar chiar pe malurile Hasdatelor, pana toamna tarziu, vizitatorii vor avea ocazia sa admire diverse flori ce invioreaza prin prospetimea culorilor, peisajul mohorat al vaii.

Fauna.Factorii naturali atat de specifici au avut drept consecinta dezvolatrea unei faune caracteristice acestui defileu. Formele de relief, solul, clima si mai ales microclimele cheilor au exercitat o influenta aproape hotaratoare si asupra animalelor. Pe langa cele mediteraneene , se gasesc aici si specii montane, subalpine.Astfel traisec aici unele specii de izopode marunte de aproape 3 mm, de culoare roz –portocalie, din ordinul crustaceelor. In locurile mai umede au fost determinate unele specii rare de melci.Deasemenea stancile acoperite cu vegetatie sunt napadite de tot felul de insecte  dintre care calugarita, atat de rara in alte parti, aici este intalnita destul de des. Este frecvent in chei si un cosas deosebit de mare , care poate atinge si 10 cm ; leul furnicilor, lacuste, libelule, fluturi etc.

Dintre putinele specii de peste care populeaza Hasdatele amintim :boisteanul, porcusorul ; moioaga, zvarluga. Deasemenea, in clasa amfibienilor, in baltile care imprejmuiesc Hasdatele primavara, sunt destul de frecvente doua specii de salamndre sau tritoni.

Dintre numeroasele specii de boaste, atat de frecvente in mediul umed al cheilor amintim:broasca rosie de munte, brotacelul,broasca raioasa bruna.Deasemenea, sarpele de apa, vipera, naprca, soparla de ziduri etc.

Dintre toate vertebratele, pasarile sunt reprezentate prin cel mai mare numar de specii: pietrarul mierla-de-piatra,pescarelul negru. Dintre pasarile rapitoare amintim: vindrelul rosu, acvila, vulturul plesuv negru, buha, corbul.

Din cauza numarului mare de pesteri, liliecii sunt reprezentati prin numeroase specii:myotis myotis- cea mai mare

8

specie de lilieci din tara, putatnd atinge si 40 cm cu aripile intinse ;liliacul cu potcoava mare, liliacul cu potcoava mic etc.

Dintre carnivore amintim :vulpea, nevastuica, jderul de piatra, viezurele, pisica salbatica,iepurele.

2. CABANA CHEILE TURZIIDeoarece marea majoritate a turistilor care se indreapta pe

diverse cai de acces spre Cheile Turzii, poposesc la cabana, aceasta va fi punctul de plecare pentru descrierile ce urmeaza.

Asezata la extremitatea sud-vestica a unei mici terase la altitudinea de 450 m, constructia solida din piatra a cabanie Cheile Turzii, a fost ridicata din contributia asociatiilor turistice si a lui Mihai Bors din Sandulesti, ea fiind inaugurata in anul 1935.

Cabana avand aspect de castel medieval, este compusa dintr-un subsol,parter si etaj, si dispune de 40 locuri de cazare, sala de mese si bucatarie la subsol. Iluminatul electric este asigurat din reteaua publica, si apa potabila se aduce de la Izvorul de sub Dealul Ascutit, situat la 400 m.

In imediata apropiere se afla o constructie noua, cu un singur nivel, care adaposteste bufetul. In fata cabanei siruri de mese cu banci, dau posibilitatea turistilor de a lua masa in aer liber.Un stalp de marcaj indica principalele de chei de acces marcate.Mai multe panouri avertizeaza pe vizitatori ca se afla la intrarea in “Rezervatia naturala Cheile Turzii”, ocrotita prin lege. Iarna, terenuri de schi pentru incepatori se gasesc pe pantele spre sud de cabana.

Inainte de a porni la drum , sa aruncam o privire asupra peisajului care se desfasoara de pe terasa unde e situata cabana.

Privind spre chei se deschid larg, spre stanga si dreapta, flancurile stancoase atat de variate prin detaliile de relief ale celor doua coaste ale defileului.Cotind brusc, ele se indeparteaza in directii opuse ,ingustandu-se treptat, parca pentru a atrage atentia, de la mari distante, spre uriasa despicatura daltuita de Hasdatele in stanca dura. Spre adancul defileului, urmarim panorama care ni se desfasoara. La intretaierea celor doi versanti ai cheilor, se vede la orizont un petic de padure. Padurea Cheii de pe malul drept, dupa coasta stancoasa de la iesirea din defileu. Rotind privirile spre stanga zarim , profilata pe cer, o stanca in forma de trapez, ce se desprinde de creasta, Coltul Crapat , una dintre cele mai spectaculoase formatiuni din chei.Linia crenelata a crestei se continua cu peretele abrupt al Suurimei , apoi este intrerupta de o proeminenta cu contururi rotunjite din planul penultim:Turnul de jos. De aici coboara spre intrarea in chei o creasta zimtata , aidoma unor scari, numita Peretii cu trepte. Ceva mai in jos de mijlocul acestora se pot distinge tancuri mici, mai proeminente: e locul numit Belvedere , de unde se dechide aofrumoasa priveliste spre gura cheilor si dealurile din jur. Spre stanga, pe povarnisul ce coboara pana in vale, se intinde

9

extremitatea nord-vestica a Padurii Mischiului, numita astfel dupa numele vechi al satului Cheia(Mischiu). Vesmantul verde al padurii este impiestritat cu un grohotis ce coboara in zig-zag din dreapta Turnului, pana in vale, numit Grohota Padurii. Urmarind in continuare linia culmii, ce se profileaza la orizont, aceasta urca(aparent) brusc din dreptul Turnului spre extremitatea sud-estica acheilor propriu-zise, de unde cresta stancoasa face o cotitura spre sud-vest; este punctul numitColtul Mischiului.De aici culmea, cunoscuta sub denumirea de Dealul Manastirii,este flancata de un brau de stanci, crestat de nenumarate crapaturi si hornuri inguste, pe care se catara vegetatia cuprinzand si pretioase raritati. Este Stancaria Borza, dupa numele marelui botanist clujean, autor al unor ample cercetari cu privire la flora din Cheile Turzii, intemeietorul Gradinii botanice din Cluj, savant cu renume mondial,Acest brau de stanci cenusii-galbui se intinde orizontal, aproape sub culmea neteda, pe o distanta de aproximativ 1 km, ingustandu-se treptat.Aspectul cel mai impresionant il prezinta abruptul stancos al versantului stang si de gura cheilor. Scaldat aproape tot timpul zilei in razele soarelui, pe acest perete, aproape vertical, apar, indeosebi in orele de dimineata si de dupa masa, intr-o rara plasticitate, nenumarate fisuri, hornuri, jgheaburi, vagauni adanci ce se prabusesc ametitor, daltuin, spintecand adesea adanc rocile calcaroase, parca anume pentru a le distruge.Printre acestea apar palcuri mai inguste sau mai largi de vegetatie verde, contrastand viu, indeosebi primavara, cu galbenul calcarului.

Reluand panorama dinspre adancul cheilor, zarim partea superioara a Peretelui urias , care ne va coplesi cu maretia lui, cand vorm parcurge defileul. De la picioarele acestui perete se intinde spre dreapta un povarnis ierbos, Pripoanele, marginit la cealalta parte de o stanca inalta, colorata intr-o nuanta galbena mai pronuntata decat restul peretelui calcaros Turnul Galben.O puternica vegetatie creste pe vagauna ce coboara din dreapta acestui turn si se largeste apoi intr-un camp, pe o panta puternic inclinata, presarata cu tancuri marunte si trepte stancoase, intinsa se pare , pana aproape de vale; este locul numit Alghina. De la Peretele urias creasta, puternic ferestruita, urca intr-un unghi parand inclinat spre o proeminenta ce se profileaza la orizont, deasupra Alghinei :Coltul Sindului, unul dintre cele mai inalte varfuri ale acestui mal( 750 m), pe care se zareste o cruce metalica. In fata acestui varf se desprinde Povarnisul Emil Pop,insorit aproape tot timpul cu o vegetatie foarte bogata. In partea mai ingusta a peretelui se distinge o scobitura verticala mai adanca, numita de alpinisti Hornul vulturilor. Zidul calcaros face apopi o cotitura brusca spre nord-est, punct numit de localnici Cornul Cheii. Sub acest cot se zareste cararea pe care coboara drumetii de pe culme. La cca 100

10

m spre stanga de aceasta carare, in partea inferioara a braului stancos, se gaseste Pestera Anton.

Incheind turul de orizont spre dreapta, privirea cuprinde malurile abrupte ale paraului Vapii , invesmantat cu Padurea Vapii, apoi trece peste Dealul Alb,cu cariera de albastru abandonata si in continuare peste Podisul Pordeiului, cu platoul de parcare, precedat de Straja, cu flancurile stancoase. In dreapta zarim serpentinele galbene ale drumului provizoriu ce coboara la cabana, trecand pe langa Dealul Ascutit , cu stanci bizare, aidoma ruinelor unor cetati.La orizont, o culme in panta usoara face legatura cu crestetul rotunjit al Dealului lupului. Versantul vestic al acestuia este puternic inclinat, formand ,impreuna cu povarnisul captusit cu Padurea Mischiului, valea pe care Hasdatele se indreapta spre Aries.

3.DEFILEUL. Pentru vizitarea defileului pornim pe langa coltul sudic al

cabanei, pe peretele careia se vad marcajele dunga si cruce rosie, punct albastru, care ne vor insoti pe tot parcursul cheilor. Coboram pe niste scari de beton, lasand pe stanga , in spatele cabanei, o mica terasa rotunda, acoperita. Poteca neteda duce spre moara de la capatul ei. Dosebit de interesante sunt, pe acest traseu, stancile verzui de tuf porfiric- cele mai vechi roci (eruptive)de pe chei- care formeaza un perete vertical pe dreapta potecii. Pe cladirea morii un panou ne avertizeaza ca se intra pe un teren ocrotit de lege.Infipta chiar langa moara, se afla o piatra enorma cu diametrul de 1- 1,5 m, desprinsa in anul 1964 de la o mare inaltime din peretele calcaros si trecand ca un glont prin peretii morii.Poteca conduce mai departe, spre malul stang al Hasdatelor. Inainte de a junmge acolo, un stalp indica:”Spre cabana Tineretului, Ariesul”. Se trece raul peste un podet provizoriu de lemn, care inlocuieste vechiul pod suspendat, distrus de viituri. Inaintam spre dreapta, indepartandu-ne de albia raului, dar si de padurea de spinidin stanga, urmand un drum, ca o alee dintr-un parc, ce strabate cu usoare serpuri, o frumoasa padurice de alunis de artar. Dupa cca 300 m, valea se stramteaza, la fel si poteca, de acum sapata in stanca, marginita de Hasdatele. Pe dreapta dincolo de rau , apar Alghinele, strajuite mai departe de Turnul Galben. Valea se stramteaza tot mai mult, raul curge intr-o covata sapata de-a intregul in stanca, La capatul acestei „ balti” cum au numit-o localnicii , se decshis alaturi doua guri ale unor pesteri in care se poate inainta in panta, 2-3 m, apoi pe branci spre stanga printr-un horn lung de 15 m, cu iesire spre exterior. Continuam drumul, admirand Turnul Galben, in apropierea caruia se zaresc cateva exemplare de tisa – o specie de conifer de culoare verde intens, un rara dar minunat decor al peretilor calcarosi din chei, planta ocrotita de lege.La o noua cotitura spre stanga, privirile sunt atrase de un imens perete

11

vertical de culoare galbuie, numit Peretele Vulturilor.In partea de jos a malului sunt formate doua straturi paralele de stanci, inclinate oblic spre vale, Politele Bielz. Sunt interesante doua orificii perfect rotunde, ce se deschid deasupra acestor polite.

Dincolo de rau , se ridica Pripoanele,un camp cu o bogata vegetatie. Deasupra lor, un perete inalt, in forma pronuntata triunghiulara, este obiectul mai multor trasee de alpinism. La capatul stang al campului se poate vedea o taietura in stanca, in forma de V,denumita plastic Furca.Dincolo de ea , se gaseste o pestera , invizibila de pe poteca, accesibila doar alpinistilor-Pestera Erasmus Iuliu Nyarady.

Dupa ce ne-am delectat cu aceste minunate imagini, trecem pe malul stang, peste un pod suspendat, asezat la o mare inaltime, pentru a fi ferit de inundatii. De aici se pot urmari in voie contururile elegante si impresionante in acelasi timp ale Coltului Crapat. Aruncand privire dincolo de falnicul perete Urias, se creioneaza pe cer un bastion cu trei turnulete fin zimtate, o adevarata dantelarie:Coltul Sansilii; in peretele abrupt al acestuia se poate distinde un orificiu ingust,Vizuina Sansilii in realitate o mica pestera, accesibila numai alpinistilor.Dupa cativa pasi trecem din nou raul peste un pod suspendat . Aici valea se largeste. La o cotitura spre stanga, din cauza malului in surplomba, poteca nu a mai putut fi croita in stanca, si conduce peste doua podete de beton cu balustrade, care ne conduc la Sipotul Cheii , un izvor excelent, siroind in mai multe locuri dintr-un manunchi de muschi, aninati pe buza unui prag de tuf calcaros

Privind, apoi, spre dreapta pe malul opus se infatiseaza cae mai spectaculoasa formatiune din Cheile Turzii. Un perete de culoare alb-galbuie, parca poaspat despicat, brazdat de fisuri si hornuri inguste, sfredelit de o firida minuscula, se ridica dintr-o ingramadire de stanci de culoare inchisa, sus, tot mai sus. Se stramteaza treptat, schitand pe dreapta doua turle mici, in timp ce pe stanga, cresata zimtata se apropie piezisde varful ascutit ca acul. Intreg colosul este gata sa se desprinda din inclestarea-i stancoasa si sa-si ia zborul spre inaltimile azurii... A zabovit insa prea mult pe aceste meleaguri si temelia lui este macinata acum pe dreapta de o scobitura, care sus se termina cu o frantura de bolta, luminata plastic in anumite ore ale zilei; este reminiscenta unui avern, naruit in cursul mileniilor. Acest jgheab enorm, accesibil numai alpinistilor poarta numele de Cosul Hilii , si coboara impreuna cu un zurus ingust-Zurusul lung-, in apropierea raului, acre curge aici zgomotos, parca pentru a completa , cu clipocitul valurelelor, impresia covarsitoare a minunatului monument.

Inaintand cativa pasi, zarim ridicandu-se din albia raului, intre altele, o stanca masiva si alaturi un prete la de vreo 2 m, aidoma unui fragmentdintr-o incinta medievala. Ambele stanci,

12

inclinate usor spre stanga, se ating spre varf, parca s-ar rezema una de alta. Chiar in dreptul Zurusului lung, o carare ingusta, ce se ramifica spre stanga din poteca de pe firul vaii, ne conduce la o interesanta excavatie, aidoma unei guri de pesteri. Este un loc potrivit pentru popas si adapost in caz de ploaie, de unde si numele de Hodinis ce i s-a dat. Dincolo de acesta coboara Grohota Baltii, denumita astfel deoarece de aici in sus albia Hasdatelor se largeste binisor, formand Balta Danilii si in dreapta acesteia se ridica o creasta fin zimtata, denumita de alpinisti Creasta Frumoasa.

La capatul Baltii trecem din nou peste un pod suspendat pe malul stang. Doar cativa pasi, si dupa o cotitura, o carare abrupta urca spre dreapta. Privind intr-acolo, zarim gura unei pesteri mari, cu doua deschideri, cu contururi neregulate, precedate de niste muchii de stanca, ca se intind oblic, convergent spre dreapta. Doua jgheaburi paralele cresteaza peretele pana aproape de culme. Pe masura ce ne apropiem de pestera ne dam seama ca intrarea ei a fost zidita, aproape complet si ca gaurile pe care le vedem nu sunt decat sparturi in zidarie. Sunt impresionante ramasitele acestor ziduri stravechi, marturii graitoare ale stradaniei omului, refugiat in pestera ,de a se baricada pentru a rezista vrajmasilor. Aceste pesteri au servit ca adapost omului primitiv( epoca bronzului si prima varsta a fierului). Datorita fortificarii pesterii, poporul i-a dat denumirea Cetateaua.Pentru a se distinge de cealalta similara de pe malul opus, ea se numeste Cetateaua mica.Intradevar, fie din gura pesterii, fie dinlauntrul ei, privind spre celalalt versant, zarim aproape la acelasi nivel( la o cota mai inalta numai cu 15 m)Cetateaua Mare, o pestera ceva mai mare, la fel zidita si cu sparturi in ziduri aproape identice celeilalte.Ca si celelalte pesteri Ceatateaua mica nu nu prezinta tipicele stalactite si stalagmite. Doar straturile de calcar cu scobituri se reliefeaza pregnant pe peretii din tavan. Podeaua pesterilor a fost rascolita de mai multe ori de cautatorii de comori.

4. PESTERILE DIN CHEILE TURZIIFenomenele carstice cele mai interesante, care se

infatiseaza oricaruio vizitator a Cheilor Turzii, sunt fara indoiala pesterile, situate la toate nivelurile. Desi in majoritate ele sunt mici, datorita ingustimii calcaroase, aceste pesteri , prezinta interes, atat pentru oamenii de stiinta, cat si pentru vizitatori. Dupa studiile geologului Ioan Tulogdy, pesterile mari sunt axate longitudinal, aproximativ in directia fracturii sud-vest-nord-est, adica cea a culmii calcaroase, ca de exemplu: Pestera Ungureasca – cea mai mare din chei,Pestera Binder, Pestera Morarilor, Cetateau Mica si Pestera Calastur. Dintre pesterile situate de-aa lungul celeilalte directii de rupturi amintim:Pestera Filimon, si Pestera Hornarilor.

13

S-a constatat ca pesterile sunt situate la mai multe niveluri,corespunzatoare teraselor formate succesiv, ramase suspendate din cauza adancirii treptate a cursului de apa si nedistruse a agentii externi. Astfel la cea mai inalta altitudine se gaseste Pestera Calastur, aproape de culme, apoiu, Pestera Morarilor,Pestera Ascunsa, a Hornarilor, Pestera Modoloaie, a Liliecilor, a Cuptorului, Pesterile Cetateaua Mica si Cetateau Mare, precum si Pestera Filimon. In sfarsit trebuie sa mai amintim Pestera cu doua intrari,situata chiar la nivelul actual al Hasdatelor, expusa inundatiilor.

Pesterile din Cheile Turzii, din cauza cantitatii reduse a apelor de infiltratie- azi aproape uscate- s-au oprit in dezvoltarea lor si, lipsind formatiunile specifice, stalactite, stalagmite etc, si fauna cavernicola, prezinta putin interes speologilor. In schimb ele s-au dovedit a fi deosebit de importante din punct de vedere arheologic.Astfel au fost scoase la iveala: unelte din piatra si os, resturi de arme din bronz,oseminte de om, de animale domestice si salbatice, ca si diverse alte obiecte de la inceputul epocii feudale.

5. ALPINISMUL IN CHEILE TURZIIPeretii adesea aproape verticali, numeroasele hornuri, fisuri

si jgheaburi prapastiose din chei constituie o mare atractie pentru alpinisti, care gasesc aici conditii prielnice pentru desfasurarea indraznetelor escaladari. Astfel, in ultimele decenii ,Cheile Turzii au devenit o scoala a alpinismului din judetul Cluj. Sunt cunoscute in prezent nu mai putin de 40 de trasee alpine,o mare parte pitonate, variind ca grade de dificultate de la I B la V B. Mentionam ca in terminologia alpinista, traseul cel mai usor este cel cu indicatia I A, cele urmatoare reprezentand trasee cu grade crescande de dificultate.

Practicarea alpinismului in Cheile Turzii, pe langa pericolul inerent acestui sport de performanta- care si-a cules victime si aici- si primejdia pe care o poate reprezenta pentru vizitatori prin dislocarea de stanci, ridica problema compatibilitatii acestor ascensiuni cu necesitatile imperioase de ocrotire a rezervatiei. Cum in timpul parcurgerii traseelor alpine se pot distruge pretioase raritati floristice, refugiate azi pe branele peretilor abrupti si pe vagaunile prapastioase, sau tulbura linistea faunei si a echilibrului ecologic in general, practicarea alpinismului si indeosebi alegerea traseelor admise reclama o reglementare competenta din partea organelor de resort.

Cheile Turzii sunt unul dintre cele mai importante locuri din tara pentru practicarea escaladei sportive si alpinismului: peste 150 de manse si trasee de escalada, pitonate, de diferite lungimi si grade de dificultate, ii asteapta pe cataratori, care vin in numar mare... Escaladarea peretilor

14

verticali le da posibilitatea turistilor sa fie martorii un spectacol fascinant...

Zona ofera excelente conditii de practicare a drumetiei montane: peste 100 de kilometri de marcaje turistice ce ne conduc pasii prin si in jurul cheilor, fac legatura cu alte obiective din jur (Cheile Turenilor, Cascada Ciucas, Cheile Borzestilor, Defileul Hasdatelor), cu localitatile invecinate sau spre alte masive montane.

La Cheile Turzii se practica de zor zborul cu parapanta. Ii putem admira pe acesti indrazneti plutind silentios deasupra crestelor si turnurilor, rotindu-se in curentii ascendenti sau facand manevre aeriene indraznete. Zona ofera conditii de practicare a altor sporturi montane: orientare turistica, ciclism montan, speoturism si schi iarna, daca este zapada suficienta.

CONCLUZII

Materialul documentar despre Cheile Turzii este deficitar. Desi atestate documentar inca din sec. XIII, Cheile Turzii au beneficiat de studii si lucrari monografice abia la sfarsitul anilor '30. Primul si singurul ghid modern serios de turism si alpinism a aparut in 1986. O monografie in mai multe volume e in curs de redactare de catre un grup de ONG-uri (Clubul de CIcloturism "Napoca", Montan-CLub "Cheile Turzii", Societatea Carpatina Ardeleana si altele). Lipsesc cu desavarsire materiale de reclama si prezentare cum ar fi albume, ilustrate, pliante etc. Pe piata exista o singura harta, editata in strainatate si cu multe si grave greseli.

Credem ca zona Cheile Turzii poate deveni / ramane cea mai importanta zona turistica din judetul Cluj ca numar de vizitatori, placa turnanta pentru turismul din judet si poarta de acces spre si dinspre Muntii Apuseni dar si popas obligatoriu pentru turistii in tranzit pe ruta vest-est (Aries - Tg Mures) sau nord-sud (Cluj-Turda). Spre deosebire de multe alte zone naturale valoroase, in cazul Cheilor Turzii se poate face asta fara sa se compromita valorile naturale care fac obiectul ocrotirii.

Trebuie si se poate, daca se adopta reglementarile detaliate necesare si se creaza o structura puternica si functionala care sa le aplice corect si consecvent.

O arie naturala protejata trebuie ocrotita, activitatile umane fiind incurajate cu scopul cunoasterii si intelegerii naturii

15

(altfel nu o putem iubi si proteja) si admise pe fiecare categorie in parte, cantitativ si calitativ pana la limita de toleranta a zonei din punct de vedere ecologic si functional. In principiu o rezervatie nu produce, ci consuma bani pentru a fi ocrotita. Cheile Turzii sunt in situatia de exceptie de a putea, prin instituirea de taxe de vizitare, sa isi acopere probabil in viitor toate sau cea mai mare parte a cheltuielilor necesare administrarii, dezvoltarii si protectiei zonei. Insa nu trebuie privite in nici un caz ca sursa de castig. Atragerea de vizitatori, turisti, practicanti de sporturi montane etc. trebuie facuta in vederea educarii ecologice a populatiei, a promovarii cunoasterii valorilor naturale si culturale ale tarii si in general in scop educativ si recreativ si nicidecum prin prisma unei viziuni economice, de bun valorificabil si care sa aduca venit cat mai mare. De aceea trebuie atrasi in Ch. Turzii nu doar si nu preponderent cei ce aduc venituri (vizitatorii "de autocar" romani si straini) ci cei care au nevoie de Cheile Turzii pentru a se informa si educa, pentru a isi dezvolta calitatile morale, intelectuale, fizice, cunostintele si abilitatile, pentru a isi reface energiile si pentru a ajunge sa inteleaga si sa iubeasca natura si valorile culturale, nu simplu pentru a se distra si a aduce profit banesc zonei.

Cheile Turzii trebuie sa isi diversifice spectrul de vizitatori atrasi. Trebuie sa creasca mult mai tare procentul de cicloturisti si drumeti de lung parcurs si alti turisti care vin altfel decat cu autoturismul sau autocarul si care sunt in tranzit din / spre alte zone turistice dar isi fac itinerarul pe la Cheile Turzii. De asemenea trebuie sa creasca numarul celor ce vin pe jos sau pe bicicleta (eventual iarna pe schiuri)etc. din Cluj si Turda sa le viziteze. Trebuie sa creasca numarul celor ce vin in scop educativ, de exemplu grupuri de copii in excursie / tabara ecologica si de asemenea turismul stiintific si cel de tip descoperirea naturii, birdwatching etc. Trebuie demarat si turismul arheologic, speologic, chiar cel industrial eventual in viitor, daca se preteaza vreuna din fostele cariere sau alte obiective din zona. Trebuie crescut numarul locuitorilor din judetul Cluj care vin sa viziteze Cheile Turzii astfel incat sa fie cat mai cunoscute si apreciate. Trebuie incurajata venirea cataratorilor, parapantistilor, biciclistilor, orientaristilor etc. In schimb trebuie descurajata venirea celor pe care nu ii intereseaza Cheile Turzii ca valoare majora naturala, care vin pentru simpla recreere, la iarba verde sau pentru activitati care le pot face si in alta parte (mici, plaja, volei, cautat ciuperci, povestit cu prietenii, stat la televizor, aniversari, disco, chefuri etc.) Trebuie descurajata venirea celor ce sunt "clienti permanenti" fara sa aiba vreun interes specific in zona si care nu vin nici pentru vizitare, documentare, drumetie sau sporturi montane ci vin ca sa stea pur si simplu ca s-au obisnuit, chiar daca le place si nu fac rau.

16

Trebuie sa se incurajeze venirea de grupuri de copii, mai ales a celor care nu sunt intr-o simpla excursie "de distractie" sau "recreere" ci insotitorii incearca sa ii formeze, si sa aiba si o varsta suficient de mare ca sa inteleaga si sa retina aspectele ecologice care li se pot excelent preda cu exemple practice in Cheile Turzii nu doar sa retina ca au fost intr-un loc frumos.

Trebuie sa se impiedice cu orice pret ca si Cheile Turzii sa devina zona de vile de vacanta, de terenuri private, de recreere pentru cateva zeci sau sute de oameni. Este o zona prea valoaroasa si cu suprafete prea mici in imediata apropiere (amonte si aval ) ca sa putem admite si aici ce avem cu indestulare in rest in judet ca zone de case de vacanta. Si functiunile publice trebuie sa le admitem numai limitat in imediata vecinatate a cheilor si numai de tipul si in cantitatea in are sunt necesare pentru a permite vizitarea optima a cheilor de un numar cat mai mare de turisti precum si practicarea sporturilor montane in zona.

Trebuie sa se ia masuri dure de reducere a poluarii apei Hasdatelor, care scade mult peisagistic si ecologic valoarea CheilorTurzii in halul de poluare in care a fost si partial mai este, mereu cu turbiditate avansata, miros neplacut si aducand cu el munti de gunoaie la fiecare viitura.

Cheile Turzii reprezinta o comoara naturala nepretuita, care nu este o mostenire de la stramosii nostri, ci un imprumut de la urmasi.

17

BIBLIOGRAFIE

„CHEILE TURZII”- de Maxim Pop si Alexandru Bartha,

Editura pentru Turism, Bucuresti, 1973

***Html : //www.intelzone.ro***Http : //ziar.clubromantic.ro/nr4/reportaj1.htm***Http

://www,greenagenda.org/mm/nr_4/reguli.htm

18

19