GHICITORI

GHICITORI

S-mi ghicii o ghicitoare:

nalt, cu lungi picioare,

Pene negre pe-aripi are,

Peste broate e mai mare!

(barza)

E o bab suprat

ade-n scorbur uscat,

Are ochii de motan

i seamn c-un vultan!

(bufnia)

Vine doctoru-n pdure

Cu fes ro i secure!

(ciocnitoarea)

Ctre soare se avnt

Dimineaa-n zori i cnt.

(ciocrlia)

Are mama o ulcea

Cu cecue lng ea;

Cetile sunt toate vii,

Drglae, aurii!

(cloca cu pui)

Cavaler mpintenat,

Sus, pe gard, st cocoat

i tot strig prin vecini

C e ef peste gini!

(cocoul)

Zboar Stanca prin livad

Cu o dalt-n loc de coad!

(coofana sau arca)

Cine-i cnt numele

Prin toate pdurile?

(cucul)

Ce holbat i sfioas

Toat ziua ade-n cas ?

(cucuveaua)

Cavaler de la parad

Are coada ct o spad !

(fazanul)GINA I COCOUL

Gaina este cea mai raspandita pasare domestica, fiind crescuta pentru carne si oua. Gainile sunt unele dintre cele mai raspandite animale domestice. Sub forma salbatica mai traiesc, in prezent, in Asia de Sud Est, India, Indonezia si Europa. Gainile sunt pasari scurmatoare (pasarile care scormonesc pamantul pentru cautarea hranei). Gainile sunt omnivore. Gainile scurma pamantul cu ghearele groase si tocite in cautare de graunte, viermi, gandaci, larve de insecte si dupa verdeturi. Gainile traiesc intre 5-11 ani in functie de rasa. Anumite specii pot produce pana la 300 de oua pe an. Pasari inrudite cu gaina sunt cocosul de munte, prepelita, potarnichea, curcanul, fazanul, paunul, etc. Cocoul este mai mare decat femela, are un cioc ascutit, penajul multicolor, o creasta rosie si pinteni puternici la picioare. Cocosul se deosebeste de gaina. Cele doua cute ale pielii de sub cioc se numesc barbii. Pintenul osos de la fiecare picior este arma de atac si de aparare a cocosului. Gaina se inmulteste prin oua, pe care le cloceste. In general, gainile vor incerca sa se stabileasca in cuiburi care contin deja oua si sunt cunoscute pentru mutarea oulelor din cuiburile vecine in cuiburile lor. Unii fermieri folosesc oua false pentru a incuraja gainile sa se stabileasca intr-o anumita locatie. Gainile pot fi extrem de incapatanate in legatura cu depunerea oualelor intotdeauna in aceeasi locatie. Exista cazuri in care doua sau mai multe gaini incearca sa imparta acelasi cuib in acelasi timp. Daca cuibul este mic sau una dintre gaini este mai determinata, aceasta poate duce la depunerea suprapusa a oualelor.RAA DOMESTIC

Rata domestica este o pasare iubitoare de apa, avand numeroase adaptari la acest mediu de viata. Ratele sunt crescute pentru carnea, ouale, fulgii si puful lor. Majoritatea ratelor au un cioc lung si lat, folosit la sapat. Zimtii de pe marginile ciocului, intocmai ca un filtru, lasa sa iasa usor din gura apa si malul, retinand numai hrana. Rata se hraneste cu ierburi, plante acvatice, pesti, insecte, amfibieni mici, viermi si moluste mici. Ratele sunt pasari de apa, mai mici decat rudele lor (lebedele si gastele) si pot fi gasite atat in apa dulce, cat si in cea sarata.

Ratele au corpul adaptat pentru a pluti si a putea face scufundari. Picioarele sunt scurte, departate unul de altul lateral si asezate mult spre partea dinapoi a corpului. Picioarele lor sunt puternice si acoperite cu solzi. In plus, sunt cunoscute pentru ca au pielite intre degetele de la picioare, pentru a putea inota mai bine in apa. Rata se inmulteste prin oua, dar prin domesticire a pierdut obiceiul de a cloci, iar ouale ei sunt clocite de gaini sau in incubatoare. Alte pasari inotatoare suntgasca domestica, lebada, pelicanul. GSCA DOMESTICLEBDA

O specie ocrotita de lege datorita frumusetii i raritatii sale.Cantareste in medie 8-12 kg. Prezinta penaj alb, coad relativ lunga i ascuite la varf. Ciocul adultului are culoarea rou-portocaliu cu o protuberanta bazala neagr. Puii au penajul cenusiu, devenind complet alb abia in al treilea an de via. Cnd inoat tine gtul gratios in forma de "S" cu ciocul indreptat n jos, deseori tinand aripile ridicate sub forma unui scut.

Cuibareste indeosebi n baltile Deltei Dunrii, unde isi instaleaza cuibul n stufarisurile nepatrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibareste i pe ruri lente i canale, aproape de prezena uman. Pe la nceputul lunii mai, femela depune 4-6 ou, albe-fumurii, pe care le cloceste impreuna cu masculul, timp de 34-36 de zile. Masculul se implica n apararea oulalelor i a familiei cu indarjire i agresivitate uneori. n perioada de cuibarit, pot avea un comportament agresiv chiar fata de om.

Iarna migreaz spre sudul Mrii Caspice, n Delta Nilului i n estul Mrii Mediterane. n iernile blande, unele exemplare raman i la noi in ara .

PELICANUL

Pelicanul este o pasare acvatica migratoare de talie mare, cu un cioc lung si puternic, ce are un sac elastic sub maxilarul inferior. In acest sac, pelicanul aduna pestii cu care se hraneste. Aceasta pasare prefera lacurile si raurile cu adancimi mici, in care poate prinde cu usurinta pesti. Pelicanul este o pasare greu de confundat atat datorita ciocului specific cat si culorii penelor.

Aceste pasari migratoare se hranesc cu pesti, iar cantiteatea de hrana de care au nevoie este de 1-2 kilograme pe zi. Pelicanii pot fi numiti de asemenea si "sanitarii baltii", datorita faptului ca mananca pestii bolnavi sau morti din ape. Corpul mare si greoi al pasarilor, nu le permite patrunderea in apa, asa ca pescuiesc lungindu-si gatul si adancindu-si ciocul in apa. De cele mai multe ori, pelicanii isi procura hrana in grup. In prezent, pelicanii sunt protejati in toata Europa, din cauza faptului ca numarul lor scade ingrijorator. Aceste pasari sunt extrem de sensibile si pot fi usor deranjate de om, motiv pentru care patrunderea in coloniile de pelicani este strict interzisa.STRUUL

Strutul este cea mai mare pasare de pe pamant. Cu o nalime ce poate depi doi metri i jumtate i o greutate de peste 120 de kilograme, aceasta uria vietate triete pe Terra nc de pe vremea dinozaurilor, fosilele struilor descoperite n Africa avnd o vechime de 120 de milioane de ani.

Ei triesc n Africa, m America de Sud, iar n Australia triete ruda sa mai mic emu.

Dei are aripi, acestea sunt mici n comparaie cu greutatea i nlimea, astfel nct struul nu poate zbura. n schimb, picioarele foarte lungi, terminate cu dou gheare puternice, sunt adaptate la alergat, struul putnd atinge n fug o vitez de peste 60 de kilometri pe or.

Struii triesc n grupuri mari, de pn la 50 de membri, deseori n compania turmelor de antilope i zebre. Cuibul, spat cu ghearele direct n pmnt, este folosit de mai multe femele, care depun ntre 15 i 60 de ou anual. Uriaele ou au o lungime de 15 cm i o greutate de un kilogram i jumatate (echivalentul a 24 de oua de gaina!). Cnd cuibul este prea plin, fiecare femel rostogolete n afara gropii o parte dintre ou, care nu vor fi clocite i se vor usca.

Struul poate omori chiar i puii de lei sau ali struti care le pun n pericol cuibul.VULTURUL

Vulturul este cea mai mare pasare zburatoare din lume. Desi este un simbol al puterii. Vulturii isi fac cuiburile numai pe stancile abrupte de pe malul oceanului sau in munti, la inaltimi mari. Exista, insa, si specii care traiesc in apropierea padurilor sau in paduri, cocotati in varful copacilor

Pot zbura 300 de kilometri fara oprire, cu viteze care ajung si la 180 de kilometri pe ora atunci cand coboara aproape vertical pentru a inhata prada. Vulturul are ciocul si ghearele foarte puternice, acestea crescand continuu pe toata durata vietii. De altfel, datorita acestor puternice gheare, vulturul poate cara, in zbor, o prada care cateodata depaseste jumatate din greutatea corpului.

Hrana este formata din animale mici, pui de maimuta sau de caprioara, precum si din cadavre.

PASREA KIWI

Kiwieste o pasare nezburatoare. Triete n Noua Zeeland. Este unic prin marimea mic i adaptarea la viaa n pdure. Kiwi este de mrimea unui pui, avnd 45-54 centimetri lungime i cntarete 2,8-3,5 kilograme. Penajul sau este de culoare maronie si are aspect de blana. La baza ciocului, pasarea kiwiare mustati pe care le foloseste la atingere, fiind foarte importante deoarece are ochii mici si un vaz foarte slab.

Pasarea kiwinu are coada, iar aripile masoara 5 centimetri lungime, facand imposibil zborul. Cu toate acestea, picioarele sale sunt foarte puternice si poate alerga rapid. Pentru ca narile sunt in varful ciocului, pasarea kiwi are un puternic simt al mirosului. Temperatura corpului sau este mai mica decat a altor pasari, atingand 38 grade Celsius, iar muschii pectorali sunt nedezvoltati.

Pasarea kiwimai este numita si mamifer de onoare datorita asemanarii si multiplelor elemente gasite la mamifere. Este o pasare nocturna, cu un puternic simt al mirosului, iar penajul sau seamana cu o blana.

Pasarea kiwi este timida si solitara, iar faptul ca este noctura ii confera multiple avantaje: are acces la hrana indisponibila in timpul zilei si este ferita de pradatori. In timpul zilei va sta ascunsa in adapost asteptand sosirea noptii pentru a pleca in cautarea hranei.

COLIBRI

Pasrea colibri triete doar pe continentele americane, n zona tropical i au un penaj foarte viu colorat.

Din familia pasarilor colibri face parte si cea mai mica zburatoare din lume. Cea mai mare pasare din familia colibri ajunge la o lungime de 22 de centimetri si are o greutate de 20 de grame.

Cele mai multe pasari colibri au penele, in mare parte, in nuante de verde metalizat. Exista si specia colibri de umbra, cu pene maro.

Pasarile colibri se hranesc preponderent cu nectar, pe care il beau din flori. Limba unei pasari iese din plisc de 200 de ori intr-un minut. O pasare mananca, pe zi, hrana care cantareste de doua ori cat propria greutate. Zborul micutelor pasari este foarte interesant, deoarece aripile se misca cu o viteza de care nu sunt capabile alte pasari. In timpul zborului, pasarea colibri da din aripi de 70 de ori pe secunda.

Poate zbura in toate directiile: orizontal, vertical, lateral, pe spate, inainte, inapoi, in zig-zag. Este capabila, de asemenea, sa zboare fara sa se deplaseze din punctul in care se afla, parand sa fie suspendata in nemiscare.CURIOZITI

Oule i puii

Cele mai multe galbenusuri gasite intr-un singur ou au fost in numar de 9;

Un ou de strut are nevoie de 2 ore de fierbere pana este gata;

Ouale albatrosului regal trebuie clocite timp de 79 de zile;

Ouale pasarii colibri sunt cele mai mici oua de pasare din lume, pe cand cele ale strutului sunt cele mai mari;

Pasarea elefant din Madagascar, acum deja disparuta, depunea cate un ou la fiecare ciclu de reproducere, ou care cantarea in jur 12,24 kg;

Pasari precum gainile, strutii, ratele si pescarusii depun oua care au galbenuse mari. Dupa eclozare, aceste pasari sunt gata sa se miste imediat in caz de pericol;

Pasari precum bufnita, ciocanitoarea si multe alte inaripate mici, provin dinoua cu galbenus mai mic, iar dupaeclozare sunt neajutorate si au nevoie de multa ingrijire din partea parintilor pana cand isi vor lua zborul.

Bufnia (popular, cucuveaua), pasre de prad preponderent nocturn ce triete din vnatul animalelor mici i al insectelor, este foarte folositoare oamenilor, n ciuda superstiiilor. O singur bufni vneaz doar ntr-un singur an mii de oareci, care, nmulindu-se, ar consuma cantiti uriae de hran i ar duce la rspndirea multor boli. Din ce n ce mai multe ferme adopt aceast modalitate de a controla populaia de roztoare, instalnd cuiburi de bufnie, n detrimentul soluiilor bazate pe chimicale. n special atunci cnd au pui, bufniele vneaz cantiti impresionante de roztoare dar i insecte.

Cucuveaua e singura pasre din lume care poate vedea culoarea albastr.

Singura pasare din lume ce canta si in timpul zborului este ciocarlia.

Bufnita isi poate rasuci capul la 360 de grade Porumbelul voiajor este "animalul" domestic ce poseda cel mai bun simt al orientarii; cand este transportat spre o destinatie oarecare intr-un vagon inchis si pe rute oricat de incalcite, el, odata eliberat, regaseste locul de unde a plecat, chiar si la o distanta de 2000 km.

Ochiul vulturului functioneaza ca un telescop, iar cel al pitulicei ca o lupa.

Pinguinii pot ramane luni intregi intr-o obscuritate aproape totala, in largul marii si sa revina fara nici o eroare la colonia lor.

Dezmintire: Strutul nu-si baga capul in nisip! In unele cazuri, pentru a nu fi vazut de la departare de pradatori, strutul se ascunde in tufisurile inalte, indoindu-si gatul atat de mult, incat capul sau ajunge aproape de pamant. De aici si confuzia.