Portofoliu La Filosofie

7/21/2019 Portofoliu La Filosofie

1/26

Colegiul National Calistrat Hogas

Portofoliu laFilosoe

Eleva: Iovu MadalinaProfesor: Duvac Marga

Clasa: a-XII-aH


2/26


Platon

Platonn! cca! "#$ %!Hr!& d! cca! '"$ %!Hr!( a fostun lo)ofal *reciei antice+ disci,ol al lui ocratei %nv..tor allui /ristotel! 01,reun. cu acetia+ Platon a ,us 2a)ele lo)oceale culturii occidentale! Platon a fost interesat de 1ate1atic.+ ascris dialoguri lo)oce i a ,us 2a)ele /cade1iei din /tena+,ri1a instituie de %nv..13nt su,erior din lu1ea occidental.!

-a n.scut %ntr-o fa1ilie aristocratic.+ la /tenasau ,einsula Egina+ av3nd ca tat. ,e /riston descendent alregeluiCodros( i ca 1a1. ,e Perictione care ,rovenea dintr-ofa1ilie %nrudit. cu olon(! Nu1ele de natere al s.u era/ristocles4 Platon a fost o ,orecl. ,ri1it. datorit. ,ie,tului s.ulat! Co,il.ria %i este 1arcat. de r.)2oiul ,elo,onesiaci delu,tele civile %ntre de1ocrai i aristocrai!5a #6 de ani %lcunoate ,e ocrate+ r.13n3nd al.turi de el vre1e de 7 ani+,3n. la 1oartea acestuia! 0nclinaiile ,oetice+ talentul %n

do1eniul teatrului le-a %nn.2uit i s-a dedicat total losoei!
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=427_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/347_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Socratehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matematicianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83#Academia_din_Atena_.E2.80.93_prima_.E2.80.9E.C8.98coal.C4.83_superioar.C4.83_politic.C4.83.E2.80.9D_din_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Egina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codros&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Solonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_peloponesiachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socratehttp://ro.wikipedia.org/wiki/347_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Socratehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matematicianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83#Academia_din_Atena_.E2.80.93_prima_.E2.80.9E.C8.98coal.C4.83_superioar.C4.83_politic.C4.83.E2.80.9D_din_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Egina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codros&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Solonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_peloponesiachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socratehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=427_%C3%AE.Hr.&action=edit&redlink=1


3/26


Este cel dint3i losof de la care au r.1as scrieri co1,lete: '8de dialoguri i 9' scrisori dintre care doar una+ a a,tea+ ,are a autentic.(! El a creat s,ecia literar. a dialogului+ %n care,ro2le1ele losoce sunt a2ordate ,rin discuia dintre 1ai 1uliinterlocutori+ ocrate ind cel 1ai adesea ,ersonaul ,rinci,al!

Teoria formelor

;eoria for1elor se refer. la %ncrederea lui Platon ,recu1+ c.lu1ea 1aterial. care ne %nconoar. nu este una real.+ ci nu1aio u12r. a lu1ii reale! Platon vor2ea des,re for1e c3nd %ncercas. e


4/26


Dese1nea). o e


5/26


Natura o1ului este dat. de s,irit i nu de tru,+ ce %l ,une1ai cur3nd %n r3ndul ani1alelor!

;recutul i viitorul sunt s,ecii n.scute din ti1,+ ,e care

noi+ f.r. s. ne d.1 sea1a i ,e nedre,t+ le atri2ui1esenei cele venice! Noi s,une1 des,re aceasta: a fost+este+ va 4 %ns. %n realitate nu1ai este se ,otrivete,entru ea!

?ealitatea este o co,ie a lu1ii ,erfecte!

ocrate

Socrate n! cca! "$6 %!Hr!A d! $ 1ai' %!Hr!( a fostun losofdin *recia antic..

ocrate s-a n.scut la /tena%n de1a /lo,e


6/26


1oa.4 tat.l s.u+ o,@roniscos+ era scul,tor! Pro2a2il c.ocrate a ,ri1it educaia de care aveau ,arte tinerii atenienidin vre1ea sa: a tre2uit s.

%nvee 1u)ic.+ gi1nastic.i gra1atic.+ adica studiul li12ii2a)at ,e co1entarii de te


7/26


o De abia dup ce am cunoscut prea mult, ne dm seama ct

de puin cunoatem.

o Vorbete, ca s te vd.

o O via rumoas i util este aceea n care gndirea i

aciunea se susin nencetat una pe cealalt.

/ristotel

Aristotel%n greac.: GJKLKO+Aristoteles( n! '7" %!Hr!-d! $ 1artie'## %!Hr!( a fost unul din cei 1ai i1,ortani lo)o
http://ro.wikipedia.org/wiki/Greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/384_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/7_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/322_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/Greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/384_%C3%AE.Hr.http://ro.wikipedia.org/wiki/7_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/322_%C3%AE.Hr.


8/26


ai *reciei /ntice+ clasic al lo)oei universale+ s,iritenciclo,edic+ fondator al colii ,eri,atetice! Dei 2a)ele lo)oeiau fost ,use de Platon+ /ristotel este cel care a tras conclu)iilenecesare din lo)oa acestuia i a de)voltat-o+ ,ut%ndu-se cusiguran. ar1a c. /ristotel este %nte1eietorul tiinei ,oliticeca tiin. de sine st.t.toare! /ristotel s-a n.scutla tagira1otiv ,entru care i se 1ai s,une tagiritul(+ un oradin ,eninsula C@alcidica+ %n nordul M.rii Egee! ;at.l s.u+Nico1a@+ a fost 1edicul regelui Macedoniei+ Midas al II-lea+ tat.llui Fili, al II-leai 2unicul lui /le


9/26


siei+ deci nu ,oate e


10/26


Ren Descartes'9 1artie98VA 99fe2ruarie9V86(+ cunoscut de ase1enea cu nu1elelatin Cartesius+ a fost un lo)ofi 1ate1aticianfrance)! -an.scut %n localitatea 5a HaWe en ;ouraine%n 98V+ ind al treilea

co,il al cu,lului oac@i1 i eanne Descartes+ o fa1ilie de 1icino2ili din regiunea ;ouraine+ Fran a! 5a nu1ai un an de lanaterea lui ?enY+ 1a1a sa se stinge din via. 4 Descartes va crescut de o doic. i se ,are c. a fost conta1inat de 2oala de,l.13ni care a cau)at 1oartea acestuia!

!ere"9V'$: #Discurs asu!ra metodei$cores,unde nevoilor noiintelectuale ale ti1,ului+ care este s.tul de logica i de tiinaaristotelic.!9V"9: #Medita%iile meta&'ice$"conce,ia 1eta)ic. a luiDescartes!Meta)ica este cunotina ,ri1elor ,rinci,ii! Pentru a cl.di olo)oe+ aceste ,ri1e ,rinci,ii tre2uie 2ine asigurate+ tre2uies. e a2solut certe! Descartes %i d. ,erfect sea1a de aceasta4de aceea ,ri1ul 1o1ent al lo)oei sale va de a ,une %n

%ndoial. toate cunotinele ,e care le-a ,ri1it ,3n. acu1!co,ul era de a g.si ele1ente a2solut sigure+ ne%ndoielnice+ ,ecare s. ,oat. cl.di tot restul! Descartes va constata+ deci+ c.si1urile %l %nal.+ va ,une %n %ndoial. c@iar fa,tul c. are cor,!Dei toate lucrurile+ cele care ne ,ar 1ai sigure au fost ,use %n

%ndoial.+ r.13ne totui ceva sigur i anu1e fa,tul c. eug3ndesc+ c. 1. %ndoiesc! Dac. 1. g3ndesc i 1. %ndoiesc+ estesigur c. e


11/26


c. ecare cor, continu. s. r.13n. %n starea %n care se aQ.inerie( i c. el nu se 1ic. dec3t c3nd este 1icat de un altcor,! ;otul se ,etrece du,. legi deter1inate+ necesare! 5u1eacor,urilor i lu1ea s,iritelor for1ea). astfel ,entru Descartes

dou. lu1i cu totul diferite+ dou. su2stane diferite! Fiinau1an. unete i ea a13ndou. su2stanele ,rin relaia caree


12/26


+laise Pascaln! 9 iunie9V#'+ Cler1ont-Ferrand+ Fran a- d! 9 august9VV#+ Paris( a fostun 1ate1atician+ )iciani losoffrance)av3nd contri2uii %nnu1eroase do1enii ale tiinei+ ,recu1 construcia unorcalculatoare 1ecanice+ consideraii asu,ra teoriei,ro2a2ilit.ilor+ studiul Quidelor ,rin claricarea conce,telorde ,resiunei vid! 0n ur1a unei revelaii religioase %n 9V8"+

Pascal a2andonea). 1ate1atica i tiinele e


13/26


a12iguitate ontologic. Zinnit de %nde,.rtat de a12elee


14/26


5ucian Blaga

,ucian +la(an! 1ai978+ 5ancr.1+l3ng. e2e+ co1itatul i2iu- d! V 1ai9V9+ Clu( a fost un

lo)of+ ,oet+ dra1aturg+ traduc.tor+ urnalist+ ,rofesoruniversitar+ acade1ician i di,lo1at ro13n!

mul- &inta culturala

0n lucrarea sa intitulat. *ene)a 1etaforei i sensul culturii+Blaga susine c. e


15/26


T1ul %ncearc. s.-i revele)e 1isterul ,rin dou. 1oduri:,rin cunoatere i ,in ,l.s1uire! Misterul ,oate revelat 1aiuor ,rin cunoatere dec3t ,rin creaie! Blaga face o distincie

%ntre cultur. i civili)aie+ cultura %nse1n3nd e


16/26


c@iar ,3n. la autoni1icire la avantaele ec@ili2rului i la lucrurilesecurit.ii

Pentru c. o1ul nu ,oate %nelege %n totalitate 1isterul+

%neles aici ca re)ultat al actului creator al Marelui /noni1+ %ir.13ne totui ,osi2ilitatea de a %ncerca s. ,.trund. %n acest1ister! Ui aici intervine cultura+ ca revelare a 1isterului %n careeste situat. e


17/26


ean-a^ues ?ousseau

.ean .ac/ues Rousseaun! #7 iunie9$9#- d! #iulie9$$7( a fost un losof france) de origine evreiasca+ scriitorsi co1,o)itor+ unul dintre cei 1ai ilustrii ganditori aiIlu1inis1ului! / inQuentat intr-o 1aniera ,uternica ,rinci,iile dedre,t si constiinta sociala a e,ocii+ ideile lui ,utand regasite insc@i12arile ?evolutiei France)e!

T,era sa de ca,atai+ Contractul social+ este considerata de1ulti Zun 1anual de dre,t ,olitic!Potrivit lui ?ousseau amilia este cea mai veche dintresocietatisi este singura societate naturala! De indata ce co,iiicresc si devin inde,endenti+ legea naturala dis,are+ iarcontinuirea convietuirii+ daca e


18/26


ZDre,tul la sclava este nul- Niciun o1 nu are o autoritatenaturala asu,ra se1enului sau! / renunta la li2ertate+ s,une?ousseau+ este ec@ivalent cu a renuntat la calitatea de o1!Despre contractul social.

Dre,t ur1are+ solutia ,ro,usa de autor ,oarta nu1ele unuicontract social ,e care el il deneste astfel: / gasi o for1a deasociatie care sa a,ere si sa ,rotee)e cu toata forta co1una,ersoana si 2unurile ecarui asociat si in cadrul careia ecaredintre ei+ unindu-se cu totii+ sa nu asculte totusi decat de elinsusi si sa ra1ana tot atat de li2erFor1ula funda1entala a contractului social este aceea caecare individ cedea)a co1unitatii dre,turile sale+ iar insc@i12ul acestora devine 1e12ru al acelei co1unitati! Dar+ ca

,arte a co1unitatii+ el ,ri1este in dar dre,turile tuturor1e12rilor+ legati de intreg! Individul este ,rivit in cadrulacestei co1unitati atat ca ,articular+ cat si ca ,arte asuveranului! In consecinta+ oricine refu)a sa se su,una vointeigenerale va constrans de cor,ul intreg+ ceea ce insea1na cava o2ligat sa e li2er! ?ousseau de)volta conce,tiile sale ,rivind inQuenta nocivaa civili)atiei asu,ra o1ului+ originea societatii+ inegalitateadintre oa1eni!

Criticand societatea conte1,orana si ideali)and Zstareanaturala+ in care oa1eni ar fost li2eri si egali+ ?ousseausustine ca o1ul este Z2un de la natura + dar ca societatea ilcoru,e! El vede originea inegalitatii sociale in a,aritia,ro,rietatii ,rivate+ care a dus la for1area statului+ si 1ai tar)iula des,otis1! Intrucat inegalitatea incalca asa-nu1itul contractsocial inc@eiat intre oa1eni in ,erioada trecerii de la stareanaturala la cea Zcivila+ ea tre2uie inlaturata!


19/26


20/26


de zei, ura sa ata de moarte, si pasiunea sa pentru viata iauadus acea in!rozitoare pedeapsa in care intrea!a sa finta estemuncita ara nici un rezultat isif este constient de acest2leste1+ si toc1ai in aceasta consta tragedia sa! Nu e adevarat

ca+ in ti1,ul co2orarii+ el nutrea s,eranta ca va reusi totusi+ ca1unca sa il va eli2era de c@inuri! Insa isif este in 1od evidentconstient de di1ensiunile ,ro,riei sale nefericiri! ;oc1aiaceasta constienti)are lucida a destinului sau transfor1a c@inulsau intr-o victorie! /ceasta tre2uie sa e o victorie deoareceinsusi Ca1us s,une:

Il ,arasesc ,e isif la 2a)a 1untelui! Intotdeauna cineva isi,oate gasi din nou ,ovara! Insa isif ne invata ce insea1na

adevarata delitate care neaga )eii si inalta stancile! i el dease1enea trage conclu)ia ca totul este 2ine! "niversul de acuminainte ara stapan nu ii mai pare nici steril, nici inutil. #iecareatom al acelei stanci, fecare colt mineral al acelui munteintunecat constituie o lume in sine insusi. $upta insasi inspreinaltimi este sufcienta pentru a umple inima unui om. %rebuiesa nil ima!inam pe &isi ericit

Ta1enii tre2uie sa reali)e)e ca senti1entul a2surdului

e


21/26


constiintei in care ecare individ nu este 1ai 1ult decat ounitate sociala sau un ,ion neinse1nat in evolutia istorica!

2riedric3 4iet'sc3e

2riedric3 5il3elm 4iet'sc3en! 98octo12rie97""+ ?`cen- d! #8 august966+ bei1ar( este cel1ai i1,ortant losofal secolului al XIX-lea+ care a e


22/26


clasicis1ului+ v.)ut ca ar1are a vi)iunii raionale i+ %nconsecin.+ decadent! Niet)sc@e identica %n tradiia greac.,atru eta,e: 9( eta,a o2scur. a ;itanilor c3nd lu1ea eraindenit.4 #( eta,a raiunii ec@ili2rate i a vis.rii a,olinicul(4 '(

eta,a @aosului+ a 2eiei+ a de)ordinei+ a 2.uturilor narcoticedionWsiacul(4 "( eta,a acordului %ntre a,olinic i dionisiac+ undestarea de 2eie este li1itat. de o raiune ec@ili2rat.! 0n s,ecialtragedia greac. Esc@il+ ofocle( a fost inter,retat. ca oe


23/26


Niet)sc@e a dorit s. restructure)e societatea critic3nd as,ecteleculturii 1oderne+ ale losoei ociale universitare+ neg3ndideile de civili)aie i acelea ale de1ocraiei! Pentru el+ doar artaeste singurul factor care ustic. viaa! 0n Die +eburt der

%ra!dieNaterea tragediei(+ o,une i asocia).gurile dionisiacei cele apollinice+ a12ele n.scute din 2eiasi1urilor! Pri1a este o 2eie a desc.rc.rii de energie+ a doua o2eie ,ur vi)ual.! 0n consecin.+ Niet)sc@e adaug. o a treiafor1.: fora voluntar. care se 1anifest. %n ar@itectur.!

Niet)sc@e este cel care a s,us ca Du1ne)eu e 1ort! Idee care a,ri1it dou. inter,ret.ri 1aore: ,ri1a susine fa,tul caNiet)sc@e vor2ete des,re 1oartea Du1ne)eului cretinilor+ iar

a doua inter,retare vor2ete des,re 1oartea Du1ne)euluilosolor el ,rev.)use agonia 1eta)icii odat. cu1anifestarea s,iritului raional socratic care a distrus ,rinci,iileo1ului dionisiac ce ur1.rea e


24/26


No2el 9V"(+ urnalist i 1ilitant social! / inQuenat ,rofundgeneraia care i-a ur1at+ %n s,ecial tineretul din ,erioada dedu,. cel de-al Doilea ?.)2oi Mondial+ nu doar ,rin lo)oa io,era sa literar.+ ci 1ai ales ca intelectual angaat! Diversele

sale angaa1entesociale sunt inse,ara2ile de g3ndirea salo)oc.!

T1ul este conda1nat la li2ertate

ean Paul artre vine cu o ,ers,ectiv. inovatoare : o1uleste conda1nat la li2ertate!De regul.+ acest cuv3nt se refer. lalucruri rele!/adar a,are nou. vi)iune asu,ra li2ert.ii : nu caun dar de care ne 2ucur.1+ ci 1ai degra2. o ,ovar.+ o greutate,e care sunte1 conda1nai s. o ,urt.1!Conda1nai +du,.

cu1 e


25/26


tre2ui s. fac. toi!Pare a o versiune 1ai uoar. ei1,erativului antian!

5a ean-Paul artre s,ecicul e


26/26


esenei u1ane+ de)v.luirea esenei sale i conce,ereasi1ultan. a unui ideal de o1! Pe scurt+ ea %ncearc. s.sta2ileasc. locul i rostul o1ului %n univers+ destinulo1ului!

Ho1o fa2er: T1ul creator( este un conce,t lo)oc,ro,us de Hanna@ /rendti Ma< c@eler,rin care estedescris. ca,acitatea o1ului de a controla 1ediul

%nconur.tor ,rin inter1ediul uneltelor! Henri Bergsonafolosit conce,tul %n lucrarea Evoluia Creatoare96$(,entru a dese1na o1ul ,ri1itiv care %i f.cea singuruneltele necesare!

oon ,lition: Platon s,ue des,re o1 in lucrarea saPolitica ca este un ani1al social! T1ul este destinat,rin natura sa nu nu1ai ,entru a tr.i o e

Portofoliu La Filosofie

Documents

Transcript of Portofoliu La Filosofie