UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

PORTOFOLIU

Student:

Sanda Aura

2014

INFORMAŢII PERSONALE

Curriculum vitae

Sanda Aura

Strada Lucian Blaga, Nr.t, Rm.Vâlcea

0745491932

Auramaryna @y ahoo.com

aurasanda@hotmail.com

Sexul F | Data naşterii 15.09.1987 | Naţionalitatea română

LOCUL DE MUNCA PENTRU CARE SE CANDIDEAZĂ

POZIŢIALOCUL DE MUNCĂ DORIT

STUDIILE PENTRU CARE SE CANDIDEAZĂ

PORTOFOLIU LICENŢĂ

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

1 septembrie 2012 – 31 august 2013 Profesor Limba şi Literatura Română, Şcoala Gimnazială Drăgoeşti.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Domeniul Limbă şi LiteraturăUniversitatea din Piteşti, Studii Universitarea de Masterat, Literatura Română Modernă şi Contemporană

2006 – 2009 Domeniul Limbă şi Literatură Studii Universitarea de Licenţă, Limba şi

Literatura Română – Limba şi Literatura Franceză 2002 – 2006 Profil contabilitate –finanţe Grup Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii

COMPETENΤE PERSONALE

Limba(i) maternă(e) Limba Română

2009 – 2011

Limba Engleză

ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE

Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral

B2 B2 B1 B1 B1 Limba Franceză B2 B2 B1 B1 B1

l

Competenţe Capacitatea de a lucra în mod cooperant în cadrul unei echipe, . .organizaţionale/manageriale capacitatea de a motiva şi încuraja în mod armonios echipa din care fac

Fac parte.Capacitatea de a învăţa repede lucruri noi şi a mă adapta cu

uşurinţă unor noi situaţii noi

Competenţe de comunicare Uşurinţă, claritate şi coerenţă în exprimare

Competenţe informatice Abilităţi în utilizarea calculatorului, cunoştinţe în utilizarea pachetului . Office.

Permis de conducere Categoria B, 2009

Proiect didactic

DATA: 03.06.2014

PROPUNĂTOR: Sanda Aura

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Naţional de Informatică Matei Basarab

CLASA: a IV-a A

DISCIPLINA: Limba şi Literatura Română

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Călătorii şi aventuri

SUBIECTUL LECŢIEI: Atributul

TIPUL LECŢIEI: de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

OBIECTIVE CADRU

1. dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;

4. dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.3. să sesizeze structuri gramaticale (morfologice şi sintactice), corecte sau incorecte

dintr-un mesaj ascultat.

2.5. să integreze adecvat în exprimarea orală proprie, elemente de construcţie a

comunicării studiate.

2.6. să manifeste independenţă în situaţiile de comunicare.

4.4. să aplice în mod conştient semnele ortografice şi de punctuaţie.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a) cognitive:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1. să definească atributul;

O2. să cunoască întrebările la care răspunde atributul;

O3. să identifice atributul în propoziţiile date;

O4. să realizeze acordul între atribut şi substantivul pe care îl determină;

O5. să alcătuiască propoziţii în care anumite cuvinte date să îndeplinească pe rând

funcţia de atribut, respectiv subiect.

O6.să identifice părţile de vorbire prin care se exprimă atributul

O7. să analizeze corect atributul din propoziţiile date;

O8. să alcătuiască schema unei propoziţii,

O9. să alcătuiască propoziţii pornind de la o schemă dată;

b) afective

O10. să participe cu interes la activitate şi să manifeste interes pentru înţelegerea şi

aplicarea cunoştinţelor învăţate;

c) psiho-motorii:

O11. să aibă o poziţie corectă în bancă pe tot parcursul activităţii.

STRATEGIA DIDACTICĂ

a) Metode şi procedee: : conversaţia, exerciţiul, explicaţia, ciorchinele, jocul didactic,

problematizarea, munca independentă.

b) Mijloace de învăţământ: manual, caiete, fişe de lucru, rebus, marker, tabla.

c) Forme de organizare: frontală şi individuală.

RESURSE:

A. Bibliografice

Oficiale

Programa şcolară pentru clasa a IV-a -Limbă şi Comunicare- aprobată prin ordin٭٭٭ ♦

al ministrului Nr. 3919/ 20.04.2005 de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti.

Pedagogice

♦ Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Limba şi Literatura Română, manual pentru

clasa a IV-a, Bucureşti: Editura Aramis.

♦ Carmen Iordăchrescu, Exerciţii de limba română pentru clasele II-IV, Piteşti: Editura

Carminis.

B. Temporale: 50 de minute

C. Umane: 27 de elevi

D. DESF ĂŞURAREA LECŢIEI

Momente ale lecţiei

Ob

iect

ie Conţinutul activităţii

du

rata

Strategii didacticeEvaluare

Activitatea propunătorului

Activitatea elevilor Metode şi procedee

Mijloace de înv.

Forma de organizare

1.Moment organizatoric

Asigur condiţiile optime pentru buna desfăşurare a lecţiei, pregătesc materialul didactic şi stabilesc liniştea.

Se pregătesc pentru începerea orei. Scot materialele necesare în timpul lecţiei

1′ Conversaţia Frontală

2.Captarea atenţiei O10

O11

Propun elevilor rezolvarea unui rebus pentru a descoperi titlul lecţiei de astăzi.(Anexa 1)Rezolvând rebusul veţi descoperi pe verticală titlul lecţiei recapitulative. Care este acesta?

Participă la realizarea sarcinilor propuse.

.

Descoperă titlul lecţei recapitulative: atributul

4′Joc didactic Fişa de

lucruFrontală Scrisă

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor urmărite

O11Astăzi vom recapitula partea secundară de propoziţie, atributul şi vom lucra diferite exerciţii pentru a

Elevii notează titlul în caiete şi sunt atenţi la explicaţiile date.

2′ Explicaţia TablaMarkerCaiete

Frontală

consolida cunoştinţele dobândite anterior..

4.Reactualizarea cunoştinţelor

O10

O11

O1

O2

O3

Port discuţii teoretice în legătură cu noţiunea de parte principală de propoziţie. Solicit elevillor să-mi spună care sunt părţile principale de propoziţie şi să le identifice în propoziţiile date. Băiatul munceşte.. Elevul învaţă

Voi cere elevilor să dezolte propoziţiile.Voi întrba elevii cum se numesc părţile de părţile de propoziţie ce stau pe lângă subiect şi predicat şi voi cere să dea definiţia atributului

Cu ajutorul definiţiei date de elevi voi scrie pe tablă trăsăturile atributului sub forma ciorchinelui.(Anexa 2) Oglinda tablei(Anexa 3)

Elevii răspund la întrebare. Subiectul şi predicatul sunt părţi principale de propoziţie. Elevii identifică subiectul şi predicatul.

Elevii dezvoltă propoziţiile.

Părţile secundare de propoziţie sunt : atributul şi complementul. Acestea oferă informaţii suplimentare depsre perţile principale de propoziţie.

Atributul este partea secundară de propoziţie care determină un substantiv. Acesta nu se depsarte prin virgulă de substantivul pe care îl determină,însă mai multe atribute se despart prin virgulă dacă nu

8′Conversaţia

Exerciţiul

Metoda ciorchinelui

Tabla

CaietulFrontală

Orală

Observarea sistematică

sunt legate prin cuvintele şi or sau

4. Dirijarea activităţii.

O2

O3

O6

.Voi da următoarea propoziţie: Două fete frumoase şi vesele au sosit în parc.

Identificaţi atributele cu ajutorul întrebărilor, precum şi substantivul determinat. Câte attribute pot însoţi un substantive?

Pentru a identifica părţile de vorbire prin care se exprimă atributul rezolvaţi următoarea cerinţă.

Identificaţi atributele în textele următoare şi descoperiţi prin ce părţi de vorbire se exprimă. ♦ Iepuraşul alb alerga repede. ♦ Cartea elevei este

Atribute : două (câte) frumoase (ce fel de? Vesele (ce fel de?)

Elevii observă că un adjectiv poate fi aşezat înainte sau după substantivul determinat. Un substantiv poate fi însoţit de unul sau mai multe adjective

Rezolvă sarcina primită şi răspund oral.

Descoperă atributele din propoziţii şi ce părţi de vorbire sunt acestea:

Alb-adjectivElevei-substantivDoi- numeral

23′ Exerciţiul

Observaţia

Conversaţia

Exerciţiul

Tabla

Caietul

Frontală

Individuală

Observarea sistematică

Scrisă

Orală

O4

O5

O6

O7

O8

O9

O10O11

îngrijită. ♦ În parc alergau doi băieţi. ♦ Rochia ei este frumoasă.Cer elevilor să citească cerinţa şi verific oral răspunsurile lor

Voi împrţi fişele de lucru elevilor şi vom rezolva împreună exerciţiile, oferindu-le explicaţii suplimentare ascolo unde vor întâmpina dificultăţi (Anexa 4). Verificăm oral răspunsurile.

Ei-pronume

Elevii citesc cu atenţe cerinţele exerciţiilor şi rezolvă independent sarcinile.

Răspund oral pentru a verifica corectitudinea răspunsurilor şi fac modificări acolo unde este cazul.

Exerciţiul

Explicaţa

Fişa de lucru

individiuală

Scrisă

Orală

5.AsigurareaFeed-back-ului şi obţinerea performanţei

O3

O9

O10 O11

Solicit rezolvarea sarcinilor individual din fişa de lucru primită la începutul orei (Anexa 5) duapă care o vom verifica oral.

Elevii rezolvă sarcina primită.

Răspund oral pentru a verifica corectitudinea rezolvării exerciţiilor şi cotrectează, dacă este necesar.

9′ Exerciţiul

Conversaţia

Caietul

Fişa de lucru

IndividualăOrală

Scrisă

6.Tema pentru acasă

O11Anunţ elevii că vor avea ca temă pentru acasă exerciţiile nr.2,3 din Anexa nr.5Notez tema pe tablă

Notează în caiete tema primită.

1′Explicaţia

CaieteTablăMarker

Frontală

7. Concluzii şi aprecieri

Formulez concluzii şi aprecieri cu privire la modul cum au lucrat elevii, la ordinea şi disciplina din timpul orei. Acord recompense: biskrem.

Ascultă cu atenţie aprecierile.

2′ Conversaţia Frontală Evaluare finală

Anexa 1

REBUS

Rezolvă rebusul şi vei descoperi titlul lecţiei recapitulative:

1. Parte de vorbire ce denumeşte o însuşire.2. Parte principală de propoziţie.3. Parte de vorbire ce ţine locul unui substantiv.4. Funcţia verbului în propoziţie.5. Parte de vorbire care exprimă o acţiune.6. Completaţi proverbul: „Ziua …… se cunoaşte de dimineaţă”.7. Completaţi proverbul: „ Ai ………., ai parte”

A

A D J E C T I V

S U B I E C T

P R O N U M E

P R E D I C A T

V E R B

B U N A

C A R T E

B

Pe verticala AB a rebusului aţi descoperit cuvântul ……………………

Anexa 2

Metoda ciorchinelui

Anexa 3

Oglinda tablei

1. ACRUTÂNĂR RĂUINUTIL BOGĂŢIE

URÂTACE

Cuvântul descoperit: atribut

2. Atributul → parte secundară de propoziţie

→ determină un substantiv

→ poate fi exprimat prin → substantiv

→ adjectiv

→ numeral

→ răspunde la întrebările: care? ce fel de? câţi ?câte? a, al, ale, cui?

3. Băiatul munceşte.

Băiatul harnic munceşte.

Elevul învaţă.

Elevul silitor învaţă.

4. Două fete frumoase şi vesele au sosit în

Anexa 4

Numele ………......... Data ……………..

Fişă de lucru

1. Completează spaţiile libere:

Atributul este..................................................................................................., care

determină …............................................................ şi răspunde la întrebările:

……............................................................................................................................

Atributul se poate exprima prin:..................................................................................

2. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele cuvinte în aşa fel încât acestea să aibă

rol de atribute: vecinului, de caise, sănătos.

3. Realizaţi acordul adjectivelor cu substantivul determinat:

Fructele ( timpuriu) sunt foarte apreciate. ( ____________ )

Plaiurile (românesc) atrag mulţi turişti. ( _____________ )

Clinchetul clopoţeilor (argintiu) răsună în toată valea. ( _________ )

4. Alcătuiţi propoziţii după schemele:

S A P subst. Comun adj. verb

S A A P subst.comun adj. adj. verb

5. Scrie ce parte de propoziţie sunt cuvintele subliniate.

Florile multicolore ne încântă privirea. _________________________

Petalele florilor s-au ofilit. _________________________

Gelu a rupt flori din grădină. _______________________

Anexa 5

Numele …………………… Data …….……

Fişă de lucru

1. Completeazăproverbele cu atributelepotrivite:

Buturuga .....................răstoarnă carul ....................... .

Minciuna are picioare ........................... .

Meseriaestebraţarăde ...................... .

( aur, mare, scurte, mică)

2. Notaţi x încăsuţacorespunzătoarepropoziţiilorîn care cuvântulsubliniatesteatribut:

Frunzişul este uscat. Margineafrunzeiestecrestată.

Din frunziş a iesit un arici. Frunza s-a desfăcut din mugur.

Culoarea frunzişului ne-a impresionat. O gărgăriţă stă pe frunză.

3. Recunoaşteatributele din propoziţiile date şi scrie întrebarea

corespunzătoare:

a) Dănuţavea o cutie lată, de metal înghiozdan.

…………………………………………………………………………………………

c) Băiatul harnic lucrează în grădină.

…………………………………………………………………………………………

4. Alcatuieşte o propoziţie după schema dată.

S A P

subst.comun adj. verb

PROIECT DIDACTIC

PROPUNĂTOR: SandaAura

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala cu clasele I-VIII

CLASA: a II-a E

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

DISCIPLINA: Limba şi literatură română

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alfabetul

SUBIECTUL LECŢIEI: „La Marele Alfabet”

TIPUL LECŢIEI: de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă

DURATA: 50 minute

OBIECTIV GENERAL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la alfabet; repetarea

cunoştinţelor de citit-scris însuşite până în prezent, cu accent pe sunete/litere, cuvânt, propoziţie;

dezvoltarea atenţiei, a spiritului de observaţie şi a vitezei de reacţie;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul lecţiei elevii trebuie:

a) cognitive:

O1: să citească corect litere, cuvinte, propoziţii;

O2: să formuleze răspunsuri complete şi corecte despre alfabetul limbii române;

O3: să distingă cuvintele dintr-o propoziţie dată şi sunetele dintr-o silabă;

O4: să scrie corect, lizibil şi îngrijit propoziţii scurte;

O5: să manifeste interes pentru exprimarea orală şi scrisă;

b) afective:

O8: să participe cu interes la activitate;

c) psihomotorii:

O7: să adopte o poziţie corectă pe tot parcursul orei.

RESURSE:

a) Procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, brainstorming,

observaţia, munca independentă;

b) Materiale: manual, caiete, planşă cu alfabet, fişe de lucru, diplome;

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală şi pe grupe.

BIBLIOGRAFIE:

Peneş, Marcela, „Limba şi literatura română” – manual pentru clasa a II-a, Ed. Ana,

Bucureşti, 2000;

Şerdean, Ioan, „Metodica predării limbii române la clasele I–IV”, E.D.P., Bucureşti, 1993;

***Programa şcolară clasele I şi a-II-a, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2004.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

NrCrt

Secvenţele instruirii

Ob

Op

Conţinutul informaţional Resurse

Activitatea propunătoruluiActivitatea

elevilorProcedurae Materiale Forme de

organizare

1.

Moment organizatoric

1'

Asigur condiţiile optime pentru

buna desfăşurare a lecţiei: aerisirea sălii de clasă, pregătirea materialului didactic şi stabilirea liniştii.

Se pregătesc pentru începerea orei de limba română.

Conversaţia Frontală

2.

Reactualizarea cunoştinţelor

anterioare

10'

Solicit elevilor să prezinte tema pe care au avut-o pentru acasă.

Solicit citirea rezolvărilor de la

exerciţiile pe care le-au avut ca temă.

Răspund la cerinţele mele.

Citesc şi corectează tema.

Conversaţia

Exerciţiul

Explicaţia

Caietele elevilor

Frontală

2.

Captarea

Citesc elevilor următoarea

atenţiei

2'

ghicitoare:

Îl știu toți: și mic și mare Şi elev, dar și poet Toți pornim pe-această cale: De la A până la Z(et). (ALFABETUL)

Ascultă versurile ghicitorii.

Prezintă răspunsul.

Conversaţia

Exerciţiul

Problematizarea

Frontală

3.

Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale

2'

Anunţ că astăzi, la ora de limba română, vor consolida cunoştinţele despre alfabetul limbii române. Le arăt planşa cu alfabetul limbii române.

Anunţ obiectivele lecţiei într-o manieră accesibilă elevilor.

Scriu pe tablă titlul lecţiei.

Atrag atenţia asupra participării

Reţin sarcinile de învăţare.

Ascultă şi îşi notează în caiete titlul lecţiei.

Explicaţia

Planşa cu alfabet

Frontală

active şi cu interes la lecţie.4.

Dirijarea activitaţii

18'

.

O2

O5

În continuare voi face o recapitulare a cunoştinţelor acumulate de elevi până acum:

¤ Să vedem cum aţi defini voi alfabetul? Care sunt primele lucruri care vă vin în minte?¤ Şi acum, după ce am ascultat atâtea păreri, să dăm o definiţie concretă a alfabetului.

Scriu pe tablă definiţia alfabetului: Alfabetul limbii române este totalitatea literelor folosite pentru scrierea limbii române.

¤ Noi cu ajutorul cui comunicăm?

¤ Ce sunt cuvintele?

¤ Din ce sunt alcătuite cuvintele?

Elevii răspund la întrebările adresate de mine.

Elevii îşi notează în caiete definiţia.

Brainstorming

Conversaţia

Explicaţia

Observaţia

Tablă Frontală

Frontală

O1

O3

¤ Ce este sunetul?

¤ Care este semnul sunetului?

¤ Care este distincţia între sunete si litere?

¤ De câte feluri sunt literele?

¤ Sunetele a, e, i, o, u, ă, â se pronunţă uşor, fără ajutorul altor sunete. Cum se numesc ele?

¤ Sunetele b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, ş, t, ţ, v, w, x, y, z se pronunţă cu ajutorul unor vocale. Cum se numesc ele?

Solicit elevilor rezolvarea exerciţiilor din manual: 6, 7, 8 de la pagina 107.

6/107. Scrieţi nume de persoane care încep cu literele: I, J, L, M, N, O.

¤ Comunicăm cu ajutorul cuvintelor.¤ Cuvintele sunt grupuri de sunete/litere care au un înţeles.

¤ Cuvintele sunt alcătuite din sunete şi litere.

¤ Sunetul este cea mai mică parte a unui cuvânt.

¤ Semnul sunetului este litera.

¤ Sunetele se aud şi se rostesc, iar literele se scriu şi se citesc.

¤ Literele sunt mari şi mici, de mână şi de tipar.

¤ Ele se numesc vocale.

¤ Ele se numesc consoane.

Voi scoate la tablă, pe rând, elevi pentru a-mi scrie nume de persoane care încep cu literele: I, J, L, M, N, O.

Pentru rezolvarea exerciţiilor 7 şi 8 de la pagina 107 voi împărţi elevii în 4 grupe.

Sunt sigură că voi aţi mai lucrat pe echipe. Vreau să vă desemnaţi liderul şi să alegeţi un nume pentru echipa voastră.

Voi înmâna fiecărei echipe foile pe care vor lucra.

Le voi cere să rezolve mai întâi exerciţiul 7 şi apoi exerciţiul 8.

7/107. Identificaţi denumirile unor rechizite şcolare şi aşezaţi-le în ordine alfabetică:

manual, televizor, caiet, birou, creion, tablă, stilou, burete, acuarele, floare, riglă, cuier, pensule, tablou, penar, cretă, ceas, compas, dulap, ascuţitoare, calculator

Elevii rezolvă exerciţiul la tablă, iar ceilalţi îl notează în caiete.

Lideri îşi aleg numele pentru echipa lor.

Conversaţia

Explicaţia

Exerciţiul

Manualul

Caietele elevilor

Tabla

Frontală

Pe grupe

8/107. Scrieţi nume de animale care să înceapă cu literele alfabetului. Ex. antilopa, balena, calul ş.a.

Echipa care va termina cel mai rapid şi va da cele mai corecte răspunsuri va câştiga. O dată ce o echipa va spune că a terminat,

toate celelalte se vor opri din scris.

După terminarea exerciţiilor, elevii vor fi recompensaţi cu bomboane, iar echipa câştigătoare cu bomboane şi diplome.

Elevii rezolvă exerciţiile.

Elevii se bucură de recompensele primite.

Diplome

5.

Obţinerea performanţei

10'O4

Le dau spre rezolvare fişe individule de lucru.

¤ Scrie cuvintele ilustrate în ordine alfabetică:

¤ Subliniază consoanele cu două linii în următoarele proverbe: Omul bun după fapte se cunoaşte.

Minciuna te îmbolnăveşte, iar adevărul te vindecă.

Elevii rezolvă individual exerciţiile.

Explicaţia

Exerciţiul

Fişe de lucru individuale

Individuală

¤ Completează cu o vocală cuvintele:

c_ine, _mpărat, f_reastră, z_bră, _lbină, n_că, rom_ n, b_b, _nel, _lefant, j_c, ş_arece

¤ Scrie în ordine alfabetică cuvintele de la exerciţiul 3.

¤ Alcătuieşte 2 propoziţii ale căror cuvinte să înceapă cu aceeaşi literă din alfabet. Model: Corina culege cireşe. Şi dacă mai ai timp, uneşte literele în ordinea lor şi vei descoperi ceva drăguţ. Ofer explicaţii acolo unde este nevoie.

6.

Tema pentru acasă

2'

Prezint elevilor tema pentru acasă:

¤ 4/107 Scrieţi literele mari şi mici ale alfabetului.

Îşi notează tema. Explicaţia Frontală

8.

Activitatea

Solicit interpretarea unui cântec adecvat cunoscut de elevi "Mult e

Interpretează cântecul. Exerciţiul Frontală

transdisciplinară

3'

dulce şi frumoasă....".

Concluzii şi aprecieri

2’

Apreciez modul de desfăşurare a lecţiei, evidenţiez elevii care au răspuns foarte bine şi îi încurajez pe ceilalţi.

Ascultă cu atenţie aprecierile. Conversaţia Frontală

NIVELUL II

GRUPA: Mare

DATA: 22 mai 2014

PROPUNATOR: Sanda Aura

TEMA : :„Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

PROIECTUL: „Zvon de vara”

TEMA SĂPTĂMÂNII:„Cununa de flori”

TEMA ACTIVITĂŢII: „Fluturele”

DOMENIUL: Estetic şi Creativ

CATEGORIA DE ACTIVITATE : Educaţie artistico-plastică TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidare şi sistematizare de cunoştinţe

MIJLOC DE REALIZARE: pictură SCOPUL ACTIVITĂŢII: Consolidarea deprinderilor artistico-plastice formate în activităţile anterioare. Dezvoltarea imaginaţiei, a gândirii, a gustului estetic, cultivare a spiritului critic şi autocritic , educarea voinţei şi atenţiei voluntare.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Cognitiv informaţionale:

27

O1-să denumească instrumentele de lucru; O2-să picteze uniform folosind culorile adecvate; O3 -să persevereze în terminarea lucrărilor; O4-să folosească elemente de limbaj plastic; O5-să-şi exprime părerile despre lucrarea proprie şi despre lucrarea colegilor;

Psiho-motorii:

O7 -sa mânuiască materialul în mod organizat;

Afectiv-motivaţionale:

O8-să păstreze ordinea şi disciplina în sala de grupă;

STRATEGII DIDACTICE:

Resurse proceduale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul , expunerea,turul galeriei

Resurse materiale: planse cu fluturi, acuarele, pensule,betisoare, apă, şerveţele.

Resurse temporale: 30 minute

Resurse umane: grupa alcatuita din 22 prescolari

FORMA DE ORGANIZARE: individual

LOCUL DE DESFĂŞURARE : sala de grupa

28

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Eveniment didactic

Continut stiintific Strategii didactice Evaluare

1.Moment organizatoric

2.Captarea atenţiei

3.Anuntarea temei si a

Voi asigura conditiile optime pentru desfasurarea activitatilor:

-aranjarea mobilierului;

-pregatirea materialului necesar pentru activitate;

-intrarea ordonata a copiilor in sala de grupa.

Le prezint copiilor pe „Albinuta-Harnicuta”

Astăzi vom picta fluturi pentru a o putea ajuta pe „Albinuta-Harnicuta”să aduca vara ,soarele,sa alunge

Conversatia

Explicatia

Observarea directa

Observarea focalizarii si mentinerea atentiei

29

obiectivelor

4.Prezentarea continutului si dirijarea invatarii

ploaia.

Vom picta cu ajutorul pensulelor,betisoarelor si degetelor „Fluturele”.

Voi repeta tema activitatii cu 2-3 copii,pentru fixarea ei.

Intuirea materialelor: Copiii vor fi solicitati sa recunoasca si sa descrie materialele de pe mese : foaia de lucru ,acuarele, betisoare , servetele.

Explicarea si demonstrarea modului de lucru: Voi prezenta modelul realizat de mine,insistand asupra tehnicii de lucru.Demonstrez cum trebuie lucrat si le voi atrage atentia copiilor ca trebuie sa faca o lucrare frumoasa si curata , pentru ca „Albinuta-Harnicuta”sa fie multumita.

-Copii, trebuie sa aveti mare grija cand veti aplica culoarea,sa nu depasiti conturul si sa murdariti foaia,pentru ca lucrarea nu va mai fi la fel de frumoasa.

Expunerea

Conversatia

.

Observatia

Explicatia

Evaluarea orala individuala

30

5.Dirijarea invatarii

Voi executa cu copiii exercitii de incalzire a muschilor mici ai mainii:

„Ne jucam,ne jucam,

Coatele noi le miscam.

Mana lebada o fac,

Care da mereu din cap.

Lebedele in jur privesc

Mainile eu le rotesc.

Stergem tabla uite-asa

Sa putem iar desena

Degetele-mi sunt petale

Le desfac ca la o floare.”

Executarea lucrarilor : Urez copiilor „Spor la lucru!”,dupa care se va trece la realizarea temei. Pe tot

Exercitiul

Conversatia

Explicatia

Exercitiul

Aprecierea pozitiva privind executarea miscarilor

Evaluarea modului de lucru

31

6.Obtinerea performantei

parcursul activitatii voi urmari indeaproape modul de executare al lucrarii(sugestii,explicatii suplimentare,corectarea pozitiei la masa de lucru), voi stimula copiii in realizarea temei si ii voi indruma pe cei care intampina greutati.

La terminarea lucrului,copiii impreuna cu educatoarea vor aseza lucrarile la flanelograf, realizand o miniexpozitie.

Aceste lucrari vor fi analizate in functie de urmatoarele criterii:

-respectarea temei si a tehnicii de lucru;

-acuratetea lucrarii;

-finalizarea lucrarii.

Se adreseaza copiilor intrebari legate de activitatea desfasurata:

Turul galeriei

Conversatia

Explicatia

Interpretarea lucrarilor;

Aprecierea modului de lucru;

Analiza produselor activitatii.

32

7.Incheierea activităţii

-Ce am pictat noi astazi?

-Pentru cine am pictat fluturasii?

-La ce ii ajuta „Albinutei-Harnicuta” fluturasii pictati de noi?

Se fac aprecieri privind modul de realizare a lucrarilor si asupra comportamentului copiilor. „Albinuta-Harnicuta” va lipi stikere copiilor care au lucrat corect si frumos.

Aprecieri pozitive ale raspunsurilor

Recompense

33

NIVELUL II

GRUPA: Mare

DATA: 3iunie 2014

PROPUNATOR: Sanda Aura

TEMA ANUALĂ: ,,Când, cum şi de ce se întâmplă?”

PROIECTUL: ,,Minunata lume a animalelor”

TEMA SĂPTĂMÂNII:„Locuitorii pădurii”

TEMA ACTIVITĂŢII: „Ursull păcălit de vulpe” de Ion Creangă

DOMENIUL EXPERIMENŢIAL: Domeniul limbă şi comunicare

TIPUL ACTIVITĂŢII: predare-învăţare

FORMA DE REALIZARE: lectura educatoarei SCOPUL ACTIVITĂŢII:

34

Dezvoltarea capacităţii de a sintetiza informaţiile informaţiile unui text citit, dezvoltându-şi atenţja, creativitatea limbajului şi a încrederii în posibilităţile de relaţionare şi asumarea responsabilităţilor.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Cognitiv informaţionale:

O1-să asculte activ textul citit de educatoare; O2-să sintetizeze textul, elaborând u n rezumat de idei; O3 -să formuleze, să adreseze întrebări legate de text; O4-să explice/ clarifice noţiuni, cuvinte, situaţii din text; O5: să exprime opinii, idei, concluzii.;

Psiho-motorii:

O7 -sa mânuiască materialul în mod organizat;

Afectiv-motivaţionale:

O8-să păstreze ordinea şi disciplina în sala de grupă;

STRATEGII DIDACTICE:

Resurse proceduale: lectura, observaţia, demonstraţia, conversaţia, explicaţia, povestirea

Resurse materiale: planse cu imagini din poveste , palete cu întrebările ,, ce?,, ,,cine?,, ,,când?,, ,,cum?,, recompense.

Resurse temporale: 30 minute

Resurse umane: grupa alcatuita din 22 prescolari

35

FORMA DE ORGANIZARE: individual

LOCUL DE DESFĂŞURARE : sala de grup.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Eveniment didactic

Continut stiintific Strategii didactice Evaluare

1.Moment organizatoric

Voi asigura conditiile optime pentru desfasurarea activitatilor:

-aranjarea mobilierului;

- aerisirea sălii;

-pregatirea materialului necesar pentru activitate;

-intrarea ordonata a copiilor in sala de grupa.

Copiii vor fi repartizaţi în patru grupe după culoare bulinei pe care au ales-o. Cei care au aceaşi bulină se vor aşeza la aceaşi masă

Conversatia Observarea directa

36

2.Captarea atenţiei

Captarea atenţiei se realizează printr-o ghicitoare

,, La coteţe dă târcoale,

La blană e roşcovană,

Şi mai este şi vicleană

Ghici ce e?”

Vulpea

Le voi arăta o imagine cu o vulpe.

Supriza Interesul pentru conţinutul surpizei

3Reactualizara cunoştinţelor

Vom purta un scurt dialog despre animalele sălbatice:

,, - Ce fel de animal este vulpea?”

- Ce alte animale sălbatice mai cunoaşteţi?”

Le voi spune că aceste animale au devenit personaje de poveste.

Conversatia

. Evaluarea orala

37

Le voi arăta câteva imagini cu animale sălbatice

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor urmărite

Astăzi la activitatea de educare a limbajului vă voi citi povestea ,, Ursul păcălit de vulpe” de Ion Creangă. Eu voi citi această poveste iar voi trebuie să ascultaţi şi să ţineţi minte cele citite, deoarece la sfârşitul poveştii va trebuie să povestiţi, să puneţi întrebări şi să răspundeţi la anumite întrebări.

Observatia

Explicatia

Observarea comportamentului

38

5.Dirijarea invatarii

Explicarea regulilor de desfăşurare a activităţii pe grupe:

Grupa 1- rezumatorii – vor povesti pe scurt conţinutul poveştii, în mod clar şi concis ( vor fi ajutaţi de imaginile sugestive prezentate în timpul lecturii).

Grupa 2 – întrebătorii- vor formula întrebări despre conţinutul textului citit pe care le adresează colegilor. Ei analizează răspunsurile pe care le completează dacă este cazul ( se vor ajuta de paletele de întrebări).

Grupa 2 – clarificatorii- explică cuvintele şi expresiile noi din text, vor clarifica situaţia ursului judecând faptele vulpiţei pe care o vor pedepsi.

Grupa 4 – prezicătorii- găsesc un alt final textului prezentat.

Se va spune conţinutul poveştii cât mai expresiv, folosind mimica şi gestica corespunzătoare. Conţinutul poveştii va fi expus urmărindu-se succesiunea evenimentelor, prezentându-se simultan imagini sugestive. Pe parcursul citirii se vor explica cuvintele noi

Explicaţia

Lectura educatoarei

Relaţionarea în timpul formării echipelor

Orală

39

prin sinonime.

Activitatea frontală

Conversaţia

6. Obţinerea performanţei

Activitatea în grupuri

Le voi cere copiilor să precizeze care este titlul şi aautorul poveştii şi să privească cu atenţie imaginile pe care le-am afişat simultan cu citirea, pentru ca fiecare grupă să-şi rezolve sarcina dată.

Grupul rezumatorilor va prezenta pe scurt conţinutul imaginilor

Grupul întrebătorilor analizează imaginile şi vor pune întrebări, cu ajutorul paletelor cu întrebări.

Explicaţia

Conversaţia

Observaţia

Orală

Formularea rapidă a întrebărilor

40

,, -Ce l-a învăţat vulpea pe urs să facă pentru a prinde şi el peşte?”

,,- Cum era noaptea în pădure?”

,,- Cum era ursul?”

,,- Unde l-a trimis vulpea pe urs?”

Grupul clarificatorilor va explica sensul cuvintelor noi:

Vicleană = hoaţă

Tufă = copăcel

Vizuina= casa vulpii

caţaveică= haină de blană

Grupul prezicătorilor va găsi un alt final poveştii, unul mai fericit pentru urs.

Învăţarea reciprocă

Orală

7. Evaluarea Copiii vor rezolva o fişă de evaluare:

Încercuieşte numai imaginile care fac parte din poveste

Exerciţiul individual

41

8. Încheierea activităţii

Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare a activităţii şi li se oferă copiilor recompense (ecuson cu imaginea unui urs). La final copiii vor interpreta un cântecel

Interpretarea cântecelului

42