Abonamentul Pentru monarchie:

?e an 12 cor., V» an 6 cor., 1U aa 3 cor. ?es:rs străinătate:

?e i an 18 fres., Vi in 9 ires., 1 / 4 aa

.4 ires, so cm.

Fóea apare în fie care S â m b ă t ă .

Inserţiunl

Un şir garmond: o data 14 fil., a doua óra 12 fil., a treia óra 10 fil.

Tot ce privesce fóea, să se adreseze la >Re.-dacţiunea şi Admini-

straţiunea Unirii* in

B l a s .

Fóe bisericésca-politicà. Anul XII Blaş 2 August 1902. Numeral 3L

PORŢILE IADULUI.

Ceea ce să petrece în Franţa, cu adevărat face impresia resculării por­ţilor iadului asupra bisericii sfinte a lui Christos.

Guvernul cel fără de Dumnezeu al republice! franceze, zi de zi închide cu miile şcolile susţinute de călugări şi călugăriţe şi silesce pe zeci de mii părinţi creştini ca--în potriva convin­gerilor sale religiose să concredâ cres-cerea alor sute de mii de tinere mlă-diţe creştine în mâuile institutorilor statului fără de confesiune.

Priveliscea e estraordinar de tristă.

E anume vorba de Franţa, de fica întâiu născură a bisericii,* e vorbă de o ţară, a cărei locuitori fără escep-tiune sînt fii ai bisericii catolice; e vorbă de o ţară. care a premers cu ideile de libertate şi civilisaţiune în fruntea tuturor ţărilor surori.

Şi într'o asemenea ţară cuteză un guvern, compus din nisce omeni pre-potenţi, a călca în piciore drepturile cele mai elementare ale părinţilor de a-şî cresce fiii după placul lor şi a alunga din ţară nisce cetăţeni pacinici, cari nu au alt păcat, de cât că înainte de tote şi mai pe sus de tote caută împărăţia lui Dumnezeu.

De aceea repeţim, că priveliscea ce ni-o ofere persecuţia la care e es-pusâ Biserica lui Christos în Franţa e peste măsură de tristă.

într'adevăr în Franţa domnesce libertate deplina pentru ori ce nărozie. în Franţa e libertate nemărginită de presă şi de cuvînt; întrunirile sînt li­bere, ba şi secrete secrete, cum ar fi francmasoneria, îşi pot face tote poftele, fără a fi controlate din partea cuiva. Tot soiul de cult religios e admis acolo, până şi Budhismul. Toţi au libertate — ba chiar libertinaj!

Singur biserica catolică să încâ-tuşeză. Singur călugărilor li-se opresce libertatea de a se întruni şi de a pro­povădui învăţăturile bisericii catolice.

Età că liberalismul modern, de care avem parte şi noi, face cel mai crâncen abus cu cuvîntul libertate şi sub masca libertăţii deprinde cea mai grozavă tiranie.

Şi ca persecuţia bisericii din Franţa să fie şi ma! bătătore la ochi, a trebuit, ca în fruntea guvernului să vie un om ca Combes, care a fost însuşi călugăr, dar s'a lăpădat de vo­turile solemne depuse, s'a făcut apostat şi ast fel s'a făcut intrument în mâna Iadului în potriva acelei biserici, la al cărei serviţii să dedicase el cu sfînt jurămînt.

împrejurarea acesta face persecuţia şi mal odiósa şi dovedesce încă odată adevărul zicălil: P e r i re a t a d i n t i n e I s r à i l e .

Şi ce fac catolicii francezi în faţa acestei persecuţiuni ?

Nu e vorbă, să apără, protestezâ, demonstrezi.

Dar nouă atâta tot nu ni-se pare a fi de ajuns. într'o ţară cum e Franţa n'ar trebui să fie peste tot po­sibil, să se găsescă un guvern, care să aibă cutezanţa a vătăma absoluta maiori tate a populaţiunei în senti­mentele şi drepturile sale cele mai sfinte. Un asemenea guvern ar fi trebuit să dispară într'un minut pe tòte veacurile.

Rădăcina greşelii noi o aflămjacolo, că francezii amestecă cestiunî politice cu cestiunî religióse. Francezii în loc de a urma înţeleptele sfaturi ale Pontificelui, de a se pune adecă pe teren legal, de a recunósce forma republicană de guver-nament şi de a se validità pe acest teren, s'aù pus să împingă unii la carul imperialismului, alţii la carul regalităţii, prin ce corpul naţiune! s'a

sfâşiat în doué, şi s'a ajuns acolo, că a fi catolic a început a fi identic cu a fi monarchist.

De aici a venit apoi tendinţa guvernelor republicane de a restrînge libertatea de acţiune a călugărilor. în cari republicanii văd un periclu con­tinuu pentru subsistinţa republice!.

Ori cum ar fi înse, procedura guvernului faţă de şcolile congregaţiu-nilor religiose e şi rămâne peste mă­sură arbitrară, barbară şi provocătore.

Şi mai e şi perfidă procedura gu­vernului, într'adevăr legea statoresce, ca t ô t e i n s t i t u ţ i u n i l e călugăresc! neautorisate de guvern să fie închise. Sub i n s t i t u t iu n i se înţeleg înse nu numai şcolile, ci şi spitalele, asilele, etc. Aceste din urmă înse guvernul nu le închide. Pentru asemenea sco­puri î! sînt bineveniţi bani! călugărilor. Dar de închis închide numai şcolile, ca aşa să aîbâ prilej de a semăna în şcolile sale învăţăturile veninôse ale necredinţei în inimile fragede ale tine­relor generaţiuni. Şi se mai teme gu­vernul viclean şi de acea, că dacă ar închide- spitalele şi asilele, atunci re­volta opiniunei publice ar fi şi mai mare, prin urmare întreprinderea şi mai periculosă pentru vieţa guvernului, ab­stracţie făcend de la împrejurarea, că susţinerea acelor spitale şi asile ar con­suma multe miliône, cari guvernul nu le are pentru că a băgat ţera1 din da­torii în datorii.

Să sperăm, că să vor trezi cel puţin acum catolicii francezi. Să sperăm că-şi vor strînge rîndurile şi ca vor scutura de pe capul lor jugul ru­şinos al unui guvern fără de Dumnezeu, fărâ-de-lege şi fără de ruşine. Să sperăm, că sfaturile Sfintului Părinte de la Roma cel puţin acum vor prinde rădăcini şi îl vor conduce pe francezi la acea posiţie alesă între neamuri, unde, după gloriôsele lor tradiţiunî, li-se cade a sta.

JÎENIH Dl BLAŞ" cuprinde diferite vederi din Blas de o frumsejà admi-rabiià, si esecutate artistic. Costà nomai 1 oor.

U N I R E A .Nr. 3 1

Comercijpt rmnţn. — » . acel maghiar, care va Intra în prăvălia ia! sau va comanda ceva de la el. e mal mare trădător de patrie ca el". — Aceste sînt cuvintele de dragoste ai bună­voinţă »u care o foie maghiară salută o firmă românescâ şi o recomandă în atenţiunea publicului cumpărător.

0>vedl de „simpatie ungurescâ* n i s e dau destule, şi par'că e făcătură, c i noi nu ne mal putem ridica din răbdarea noştri deveniţi vorbi de batjocură. Ne sug şi ne despoie toţi fără se facem un pas mal ho-tărît şi energic pentru apărarea şi validi-tarea drepturilor şi avutului nostru. — E timpul ca se înţelegem mersul şi se luăm esemple, că avem destule, şi se întdrcem zisa ziarului unguresc cu celalalt capet.

Calea ce ne mal rămâne deschisă în învălmăşala luptei de acum e comerciul şi industria. — Ar trebui se ocupăm aceste că! cu totă tăria şi dragostea, căci aceste sînt adevăratele pe care ne putem ridica la tnbunâtăţirea star el nostre. — Se nu lăsăm se le ocupe toţi venetici, cari apoi în-cuibîndu-se printre noi ne despoie într'un chip fără de lege şi fără de milă. Şi e un indiferentism condamnabil printre noi în privinţa acesta. — Se ne dăm samă înse că ori ce ban dat neguţâtoriului ori comer­ciantului străin e o verigă din lanţul încă-tuşerei nostre. — Străinul parazit, venit printre noi. nu portă mila şi dragostea nostră. el după ce ne despoie şi ne lasă pe 8trădi goi şi fără un codru de pâne şi fără vlagă morală de a pute lucra mai de parte, îşi lea ce a adunat — avutul nostru — şi se duce. face loc altor lipitdre flă­mânde. Un străin înavuţit din suddrea nostră nici odată nu ne ajută. Acesta el nu o scie face, scie înse să esploateze bunăvoinţa nostră naivă, scie să ne fure

bănui nostru In schimbul unul serviciu mi-aerabtt şi răă. Şi noi nu vedem aceste, nu vedem, c i încătuşarea şi slăbirea mktră vine prin noi înşine, prin slăbiciunea şi nepăsarea nòstra de condamnat.

Fapta străinilor, slabi şi neputincios In faţa numărului nostru, de a se nepusti asupra firmelor nostre românesc! e o batjo­curi la adresa mândriei şi tăriei nòstre de români. Şi afi putut'o face acesta fără să ne dăm samă, că e o impertinenţă de jidov venetic fapta acesta, prin care se insultă într'un mod atât de brusc consciinţa de a puté şi fi ceva.

Asmuţarea ziarului maghiar asupra comerciantului român, e incuaiificabilă. Co­merciantul e român şi publicul cumpărător ér e român. Şi vine un străin parazit şi începe să-ţi vorbescă. să ure jcî şi să în-cunjuri pe unul de ai tăi pentru că e român ca şi tine, şi că nu se ruşineză a se arăta de atare.

E timpul se nu mai suferim ca toţi se ne calce pe cap. ca toţi se ne considere ca pe o masă de despoiat. Se nu ne lăsăm' se fim folosiţi de arme în contra nòstra. — Se înturnâm cu cealaltă parte zisa ziarului unguresc se lovim şi noi apărându-ne, căci dreptul de apărare îl are ori şi care.

Demetriu Radu — episcopul Orădil-marl. — Sub acest titlu „Puggetlen Magyar-orszâg" în numărul de Ier! publică cu pri­vire la umplerea scaunnlui episcopesc gr.-cat. din Oradea-mare următorele:

„înainte cn câte-va săptămâni am anunţat, c i episcopul din 'Lagos Dr. De­metriu Radu este luat in combinaţie la împlerea scaunului episcopiei gr.-cat. din Oradea-mare. Acum. din isvor demn de

Pag. 266

FEUILLETON.

O tee la miecjul nopţii.

Era c i t r i miedul nopţii şi tinăra damă sta în c i la masa de scris. Tăcerea mută era întreruptă numai de scârţâitul penei cu care scia. — Afară şuera un vînt, ce cu tirie isbea picuri de pldie în feressi. — în fine tinăra damă oftând depune pena din mână. Disertaţia ce ave să cetescă în şedinţa de mâne a clubului femeiesc era terminată.

încă o oră şi Oto va sosi acasă — îşi zise tinăra damă — aşa-i asta dacă băr­batul tot călătoresce şi de ordinar sosesce numai pe la miedj de nope.

Mirosul tare de iacint, pe cum şi acti­vitate spirituală o făcură somnurosă, — ar fi şi adurmiţ în fotei, dacă un sgomot de­osebit nu i-ar fi atins urechile. I-sa părut, c i în odaia vecină ore cine incetinel să apropie de uşă.

Sgomotul se aude tot mal bine până ce uşa se deschide şi pe prag apare un tiner svelt cn o îmbrăcăminte vechie ţinând în mână uu revolver.

Presenţa acestui străin adusă în câtva In cofusie pe tinăra damă, dar nu o spâl-mântâ.

Bună sara, — ÎI zise în urmă aţin­tind u-şl privirea asupra lui.

Bună sara răspunsă străinul. D-Ta cauţi pote pe bărbatul mefi — continuă dama — ca şi cum o vi sită la miedul nopţii ar fi lucru obicinuit — el acum nu e acasă, dar îl aştept pe tot minutul, poftesce până atunci ocupă loc.

Străinul rîse! D-Ta esc! forte politicose — răspunse

străinul, — dar nu me prind! Nu ascept .pe bărbatul D-Tale, de el m'am îngrit efi ca numai dimineţă să potâ părăsi Ediin-burgul.

într'adevăr?! zise dama cu un suris mole — Ei, atunci D-Ta sci! mal mult de cât mine, pentru c i birbatul mefi azi dimi­neţă mi-a telegrafat, c i de ndpte nesmintit s i îl ascept. Ci fiind că-mi zici, c i nu cauţi pe bărbatul meii, fi bun dar şi-mi spune cu ce te pot servi

— Cu bărbatul dtale n'am nimic. Eu numai diamantele şi argintăriile

D-Tale le voesc. Despre argintării m'a in­format bucitiresa ce o ai dimis în septă-mâna trecută, er diamantele — dacă sciu bine — le păstrezi în puiucul al treile de la masa de scris. — Forte mal deobliga dacă mi le-ai da de loc, până nu începe veghia-torul de nopte a visita stradele. . .

Şi dacă asta nu o voi face? întrebă dama cu ton solid. . . .

Stăinul lovind revolverul . . . asta nu ţi-o sfâtuesc pentru că. . . .

Pentru că. ce pentru că? zise dama lăsându-se în fotei. .,. .

— Dar ce, nu te misei? ce vrei? — Nimic; me uit numai la D-Ta, şi

pot să-ţi mărturisesc, că forte mai suprins. —, Pentru ce?

— Pentru ce! pentru că nu cauţi cum ar trebui.

— Cum se caut? ce înţelegi sub asta? D-Ta nu me cnnoscl, nici când nu m'ai mai vădut. . . .

Astai drept. Dar am efi într'adevăr onorea de a face cu un lotru?

— La tot caşul şi numai de cât îmi voifi arăta mâestria dacă nu îmi da! dia­mantele. Iute. după olaltă! . . .

Dama fără s i se misce din loc zise: ,— Ei, efi pe D-Ta de ani de zile te

am ciutat pe supat şi credeam ca voifi afla um om cu părul sburlit. cu manile scorţose şi nespălat — D-Ta înse — uite! cauţi mai ca şi un Domn. . . .

Faţa palidă a stâinului se înroşi. — De unde sciî D-Ta, că am fost ori

că sum Domn? — Domn al putut fi, dar acum nu mai

esci — zise dama cu superbie — Domnii în presenţa damelor îşi lefi pălăriile de pe cap şi nu întră in casă cu cişmele tinose.

Lotrul îşi luă pălăria de pe cap, apoi îşi privi cişmele. .

— Mii de scuse ajjse lotrul adunând mai multe dărade de tină de pe covor şi aruncându-le la cuptor — la uş i n'a fost ştergâtore, apoi m'am şi grăbit forte.

— Afară de aceea — continuă dama — un domn nu mi-ar întră în casă la miedul nopţii pentru a-ml duce jivaerele. Cum cutezi să faci D-Tta asta? Ce al cu dia­mantele mele?

— Eu am drept să duc diamantele D-tale. dar nu pe cum am voit. N'am ce se me fac, trebue se-ml câştig şi efi ceva puseţiune în lume.

Resplata după faptă. — .Deşteptarea" din Cernăuţi aduce o scire torte interesanta. Deputatul Dr. Florea Lupu a fost elemiuat din clubul deputaţilor români din camera imperiali. Dr. F. Lupu e deputat în „Reich8rath"ul din Viena. înaintea frun­taşilor noştri bucovineni s'a ficut odios prin ţinuta iui antiromanesca. El a fost acela, care a cerut g e r m a n i s a r e a r o m â n i l o r din Bucovina pe motivul, că limba română e de tot săracă în espresiunl. Dr. F. Lupu avăud şi alte păcate grele faţă de Ro­mânii din Bucovina „partidul conservator" s'a vădut nevoit a publica următorul co­municat:

„Partidul conservator român, cu al cirul program a foat ales Dr. Florea Lupu ca deputat în senatul imperial, consi­derând;

„ci în şedinţa din 20 Iunie a. c. Dr. Florea Lupu a declarat, că părăsesce acest partid, şi fără a aştepta conclusul partidului a divulgat eşirea din partid în jurnalul „Buk. Post";

„considerând că la diferite ocasiunl a luat o atitudine, care nu numai nu cores­punde principiilor politice şi naţionale ale acestui partid, ci compromite şi periclitezi interesele române în ţară;

„considerând incuaiificabilă sa ţinută la adunarea învăţătorilor, care a avut loc In Rădăuţ în 20 Iulie a. c.

„declară „că Dr. Florea Lupu e nedemn de a

mal fi membru al clubului deputaţilor ro­mân! din camera imperială şi aşteptă de la clubul respectiv escluderea cât mal grab­nici a acestui membru."

Nr. 31 U N I R E À Pag. 267

încredere sîntem informaţi, că în ministerul de culte s'afi făcnt tote pregătirile, ca pe Demetriu Radu se-l dennmescâ în cel mal apropiat timp episcop al Orâdjl-marl. La scaunul episcopesc din Lugoş va fi denumit Dr. Vasile Hossn, canonicul din Blaş. Vestea denomirei lui Dr. Demetriu Radu de episcop al Oră4iI-mari. a produs şi intre Români pretutindeni mulţumire. Dr. Demetriu Radu este un bărbat escelent şi patriot bnn şi ast fel împrejurarea, că cea mai avută eparchie română va ajunge în manile sale. apreciind după activitatea sa ca episcop în Lugoş, va mulţumi şi pe magiari.

Revistă politică. Roma. Vaticanul şi Statele-Unite

americane sînt în conflict.

Să scie că Filipinele sînt in mâna Statelor-Unite.

în Filipine călugării catolici, au moşii estinse pe cari statul vrea să le rescumpere şi apoi să dee pe călugări afară din ţară. Vaticanul înse nu voesce să vindă moşiile aceste de cât numai cu anumite condiţii, între cari e şi propunerea religiei catolice. Con­diţiile puse de Vatican Roosevelt, pre­şedintele Statelor-Unite, nu vrea să le primescâ, şi aşa afacerea devine acută.

Foile americane spun, că Roose­velt va trimite un ultimat. Acesta inse nu se va întâmpla. Catolicii ame­ricani sînt mulţi şi ţin ca ori şi unde mai tare la olaltă. La alegeri de

— Cred că şi pe altă cale poţi săti câştigi aceea puseţiune. Măiestria D-Tale e periculdse — se nu zic — cu punerea ca­pului.

— Tote astea pot fi adeverate, dar a vorbi acum despre aşa ceva e pierdere de vreme.

Dama năcăjită pentru obrăsnicia stră­inului; a voit sâ-I rspundâ aspru, dar află, că e mal consult să copună lucrul cu afa­bilitate şi zisă:

— VedJ, D-Ta nu poţi gâci la cine am cugetat eu. pe când votbiai aşa lucruri urîte.

Am cugetat la sermana D-Tale soţie, earea nu scie unde te afli. unde umbli, şi că ce se va alege de D-Ta, dacă te va prinde poliţia ca pe un lotru.

— Socia mea? zise lotrul, eînu-i păsa, clei are aceaşî meserie ca şi mine.

— Sfinte Domne! — şi ea e lotru?! — Nn chir, ea e numai fur de boite. — într'adever? şi copiii. — câţi ai? — Am un copil de 4 ani. . . — Pote şi acela e lotru? . . . — Asta nu pot se o zic — respunse

lotrul cu emfasă. — să ve(}l numai acel copil! E un ştrengar plin de viaţă. în totâ dimineţa singur se îmbracă şi merge la grădina de epii. Mai avem şi o fetiţă de 10 luni, acuma începe a vorbi, cât e de drăgălaşă, zice tată. mamă.

— Şi nu ţ-ar place să mal vedjl acei copii ?

— Ba da, numai trebue se câştig mai ântâiu bani.

— Snune-mi. rogu-te, n'ai poftă să bel o ciaşcă de tee ?

presidenti ei jocă o rolă forte însem­nată. Ei hotăresc alegerea, şi — Roosevelt îi cunósce.

Emanuel Victor, regele Italiei, în 22 Aug. va visita pe împăratul Ger­maniei la Berlin, unde deja se fac mari pregătiri.

Viena. Ambii miniştrii presidenţî au fost în săptămâna trecută la Ischl pentru a raporta Maiestăţii Sale Mo-narchului despre mersul lucrurilor de compromis în chestia pactului mult hărţuit. Miniştrii presidenţî au fost primiţi se parat în audienţă. Resultatul audinţeilor nu scie de positive. Se susţine că autoritatea coronei a învins pe Szell, respective dl prim-ministrul unguresc a bătut în retragere. De o dată cu cei doi miniştrii au fost la Ischl şi Goluchowski, ministrul comun de esterne.

România. Regele Carol va visita în luna viitore pe Maiestatea Sa Re­gele nostru la Ischl. Visitei acesteia i-se atribue o importanţă t cu mult mai mare ca celor alalte. Regele va sosi în Viena în 1 Aug., aci va primi în audienţă pe G o l u c h o w s k i şi pe mi-nistrul-president K o r b e r . în 2 Aug. va pleca spre Ischl cu un tren special pus la disposiţie de Maiestatea Sa Re­gele nostru.

— Cum se nu. numai să fie lângă ea şi ceva de îmbucat, pentru că sînt forte flămând. . . .

— Va fi. căci sci. eu pentru bărbatul meu, care vine cam pe la ruie4 de nopte, m'am îndatinat a ţine la îndemână ceva mâncare rece. — Ci fiind eă D-Ta îmi zise-şi că bărbatul meu nu vine acasă, bu­curos te servesc cu cina destinată lui. — Ocupă loc numai de cât voi servi . . . .

După cuvintele aceste sculându-se a început a aşterne pentru tee. Lotrul o privea în continuă şi punând lângă sine revolverul sa asediat pe o sofă.

Tinera damă. îmbrăcată cu gust. cum se învîrte în jur de masă da un spect ce fermeca pe lotru, care şedea în tăcere, cine sci ce luptă purtând cu sine.

— Câte dârabe de zâhar se pun în ciascâ, — unul — doi — domnule! numele nu ţi-1 sciu.

— Numele mieu e Smith, — Te rog pentru 2 dărabe.

Dama nunând ciascâ la o parte a masei 4'se: Dacă îţi e cu plăcere, Dle Smith!

Lotrul, care se vede. de mult nu sa prea săturat, mancă şi beu pe răpuşie ne mai cugetând la alta de cât la mâncat.

— încă o ciascâ? întrebă dama, sau dorâ poftesci să fumez? Poftesee, bărbatul meă are sugari minunate.

— Mulţumesc, respunse lotrul cu ton serios. Domnii în presenţa damelor nu fumeză.

— La ioc! 4^ s e dama rîzând — apoi fiind că nu fumezi nici nu mal bei tee. te rog pove8tesce-mî cum ai ajuns să fii lotru?

Africa-de-SUd. Burii s'au deş. teptat din ameţala păcii la trista rea­litate. Ei credeau că viaţa economică îşi va lua sborul îndată. Acésta înse e împedecată şi mii de ómeni goli şt flămîndj alergă pe stradă fără adăpost şi pâne. Lucrul la bài nu se pote începe, că cafrii nu vreau să luere. — Cafri! încep a-şi pretinde drepturile. Ei se pregătesc de luptă contra albilor. Burii sciu că în primul rind sînt ei la ţînră, drept aceea ei se pregătesc mereu ca să potă resista. Guvernul englez înse nu concede aceste pregătiri căci èl se teme mai mult de Buri de

cât de Cafri.

Oondiţiunî de primire în şcola civilă de fete a Asociaţiuniî

din Sibiu şi în Internatul aceleia.

în clasa I. a şcoiei civile de fete se primesc eleve:

a) cari dovedesc prin atestat de botez, că aü împlinit ctl puţin vrlsta de 9 ani;

6) cari dovedesc prin atestat şcolar, că au absolvat cu succes IV. clase elementare (poporale saü primare) ori ^apol dovedesc pe basa unui examen de primire, că sînt bine orientate în materialul de înveţămînt prescris pentru clasa Vl-a elementară.

în celelalte clase ale şcoiei civile de fete se primesc eleve, cari dovedesc prin atestat şcolar, că aü absolvat cu succes vre-o clasă preuiergâtore dela altă şcolă de categoria şcoiei eivile.

— Asta e o istorie catn lungă şi nii prea plăcută, dar dacă vrei ţi-o spun..

Odată — începe lotrul — credeam, că voifl pute duce şi eu cândva o aşa viaţă comodă ca D-Ta — ve4i bine eă nu chiar de la început. — Aveam o căsuţă numai cu o mică grădină, dar pentru aceea eu şi Luisa trăiam destul de cinstit.

_ Când ui sa născut pruncul eram aşa de fericiţi de n'am fi inschimbat cn nime. —- Tată Elisel era comerciant ca stare, eu i-aui fost contabilul cu leafa nu prea mare. La nascerea fetiţei m'am încurcat în da­torii, sfirşitul a fost că m'am atins la cassa socrului meu. Până la un timp am aco­perii lipsa, ci odată m'am împedecat. Ur­marea a fost, că socru m'a alungat luând la dânsul pe Elisa şi cei 2 mititel. Mi s'a intentat proces de divorţiu şi eă am devenit un bate uliţele, pentu câ. omenii aflând ade­vărul, n'am căpătat nicâiri aplicare.

într'acea muri socrul, din remasul lui abia s'au acoperit spesele de înmormîntare. Elisa mai năcăji o verue cu cei 2 copilaşi, până ce un morb de plumâni îi puse capet.

— Aşa dar n'a fost fur de dughene? Domne apără. — Societatea. în care

m'am amesteoat a fost dintre cei mal des­trăbălaţi omeni. Pentru grija copiilor m'am căsătorit a doua oră. şi acum stau în le­gătură cu cei mai mari lotri furi, ucigaşi dintre cari uni făcând bun câştig s'au re­fugiat în America. — Am cugetat, că cu diamantele D-Tale îmi voifl pute schimba sortea şi în altă parte de lume se duc er viaţă cinstită, văd însă că nu-mi succede. D-Ta mai învins. — Te rog lasă-me să me depărtez.

Pag. 268 U N I R E A Nr. 31

In lipsa unul ast fel de atestai, sau pe langa atestat de pe clasa V. şi TI. de la şcoli elementară-poporală. primirea In ori care clasă a şcolel civile, ce corespunde vrîstel elevei, se pote face nnmai pe basa unul examen de primire, depus cu succes Înaintea corpului profesoral al şcolel, in sensul ordinaţiunii ministeriulul regesc-ungar de culte şi instrucţia publică, dto 11 Aug. 1887, Nr. 29000. Examenul de primire este scutit de taxă.

Elevele, cari se inrnatriculeză pentru prima dată la şcola nostră, aü să producă atestat şcolar, atestat de botez şi certificat de revaccinare.

în cursul complementar (supletoria), Imprennat cn şcola civilă de fete a Asocia-ţiunil, In sensul §-luI 6 din statutul de or-ganisare al şcolel, se primesc eleve, cari aü absolvat cele patru clase ale şcolel civile. Se pot inse primi şi eleve, cari aü absolvat cu calcull buni numai dóué clase civile, dacă aü trecut de 15 ani şi sint impedecate a absolvă tote cele patru clase civile.

înscrierile pentru anul şcolar 1902/3 se pot face din 1—6 Septembre 1902, st. n.

Examenele de emendare, se ţin Iu 2 Septembre 1902 st. n. la 8 ore a. m. cn elevele, cari s'aü insinuat la direcţiune In terminal prescris.

In 3 Sept. 1902 st. n. la 8 ore a. m. se vor ţine examenele de primire, eră In 4 Sept. se vor începe prelegerile regalate.

Didactrul e 4 cor. pe lună, şi pentru elevele, ce se Înscriu prima dată la acesta şcolă, o taxă de Înmatriculare de 4 cor. solvită odată pentru tot de una. Acelaşi di-dactru e şi pentru elevele din cnrsul com­plementar.

Elevele, cari voiesc să fie primite în internat, fie eleve ale şcolel civile, sau ale şcolel elementare a Reuniunii femeilor române, aü să fie insinuate de timpuriu la

direcţiunea şcolel, Înainte de Începutul anului şcolar, pentru ca să se potâ face disposi-ţiunile necesare.

Taxa internatului e 400 cor. pe an, plătită înainte în d6u£ sau cel mult în patru rate. Spesele pentru cărţile trebuincidse, pentru materialul de scris, de desemn şi lucru de mână. nu sînt cuprinse tn taxa amintită. Acestea se portă separat de pă­rinţi, pe cum şi cheltuelile pentru Îmbrăcă­minte şi Încălţăminte, pentru instrucţiune în forte-piano şi în limba francesâ.

Taxele pentru instrucţiune în forte-piano sînt de 2 categorii:

a) dacă o elevă voiesce să lea orele singură, se compută la 2 ore pe săptămână taxa de 18 cor.*) pe lună; dacă 2 eleve leafi împreună instrucţiune în aceeaşi oră, taxa se compută la 2 ore pe săptămână cu 9 cor. de elevă; safi

b) dacă o elevă voesce să lea orele singură, se compută la 2 ore pe săptămână taxa de 12 cor.*) pe lună; dacă se întru­nesc 2 eleve în aceeaşi oră. taxa se com­pută la 2 ore pe săptămână cu 6 cor. pe lună de elevă.

Instrucţiunea din limba francesâ, câte 2 ore pe săptămână se compută pe lună cu 2 cor. de elevă.

Tâte taxele se plătesc direcţiunii şcolare.

Edificiul internatului este situat în mijlocul anei grădini frumdse în nemijlocita apropiere a parcului orăşenesc şi e provă<|ut cu apaduct. baie proprie, lumină electrică, etc. în cât ofere cele mai bune condiţii hi-igenice.

*) Din care sumă 2 cor. se contezi pe lună institutului, pentru susţinerea fortepianelor In stare buni.

Elevele din internat, afară de şcdlă, afi în fie-care zi anumite ore de conversaţiune în limba francesă, maghiară şi germană după trebuinţă. Pe lângă aceea ele se prepara şi învaţă lecţinniie sub conducerea şi cn aju­torul directorel, al profesdrelor şi guver­nantelor.

Elevele, cari voiesc să fie primite în internat, aii să aducă cu sine: o saltea, un covorel la pat, 2 perinl, 4 feţe de perini, 0 plapomâ sa fi ţol de coperit, 4 ciarşafurl (linţoluri. lepedee), 6 ştergare, 6 sarvete, apoi perie de dinţi, săpun şi 2 peptenl cari tote rămân proprietatea elevei. Afară de aăestea scimbările de trup safi albiturile, câte Vi duzină din fie care, ciorapi şi fuste de cdlore închisă şi batiste (marâml) câte 1 duzină. 1 paraplefi (cort) şi încălţămintea trebuincidsâ. Cât pentru toalete none, sfătuim părinţi si tutorii să nu facă copilelor, căci pentru uniformitate îmbrăcămintei elevelor interne, acele toalete se fac aici cu preţuri moderate, prin îngrijirea internatului. Stins din uniformă se ţ in: o haină, 2 şurţe în forma unei haine, o pălărie de vară şi una de iarnă, cari necodiţionat afi să se facă aicî şi cari preste tot vor costa cam 30—40 corone.

Dela direcţiunea şcolel se pdte primi prin postă: „Statutul de organisare" şi „Regulamentul intern" al şcolel, „Regula­mentul pentu cursul complementar", „Planul de învăţămînt" şi „Regalamental minesterial pentru examenele publice, private, supletori şi de emendare", â 10 cr. exemplarul. Dela direcţiune se pdte primi pentru 2 cor. şi „Monografia" şcolel, în care pe lângă isori-cul institutului, se află descris edificiul şcolel şi al internatului în tote amănuntele.

Sibi i f i , în August 1902,

Direcţiunea şoâlel

în acest moment se aude sgomotul de trasară pe stradă şi nu peste mult suna clopoţelul de la pdrtă.

— Acesta e bărbatul meii — zise dama. — Lotrul se întinde după revolver, dar dama la prevenit apucând dânsa, re­volverul şi zicând: poţi se-1 Iei de la mine, — dar se scii, că bărbatul mefi tot de una are revolver la Bine, afară de aceea e om tare şi cugăjios, apoi n'aşl vrea să se nască vre o certă, cugetate la copii-iţl. . . .

într'acestea aşa să deschide şi Dl Oto întră Vădind pe străin lângă soţia dînsulul n'a putut pricepe ce sa întimplat.

— Bună sara, Iubite, începu dama — bine că ai venit. — Mi-a fost forte urît şi din întîmplare am primit acesta visită. — E Dl Smith, se gată de plecare. Mulţu-mesce-i, că m'a petrecut aşa de bine. Pe-trece-1 până la uşa din anticameră. — Nopte bună Dle Smith! în numele mefl salutaţi muierea. — Oto petrecu lotrul până la uşa anticamerei, unde salutându-se safi des­părţit. — Reîntorcându-se în chilie a voit să ceră esplicărî de la soţie pentru acea visită nocturnă, dar a aflat'o câdutâ pe pa-diment, marea emoţiune i-a fost desecat tote puterile.

Traducere de X.

„II Campanile".

Acolo unde ţi se pierde inima în fe­ricita armonie a ceriului cuapâmîntulul, acolo în cetatea lagunelor, în frumdsa Veneţie e doliu.

Veneţia şl-a perdnt frumseţa. şî-a perdnt mândria sa. — Campanile, mărirea trecu­tului a acestei cetăţi de povesti, s'a stins.

„S'a stîns mărirea falnicei Veneţii."

Zidirea cea mai caracteristică şi mo­numentală a Veneţiei, turnul, cântat atât de mult, s'a prăbuşit, după o esistinţă de ma! bine de o mie de ani. Basilica San-Marco şi-a pierdut „preotul rămas din a vechimel zile." — „Okeanos se plânge pe canalurl, pe veci în florea tinereţe!, miresei dulci i'ar de suflarea vieţii, dar înzădar. — Glasul adînc de Sibile s'a stîns — nu învie morţii." —

S'a stîns! — Tote le-a vădut. — Pe faţa lui se vede Imprimată durerea după mărirea trecutului glorios. — Timpul I-a imprimat pecetea vechimel, care ÎI da un

farmec deosebit. Aerul din prejma lui făcea se simţ! într'un mod miraculos tote bu­curiile şi durerile, progresele şi regresele prin car! a trecut acest turn de pază pus timpurilor. — Turnul a fost înalt de 99 m., a fost ridicat la 888 de Tribuna Tiero, 8evîrşit de tot a fost înse numai în 1178. — Causa prăbuşire! acestui turn nn se scie hotârît. Unii zic că a fost cutremurul de pămlnt din Dalmaţia, alţii spun că funda­mentul Veneţiei, care o ridică peste apă, e putred şi că în curînd aceeaşi sdrte va ajunge şi cetatea ca şi pe păzitorul ei, tnrnul Campanile. — Frumdsa Veneţie abia se pdte cugeta fără acest turn. Vestea prăbu şirei lui a pătruns departe şi înţelegem însufle­ţirea, cu care contribue omenii pentru re-edifiearea lui. îl vor reedifica, dar nu vor pute nici odată reda farmecul ce i l'a im­primat timpul. — Va fi un turn de artă, pdte, dar nu va mal fi „il campanile" care purta cu sine lumea poveştilor de durere şi noroc.

S:. 31 C S I K E. -i Pag. 269

A P E L.*)

Marţi In 22 Iuliü a. c. intre órele 4 şi 5 d. a. rîdicânduse o tempestate de eátrá vest, s'a descărcat o grindină atât de déaá şi mare peste o mulţime de hotare, că a bătut şi nimicit totă recolta annlul cn desevîrşire. între mulţimea nenorociţilor se află şi locnitoril comunei D.-Seplac, cttnl Cluşulni. în comuna acesta tempes-tatea a nimicit totă recolta, lăsând ast fel pe bietul plugar fără pâue pe ziua de mâne.

Era un spectacol sfăşiator de inimă, când, dupâtncetarea tempestăţii aprópe Întreg hotarul se vedé acoperit cu ghiaţă ca In mijlocul ernei, şi poporul cu mic cu mare, bărbaţi şi femei, plângând şi alergând în sus şi în jos pe strade. vădăndu-şl tot fructul ostenelilor sale şi totă speranţa de pe un an întreg nimicit în câteva momente.

0 forte mare parte dintre locnitoril acestei comune nu aú nici casă nici masă proprie, ci se susţin numai cu lucru manilor, lucrând în parte pămînturile celor bogaţi. Aceştia simţesc nenorocirea şi paguba ca-usată de tempestate în totă puterea el. El îşi ridică glasul rugător, în aceste zile de j mare încercare, şi apelezâ la tote inimile j generóse şi creştinescl, rugându-le să le sară j întru ajutor si să le întindă din prisosul lor obolul milei şi lubirel frăţescl.

Ofertele mariniroóse, sînt de a se adresa la oficiul parochial gr. cat. din D.-Seplac posta Batos, cttni Cluş, unde se vor lua şi dispuseţiunile de lipsă pentru distribuirea milei între cei lipsiţi, prin un comitet compus anume spre scopul acesta, ér numele gene­roşilor donatori se vor pomeni în rugăciuni la 8. litnrgie şi în ziarele nóstre.

D -Seplac. în 26 Iuliü 1902. In numele celor nenorociţi:

Teodor S. Bus loan Câmpean

adm. parochial loc. curator prim.

Nr. 479 -1902 .

C O N C U R S . Pentru ocuparea unui post de învă­

ţător (învăţătore) ordinar la şcola civilă de fete a Asociaţiunei se publică concurs cu terminul până la 25 August a. c. st. n.

Doritorii (Doritórele) de a ocupa acest post afi să-şl înainteze cererile pănâ la ter­minul indicat comitetului Asociaţiunei în Sibiu (Strada Morii Nr. 8) pe lângă urmă-tórele documente:

1. atestat de botez, 2. ducnment despre cualificaţiunea ce­

rută prin legea statului pentru ocuparea posturilor de învăţători ordinari la şcolele civile avénd preferinţa cel ce afi cualifica-ţiune specială pentru limbi şi istorie (nyelv és torténettudományi szakcsoport);

3. arătarea despre studiile pregătitore şi ocupaţiunea de până acuma,

4. să dovedescă că posed perfect limba română în vorbire şi scriere.

*) Tote ziarele românescl sînt rugate, se bine Toiască a lua notiţe despre acest apel, eventual a deschide liste de colectare.

Concurentul (concurenta) ales va ave să observe disposiţiunile statului de orga-nisare al şcolel.

învăţătorul ordinar, până când e pro-visor, prime8ce salar anual cor. 1400 solviţi în rate lunare anticipative şi cor. 300 bani de cuartir. solviţi în 4 rate trei lunare, ér devenind definitiv primesce salar anual de cor. 1800, bani de cuartir cor. 400, 5 cuin-cuenale a cor. 200 şi drept de pensiune de la stat. unde va solvi taxele prescrise; în-vătătorea provisorie primesce salar anual de cor. 800 şi întăgă întreţinerea în inter­natul şcolei. ér cea definitivă primesce salar anual de cor. 1200, întregă întreţinerea în internat, cuincuenalele şi drept de pensiune ca învăţătorul. învăţâtorea locuind în in­ternat, va avé să dee directorei mână de ajutor la agendele internului.

Cererile intrate după termin nu se vor lua în considerare.

Sibiu, din şedinţa comitetului al Aso-ciaţiunil ţinută în 23 Iulie 1902.

Josif Steroa Şuluţiu Dr. Seu. vice présidant. secr. II.

N o u t ă ţ i . Sin dieoesa Orădii-mari. Pentru facerea

inventarului după averea rămasă după ma­rele archiereu Pavel Joi în 17 Iulie afi sosit la Ooradea-mare. ca esmişl al Ministrului de Culte. Iuliü Toszt Consil. minist. şi An­tonia Fabián. Din partea Ven. Capitul e ales Rev. Canonic Art. Şarkadi. Comisiunea va prelua tote lucrurile din Oradea-mare, apoi vor merge la Beiuş şi Hollod. Lucrarea comisiunel va dura vre-o 12 ziie.

Hymen. V i r g i l H ă ţ e g a n şi Cor­n e l i a S a v a anunţă cu totă onórea serbarea cununiei lor, care se va ţine Duminecă în 10 August n. la órele 3 d. a. în biserica greco-eatolicâ din Cetea.

Desvălirea bustului lui Eminesou. în zilele trecute s'a desvălit în Dumbrăveni bustul poetului Mi chai 1 Eminescu, care a fost ridicat de dl loan Ghica, proprietarul dominielor de acolo. Bustul, care a fost lucrat de sculptorul Osear Spâthe, are o înălţime de 250 m. e făcut din bronz, şi a fost asediat în faţa casei unde s'a născut Eminescu. pe care di Ghica a renoit'o. La serbarea acesta artistică s'afi adunat multa lume din jur şi din ţările vecine. S'afi cetit mai multe poesii ocasiónale în cari se prea­mărea primnl nostru poet, care a sciut se cânte românesc într'o formă măiastră şi ne întrecuta până acuma. S'a cântat un marş al poetului Eminescu, o marsiliesă română întitulată „Le arme", care a stîrnit aplause furtunóse de entusiasm. La urma toţi afi fost fotografaţl, ca amintire dulce.

Earoprt despre institutele de învSţămînt gr. cat. din Blaş pe a. 1901/2. Cartea ca formă esterna se presintă forte frumos şi elegant. 8* cu 116 p. — Ca Introducere găsim un interesant articlu esit de sub peana dlul Dr. Ambr . Che ţ a n „Istoria naturală şi museul de la şcolele din Blaş,"— care e urmat apoi de cronica şcolară a acestui an. Biblioteca gimnasuluî s'a îmbogăţit atât prin cumpărături, cât şi prin donaţinni (acad. Română, Tipografia archidiecesană. mi-nisteriul r. u. de culte, autori şi editori.) Bibliotecar a fost d-1 S. Néstor. Biblioteca tinerimel gimnasiale s'a aranjat din noü anul acesta şi numără 2456 volume, cari afi circulat printre elevi în număr destul de cosiderabil, după cum se vede din conspecul publicat în anuar Custodele bibliotecel a fost d-1 G. Precup. Societatea de lectură (cercur literar) a numărat 98 membri şi a ţinut peste an 28 şedinţe. La una din aceste şedinţe a asistat şi directorul de circumscripţie pentru

şcolele secundare. Conducătorul cercului a fost d-1 Alexe Viciu. Gimnasiul a avut şi un observator meteorologic, care a stat sub conducerea profesorului Emil Viciu. Museul de naturale s'a sporit prin donaţinni. Custode Dr. Cheţiann. Museul de fisicâ şi chemie s'a îmbogăţit cu un telefon, fonograf şi aparat de refracţiune sist. Mach. Custode Emil Viciu. Museul de archeologie. istorie şi geografie s'a îmbogăţit prin donaţiune. Cabinetul archeologie numără: 50 hărţi, 7 globuri, 479 obiecte diverse, 2448 numi. Afară de acestea diferite opere filologice şi tablouri intuitive („chipuri pentru intuiţiune la pro­punere") Suma totală a obiectelor: 3006. Custode: Aron Deac. Gimnasiul dispune de o sală de gimnastică bine adjustată, apoi de sală de musicâ. desemn şi de o grăpinâ botanică. Intre elevi afi fost 64 bursieri, cari afi primit total 8300 corone. Cea mal mare bursă de 240 c. (una), apoi mal multe de 200 cor. şi cele mal mici de 50 cor. Din benficiul de pâne afi fost împărtăşiţi 182 elevi, tot la 5 4'le cu câte o pâne. In inter­natul tinerime! române gr. cat. afi fost 116 interni, dintre cari 27 afi avut intreţinere gratuită. Fondul pentru ajutorarea elevilor în cas de bolâ dispune de snma de 11490 cor. 71 b. Alte fundaţiunl mal mici sunt: Fundaţiunea „Ciriac. B. Groze" şi fnnda-ţiunea „Ioan Sâbădeanu". Pentru masa sutu-denţilor s'a colectat până acuma 4023 cor. — La gimnasifi afi servit 15 profesori or­dinari, afară de director, 4 profesori estra-ordinarl şi 2 catecheţl de altă confesiune. Şcolari afi sost înscrişi 470. După cunfe-siune afi fost 357 gr. cat. 91 gr. or. 4 rom. cat. 5 israeliţl. Români afi fost 448, ma­ghiari 9. — La institutul Pedagogic afi func­ţionat afară de director 8 profesori. — La şcola sup. de fete afi servit: 2 învăţătore, 3 învăţători; la şcola primară de fetiţe: 3 învăţătore. 1 învăţător şi 1 catechet. — La institutul pedagogic afi fost 106 elevi, la şcola de aplicaţie 55 elevi, la şcola sup. de fete 49 eleve, er la şcola primară de fetiţe 66 eleve. — La asilul de copil 19 fetiţe şi 9 băeţl. Progrese în studia, la tote institutele, e pe deplin satisfăcător.

Chioludul-de-câmpie. în săptămâna trecută asupra satului nostru s'a deslânţuit o furtună împreunată cu rupere de nor într'un chip de tot grdznic. — Satul a fost prăpădit într'un mod înfiorător. Apa a stricat multe case, că omenii s'afi vă<ţut siliţi a cere adăpost de la cei cu casele remase întregi, până ce din serecia lor şi-le vor mai ridica. Păreţi! şcolel comunale afi fost spălaţi. Pagubele în sat sînt mari, şi şi mal mari sînt pagubele de pe «câmp. — Fânu-rile şi bucatele de la şes tote afi fost spă­late de apă, nămolite şi dusă aşa că a rămas pustiu totul. — înălţimea apel a fost de preste 4 orgii. Otăvile ne sînt nimicite. — Bietul plugar se uită cu ochii scăldaţi în lacrămi cum I-a luat Dumnezeu totă nădejdea traiului de mâne. — Acea-şl sorte afi avut'o şi satele din jur : Vişina, Chibuleutcl, Uilacnl, Silvaşul, Sân-mihaiul-de-câmpie. — Comuni­caţia trenului a fost întreruptă 4 zile.

Petreceri. Tinerimea română Acade­mică din Chior şi jur invită cu totă onorea la petrecerea cu dans, care o va aranja Joi la 7 August st. n. 1902 in sala ospă-târiei din Şomcnta-mare. Venitul curat e destinat pentru scop filantropic. — Inteli-ginţa din BroşcenI şi jur invită cu totă onorea la Petrecerea de vară împreunată eu produc-ţiune declamatoricâ-teatrală, ce se va aranja Duminecă în 10 August n. a. c. în o gră­dină privată. Jumătate din venilul curat e în favorul „mesei studenţilor" din Blaş, jumătate soc. „Virtus romana rediviva" din Nâsăud. — Tinerimea română din Reghin şi jur învită cu totă onorea la petrecerea de vară, care o va aranja Luni în 11 August st. n. a. c. în pavilonul de vară din pro­menada oraşului. Venitul curat e destinat spre scop filantopic.

Pag. 270 U N I R E A Sr. 3 1

ţ&m P A R T E S C I I N Ţ I F I C A - L I T E R A R A .

NUME DE FAMILIE Ia romanii din Ungaria.

(Contiuuare.)

II. Nume date după demnităţi, oficiu, ocupaţiune, măiestrii şi instrumente.

Baciu. Băeş. Ban, Bănuţ. Bana. Bănea. Berbecariu. Berarul. Birău, Bi-răescu. Bibolariu. Blidariu. Boariu. Bo-bariu. Brânză. Brânzea. Boştinariu. Bota. Briciu. Butnariu. Butean (?). Căciulă. Cadă. Cădarifl. Cătană. Cârjă. Cenuşă. Ciacoiu. Cioean. Cidră. Cismaş. Condeiu. Călămariu. Corîndă. Coşteriu. Coşeriă. Crepcea. Cojoc. Cojocariu. Ciobotariu. Cosciug. Cociş. Colbasi. Covaciu. Covrig. Chinez. Ceteraş. Cazan. Cimponeriu. ţ)i-lerifi. Doctor. Duba. Dubariu. Dubaş. Dudaş. Drumariu. Darabant. Fenaţe. Flueraş. Fleşeriu (măcelăria). Făgădariu. Furcă. Felderean. Ghindaş. Grădinariu. Hocman (la băi). Hornea. Hornariu. Hor-uoiu. Jiredea. Lăcătuş. Laţ. Laţă. Lo-bonţ. Loşniţă. Maier. Maior (== mg. major). Măcelariu (nou). Morariu. Moruşcă. Mosora. Măcău. Mitariu. Obedău. Olariu. Opincariu. Nobil (recent). Papuc, Păpu-cariu, Păpucescu. Pastor. Pecurariu. Pes­carul. Pogaceaş. Plotogea. Pppa, Popescu, Popuţa. Puşcariu. Puşcaş. Prăşea. Pre-secan. Ploscariu. Risteu. Rotariu. Săpu-nescu. Sîtariu. Slugariu. Şuba. Spătariu. Şipotariu. Sula. Sularea. Stupinean. Siiciu. Tabăcariu. Timariu. Teleguţ. Teoc. Tes-cariu. Tîrgoveţ. Trimbiţaş. Tutoiu. Ţîr. Ţirău. Ţirică. Tocă. Turcă. Turlea. Ubiţă. Vajda. Voda. Vamoş. Văcariu, Văsarhl. Vinţeleriu. Vîrtic. Viteaz. Vraciu. Vulturariu. Zugraf.

III. După însuşiri sau scăderi trupeşei si sufleteseî.

Alba. Albu. Albon. Bălan. Bălos. Bărbos. Blând. Belu. Bolfa. Bora (bor = negru, brunet). Botaş (bot). Bulbuc. Buzdug. Buzdugan. Căpăţinos. Cârnu. Ciolan. Ciolac. Cifrea (ung.). Colţa. Creţu. Creta. Cruşit. Ciumaş. Cucuiu. Fetiţă (modest). Galben. Gânja. Galeş. Ghib. Geamăn. Guşâilâ. Lărgean. Lateş. Lungu. (lâgy?). Mare. Marele. Maxim. Mica. Micu. Mititel. Molcuţ. Mut. Muth. Nanu. Negrilă. Negrea. Negru. Negruţ. Orbu. Orbean. Olălău. Pleşa. Pleşca. Pic. Pitic. Pitulea. Pup. Reu. Roşu. Roşea. Roşeau. Repede. Rujdea. Scurtu. Scurtea. Şanta. Schiopu. Stângăcia. Strâmbu. Surdu. Suru. Spornic. Târcliu. Vînet.

Sînt interesante gradaţiunile: Alb. Alba. Albon; >) BSl. BSlan. Alb.

Albon. Mare. Marele. Maxim. Cucuiû.

') Sufixa on. ca ital. one, este măritore.

Scurtu, Scurtea. Mic. Micu. Mititel. Pic. Pitic. Pitulea.

Bepede. Molcuţ. Târdiu. Sur. Alb. Negru. Negrilă. Negrea.

HornoiU. Nu mai puţin este interesantă şi pre-

dilecţiunea pentru contrarele: alb. negru. şi pentru roşu, galben, vînet. Cele alai te colori n'au dat nume de familie.

IV. Nume patronimice sau matronimiee.

(După tată sau mamă).

Forte multe nume de familie au fost ore când nume de botez, cari apoi au trecut în familiare. Românii au obiceiul de a numi ast fel: Ionu lui Nistor = Nistor; George lu Marian = Marian; Petru lu Aron = Aron; Toma Oneî = Onea. Florica Iliesi — Iliesi, — Andreesi = Andresi.

Din astă formulă poporană s'au născut tote patronimicele, ce urmeză:

«) patronimice (după tată).

Achim. Alexandru. Andreica. Aron. Avram. Dămian. Davfl> Filimon. Filip. German Giurgiu. Gligor. Indreiu. Isailă.

| Irimie. lancu, Ianculescu. Ilieş. Istrate. | Isaic, Ijae (pe ung.). Lazar. Lăzărescu. I Luca. Marcu. Matei. Mateica. Mihaiu. | Macaveiu. Maxim. Mihu. Minut, Miron. I Mitrofan. Negri. Negrilă. Nicolă. Nicoră. j Nicula (Niculescu). Nechită. Niţă. NovaC j (Novacean). Neagoş. Nistor. Petru. Petric.

Petricaş. Partene. Petruţa. Precup. Savu. Seni. Solomon. Sava. Toma. Thomas. Tămaş. Todor, Todoran. Tomuţa. Tomşa. Vasilie. Vila. Viluca. Văsil.

P) matronimiee (după mamă).

Anca. Ancuţa. Uochiţa. Iova. (Eva = ) Rafila. Samfirişca (scurtat: Rişca. Todora. Titieni. Andreesi — Andresi. Iliesi. Onea. Varvara.

Observare. Patronimicele tote s'au desvoltat sub influinţa creştinismului, despre care în p. VII.

V. Nomenclatura după natură.

1. După părţile corpului şi nutriment. Căpaţină. Căpăţinos (slav. Glava şi Glavina). Buzan. Bucea. Guran. Folea (Manea?) Costea. Cotuţ. Genuica.

Mâncări: Mălaiu. Mămăligă. Cir. Coc. Ciorbă. Plăcintă. Chita (Pita, pânea?) Făina. Tăriţâ.

Beuturi: Mursa. Biberea. Boroş (ung.). Etate: Babă. Băbuţ. Betrânean. Moş.

Moşneag. Timp. zile . . . . Sâmbotean, Andrea

(după luna Decembre sau Indrea. Ajunel, poporal: Andrea).

2. După cer, fenomene şi elemente. Raiu. Raicu. Raica. Brumariu. Secetă. Furtună. Ometa. Vuia. Pârjol. Para.

3. Pămînt: ţărî, ţinuturi, cetăţi, ape, rîurl, locuinţă, localuri, au dat numire de familie, ca: Moldovan. Muntean; Bârsan, Mocan, Mărginean, Meseşan; Duna (magy.) Tisu, Tisău. Mureşan. Oltean. Tîrnăvean.

Someşan. Crişan. Jiian. Arieşan. Borşa (Streiu? n'a dat numire); Băltariu; Codrean. Pădurean. Câmpian; (comitate) Bichişan (Bekes), Huniadi (Hunyad). Kovâri şi Chio-rean (Chior, ore când comitat — judeţ). Szilâgyi şi Selagea (Szilâgy). Vespremi (Veszprem), (cetăţi) Buda. Peştean. Tordai. Beszterczei.

Fiul natureî românul a luat de la animale numele:

Lupu. Lupea. Lupoie. Lupşa. Lupan. Lupaş. Lupescu. Ursu. Ursulescu. Ursebea. Ursebaş. Vulpe. Hulpaciu. Cerbu. Iepure. Părduţ; — Cotoiu. Mâţu. Motoc. Berbec. Căluţ Murgu. Boian. Boi. Cârlanea. Iun-canu; Racu. Cipariu (Ţîpariu); Gligan. Dulău. Şarlea — de la paseri :

Corbean. Cioran. Ciorescu. Ceuca. Cioca. Gaia. Graur. ; Gruia. Gruiţa. Co-roiu. Porumb. Porumbescu. Hârău. Co-ţofan. Puica. Pupăza. Sturz şi Sturza; — de la pescl: Barbu, de la insecte: Muscă. Bogar (ung. bogâr), Scoică; după plante:

i Bradu. Bradea. Ceapă. Mera. Măruţ. Per-i secă. Păltinean. Răchita. Salca; Rosa. Florea

(şi derivatele Florescu etc.) Săcărean. Cras-tavete. Mazăre. Varză, Verzariu. Prună. Prunaş. Prunariu. Pruneriu. Nucu. Goron. Pom. Dud. Măndulă. Cocăză. Potroeă. Rogoz. Lobodă. Polomidă. Urzică. Piperiu. Tabac. Copăcian. Vescan. Simziană. Ciupercă; Bob. Bobariu. Bostan. Brenduşan; — după minerale: Aramă şi Rezei (ung.) Fer. Oţel. Săroiu. Sărâtean. Ocnean. Petran, — loc, locuinţa, localitate: Părău. Lunca. Lăzan. Lazea. Luncoian. Poienariu. Petrosul., Spi-nian. Ţarină. Tufariu. Tufescu. Rosor. Stan. Stănuleţ. Stan cel. Valea; — Hurubean. Bordeiu. Cuptoriu; Coteţ. Grădină, Hotarean. Uliţă. Vîrv. Zăvoian.

Observare. între numele proprie de familie românesc! sînt forte multe derivate cu sufixa determinativă: ea, pronunţată ca diftong şi neîntonată. Stăruesc la acest loc

i asupra acestei sufixe, ce se pare, că a scăpat din vedere gramaticilor noştri. Modesta mea

| părere este, că sufixa poporană ea este moş-I tenită de la străbuni şi corespunde latines-I cilor ăus, ea sau Ins, la. Că s'a luat în us

sufixa pentru genul femenin, nu altereză nimic. Maî sînt casurî analoge. Aşa sufixul

t ilă: Ochilă, Trăilă ş. a. Să băgăm samă şi : aceea, că numele proprie de familie n'au

genuri. Chiar de aceea întimpinăm multe articulate cu articlu de gen. femenin, ca: Ciuperca. Cenuşa. Dumbrava. Oprita . . . .

Aceste premise, trec la gruparea nu­melor proprii de familie terminate în ea, arătând tot odată funcţiunea determinativă a sufixei din chestiune. Ea arată:

a) originea patronimica b) ocupaţiune, instru-safl mationimică. ment, însuşire, loc.

E s e m p l e :

Andr-ea. Crist-ea. Han-ea. Ien-ea (Enea) Man-ea Mitr-ea. Món-ea. Cimon-ea. On-ea şi Ón-ea. Onc­ea (Oanc-ea) Opr-ea. PaTel-ea. Por-ea. Son-ea.

Ban-ea. Bun-ea. Cern-ea. Codr-ea. Corn-ea. Cotor-ea. Fol-ea. Folt-ea. Gol-ea. Hul-ea. Horn-ea. Lup-ea. Muc-ea. Negr-ea. Şold-ea. Sul-ea. Torn-ea. Tîţon-ea-

(Va urma.)

Nr. 31 U N I R E A Pag. 271

CRUMIRUL sau

călăuzul prin deşert d e K. M a y .

(Contiuuare.)

Intrarăm în cort. Soţii colonelului şi servitorul niefi Achmed rămaseră afară. El n'a primit din partea şeiculuî nici un cu­vînt, nici un semn de binevenire. Pote pentru aceea, că avea sâ-şi cins'escă mal întâia ospeţil? Ori erau pote alte motive, pentru Achmed nefavorabile?

în fondul cortului era o laviţă de lemn, pe care noî ocuparăm loc. Despâr-ţămînt pentru femei nu se vedea. Membrii femenini ai familiei şeiculuî emu de bună samă adăpostiţi în cortul mal mic, ce se afla lipit de cel mare. De la coperiş atîrna de o sforă de mătasâ verde nn vas de sticlă, pe care-1 luă şeicnl şi ni-1 întinse nouă. £ 1 conţinea sare; lângă acesta se afla şi o linguriţă de porcelan. Ambe obi­ectele acestea eraă aci un lues. pentru care şeicul părea a fi" tare mândru. Fie e*re dintre noi gustarăm' câte-va fire de sare; Aii en Nurabi încă gustă, apoi zise sărbâ-toresce: „Am mâncat împreună sare. Sîntem fraţi şi nici o inimiciţie nu ne pote des­părţi."

După aceea el luă de la părete trei pipe, le umplu cu mâna proprie, ni le în­tinse none şi ne dete foc. Apoi se depărta pe timp scan. Când se reîntdrse eră-şl, ii urma o temee mai bătrână şi o fată tineră. Cea dintâiă aducea o măsuţă, pe care o aşedâ dinaintea nostră. Cea din urmă se putea numi o frumseţă perfectă. Avea per negrn. în codi luagl şi grose. în cari eraă impletite fire de argint; în jurul gâtului brunet avea o catenâ de corale, de care atîrna o piesă de anr; cămaşa ei albă ca zăpada era tăiată la piept, aşa case putea vedea corsetul de metasâ roşie care îl ţinea sinol, fără de a-1 stringe. Acesta cămaşă avea mânacl forte largi, aşa că braţul se vede până pe la cote şi ajungea până din jos de genunchi peste pantalonii cu vergi albe şi roşii. în piciore avea pantofi vineţi, er la mânunchiurile manilor şi picidrelor strâlnciaă inele de metal, de cari eraă în­tărite câte un taler de a Măriei Teresia şi o piesă de aur de cinci piaştri.

In mâni avea un fel de tasă mare. împletită din fibre de palmi, încărcată cu tot soiul de mezelicurî, pe cari ambe fe­meile le ordinară pe măsuţă.

Aci eraă tot felul de dulceţuri, bucăţi de carne friptă în frigări de lemn. cescl cu sirup de struguri, salată de crastaveţi, granate, lebeniţe şi diferite soiuri de cur­male, dintre cari mă puse în mirare mal cu samă soiul el Şelebi. Ea este lungă de doi ţoii, are simbure mic şi mirosul şi gustul cel mai escelent. De ore ce ea e adusă din Nedina, este scumpă şi ast fel era de credut, că şeicul trebue să fie un bărbat cu bunăstare.

Femeile nu vorbiră nici un cuvînt. După depărtarea lor şeicul ară:â spre me­zelicurî: „Poftiţi a gusta ceva din acest puţin, până ce să taie şi să pregătesce mielul!"

„El Hamdulillah!" eschiamarâm noi. apucându-ne de gustare, er eă adansei: „Inima ta este bonă. er manile tale sînt deschise pentrn ospeţil tăi, o. şeicnle. Pri-mesce şi tu nn mic dar. pe care l'am des­tinat pentru tine. Noi am fost Ia vînătdre de gazele şi am puşcat mai multe dintre ele. Se află dinaintea cortului teu şi sînt proprietatea ta."

El răspunse: „Dumnezeu sâ te ţină. o, sihdi. Tu vil din Europa depărtată, Inse cu tdte acestea cunosc! preceptele coranului, care zice că Allah resplătesce înzecit ori ce dar. Primesc gazelele şi le vom con­suma împreună ca voi."

Colonelul întrebă: „Am vădut pe fica cea mai frumosă a tribului teu. dar pe cel doi fii bravi al tăi nu l-am vădut. Pentru ce nu se arată?"

„Sînt duşi din colo la el Hamsa. Spionii măi aă aflat că Uelad Hamema-ii aă venit să atace caravana ce o aşteptăm să sosescă de la Testur. De aceea am trimis o ceată de răsboinicl, spre a cerceta, unde se află inimicii."

„Hamema-ii? Dar, aceşti tâlhari vin aşa de parte cătră nord?"

„Ei.să află în tot locul, unde este ceva de jefuit. Şeicul lor e fiul satanei. Manile Iul sînt mânjite cu sânge; el nu cruţă nici chiar femeile şi copiii; fire-ar blâstămat!"

„Mohammed-es-Sadac Bei îl va sci găsi!"

„ Aşa cre<Ji ? Nimeni nu-1 va prinde. Tribul său are flinte multe şi cel mal blâs­tămat tâlhar este soţul său."

„Cine-I acela?" „N'ai andjt încă despre Saadis-el-

Chabir?" c . „Saadis. crumirul din sobdespârţă-

mîntnl ed Dedmaca?" El e vestit în totă ţara. A trebuit să fugă din patria sa, fiind eă a vărsat sânge şi acum îi urmă-reşce răsbanarea. El este cel dintâiă că­lăuz; canosce toţi munţii şi tdte văile, tdte rînrile şi isvorele ţării; dacă Hamema-ii îşi pnn încrederea într'insnl, atunci ei sînt şi mal de temut."

„Şi-l'aă ales de călăuz, er ieri a fost vădut lângă Bah-el-Halua. Acesta e un semn reu pentru caravană; Dnmnezeâ s'o păzesci!"

Deşi eă nu luam parte ia acest dialog, totuşi mă interesa nespus de mult, de ore ce şi eă am audjt vorbind despre acest Saadis-el-Cbabir. Nomele său era pronunţat în tote corturile; ei trăia in gara narato­rului de poveşti şi pe bnzele femeilor, cari prin el voiaă sâ aducă la tăcere pe micuţii lor. De altcum colonelul aduse acum vorba asupra scopului presenţei sale şi ast fel şeicul ne Invită să-1 însoţim afară la caii săi, spre a-i esamina.

Părăsirăm cortul şi ne urcarăm călare. Toţi bărbaţii arabi ne însoţiră până la locul, nnde păsceaă animalele. La vederea lor, sângele englezului începu a ferbe. Ei era un cunoscător şi Iubitor pasionat a celor mai nobile animale domestice.

„Behold!" strigă el. „Ce animale es-celente. Uite la iapa cea albă de colo. Aşi da. o miie de punzl pentru dînsa. Well!"

„N'o capeţi nici pentru două mii, sir," i-am răspuns eu. „Şi totuşi sâ află aci un animai, carele pote că este mal preţios, deşi nu aşa de scump."

„Care?" „Privesce la cămila cea sură. Uite

la capul, ochii, pieptul, piciorele ei! în­tr'adever. ea este o cămilă Bişarihn (cea mal fină rassâ a cămilelor de călărit) şi trebue să fie un cursor escelent."

„Heigh-ho! Lasă-me în pace cn că­milele dtaie! Ai sedat dta vre-odatâ pe o ast fel de bestie, sir?"

„Hm. de câte ori. Dorâ sci dta. că înainte de asta eă am încrucişat mal de multe ori acesta Saharâ bătrână."

„Adevărat! Şi cum te-ai simţit, când al avnt sub dta pe acesta gâbdsâ?"

„Forte bine." „întradevăr? Na, apoi dta încă eşti

unic în felui dtale. Aceea o sciQ. că nervii dtale au fost făcuţi din pielea unui hipo­potam. Când m'am urcat prima oră pe o ast fel de creatură, am fost aruncat jos mai întâia îndărăt, apoi înainte. închipu-esce-ţl, aşa un Horse-man bătrân, cum este fiul tatălui meă! După aceea înse m'am ţinut mal bine. dar cu tote acestea nn voifi uita în viaţa mea acel călărit. Acela a fost mal mult de cât o bolâ de mare. a fost ca şi când aşi fi înghiţit o mie de draci, cari voiaă sâ mă umfle prin tdte vînturile. In viaţa mea nu mă voifi mal urca pe o ast fel de creatură miserabilă!"

Şi el făcu un gust respingător cu manile şi-şl desfăcu piciorele cele lungi, ca şi când ar avea încă sub sine cămila despre care vorbise.

Unul câte unul dintre cele mal bnne animale presente fură purtate pe dinaintea nostră. Coloneinl încă era încântat pentrn Iapa cea albă. Faţa sa strălucea de plăcere.

„AI mal vădut dta vre-odată nn ast fel de animal?" mă Întrebă el. „Iapa acesta este o adevărată Ravouan (rassâ nobilă de cai)! Aşa ceva n'are nici sihdi AH Bei, prinţul moştenitor, în grajdul săă din el Marfa."

„Am auzit, că dinsul dă forte mulţi bani pentru cal."

„Forte mulţi, nespus de mnlţl — pentrn cal. trăsuri şi femei. El are trei sate de femei, dar un ast fel de cal încă n'a avut.

„Şi dta cre4f într'adever, că acest cal n'are alt seamăn?"

„De sigur. îmi mal place de el, de cât de tote cele trei sote de femei a lai AH Bei."

„AtancI te rog a te oiţa odată la armăsarul meu!" "

„Asta nu se pote aşa uşor. Dta aşa l'al învăluit în postavuri. în cât nu i-se văd de cât picidrele şi vîrful nasului."

„îl vei vedea îndată." „Mersul şi ţinuta sa mî-aă bătut deja

la ochi; el pare a poseda spirit şi foc. Pentru ce l'al învăluit aşa de tare?"

„în timpul din urmă el a trebuit să mănânce durrha multă şi de aceea este puţin cam indispus. Dar stai, uite, ce să întîmplâ?"

(Va urma.)

Pag. 2 7 2 U N I R E A Nr. 31

Bibliografie. A apărnt:

Cartea de compunere pentru şcolile primare iu două cursuri couceutrice. Cursul I. de In l i f i B i r o u învăţător. —Acesta carte e întocmită pe bas a noului plan ministerial de învăţămînt. Cursul al II-lea pentru clasa a V, VI va apare la 15 Septembre. Cartea se pote procura de la autor. — Ticvariul mare p. u. Kakova.

Vasile E. Moldovan: Meteor, Budapesta 1902. Tipografia „Poporului român", preţul 1 cor. „Meteor" e un roman modern şi e basat pe filosofia necunoscută la noi; sciinţa alchimiei, metemsichosa elixurul de eternă viaţă, de reîntinerire sînt principalele ocu-paţiuni ale eroului, care cade jertfă sciinţii. Descrierea e viuâ şi cetitorul, care va în­cepe a o ceti, cu greu se va despărţi de ea.

Prof. Nicolae Sulică: Un capitol din activitatea diaoonului Ooresl. disertaţie ţi­nută anul trecut la Şimleul-Silvaniei cu pri­lejul adunării generale a societăţii de teatru român.

Prof. Nicolae Sulică: I. Formula ju-randi valacika. studiu istoric literar şi II. Şo61a e oasa omului de omenie, discurs festiv rostit la serbarea aniversarii de 50 ani de la punerea petrii fundamentale a gimnasului din Braşov.

Elena din Ardeal: Stropi de rouă. Arad 1902. Sub acest titlu dsóra Elena Sântion. profesora la şcola nostră de fete, a publicat o frumosă edecţie din poesiile sale reslâţite prin ziarele nóstre unde afi fost publicate. Sînt versuri gingaşe scrise în stil nepretensiv şi cântând pe simţitorele corde ale inimii veclnicul cântec al iubirii. Se pot procura şi de la tipografia semina-rială cu preţul de 1 cor.

Dr. Augustin Bunea: Veohile Episcopii Bomânescï a Vadului, GeoagruM. Silvaşulul şi Belgradului. Blaş 1902. nag. 152. preţul 2 cor. 50 fii.

A treia oarte de cetire pentru copiii şi oopilele din anul al 3 şi al 1 de şcâlă, întocmită de mal mulţi prietini al şcolei. Ediţia II. revădută. Editura librăriei Ciurou, Brasso 1902. pag 365. coatâ 1 cor. 30 bani.

Editor şi redactor răspundător: A u r e l C. D o m s a .

I n s e r a t e .

(30) 2—2

HIRDETMÉNY. A balázsfalvi ev. ref. egyház a balázs-

falva-falusi 144. sz. telekjegyzôkonyvben A f 10 r. sz. 165/16. hrsz. a. foglalt, a temetô* felé vezetô* ut mellett. a vasuti orház átellenében levò belsS telkét f. évi Augusztus hó 10-ikén délelott l / a l l órakor

alólirt gondnok lakásán tartandó nyilt ár-veréaen eladja. Árverési feltételek a lel-készi irodában megtekinthetôk.

Balázsfalva, 1902. Julius hó 23-án.

Cseresznyés Ôdôn Pataki Marion ev. ref. lelkész. gondnok.

MERSUL TRENURILOR pe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din 1 Maiu 1902. Budapesta—Predeal Copşa-mică—Sibiu—Ama—făgăraş..

UÍ 10— 8.30

11.81 1.38 S.42 3.58 4.38 5.20 5.48 6.31 7.16 8.06 8.33 8.50 9.07

10.14 10.44 10.56 11.03 11.12 11.34 11.52 12.24 12.58

1.02 1.45 2.01 2.15 2.33 3.04 3.40 8.47 4.03 5.35 6.13 6.48 7.16 8 . -3.55 4.40 5.10

11.55

t i 6 1 1

8.50 2.10 5.45 9.15

11.12 12.47 2.11 2.18 2.50 3.26

9.02 11.33

1.48 2.06 3.03 3.45 4.06 4.52 5.32 6.24 6.59 8.30 8.59

10729 11.16 11.31 11.40 l i .50 12.20 12.46 1.43 2.17 2.26 3.14 S.83 3.48 4.08 4.45 5.27 5.43

6.08 7.52 8.32 9.C9 9.40

10.25

4.16 4.52

5.55 6.11 6.27 7.26 7.50 7.52

8.16 8.3: 8.37

9.04 9.31 9.48 9.47

10.01 10.26 10.53 11 11.14 12 26 12.68

1.16 1.85 2.09 2.19 3.01 3.31 9.10

808, pl.

pl. Viena sos. Budapesta . . Szolnok . . . . P. Ladáriy . .

} Oradea-mare . <J¿ Mezó'-Telegd . Rév Bratca Cincia B.-Huiedia . . Ghârbëù.

8 0 S - \ c i u ş . . . pl. f

Apahida. Ghiriş . .

8 0 9 - ' 4 Cucerdea

/ Pi Isos.

SOSA p l . }

sos. pl.

Uióra . . . . Vinţul de sus . Aiud

}Teiuş { Crăciunel . . . Blas-Küküló'szóg, Micăsasa . . .

f Pi-\ BOB.

pj 8 ' I Copşa-mică . Mediaş . . . Elisabetopol

jsighişora . .

{

pl. sos.

pi­sos.

sos. pl.

Haşfalefi . . Homorod . . Agostonfalva Apaţa . . . . Feldióra. . .

S 0 8 l Braşov . . . ,

Timiş . . . . Predeal . .

sos. BucurescI. .

/ Pl-V sos.

r pi. . sos.

pl.

a S

Ut 1.50 7.10 3.22

12.54 11.04 10.44 10.07 9.32 9.11 837 7.54 6.54 6.13 5.24 5.02 3.40 3.11 .3.04 2.58 2.51 2.29 2.07 1.42 1.09

12.56 12.11 11.50 11.14 10.55 10.24 9.45 9.35 9.12 7.46 7.08 6.38 5.58 5.08

5.32 3.56 2.38 2.31 2.01 1.34

12.52 12.20

11.01 10.46

tf.23 8.54 8.49

8.28 8.06 8.00

7.34 7.08 6.56 6.50 6.37 6.16

8.60 4.12

"TR.: 4.38 5.23 6.15 8.34

i •O E « i n ; * & 11.30 1258

1.20 TR. M. 2. 2.64 8.59 6.35

7.10 8.50 9.15

pl.

sos.\

pl. f

Copşa mici Ocna . . . .

Sibiiu . . .

Tălmacin-m. Avrig . . . Făgăraş

/ Pl-Isos.

pl.

A s 1 H 6 TR

EN

DA

PEÑ

ÓN

.

TREN

DE

PE

ÑÓ

N.

6.25 9.32 3.25 12.35 5Ò7 4.40

8ÍÍ5 7.41

1.56 1.21

¿ « a 2 a s 1*

11.01 10.30 TR.M.

7.33 6.45 6 01

1.56 1.21

¿ « a 2 a s 1*

8.57 8.04 7.15

3.32 4.25

5.12 4.43 4.38 4.27 4 20 359 388 3.02 2.36 2.21 1.44 1.25 1.06

12.49

11.40 11.33 11.16 10.03 9.22 8.57 8.2' 7.48

4.— 5.01

i 9.06 * 10.29 7¿ 12.48 ! f 1.55 5« 3.02 g 3.52 í 4.55

4.25 5.39

6.57 7.65 8 47 9.24

10 14

i 9.06 * 10.29 7¿ 12.48 ! f 1.55 5« 3.02 g 3.52 í 4.55

7.19 6.57 7.65 8 47 9.24

10 14

i 9.06 * 10.29 7¿ 12.48 ! f 1.55 5« 3.02 g 3.52 í 4.55

NOMAI HARTA COMUN

M o r é ş-L n d o ş—B i s t r i t a . Mnreş-Ludoş Zau Ţagu-Budatelic . . . St. Mihaiu de câmpie Leehinţa S.-Măghiăruş . . . . Bistriţa

6.49 7.30 5.52 6.36 4.10 4.54

Circ. MĂRFI

ŢI VINERI

3.44 2.48 2.02 1.16

1" 9.44 1 8.46 * 7.43 1 SÍ2

Cncerdea — Oşorheiu — Regh.-săsesc 816 3.57 4.44 5.34 5.45

8.10 8.51 9.40

10.80 1042 12.16

9.— 9.47

10.30 11.22

2.06 2.52 8.66 4.59 5.15

pl. Cucerdea . . sos. Ludoş . . . Cipăti . . . .

SOS. \ / pi. pl. /Oşorheiu . . ^ g 0 8 . sos. Regh.-săs . pl.

7.39 6.59 6.24 6.30

2.38 1.55 1.19

12.25 9 . -7.39

8.30 7.37 6.51 5.43 5.04 3.30

12.31 11.43 10.39 9.30 9.15 7.54 7.14

8.10 8.51 9.40

10.80 1042 12.16

9.— 9.47

10.30 11.22

6.44

pl. Cucerdea . . sos. Ludoş . . . Cipăti . . . .

SOS. \ / pi. pl. /Oşorheiu . . ^ g 0 8 . sos. Regh.-săs . pl.

7.39 6.59 6.24 6.30

2.38 1.55 1.19

12.25 9 . -7.39

8.30 7.37 6.51 5.43 5.04 3.30

12.31 11.43 10.39 9.30 9.15 7.54

G h i r i ş — T a r d a 7.33 7.55

10.60 11.12

5.40 6.02

10.28 10.46

6.05 6.27 Ghiriş — Turda 7.—

6.40 5.05 4.45

10.16 9.55

3.20 3.00

».12 8.52

A I I » a - 1 u I i e — Z l a t n a . 4.37 9.40

12.82 4.36

Alba-Iulia—Zlataa. ! i 7.23111.03

! 4.65| 8.20

6.14

7.33 9.40

12.82 7.47 Alba-Iulia—Zlataa. ! i 7.23111.03

! 4.65| 8.20 3.43

B l a ş — K n k u l l ô s z ô g — S ó v á r a d . 3.26 4.02

2.48 3.30 4.15 5.21

Kttkailó'szdg-Blas . . .

Cetate-de-Baltă . . . . D.-Sân.-Mărtin . . . . Sóvárad

8.48 8.13 7.41 7.05

6.50 6.16

4.30 5.18

2.48 3.30 4.15 5.21

Kttkailó'szdg-Blas . . .

Cetate-de-Baltă . . . . D.-Sân.-Mărtin . . . . Sóvárad

8.48 8.13 7.41 7.05

5.38 5.— 1.53 8.24 8.69

Kttkailó'szdg-Blas . . .

Cetate-de-Baltă . . . . D.-Sân.-Mărtin . . . . Sóvárad 4.05

5.38 5.— 1.53

N o t ă : Órele Însemnate in negre insemnéza órele de nòtte. stânga staţiunilor sînt a se ceti de sus în jos, cele însemnate în drepta de jos in sus. — Numeril încuadraţl cu linii mal

Tipografia Seminariului archidieeesan.