Din Patericul Maramureqului

SFfu{TUL IOV DIN UGLEA(r9oz - trgSS)Viafa, minunile qi acatishrl

Traducere din limba rus[de parinieie Sava Marin qi AngelaVoicild

Edilia a doua, rev[zutl

Carte aP[rut[ cu binecuvAntareainalt pieasfi nlitului Arhiepiscop

Justinian Chiraal Episcopiei Maramureqului qi S[tmarului

Editura AreoPagBucureqti, zor4

Preluarea materialelor din acest volum (fie in formdtip[rit5 - in ziare, reviste, foi parohiale - sau in formielectronic5., pe blog-uri sau site-uri) este liber5, cumen{ionarea exactX a sursei citate. pentru varianta inforrnl electronicl se va prelua textul postat pewww. sfantuliovdinuglea. ro@ pentru prezenta edilie, Editura AreopagLucrarea de fa![ a avut ca bazd volumulAscetul Rusieicarpatine - Stareful lou Codrea, de Grigorie Raciuk(traducere din limba rusI dupd volumul llo\ew,ctuxPycu Kapnamatoil, ApxtLuaudpum I,Ioe (Kyndpea), deGrigorie Raciuk, apIrut la Editura palomnik, Moscova,2oo8, tipXrit cu binecuvdntarea preasfinfitului Ipolit,Episcop de Hust qi Vinogradov, apIrut[ la EdituraAreopag, Bucureqti, zor3).ISBN Editura Areopag: 978-6o6-845r-54-r

Prefa[a editoruluiCartea de fa{[ a fost tiplrit[ pentru a-l face

cunoscut pe Sfdntul Iov Codrea credincioqilordin Romdnia. V*r,emurile pe care le tr[im suntwemuri de ricire a credin{ei, wemuri de apos-tazie gi desfrAu, qi de aceea fiecare nou sfAntcanonizat de Bisericiaduce multi mAngAiereinsufl etele credincioqilor.

Sfintul Iov din Uglea a trecut la Domnul pez8 iulie 1985, qi a fost canonizat in anul zoo8.Viata sa a fost o viatl de pitimiri. Citindu-le, nevom intb.ri in credint[. Pentru c[ Sfintul IovCodrea ne arat[ c[ wemea sfin]eniei nu a trecut.

in introducerea cir[ii AscetulRusrei Carpa-tine - StarefuI Iou Codrea, scrisi de GrigorieRaciuk (primul biograf al sfAntului, care a ftcutparte qi din comisia de canonizare a acestuia),autorul prezenta Maramurequl de parci ar fi fostal rutenilor qi numai al lor. Se ftcea referire lastudii care prezentau regiunea nici mai mult nicimai putin decAt leaginul civilizatiei slave... gi cuatdt mai importanti era urmdtoarea precizare,legatl de familia lui Gheorghe Codrea, tatilsf0ntului: ,,Familia bdtrAnului Codrea este tipicromAneasc[ gi p6n[ in zilele noastre se intAl-negte in Sighetul Marmafiei, din sud-estulMaramureqului. Astfel, de exemplu, numele

-(xs 5 H

-tH7H

Maramureq, pentru cI este un sfdnt care, dupltat[, era romAn.

Sfatttot Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdneare posibilitatea de a-qi asuma acest nou sfint,pr."o* a procedat cu SfAntul Antipa de labalapodeqti .ut* a tr5'it in ultima parte a vietiisale la M5.nistirea ruseasci Valaam' Acesta atrecut la Domnul in anul 1882. Laz4 de ani dela moartea sa a fost trecut in Mineiul lunii ia-nuarie, editat de M[n[stirea athonit[ Russikon,apoi in anul r99z a fost canonizat de BisericaOrtodox[ RomAn[ (iarin anul zooo de BisericaOrtodox[ Rusi).

La canonizarea SfAntului Antipa nu s-a pusproblema evlaviei populare fa![ de criteriutt".etat la canonizarea oricflrui cuvios, pentrusimplul fapt ci, dup[ ce a depus voturile mona-hale la Brizi,a plecat la Sffintul Munte Athos 9ide acolo in Rusia. La canonizarea din RomAnias-a linut seama de evlavia ar[tat[ fap de sfAnt inAthos qiin Rusia.

lncazul SfAntului Iovdin Uglea Sfand Sinodal Bisericii Ortodoxe RomAne ar mai puteaproceda cum a f[cut qi in cazul SfAntului PetruMovil[, canonizat deja de Biserica Ucrainei',,Sfdntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainenel-a canonizat pe mitropolitul Petru Movil[ inanul 1996, cu pritelul sirbdtoririi a 4oo de ani

Codrea, al fecioarei Axenia Codrea, se pome-neqte intr-un document din veacul al XVII-lea,din care reiese clar cd acest nume apar[ineaboierilor locali, care delineau satul Bdrbeqti,aqezat nu departe de oraqul mai sus pomenit" Qapagina 19 in traducerea romAneasci, EdituraAreopag, Bucureqti, zor3). Menlionarea fap-tului c[ tatil SfAntului Iov a fost romdn ergcu atAt mai importantd cu cAt era f5cuti deun autor care incerca, pprcd din toateputerile, si minimalizeze importan{a romAnilorin Maramurequl din dreapta Tisei. (De altfel,chiar gi istoricul Iurii Danile! atr[gea atenlia, inarticolul sd:u Preacuuiosul Iou din uglea. Datenoi despre biografia SfflnruIui lou, ciGrigorieRaciuk exagera importanla ierarhilor hirotoniliin Serbia in trecutul MaramureEului, in timp ceo minimaliza pe cea a ierarhilor hirotonili inMoldova.)

Cred cd este datoria celor care studiazl istoriaBisericii s[ se ocupe de cercetarea cAt maiamdnun{it[ a viefii SfAntului Iov, publicinddocumente qi mai ales strAngAnd mlrturii de lacreqtinii din Iza care l-au prins inviali pe sfdnt.

Parcurgerea acestei c[4i va aduce multlbucurie in sufletele cititorilor - pentru cd esteun sfAnt contemporan, pentru ci este un sfAntfHc[tor de minuni, pentru ci este un sfAnt din-{H6H

Viafa Ei minunileSfintului Iov Codrea

Satul sfin[ilorSfAntul Iov Codrea s-a nlscut in anul tgoz'

cind in Maramurequl din dreapta Tisei ince-puse renaqterea ortodoxd, dupd indelungiirisoniri din partea unialilor' S-a- nlscutIttiiri" t"tul in care renaqterea ortodoxd a qiinceput, in satul Iza.-

Situi Iza, locul de baqtinl al sfAntului' adaruit, chiar din prima jumitate a veacului alxx-f"u, mai mdf de o iutd qaizeci de monahiii *o"uttii. Tot in secolul XX, acest meleagiii*itot a rodit qi o mare mullimede mucenici'ma*utisitori qi asceli. Evenimentele acelui timpne-amintesc de primele veacuri ale creqti-nismului: la ineeput, bucuria poporului de a fiaoUa"ait credinla adevdratl, apoi cumpliteleptigo*" qi porunca de a se dezice de credintli.ritt- U"it itite acestei lumi qi pentru a-qi salvai'ilUf" qi, in sffirqit, muceniciain mas[' inclusivin ranaurite copiilor, qi mirturisirea lui Hristos'

tn anii rgoz-r9o3, liranii ortodocqi din Izaau reuqit s[ se uneascl oficial cu BisericaOrtodoxd Sdrbl. Autoritllile austro-ungare au

-tH e H)-

de la naEterea sa. ln 1997, SfAntul Sinod alBisericii Ortodoxe RomAne a recunoscutcanonizarea fhcuti de Biserica Ortodox[ aUcrainei, iar in anul zooz, cAnd s-au implinit36o de ani de la Sinodul de la Iaqi 6642),a fostproclamati oficial canonizarea SfAntului IerarhPetru Movili in Catedrala Mitropolitand dinIaqi, in ziua de 13 octombrie. Data de prHznuirea wednicului ierarh a fost stabilit[ pentru ziuade zz decembrie, ziua mut[rii sale la Domnul"(http://basilica.ro/stiri/sfantirl_mitropolit_pet'ru_movila_sarbatoritjn_biserica_ortodoxaZgo6.html).

Nu existi niciun motiv pentru care SinodulBisericii Ortodoxe RomAne si nu sprijinecinstirea acestui nou sfint fhcdtor de minuni inlara noastr[. Oricum, cu binecuvAntiri arhie-reqti, in lara noastr[ se pot ctitori biserici sauchiar minlstiri cu hramul sdu. El poate firAnduit ca ocrotitor, prin punerea tt,r*elui rd,r,celor care intri in viala monahald, sau pruncilorcare primesc Taina Botezului.

Ar fi de dorit sI se faci demersuri pentru camoaqtele sale si fie aduse la inchinare in laranoastr6, mai ales in Maramureq. pentru ciSfAntul Iov Codrea este - qi trebuie s[ inlelegemacest lucru - un nou ocrotitor ceresc al

-08 11 H)_

fnsi gi teroarea s-a rdspAndit in toati regiunea,care a niscut o mare mullime de noi mucenicigi mirturisitori. Un singur cuvAnt, o singurdcarte ortodoxd, simplul refuz de a merge labiserica uniati,

.puteau fi pretexte pentruamenzi, bXt6i, arestlri, tot felul de batjocoririqi chiar pentru omor... ln aceEti ani, poporuldin Maramures s-a acoperit pe sine cu onemuritoare slav[ - cu cAt ii chinuiau mai riupe {Irani, cu atAt mai puternic tindeau ei sprecredin[a sfAnti a inaintagilor lor, dovedindintregii lumi ci, pentru ei, credin{a curati inHristos este mai scumpi dec6t viata.

Iza a devenit satul sfin[ilor mucenici, orto-docqii fiind omorAli direct pe str[zi sau la jan-darmerie. in perioada Imperiului Austro-Ungarerau atAtia mucenici, c[ jandarmii ii duceaunoaptea, in secret, qi-i ingropau in pddure intr-ogroap[ comunl uriagi (lAngI aceastS. groapicomuni a ap[rut mai tArziu Mdn[stirea Sfin-tului Nicolae din Iza).

Acum majoritatea numelor celor care aup[timit pentru Hristos in Iza qi in restulMaramuregului nu mai pot fi aflate, dar despreunii luptitori pentru credinli s-au pistratdestule mirturii pentru proslivirea lor. Acestease referi in primul rAnd la cei din Iza: Ioachim

pornit o adevirati teroare impotriva ![ranilorortodocgi: in sat au fost aduqi la inceputjandarmi, apoi soldali, care fbceau totul pentrua transforma viala ortodocqilor intr-un iad. Iichinuiau chiar $i pe copii, gonindu-i iarnadesculli prin z[pad[, iar vA.rstnicilor le rupeaucoastele, ii loveau pAni le rupeau organeleinterne, sau pur gi simplu ii blteau pe ortodocqip6niii omorau. Erau dou[ metode mai impor-tante de schingiuire: le blgau oamenilor acesub unghii sau ii legau cu o funie de un cal pecare-l obligau si alerge, zdrobind de pietretrupul pe care il tAra dupd el.

Dar nici acestea nu li s-au pdrut indeajunsconduc[torilor uniafi: in anii r9o3-r9o4 Si inanii r9r3-r9r4, in oragul maramureqean SighetuMarmafiei (centrul administrativ al Mara-mureqului) au avut loc procese demonstrativeimpotriva locuitorilor ortodocqi ai satului lza,sub invinuirea de... tr5.dare de stat. In timpulcelui de-al doilea proces, i-au schingiuit atAt demult pe ortodocqii invinuili, incAt dupi primaqedini[ de judecati, pe primii trei mirturisitorichemali pentru interogatoriu au trebuit si-itrimitl inspital, intrucit din cauza batjocurilorqi a chinurilor nu mai gindeau coerent!

Cu toate acestea, urmAnd exemplul Izei, auinceput sI revin[ la Ortodoxie sat dup[ sat.

(H 10 t0-

neajunse la maturitate, care, impreun[ cu altefete din obgtea Iulianei Procop, a suferitchinuri groaznice. Ea impreuni cu alte fecioareale lui Hristos, pe un frig de -So", au fost udatede jandarmi cu gileti de ap[ rece ca gheafa.Toate au stat in apa unui rAu inghe{at demunte, unde le-au mf,nat persecutorii; duplaceea, dimineata, au fost gonite pe ulilelesatului. Pentru a le batjocori qi mai mult, jan-darmii au rupt hainele de pe ele.

Iuliana Procop din Iza (care la clluglrie aprimit numele Parascheva, fiind intemeie-toarea celei mai mari mlnlstiri de maici dinCarpati) a fost b[tuti cu atdta silbiticie de ointreag[ cazarmd de jandarmi, incAt, soco-tind-o moart[ din cauza capului spart, cillii auingropat-o in nisip. Dar Hristos a inviat-o pemireasa Sa. Ea a revenit la via![. Cind auadus-o acas[, tot trupul mucenitrei, de la cappAni la cd.lcAie, dupi mflrturiile rudelor, eravdnit qi nu puteai sI spui cX e un corp de omviu. Dupd moartea ei, mulli ani mai tirziu,cind trupul maicii a fost sp[lat cu ap[, per-soanele care o spilau s-au cutremurat: petrupul mucenilei, in multe locuri, se puteauvedea urmele potcoavelor de la cizmele jan-darmilor austro-ungari, apdrltori ai uniafiei...-(H 13 t0-

Vacarov, Maxim Pliska, Constantin Vacarov,Maria Madiar. Ioachim Vacarov qi MaximPlisca au devenit primii conducitori airenaEterii Ortodoxiei in regiune, dobAndind dela Biserica SArb[ recunoaqterea Izei Ortodoxein componenta Patriarhiei Serbiei, in aniit9o2-19o3. Pentru aceasta au fost chinuiti qicondamnati de conduc[torii austro-ungari, laprimul proces al ortodocAilor din SighetuMaramureqului in anii r9o3-tgo4.Dup[ ie-girea din inchisoare a lui Ioachim, jandarmiil-au impuqcat noaptea de dupl un col1, iarMaxim, dupd schingiuiri neomene$ti, a ieqitdin inehisoare bolnav pe moarte qi cur6.nd qi-adat duhul lui Dumnezeu. Aceqti oameni nuqi-au crutat viata pentru Hristos qi in oricemoment erau gata de moarte muceniceasci.Constantin Vacarov, om de mare evlavie (maitdrziu, multri dintre copiii sdi au devenit mo-nahi), in timpul Primului Rizboi Mondial a fostscos seara din cas[ de cdtre jandarmi, de fat[cu femeia Ei copiii sli mici, gi a fost bitut peulila satului Iza cu cizmele potcovite. El a trecutla Domnul spre dimineali, din e*iuza bit[ilorcare i-au prefrcuttrupulintr-obucatd de carnesdngerdnd[. Din cauza b[tlilor jandarmilora murit qi tAnlra fatd Maria Madiar, inc[

Ut 12 S()-

Schingiuiri groaznice au suferit qi tineriinevoitori din iza Dimitrie Sabov (in c5.lug5rieIoan) qi Mihaii Somoq (in cdiugdrie Chiric).Ultimul a fost condamnat in al doilea proces atrortodocqilor in oraqui Sighetu Marma{iei qi aieqit din inchisoare dupl suferinle cu*rplite,boinav de tuberculozd. Amurit peste cAliva ani,inainte s5. fi implinit virsta de treizeci de ani

Dar au suferit pentru Hristos nu trunrai ceidin Iza. Gheorghe Rubiq, deja aiuns ia tnatu-ritate, a devenit conducXtorui renaqterii ort*-doxe in satul Marile Raze de lAngX Muncaci.Datorit[ lui, locuitorii Nlariior Raze au putut sEse uneascS. oficiai, inc5 din 1.9CI6, dup5 lccui-torii satului trza, cu Biserica SArbd. Despre sfin-lenia vielii acestui nevcitor mirean a mdrturisitin amintirile sale insuqi SfAntul,Aiexie Carpa-tinui, amintind despre ingerii care i se arhtanlui Gheorghe Rubiq qi-i preveneau despre sr.:-sirea ortodocqilor in casa lui. Locuitorii satr"iiuis5"u sunt convingi cI el a fost otrdvit de c5.treunia{i.

Chiar qi in timpul celei mai ing5.duitoareputeri cehosiovace, in anul 7926, a fost ucis decdtre uniali preotul ortodox Ioan Popovici insatul Apqa de Sus (acum Verhnee Vodeanoedin raionul Tiacev). in anul rgg4, in Hust, in

trei rAnduri ortodocqii din Iza au fost osAndilipentru credinla lor.

Dar oare existX in lume vreun chin care sdfrAngd sfAnta credin![ in Hristos?! Aceqticreqtini, mucenici qi rnucenice, au devenit marisfinli in fata iui l)umnezeu.

Printre copiii din Iza, acest sat eroic, care aunit cerul cu p5mAntul, a crescut Sff,.ntul IoanCodrea, viitorul mare ascet, indurind, im-preun5 cu toli cei r'f,rstnici, necazurile qi sufe-rinlele pentru credin!5. El s-a n5scut cAndsatul a revenit la Ortodoxie qi, cu fiecare an devialX, prigonirile au devenit tot mai aprige. Dela naqterea sa qi pAn[ aproape de vArsta deqaisprezece ani, care a coincis cu sfffrqitulPrimului R.[zboi Mcndial, el a fost martoru]neintreruptei prigoniri a credinlei creqtine,fiecare zi aduc6.nd noi qi noi suferinle. Iubireapentru Hristos cregtea in inima copilului cufiecare an tct mai mult qi mai muit" El trdiadoar cu credinla in Dumnezeu, cu ea respiraqi ea il lumina.

in anul tgt4, in casa familiei Codrea seascundea de autorit5li un p[rinte ortodox,ieromonahulAmfilohie Kemin din Iza (t tg44),care prirnise tunderea in monahism in Rusia.El rnai ar.ea, inc5, posibilitatea de a circuladestul de liber prin linut. Putea s[ vinl qi in

(H 14 H) 1s H)-

L-

satul natal, pentru scurt timp, ca s[-qi rezolvetreburile. Din cauza sindt[1ii sale qubrede,plrintele Amfilohie nu putea s[ lupte pe frontqi lucra ca veterinar in oraqul SighetuMarma{iei. in timpul concediului c1e Criciun,a venit in satul natal Iza. Pentru c[, in aceaperioadd, sivArqea in tainX slujbele ortodoxe, i-ifost intemnilat pentru muili ani Ei a stat ?ninchisoare pAn[ aproape de sfArgitul Primu]uiRdzboi Mondial. inainte de aceasta, prer.f,zAndmersui lucrurilor, rn[rturisitorul s-a ascunspentru o vreme in fAn[ria familiei Codre;t.Acolo sdvArEea sfintele slujbe in tain[.

Ioan Codrea, care avea cam doisprezece arripe atunci, ii aducea de mAncare impreuna cuunul din fralii s5i mai mari, pe nume Vasile.

P[rintele Amfi]ohie era foarte sldbit dincauza infrindrii qi a multor suferinle, dar strA-lucea, in intregime, de har. Datoritd acestui har,marea sa cruce de aur, pe care o purta la piept,rlspAndea lumind. Copiii priveau intotcleaunacrucea cu respiralia tliat[. Li se pdrea cel maifrumos lucru care poate exista pe pdmint. Erarenumita cruce pe care Jarul-rnucenic Nicolaeal Il-lea o trimisese in dar, din Rusia, prinpXrintele Amfilohie, SfAntului Alexie Carpa-tinul, pentru mdrturisirea qi curajul lui.

Sfdntul Alexie Kabaliuk Carpatinul (t rg+Z)a fost primul ieromonah ortodox in acest {inutqi, auzind c[ fra{ii s5i intru credin{[ sunt jude-ca{i pentru a doua oard in Sighetu Marmatiei, amers de bunf,voie acoio qi s-a predat in mdiniiecdldilor, vrAnd sX p5timeasc[ pentru dreaptacredinlX. El a primit sentin{a cea mai aspr5 - afost considerat principal .,trld5tor de stat",tridare ce consta in mlrturisirea Ortodoxiei.Pentru aceasth nevoinli rnucetriceascd, sfintul{ar i-a trimis din Rusia o cruce din aur curat,care a fost adusd de plrintele Amfilohie Ei incldoi inso{itori. intrucAt dintre toli trei numaiieromonahul Arnfilohie mai rdm[sese inc5.liber in {inutul natal, a trebuit ca el sd plstrezeaceastd cruce stAnti.

Ioan qi Vasile ardeau de dorin[a s[ sirutecrucea, insI nu indrdzneau. Odat[, s-auincumetat s[-i spun[ pdrintelui Amfilohiedespre dorin{a lor. Atunci, p[rintele le-a spusci aceastd cruce este neobiqnuiti - de aceea,cel care o s[rut5 trebuie sd devin[ neap[ratmonah. Fratii n-au dormit o noapte intreagd qiin sufletele lor de copii s-a aprins dorul de a-qiinchina toat[ viala lor ]ui Dumnezeu. Dimi-nea{a, amAndoi fralii i-au spus p5rinteluiAmfilohie despre hotlrArea lor qi amdndoi s-auinchinat minunatei cruci. Astfei, ei au ficut

/ t t 1 A 9 I\ /n . l / (H 17 H)

alegerea vielii lor qi - mai intAi unul, apoi qi aidoilea - au devenit monahi.

imediat dupl sfArqitul prirnului R5zboiMondial, in lza au inceput sd se interneiezeobgti monahale qi mindstiri, qi in felul acesta.in decurs de aproape zece ani, numai in acerstsat au fost intemeiate qi populate ciricimdndstiri gi schituri. (Una dintre acestelr -Mindstirea Gorodilov a prea Sfintei T'reimi -va fi rnai tArziu reconstruitl, infrumusetat:i $iproslSr'itd de SfAntul lov.)

Dupf, aceasta, pentru prima datd in istrlri;rBisericii, nu un oraq principal, ci un sat, Iz;i. najuns ceutrul noii, imensei eparhii a Biselii:iiOrtodoxe S6.rbe. Primul episcop al act,r,ieineobiqnuite eparhii a patriarhiei sirbe a f.cst,desemnat SfAntul Dosoftei Vasici, care nraitArziu a primit moarte muceniceascd.

StAntul Dosoftei Vasici s-a nS.scut in Beigr.arJ,pe 5 decernbrie t887. in perioada seminaluiLria depus voturile monahale, iar apoi a ibsthirotonit ierodiacon. DupI seminarul teologir.in anul 7904, a absolvit cursurile Acadenrir:iTeologice din I(iev, cu titiul de magistru inteologie. Mai apoi a studiat teologia qi filoso{iapentru doi ani in Berlin, iar apoi a studiatfilosofie experimentald in Leipzig. A predat la

seminarul SfAntul Sava din Belgrad in r9o7.Doi ani mai tArziu, qi-a continuat studiile laSorbona, in Paris. La sfArgitul anului 1910, aplecat ia Geneva, unde a r[mas pAnd la sfArqitulr[zboiului balcanic. in luna mai a anului lg13,StAntul Sinod al Bisericii SArbe l-a ales episcop.Pe z5 mai t9r3, a fost hirotonit episcop de Niq.La inceputul Primului R[zboi Mondiai el a fostinchis, clar in anul r9r8 s-a intors la episcopiasa. El a fost ales vicepregedinte al Sinodului.$i-a petrecut trei ani fdcAnd lucrare misionar[in Cehoslovacia. Din anul 1931, a fost alesprimul ierarh al recent infiintatei mitropolii deZagreb. Acolo a ctitorit Mdn[stirea SfinteiParascheva. El administra qi episcopia deGorni KarlovA! - Banja Luka qi l-a ajutat peepiscopul Nliron de Pakrac. in tirnpul ultirneiperioade din r.ia{a patriarhului sirb Varnava,care era bolnar', s-a ingrijit de administrareatsisericii SArbe. Dupd moartea patriarhuluiVarnava qi pAn[ la aiegerea noului patriarh, inanul r.938, a p5storit Arhiepiscopia de BelgradKarlovAl.

Dup[ inceperea ce]ui de-al Doilea RdzboiMondial, pe z mai 1941, Mitropolitul DosofteiVasici a fost arestat gi inchis de poliiia dinZagreb in inchisoarea de pe strada Petrinijska.

-(H 18 H)-- (H 1e H)

Iriind tbarle bolnav, a tost rnutat la un spital,dar acolo a fost torturat qi batjocorit. La torturiau participat atfft cei din polilia ustaq[, precumEi rnembri ai cinului monahal catolic. Consululbelgian Arnold Robert, vlzdnd urmeletorturilor, a spus: ,,Doamne, ceea ce fac acegtir-rameni este sllb[ticie." Chiar qi seful politieiustaqe a spus ci ,,mitropolitul a fbst torturatatAt de atroce, incit a fost fbarte dificil sd fiedus la trenul de Belgrad." Dupir ce a fosttransportat, in stare de inconqtientd, laBelgrad, l-au dus la Mdnistirea de maiciIntrarea Maicii Domnuiui in Bisericd. undeobqtea l-a ingrijit pind la rnoartea sa, cauzatlde r5ni, in r3 ianuarie rg4;.A fost inmor-mintat in cirnitirul nrindstirii. in anul 1998,SfAntul Sinod al tsisericii Ortodoxe Sf,rbe l-acanonizat ca mdrturisitor.

Jertfa mullimii de mucenici din N{aramureqa rodit. in Carpali au trlit mai mulli stareli cuviald sfint5, curn a fost Stareful ArtemiePolovka din satul Veleatin, in ultimii ani aivie{ii sale duhovnic al Mlnlstirii de nraiciinlllarea Domnului, de lAngl satul Ciumuleqti,nu depafie de locul unde s-a nevoit SfAntui Iov.Aduceau pe unii indrlci{i chiar din Moscovapentru a fi tlmdduiti de Stare{ul Artemie si el,

cu rug[ciunile lui, izgonea duhurile necurate,iar dup5. moartea sa le-a ajutat pe maici s[ setlmlduiascd de diferite boli...

Cu toate cd Ortodoxia a ciqtigat biruinta inMaramurequl din dreapta Tisei prin sAngemucenicesc, desi s-a n[scttt in satul lza, sat cuo mullime de mln[stiri, drumul Sfdntului Iovspre monahism, inceput cu binecuvAntareaacelei minunate cruci care fusese trimisdSfAntuiui Alexie Carpatinui, a fost foarte lungqi plin de incerclri. Aceasta a fbst o perioadllung5 qi plind de evenirnente atAt in via[asfAntului, cAt qi in viala frafilor sli intruF{ristos.

(H 20 H)_ (H 21 H)

Copilhria in vremea prigonirilor

Satul Iza este situat nu departe de oraqulHust, pe malul rAului Rica, rAu care se vars5,c61iva kilometri mai la sud, in marele afluent alDunirii, Tisa. DupX unirea cu Rica, Tisa curgein defiieu ingrldit5 din dou6 p5r{i de un lan! demunli, care se numesc,,porlile oraqului Hust".Aceste por{i nefdcute de mAnS omeneasc5imprejmuiesc dinspre sud t[rdmul muntos alTisei de sus qi al afluen{ilor ei, inconjurat dintoate p5r{ile de munli este iegendarulMaramureq, strlvechea cetate a Ortodoxiei.Sud-estul acestui minunat linut {douX cincimi)aparline R.omAniei.

Aici, mai rnult decAt in aite locuri, Ortodoxiaa rezistat in hipta cu unialia, luindu-qi puterilede la muilimea de mln5stiri din regiune. Aici,?n munlii de nepXtruns, s-a ascuns ultimulepiscop ortcdox, Dosoftei, care a fost chinuit deprigonitori in cetatea oraqului Hust. in acestelocuri este aqezat oraqui Sighetu Marmaliei,aflat acum pe teritoriul Rominiei, oraq in careau fost condarnnali de doui ori pentru credin{alor creqtinii ortodocqi, indurAnd ani de temniteqi torturi de nedescris. Aici, pe acoperiqurilecaselor qi ale fdnt6nilor sunt ridicate cruci;

_(H 22 H)_ (H 23 K)-

cruci m[rele stau qi in fata caselor, iar dupifiecare dou[zeci-treizeci de kiiometri, intAl-neqti cAte o m[nflstire ortodox5. Sunt sate careau cAte cinci biserici orlodoxe parohiale, satecare au d[ruit, in secoiul XX, sute de f'e!ebisericeqti, cum a fost, de exempiu, satulCop[ceni, situat nu departe de legendaralza.

SfAntul Iov s-a niscut pe 18 mai r9oz. Labotez a primit nttmele de Ioan, in cinsteainaintemerg5.torului Domnului qi Botez[to-rului Ioan, plrinteie cXlug5rilor. Prin aceasta,parc[ s-ar fi prevestit cd pe viitor ii este des-tinat s5. devind monah, gi nu un simplu monah,ci un stare!, un indrumltor duhor,nicesc pentmo mullime de nevoitori cdlug[ri.

Pe tatil slu il chema Gheorghe, iar pe mamasa, care purta in feciorie numele de familieMadiar, Ana. in familie au fost cinci frali qi treisurori. in acele vremuri, o astfel de famiiie nuera consideratX ca avAnd mul1i copii, fiindcderau multe familii cu zece qi chiar cu doispre-zece copii.

Famiiia bdtrAnului Codrea este tipic romA-neascl qi pAn[ in zilele noastre se intAlneqte inSighetu Marmaliei din sud-estul Maramu-regului. Astfel, de exemplu, numele Codrea, alfecioarei Axenia Codrea, se pomeneqte intr-undocument din veacul al XVII-lea. din care

iL

reiese clar cd acest nume aparlinea boierilorlocali , care de{ineau satul B5rbeqti, aEezatnu depar te de oraqul mai sus pomeni t .Arhimandritul Vasile Pronin cerceteazl acestclocument in lucrarea sa exceplionald inchinatdistoriei Eparhiei Nluncaci, in capitolul despreSfAntul iosif Stoica din Mararnureq.

Se intArnpla la ortodocqi ca dintr-o familiesa apar[ doi sau chiar mai mulli monahi.Aceast[ situalie este caracteristicd pentruMaramurequl din dreapta'fisei, unde adeseaintrau in monahism familii intregi. in lza, cleexemplu, adesea, aproape jumhtate dintre fraliqi surori se cdlugdreau. Aqa s-a intAmplat qi infamilia Sfintului Iov. Din cinci fra{i, trei aur5mas in lume qi doi au intrat in monahisrn.Fratele sdu Vasile a fost un nevoitor autentic,care, pentru fratele s[u rnai tAnir, Ioan, adevenit un exemplu de duhovnicie.

La t4 septembrie r92o, Vasile a intrat cafrate in prima mlndstire ortodoxd a tinutului,care la inceput a fost situatd chiar in satul lza.Sutletul obqtii monahale era chiar ieromonahulAmfi lohie Kemin, cel care p5stra cruceaddruitfl de lar SfAntului Alexie KabaliukCarpatinul.

Pe z4 iulie, in anul urm[tor, Vasile a fr:sttuns in monahism cu numele de pantel imon.

devenind unul din primii monahi ortodocqi dintinut, dup[ aproape un secol in care astfel demirturisitori ai credintei au lipsit. Pe t4 augustin acelaqi an, rg2r, SfAntul Ierarh DosofteiVasici l-a hirotonit ierodiacon - aceasta fiindprima hirotonie sdvArgitl de acest sfflnt plin dehar pe pdmAntul Carpa[ilor maramureqeni.Desigur, nu intAmpl[tor, ci prin pronie dum-nezeiasc[, p[rintele Pantelimon a fost primulcleric hirotonit de acest arhiereu, iar aceasta ainsemnat o cinste extraordinar[ pentru el.

Pe 3r iulie 1923, SfAntul N{ucenic DosofteiVasici l-a hirotonit ieromonah pe ierodiaconulPantelimon, iar acesta a inceput, cu rivn5,siujirea lui Dumnezen qi a oamenilor, d5-ruindu-se pe sine Bisericii. in acea weme, eraupulini preo{i ortodocqi. Ieromonahii slujeau inparohii zi qi noapte, pind la capltul puteriloromeneqti. in anul 1930, dupl numai r;apte ani,sdn[tatea nevoitorului s-a inrlutdlit qi a fostnevoit s[ inceteze a rnai sluji in parohie,ajungAnd duhovnic in mdnf,stirea de maiciinchinat[ Naqterii Prea Sfintei Niscltoare deDumnezeu. Tocmai lui i-a fost dat si gdseasclin munli, lAngX satul Lipcea, locul pentruaceast5 mandstire, pentru constructia clreiaEi-a dhruit toatl averea care-i mai rlmlsese.

-{H 24 R}_ (H 25 R)

Pe z august tg3g, ultimul arhiereu al BisericiiAutonome Ortodoxe din Carpa{i a patriarhieisirbe, Vlddica Vladimir Raici, l-a ridicat pepdrintele Pantelirnon la rangul de egumen. inanul 1944, dupd moartea arhimandrituluiAmfilohie, egumenul Pantelimon i-a luat locul.Dupd numai qase ani, la ro martie rg5ct, sta-reful a trecut la Domnul, dup[ ce ajunsesearhimandrit in m5n[stirea din Muncaci in-cirinatl SfAntului Nicolae; tot acolo s-a mutat,impreun5 cu o parte dintre surori, qi egurnenamdndstirii unde fusese ei duhovnic. Era unstare! frurnos, c5.runt, in schim5, cu un chipminunat qi luminos.

Plrintele Pantelimon a trlit doar 5r de ani,dar a ars ca o ficlie in neincetata slujire a iuiI)umnezeu. in toat[ r-iata lui, nicioc]ai[ nu i-arefuzat pe cei care i-au cerut ajutorul rgi mAn-gAierea. Cu toate ch al'ea sdnltatea precard.,inainte de rXzboi a construit, impreun[ cufratele s[u mai mic, Iov, Ministirea Goroclilov,sus, irl munli gi a fost duhovnicul ceiui maipopulat aqez[mAnt ortodox al linutului. Feri-citul phrinte Pantelimon a trecut la Dornnul inanii de foamete de dupd rizboi, cAnd, din cauzas5r5ciei, maicile din Mdndstirea Muncacimergeau desculle.

(H 2T H)

El a l5sat SfAntului Iov testamentul intregiisale vie{i - s[-L slujeascd pe l)umnezeu gi peoameni neintrerupt, neobosit, fSrI sI se crulepe sine. SfAntul a p[strat pentru totdeauna insuflet testamentnl acestui mare nevoitor, fratemai mare, Ei a reuqit s[-tr indeplineascd inintregime: toat[ via{a lui s-a ddruit iubiriipentrn l)umnezeu qi pentru oameni.

in sufletele locuitorilor din Maramurequldin dreapta Tisei exista de rnulli ani o randsAngerind[, o mare suferinld, care, din an innff, distrrigea vielile oameniior, destr.lmafarniliile, ii indep[rta unul de a]tul pe ceiapropia[i qi dragi. Suferinla era provocatd deplecarea de nevoie a multor oameni in liristrline, pentru a munci. Deqi in timpul st5-pAnirii cehilor poporul din Carpa{i s-a bucuratcle o mai mare libertate decAt in timpulaustro-nngarilor, preluriie crescuseri fbartemult" l-ocuri de nrunci se g[seau foarte greu qirnulti ciameni nu a\reau ce s[ mdnAnce. Viataera foarte grea.

Zecide mii de oameni din Carpafi au emigratin America qi au populat chiar qi tinuturileCanadei, punind acolo inceputul ctrltiv5riigriului pentru export. Mulli visau sI seimbog[{easci qi s5 se intoarc[ acas5, darnurnai putini au reuqit aceasta. Schimbarea

ITTI

periodic[ a conducerii in lara natall, rhz-boaiele mondiale, viafa sdracl in patrie, toateacestea erau piedici serioase. in regiuneaPreqov din Slovacia rhsiriteanX, care erapopulat[ de ruteni (nurnitd qi Rusia dinPreqov), din cauza emigrlrii, au r[mas pustiisate intregi. Locuitorii au fost despdrlili deOceanul Atlantic in doud jum[tI{i, care nu s-aumai unit niciodatl.

Aceast[ tragedie a avut loc qi in familiaSfflntului Iov: numai cei doi frali ieromonahiau r5.rnas pe p[mAntul natal. iar ceilalli -Daniil, Dimitrie r;i Mihail - s-au aflat in pri-begie de bundvoie qi niciodat[ nu au mai v[zutlocurile natale qi pe cei apropiafi. inca inainteacelui de-al Doilea Rlzboi Mondial, cei trei fraliau plecat sI lucreze in America. Totugi, pedrum, au aflat ci este mai bine sd mearg[ inCanada, aqa c[ s-au indreptat spre acea lari qis-au stabilit acolo.

Apoi, in Europa a inceput indelungatulrizboi gi frafii au rlmas rupli de cas[. MaitArziu s-a schimbat puterea in Carpali qi, cuajutorui propagandei, in comunit5{ile de emi-granli au inceput sd circule qtiri despre stdpA-nirea comunist[, stipinire frr[ de Dumnezeuqi pl ini de url pentru oameni. De aceea

_(H 28 H) (H 2e H)

asocia{ia emigranlilor a hotirAt ca din Canadas[ se intoarcl la inceput numai un reprezentantde-al lor, care avea familie qi care iqi dorea mults[ mearg[ acas5. Stabiliserd cI atunci cAnd vaaiunge acasd sd ie scrie scrisori emigranlilorrlmaqi. DacS se dovedea a fi rlu in Carpali qiera mai bine pentru ei s[ r1u se intoarc5, atuncitrebuia ca scrisorile s5. conlind niqte greqeii inprirnele cuvinte, iar dacd totul era bine, eletrebuiau trimise f5r[ greqeli.

Dupd ce s-a intors acas5, omul a trimisscrisoarea in Canada cu gregelile stabilite.Primind scrisoarea sa, fralii au oftat cu durere,gindindu-se c[ zvonurile sunt adevirate qi einu vor mai putea sd se intoarc[ acas[. Deosebitde gr:eu i-a fost lui Mihail, care iEi llsase acasiqi solia qi copiii. El locuia singur, fiindu-icredincios sotiei sale. Mul{i ani mai tArziu,aflAnd c[ ea este bolnavd, s-a hot[rit totuqi,ne{inAnd cont de nimic, sI se intoarcl acasd.Dar, fiind deja bltrAn, a murit pe nea$teptate,printre strdini. Acolo, printre str[ini, inindeplrtata Canad[, au decedat qi Daniil qiDimitrie.

in MaramureEul din dreapta Tisei au rimasnumai cei doi frali qi trei surori - Iuiina(Iuliana), Polanea (Pelaghia) qi Marica (Maria).

Viata lor a fost foarte grea qi in timpul st6-pAnirii austro-ungare, qi al celei cehoslovace, qiin primii ani ai puterii sovietice.

Capil[ria poate fi diferitd la unii copii,diferite pot fi r;i bucuriile gi durerile. Pentrulnicul loan, era o mare bucurie qi mAngAiere sdparticipe la slujbeie ortodoxe. Pe cAnd aveacam zece ani, la praznicul intArnpinir i il)omnului, in satul Iza a venit Sfintul AlexieKabaiiuk Carpatinul. Tot satul s-a adunat qi asortrit fiecare cuvAnt al rnult-agteptatuiuip[rinte ortoclox. Gamenii au fost niiqca{i atitde mult de puterea sa cluhovniceascd, incAtiandarn-rii Ei soidaiii s-au temut s5-i facd vreunrf,u nevoitomiui. in satul lza, Sfintul AlexieCarpatinul a botezat intr-o singuri zi douh sntede copii Ei a impiddgit mai mult de o rnie deoameni, iar in decursul ii dorid ziie a botezatpatru sute de creEtini din satele vecine.

Ioan Codrea a vlzut cum plingeau de bucurieoamenii care vedeau pentru prima datl oslujbS" ortodoxA, cum se luminau de har pere-chile care se cununau, cum cAntau bucuroqir:opiii botezali de SfAntul Alexie: ,,CAfi inHlistos v-a{i botezat, in Hristos v-a{i qiimbrdcat. Aliluia". Plrin{ii a"steptaserl muliiani pAnX cAnd un preot ortodox a venit sI le

(H 30 K) (H 31 H)

boteze copiii, qi acum str[luceau de bucurieimpreunl cu ei...

Deqi Ioan era pe atunci copil, acea dulcebucurie Ei acea biruinld a harului lui Dumnezeuau rdmas pentru toat[ via{a in sufletul lui. I s-apdrut atnnci cI nu este o fericire mai mare pep5mAnt decAt sd-I slujeqti lui Dumnezeu, agacum slujea acest ieromonah.

SfAntul Alexie Carpatinul a cutreierat inacea perioad[ mai multe sate, care au revenitla Or[odoxie, lepf,dAnd r[tdcirea greco-catolici.Potrivit gazetei ungureqti ,,Oz eqt" (,,Seara"), inacea perioadl numai in Maramureq s-auconvertit la Ortodoxie mai mult de paisprezecemii de oameni. Aceste cifre demonstreazd con-vingdtor cd renaEterea ortodoxd se rlspAndisefoarte mult in Rusia Subarpatici. Ca r[spuns,s-au intensificat prigoanele. .Iandarmii incer-cuiau bisericile, perchezilionau casele, con-fiscau cfuJile, icoanele, cruciulilele qi cdr{ile derug5.ciuni. Creqtinii erau impovlrali cu amenzipeste posibilit5lile ior de plati. in toate sateleau fost aduqi jandarmi, iar caseie de ruglciuneau fost inchise.

Ioan Codrea a crescut in Iza in mijloculcruntelor perseculii. in acel timp, copiii dinsatul mucenicilor erau educati intr-un rnoddeosebit: ior le erau incredintate lucrurile cele

mai de rdspundere qi mai importante. Satul seafla de mulli ani sub ocupalie; era plin dejandarmi qi soida{i care urmXreau fiecaremiqcare a celor vArstnici. De aceea, libertateade acliune o aveau numai copiii, asupra clrorasoldalii nu-qi indreptau aten{ia. Persecutorilornu le dldea prin cap cX tocmai copiii chemaucredincioqii la adunirile tainice de rug[ciune qitransmiteau din casd in casd prelioasele cir{iortodoxe, cllltoreau ia inceputul PrimuluiRhzboi Mondiai in oragul Sighet din N{aramureqla pdrintele Amfiiohie pentru ulei sfin{it, iiurm5reau pe jandarmi gi pe soldali qi iipreveneau pe cei mai in vffrstfl despre raziileprigonitorilor. ln astfel de situalii tensionate,copiii credincioqi ai lzei, indiferent de vArst[,erau serioqi qi responsabili.

Ioan a avut parte de o cinstitd indatorire,deoarece la ei in casX se ascundea p5rinteleAmfiiohie Kemin. Copilui, impreun5 cu frateletnai mare, Vasile, ii aducea de rnAncare lnfEnhrie, iar daci solda{ii sau jantlarmii apfrreauin apropierea casei, ii anun{au despre pri-mejdie qi plrintele Amfilohie se ascllndea infAn"

Totuqi, cu toate rn[surile conspirative,jandarmii au reugit sX-i ia prin surprindere peortodocgi qi sd-l aresteze pe pirintele Amfilohie

tH 33 H)

chiar in timpul unei tainice slujbe ortodoxe.Copiii s-au adAncit in rug5ciune atit de mult,incdt au uitat de sarcina lor de a-i pdzi pe adulliqi jandarmii s-au furiqat in[untru. A fost oadevirat[ tragedie. Copiii n-au putut s5-qi ierteaceasta niciodatS. Bunul qi bldndul plrinteAmfilohie, care ii iubea atAt de muit qi care eradin acelaqi sat cu ei, fiindu-le ca o rud[, a fostarestat sub ochii lor qi dus in convoi spre oraqulHust. Puteai doar s5 priveqti neputincios cum,in mijlocul mullimii cle soldati qi jandarmi,plqea smeritul qi siibitul p5.rinte, pe care, f[r6rnil5, il mAnau, iovindu-l cu armele pe spate.Copiii alergau in urma lui, pl0ngAnd...

Pe atunci, cea mai mare dorin{d pe care oaveau biielii din lza era si devinl ieromonahiqi sd aduci oamenilor bucuria qi fericireacredinlei. Acelaqi lucru qi-l dorea qi IoanCodrea.

Primele piedici in drumulspre cfllugirie

Marea renaqtere a Ortodoxiei in Maramu-reEul din dreapta Tisei avea loc sub ocrotireaBisericii Ortodoxe SArbe. Serbia pirea o ade-vdratd iari de basm, tara strhvechilor mdn5stiriortodoxe qi a b5trAnelor biserici, lara in carenici turcii, nici austriecii nu au putut distrugesfAnta ortocloxie. lara mucenicilor qi a cute-zitorilor eroi, a vl5dicilor neinfricali qi asfintilor !ari, t[rAmul in care tofi oamenii suntortodocqi qi pot merge la biserici l , netemAn-du-se de nimeni, ca si se roage printre cilugdrisi preoli ortoclocqi".. pentru ![ranii chinuili dinIza, care ani intregi, din cauza cruzilor lorconclucltori, nu au putut avea nici preot, nicibiseric[, acestea pdreau o fericire nep5mffn-teasc5., raiul pe pdm6nt.

CAt a durat Primul Rlzboi Mondial nu puteafi vorba despre o cllatorie in Serbia. f)ar,

intindeau munfii, ca niEte pere{i de piatrl. R6"ull-a dus pe cllStor prin ,,por{ile" oraqului }{ust,tot mai departe qi mai departe de casaplrinteascl" I se t[ia respira{ia la gindul plinde bucurie al intAlnirii cu lara sfinlilor qi aeroilor qi dorea s[ meargi tot inainte qi inainte,spre str[vechile locuri sfinte, spre mXn[stirilepline de har din mun{i, unde putea clevenimonah ortodox.

Dar, cum era de aEteptat,.pluta a fost opritdde grlnicerii vigilenli qi Ioan a fost nevoit s[ seintoarci acasd. Avea sufletul trist - i se ndruisecel mai mare vis al siu...

Tdn[rul nu binuia cd pAnI in Serbia suntmulte opreliqti qi c[ doar apele rAului pot curgeliber in jos peste granilele lirii, iar oamenii ntrpot face asta. Abia acum a aflat c[ in Serbia nuse putea ajunge atAt de simplu, fhrd bani qi fhrlpaqapoft.

Dar, iat l c[ in anul rgzr disp[ruserd qiRepublica Sovieticd Ungarl, qi RepublicaLemcov qi Republica Hu!uld"; romAnii isiretr lseseri armata din partea de nord aMaramureqului, aqa cI in cea mai mare partea regiunii se consolidase puterea cehoslovaci.Se terminase haosul politic qi rutenii puteauprimi oficial paqapoarte, pentru a merge pestehotare.

'-..*-

(H 3T H)

Dar, intre timp, ajuns aproape de ma-turitate, ca alli tineri evlavioqi, Ioan nu maivisa s5. ajungd in Serbia, ci in SfAntul MunteAthos, in gr[dina Preasfintei N[scltoare deDumnezeu. Nidejdea de a ajunge pe acest sfintp[mAnt inaripa inimile tinere. in NlSndstirearuseasc5 SfAntul Pantelimon din Athos, inc[din timpul Austro-Ungariei, tr[iau monahiprovenili din Rusia Subcarpatic[, cum eramonahul Varuh. in aceastd m[nIstire, in anui1908, a trecut la credinta ortodoxl Sf6.ntulAlexie Kabaliuk qi de aici a adus in Carpaliinatali copia icoanei fdcltoare de minuni aMaicii Domnului Odighitria (Povltuitoarea) cao binecuvAntare a Maicii Domnului pentrunevoin{a muceniciei cregtinilor din Carpati.

Dar pu{ini au reuqit sI ajung[ la Athos: inprimul rAnd era nevoie de o investilie consi-derabili, care nu era in puterile multora, qi, inal doilea rAnd, unii tineri inc[ nu flcuserlarmata, care era obligatorie, qi de aceea nu lis-a permis sI plece in SfAntul Munte.

Printre aceqti tineri s-a aflat qi Ioan Codrea.S-a intors acas5. cu o mare durere. A"ga cum maiinainte nu reuEise sI ajungS. in Serbia, a$a nu aputut tAnlrul iubitor de Dumnezeu nici sdajung[ in StAntui Munte. Dar, in toate acestea,era pronia dumnezeiasc[, pentru cI tocmai in

Carpalii natali trebuia sI str5luceasc5 stare{ulplin de har. Acolo i-a fost h[rizit de DumnezeusI hrineascd duhovniceqte qi sd conducl spren:flntuire o mullime de suflete omeneqti.

Ioan s-a ming6iat, ajungAnd totuqi. pepdmf,ntul grecesc qi inchinAndu-se la moaqteleSfAntului Dirnitrie, Izvorfitorul de IVIir. Maitfrrziu, chiar in Biserica StAntuhii Dimitrie, darpe pdmffntul natal, r'a sluji Domnului tot restuivielii sale qi lAngd aceastd bisericl a fost siinmormdntat.

in anii ry24-7g28 Ioan Coelrea a flcutarrnata in Cehoslol'acia, in oraqnl Mihailovifadin Slovacia de Est. ,A.r'Snd o sdndtate de fier,s-a dovedit a fi un bun soldat. A fost chiardecorat cu o medalie. Sjuiirea ?n armat5 a fostpentru el prcvidenfial5, pentru cd mai apoi atretruit sI iripte pe cAmpurile celui de-al DoiieaR5zbroi Mondial. Nici nu iqi inchipuia cAt cleirnporlanli aveau sd fie pentru el aceqti doi anide armat5. Dar, trecAnd prin qcoaia ascult5riidin armat5, gAndurile lui loan erau ja o cu totuiaitd ascultare, la altd slujire, la o altf, con-vieluire frdleascX. Tot mai mult qi mai multtindea spre m[n[stire. Ei a continnat s[ visezela Athos, intenlionAnd ca la sfArqitul stagiuiuimilitar s[ strAngl banii necesari pentrnintrarea in mdndstire. tnsd, ca s[ fac5 iost de

bani, trebuia sd aibi un serviciu destul deavantajos. Ca sd ai un astfel de serviciu, incondiiiile gomajului in mas5 qi s[r[ciei, eranevoie sI stipAneqti o profesie clutat[, av6.ndpentru aceasta studiile qi caiificarea cores-punzltoare.

Ioan Codrea a f[cut cursuri de viticultor, pecare le-a terminat cu succes qi a devenit viticul-tor calificat, cu diplom5. Pentru MaramureEuldin dreapta Tisei, unde viticultura era o ramur5clervoltat[ incl din vechime, aceastS. calificareera din cele mai necesare qi Ioan nu se temea cdar putea rimine flrd serviciu. $i aceasta s-aintnmplat din pronia lui Dumnezev - cunoq-tintele legate de creqterea viei i-au folosit foartemult cAnd a ajuns in mfn5stire. PinX atunci,insd, tAndrul muncea zi qi noapte, necheltuindaproape nimic pentru el qi strAngAnd fiecareban pentru a aduna surna necesar[ plecdrii inAthos. Dintre toate regiunile Cehoslovaciei,Maramurequl din dreapta Tisei se caracterizaprin cea mai ieftinl mAnil de lucru, de aceea,pentru a str0nge suma respectiv[ a avut nevoiede cff1iva ani. Nimeni nu putea s5-l ajute peIoan - ortodocqii erau s5raci in comparalie cuunialii gi mai ales cu catolicii.

Toli banii adunati de dreptcredincioqiisdraci, pAn[ ia ultima copeic[, se foloseau

-{H 38 K}--- (H 3e H)-

pentru constructia bisericilor ortodoxe paro_hiale qi a m[nhstirilor, deoarece Roma reuqisesd oblind de la guvernui Cehoslovaciei dreptulasupra tuturor bisericilor care fuseserd maiinainte uniate qi asupra intregii averi bise-riceqti. Ca urmare, chiar qi in acele sate undenu exista niciun greco-catolic, ortodocqii nuaveau dreptul sd foloseascd biserica k:r qi eraunevoiti s5-qi construiascd o.nouX bisericd cubanii lor qi s[ o proclame juridic ca ortodoxd,apoi s[ procure o noud avere bisericeascd, totcu mijloacele lor slabe.

ln sff,rqit, peste cAliva ani, Ioan, ajuns lamaturitate, a rners din nou in Grecia. Dar inAthos avuseser5 loc cAteva schimbiri impor-tante. in momentul loviturii de stat dinoctombrie din Rusia, num5rul monahilor ruqiin Athos se ridicase la cAteva rnii. in felulacesta, monahii slavi incepuser5 s[ ii intreaclnumeric pe rnonahii greci. Cet timp ImperiuiRus fusese puternic, cu o monarhie ortodoxdcare ocrotea Athosul, dar qi toat5 ortodoxiarnondiald, grecii erau nevoili sI suporte aceasitualie, ins[ qi atunci monahilor ruqi li seci5dea de in{eles la fiecare ocazie cI nu ei eraustdpAnii acolo gi prezen{a lor intr-un num5ratflt de rnare era nedoritf,.

{H 41 H}

Dar cele mai mari greutSli aveau si urmezemai t0rziu: peste cAliva ani, dupl PrimulRlztroi Mondial, tofi au in{eles ci Imperiul rusqi monarhia ortodox[ nu-qi vor mai reveniintr-un viitor apropiat $i, pe lAng[ aceasta,trecuse ceva timp de cAnd Grecia supusesepolitic in intregime Athosul. in aceie condilii,din Rusia Subcarpatin[ trliau in SfAntul Muntenumai cei care reugiser[ sI ajung[ acolo inprimii ani de dupd rdzboi - in anli tgzz-rgz5.Mai tArziu, grecii se strlduiau sI impiedicevenirea in.Athos a rugilor, a rutenilor (slavii dinCarpali) qi in general a tuturor slaviior,punAndu-ie tot feiul de piedici pentru a nuajunge in SfAntul Munte.

Dar egumenul Mlnlstirii ruseqti SfAntulFantelimon, arhimandritul Misail, nu puteas5-i spun5 despre toate acestea tAnirului Ioan.Ei i-a scris intr-o scrisoare cX deocamdat[ nuexista posibilitatea s[-l primeascd in mdndstiregi l-a sfdtuit sd aqtepte inci un an, iar lasfirqitul acelui an si nu vind personal inGrecia, ci sI trimitX o cerere scrisd in MunteieAthos.

intregul an, Ican s-a rugat fierbinte luiDumnezeu s[-l invredniceascd s[ ajungl pesffrntul pdrn6nt ocrotit de Maica Domnului.Dar dup[ un an arhimandritui Misail i-a scris

djn nou ci nu se poate ajunge in Athos qi i-a ciatclar de inieles c[ nici in viitorul apropiataceasta nu va fi cu putin{I.

'fotuqi, p[rintele Misail ii iubea foarte mult,ii inlelegea qi ii conip5timea pe rutenii dinCarpati. El l-a trecut la Ortodoxie pe SfAntulAlexie Kabaliuk r;i i-a d[ruit .opiu icoaneifXc[toare de minuni a Maicii I)omnului,Oclighitria. Tot el l-a qi binecuvintat pe Ioan sifacd o noud mdnistire in hlaramJrequl dindreapta Tisei qi, cu aceastl ocazie, i-a trimis opdrticici din moaqtele Sfdntului Dimitrie,In orf;torul de N{ir.

Primind scrisoarea, Ioan a plAns indelung.Sufletul shu a fost inundat qi de rnarea tristefea niruirii viselor sale cle a ajunge in SfAntulN{unte qi de srnerita bucurie a marelui clar qi abinecuvintd.rii pentru r,'iaf a mo nahal[, primit[de la insupi Sfdntul Dimitrie, IzvorAtorul deNfii:.

Aqa s-a s{Arqit tinere{ea lui. Ioan a inieles clnu este r.'oia Domnului sh p[rdseasc[ plmAntulpe care s-a nf,scut qi cd nici in munlii Serbiei,nici in Muntele Athos, ci in munfii natali ii esterAnduit de Durnnezeu si devin[ calugar.

tn mun1i, deasupra riului Rica

$i altor tineri le-a fost respins5 intrarea inSfAntul Munte Athos - unul dintre aceqtia,Vasile Oros, cons[teanul lui Ioan, a prirnit incilugirie numele de Vichentie qi a devenit ascetcunoscut. Ei qi-au cdutat un loc pentru a duceviat6 n-ronahald in cele mai apropiate impre-jurirni ale Izei, de cealalt[ parte a rAului Rica,unde se inilla un vlrf impddurit de munte.Aici i-au binecuvintat s5 se aEeze gi arhiman-dritul Misaii, qi SfAntul Alexie Carpatinui, Eiarhiereul locului, renumitul arhiereu sirbSerafim lvanovici.

Fentnt Ortodoxia din Carpa[i, acest loc a avuto importanld extraordinar de mare. Aici, iniarna cumplit[ a anilor 1912-1913, s-au ascunsde perseculii rnulti ortodocqi din Iza. Dar, avAndin vedere cd pe atunci in Maratnureq era un fi{gde -3o", mull i dintre ei n-au supravie{uit.Astfel, totul in

-jur a fcrst sfinlit de suferinlelemucenicilor qi mirturisitorilor iui Hristos.

Dar, trei tineri nevoitori - Dimitrie Sabov(in cllugdrie loan), Mihail Somoq (in cllugdrieChiric) qi Dimitrie Kemin (tuns in monahisrncu acelaqi nume) au prosi[r,'it in rnod deosebitacest loc. M[rturisitorii Dimitrie Sabov 5i

42 H)_ _(H $ H)

Mihail Somoq au fost inldnluiti unul de altul qilinuti iarna in apa rece a rAului Rica. Din cauzacursului vijelios, apa rAului nu inghela nici pecele mai teribile geruri, ci purta numai buc[fimari de ghea[d. Se pirea c[ nirnic nu i-ar fiputut salva pe curajoqii nevoitori decAt ominune, qi aceast[ minune a amt loc: de pemucenicii semiinghe{ati, ca qi odinioarl de peApostolii Pavel qi Sila, lanlurile s-au desprinspe neaqteptate, infricogAndu-i chiar Si penemiloqii jandarmi austro-ungari.

In acest rAu le chinuiau, iarna, qi pe fecioa-rele care doreau s[ se fac[ monahii. RAzAnd decredinta lor curat5, cXllii le propuneau: ,,Cinecrede in Hristos, sd sarl in ap5!" $i fecioarelesdreau in apa involburatd qi plind de buc5li deghea![, tinindu-se una de alta ca si nu le iatorentul qi stlteau in ap[ ore intregi, rugAn-du-se lui Dumnezeu.

Aa a fost sfinlit5 prin nevoin{ele viitorilormonahi qi monahii, schingiuili pentru Hristos,involburata apI a rAului Rica, impreuni cumunlii impldurili de deasupra ei.

In aceqti munli se aflau multe peqteri, qiintr-una dintre ele, tinerii mucenici se nevoiauqi se rugau indelung. Odatd, in toiul perse-culiilor, in timp ce Mihail Somoq se ruga aici,i-a aplrut Mintuitorul Hristos Ei i-a descoperit

_(H 44 H) (H 45 H)-

ci, peste cAliva ani, perseculiile se vor sfArqi,Ortodoxia va fi recunoscut[ qi aproape pefiecare vArf de munte al Maramureqului va firidicatd cdte o rn5n[stire ortodox[' Aceastddezvlluire. f[cut[ in timpul persecutiilor cep[reau veEnice, a fost o mare mAng6iere pentruortodocqi.

$i iatX c5, in anul r93o, a sosit. vremeaimplinirii proorociei qi in minunalii munliimp[durili, deasupra rAului Rica, Dumnezeu aranduit si se facl o mlnistire de monahi, carepentru totdeauna va rlmAne legatl de numeieSfAntului Iov Codrea.

Primii ani in ministire

Anul r93o a fost hotlrAtor pentru familiacelor doi frali. Din cavzaneputinfei, fratele maimare al lui Ioan, ieromonahul pantelimot, &incetat sd rnai slujeascl in parohia satului qi s-amutat in Mdndstirea de maici NaEterea preaSfintei Ndscdtoare de Dumnezeu din apro-pierea satului Lipcea. Tot in acest an a muritqiGheorghe, tatll familiei, mama nevoitorilorr[mAnAnd vdduv5. Acum nimic n-o mai lega der.ia{a lumeasch qi a plecat la m5nlstirea undesluiea fiul sXu Pantelimon. Ana a primit inmonahism numele c1e iulita. N{dnistiiea era defecioare, dar, pentru ea, ca mamd a respectahlluiieromonah, s-a ficut o exceplie. Toatd via{a ei atriit in evlavie qi acum Domnui o rlsplhtise dinplin, invrecinicind-o a fi r,.ie{uitoare a celei maipopulate rnln5stiri din regiune din secolul XX.Ioan, ingropAndu-qi tatal qi conducdndu-qiillama la mdnistire, se eliberase de toate legl-turile lurneqti qi, cu multl rAl'nd, impreund cualli tineri evlavioqi, a inceput s[ lucreze la inte-meierea mdn5stirii.

Pentru a-i susline in triirea mdndstireascl, aurcat in munli ca sd construiascd o noul mX-nlstire de cilugiri qi ieromonahul pantelimonCodrea. Minlstirea de maici din Lipcea se afla

-(H 46 H )_-- (H 47 H)

ia mai pulin de zece kilometri de aceasta, aqa cdel putea sd slujeascd qi acolo ca duhor.rric qi, inacelaqi timp, s-o viziteze qi pe bltrAna sa mame.gi mai aproape se afla M5.n[stirea SfAntuluiNicolae, al c[rei schit devenise rnlnXstirea nottinfiinlat5.. La aceastd m5nlstire a fost inscrisieromonahul Pantelimon.

Arnbii frali au donat in vistieria mln[stiriiqase mii de coroane ceheqti. (inainte de aceasta,ieromonahul Pantelimon a investit aproapetoatd arrerea sa in construc{ia m5n5.stirii demaici din Lipcea.) Ioan a contribuit cu aceasumd pe care o adunase pentru Muntele Athos.

Vasile Oros, viitorul arhimandrit Vichentie,care era un pic mai ar,rrt, a investit opt mii decoroane. $i mai instlrit era Dimitrie Kemin, darel a putut sd contribuie doar cu patru mii,deoarece el dlduse deja tot pXmintul s[umoqtenit mlnlstirii din Iza cu hramul SfAntulNicolae - prima mln[stire interneiatl in epocamarii renaqteri ortodoxe din regiune. Pe baniituturor fralilor au fost cump[rate rz hectare depim6ntin munti.

Astfei, fra{ii^au procedat dup[ pilda evan-ghelic5 despre Implrllia Cerurilor, asemeneaomului care a glsit in tarinl o comoarl qi qi-avAndut toatd averea sa ca s[ cumpere aceastdtarin[...

Lawa a fost inchinatl Prea Sfintei Treirni.Aceastd sfAntS. afierosire trebuia sX uneasc5 aicisufletele alese de Dumnezeu intr-o unicd iubirepentru El, intr-o stAntI unitate de gAndire.

Prima sfin{enie adusfi in law5 a fost pdrtieicadin moaqtele Marelui Mucenic Dimitrie,Izvor6torul de Mir, trimisl din Athos lui Ioan decdtre arhimandr:itul Misail.

Locul noului aqez5mAnt era numit 'Xdacovi1a",adich ,,vdrf',,,cregtet", in sensul de cel mai inaltloc, gi a fost de la inceputuri rAnduit de c[treInsuqi Dumnezeu pentru binepl5cuta vieluiremonahiceasc5. lncX inainte de intemeiereaschitului, oamenii evlavioqi s-au inwednicit siaud[ aici cAntare de ingeri.

Interesant este cd tot aqa - Macove! - senumea qi muntele impldurit unde s-a nevoitSfAntul Serghie de Radonej. Pe acel munte seafla de multe veacuri l-avra SfAntului Serghie,care era inchinati tot Sfintei Treimi. Identices-au dovedit a fi nu numai denumiriie rnunlilorpe care sunt intemeiate aceste dou[ m[nistiriale Sfintei Treimi, nu numai hramuriie lor, ci gidestinele acestor doud aqezirninte. Ca qi LawaSfAnta Treime a Sfnntuiui Serghie, M[ndstireaGorodilov a format viitori staredi qi a devenitcentrul renaqterii monahismului carpatin dupiepoca prigoanelor comuniste.

Schitul ridicat de tinerii ruteni in cinsteaPreasfintei Treimi se inal1i deasupra satuluiGorodilnv, de la care aqezlmflntul qi-a luat qidenumirea de Gorodilov. Noua mS.nlstire nuputea fi construitl mai jos, lAngi peqtera mai suspomenit[, unde s-au ner,'oit cei trei tinei, pentruc5 muntele era prea abrupt pentru a fi inte-meiat[ o construc{ie. De aceea, locul pentruconstruirea m[n[stirii a fost ales mai sus, undepanta muntilor era mai domoald.-

ln general, schitul a fost populat cu oarnenivenili din Iza - cu izeni. Aici puteau trili doarastfel cle oameni, cu o aleasfl triire duhov-niceascS, fiindci in apropiere nu erau case delocuit, nici chiar ap5, care trebuia adusfi de la ojumdtate de kilometru, coborAudu-se mult iavaie pe serpentine, apoi urcAnd cu ea. Ile jurimprejur era numai p5dure deas[, de aceea totultrebuia fdcut cu propriile mdini. DephrtareaaqezdmAntului de alte iocuinle gi dnrmul ane-voios spre culmea rnuntelui transformau acestegreut[li intr-o cruce grea, dar pe care obqtearndn5stirii o purta cu bucurie. Pe culmea mun-telui nu erau niciun fei de materiaie de con-struc{ii, de aceea qi pietrele qi nisipul le c5rau ti.ejos, consurnAnd muit timp qi energie. Spremdnlstire nu erau nici dnrmuribune. Oamenii,vfizAnd munca plin[ de sacrificiu a vietuitorilorrndnS"stirii, ii ajutau cu ce puteau.

{H 4e Hi- _{H 4s H i--

InsS rutenii ortodocqi nu se temeau de niciunf'el de muncd. Ei au sut'erit mulli ani de per_seculii amare pentru credinta lor si nimic nu_iinfricoqa ?n drumul lor spre DumnLzeu. pentruei, era o fericire si construiasc[ o noud m5n5s_tire. Acest spirit eroic al tinerilor nevoitori.intemeietori ai schitului, se sirnte in acest locsfAnt plin de rugdciune qi cle suferint5 r:AnX ?nzilele noastre.

pirintele Amfilohie (care mai dernuit le dddusespre sdrutare celor doi frati minunata cruce alegimAntului vielii lor, cruce care apar{ineaPreacuviosului Alexie.).

Plrintele Amfiiohie a dus pAn[ la cap6t acti-vitXtile de recunoaqtere qi inregistrare a nouluiaqezflmAnt, atAt de cdtre conducerea bise-riceasc[, cdt qi de cea civilS; astfel, aici au fostposibile tunderile in monahism. Ei a infiin{atprimele obqti monahale din linut, avAnd untalent deosebit de a construi qi apoi de aorganiza viala in noile aqezflrninte. Subconducerea lui, viala monahalX in schitul dinmunli a inceput si infloreasci qi vestea despretinerii nevoitori Ei mdn[stirea lor minunatd s-ardspAndit in toat[ Rusia SubcarpaticX.

Ioan Codrea, frate de ministire al agezX-mAntului Gorodilov, se deoseb'ea de ceiialli prininsuflefire qi simplitate. Era biAnd qi muncitor,d&nd exemplu ceiorlal{i ?n toate. I-au fost demare foios deprinderile saie gospodireqti,indeosebi profesia sa de viticultor. Monahii, inciuda greutf,liior, au inmuliit albinele qi ani-rnalele domestice, qi-au frcut gr5dind qi au slditpomi fructiferi. Aceasta a fost o adevirat[minune a lui Dumnezeu in acea zon[ din munti,unde lucrul pXmAntului impiica o mul{ime deriscuri.

, . Chiarin primul an de existenqE a schitului, cu

binecuvAntarea episcopului Serafrm Ivanovici,c5iugirii au construit o trisericuld in cinsteaSfintei Treimi qi un grup de locuinle, in felulacesta punAndu-se bazele aqezlmAntului mo_nahal.

in anul rg3r. in Carpali a venit un nou epis_cop sArb Darnaschin, care pAnX atuncigcupase firnclia de secretar ai episcopului losiff,vier,'ici. incX de atunci, el reuEise foarte multepentru intdrirea Bisericii Ortodoxe din RusiaSutrcarpatic5, iar acurn, odatfi cu venirea lui caarhiereu, a inceput o adevlrati epoci a tnfloririiBisericii din Carpali"

-

Vlidica Damaschin i] elibereazd pe Freacu_viosul Aiexie din ascultarea de Jgurnen alschitului, deoarece era prea ocupat cu parohiadin oraqul Hust, principalul oraq al Maramure_qului, qi il numeqte in aceastX funclie pe--(H 50 H)_ tH b1 H)

Astf'ei, sub in{eleapta conducere duhovni_ceasc5, creqteau in Dumnezeu tinerii cdluglri qi,cu fiecare nevoinld, creqtea tot rnai mult qi maimult sufletui ales al r,'iitorului mare stare!.CurAnd, el a fost tuns in monahism, primindnumele cle lov. in sfhrgit, se implinise vechea sadorin!5 arzitoare!

SfAntul lov, care din tinere{e iubea siujbelebisericeqti, a fost numit canonarh (respons4bilcu tipicul). in fiecare zi, solemnele slujbe bise-riceqti ale monahilor ii purtau sufletul in rai.Totui era atAt de minunat, incAt nici nu blnuiacd in curAnd va incepe o curnplitd perioadi avielii iui, c6nd va fi rupt pentru rnulli ani deaceastl slujire cereasci., iar credin{a Si viata iivor fi supuse unor nenumarate incercdri...

SfAntul a fost cllugdrit de cdtre StAntul AlexieCarpatinul. ingerescul chip cu nurnele de IovMultp5timitorul l-a dobAndit abia dupl ce inRusia suferind[ s-a sfArqit cel mai shngeroscincinal sovietic (tggz-tggfl, recunoscut caperioada frrX de Dumnezeu care a llsat in urmaei ruinele a nenum[rate biserici qi mdndstiriqi morminte f[ri nume ale mullimilor demucenici. SfAntuiui Iov i-a fost dat si cunoascidin plin povara acestor cumplite prigoane.

Marile incerclri

in anul 1939, in Carpali au venit la puterehorthygtii. SfAntul Iov nu a wut s[ recunoasclaceastS. conducere, carc era wijmaq[ Ortodoxieigi ameninta s[ mobilizeze pe toli monahiiortodocqi in armata sa pentru a lupta impotrivaRusiei. TraversAnd cei mai mare munte dinCarpali, nevoitorul rutean, impreunl cu allifrali ortodocqi, a fugit in Rusia, n5diiduind laajulorul fraliior sii slavi.

Ins5, au ajuns in... Uniunea Sovietic5, directin neinduritoarea bandi rulantd a mor[ii. Aici,stXpAnirea fhri de Dumnezeu Ei plin[ de ur[pentru oameni i*a condamnat pe loc pe cei careevadaserl din ghearele horthyqtilor la ani greide inchisoare qi munci silnic5, acuzdndu-i nein-temeiat de spionaj. Astfel, s-a deschis o noudpagin[ dramaticd in istoria rutenilor ortodocqi.

Despre aceast[ nemaiintAlniti tragedie amultp[timitorului siu popor qi despre grelelesale incerciri, Sfdntul Iov iqi amintea cu multXdurere. Amarele sale povestiri au fost tran-scrise cu grijd de cltre fiii sIi duhovniceqti.ta mirturia lor scrisi apel5m qi noi.

Iat[ cAt de plastic qi amdnunlit, cu cuvintelepirintelui, red[ evenimentele dramatice aleacelor ani Nina Soboleva:

(H sz H)- iH 53 H)----

,,Deja se fdcuse debarcarea trupelor inrnunli. Au c[zut uneori qi bornbe, dar tabereleinamice inc[ nu se intAlniserd aici. Dar,deodat5, s-a auzit scrAqnetul de qenile al ma-qinilor blindate, iar oamenii au tresirit, s-atrmiqcat din loc qi s-au indreptat spre rdsdrit. Nucredeam cd qi spa{iile rdsdritene vor fi inrobite,nu voiam sd cred c[ qi acolo exista tiranie. S-aupornit oamenii cu cirulele, impreun5 cunevestele qi copiii, ducAnd boccelele in spate qitrlgAnd dupl ei animalele lbgate cu funii. Seridica praful de pe drum. ScAriAitul telegilor,glasurile qi tipetele celor vArstnici gi piAnsetulcopiilor se uneau intr-nn wiet comun gi vuietulace:qta se deplasa spre r[sirit.

In fa{5 duceau icoana l4Antuitoruiui, ar[-tAnd prin aceasta cX merg neinarma{i, subprotecfia celor de o credint[ cu ei... Arhiman-dritul Iov inlelegea cd nici la apus, nici larasdrit nu vor glsi inlelegere. insf, oameniitraversau defileul nu cu sutele, sau cu miile, cicu zecile de mii, pentru a ajunge la fralii lor dinUcraina. A plecat qi ei cu norodul, nu putea sIrdrnAnd... Oamenii ftigeau de foc, neqtiind ce-iaqteaptd inainte. Hitler a declarat c[ Germaniaa trimis prin Carpati, spre rugi, patruzeci de miide diversioniEti gi spioni, care se vor infiltra ininteriorul {5rii, preg[tind drumul,,glorioasei"armate germane.

-(H 54 H)_ (H 55 H)-

Iar Stalin a dat dovadl de vigilenli. I-ainghesuit pe fugari in maqini qi vagoane qi i-atrimis in Siberia. Arhimandritul Iov s-apomenit in lag[rul din Vorkuta..."

Scriitorul Valeriu Lealin a descris qi elmdrturiile copleEitoare ale pIrintelui Iovdespre emigrarea nereuqit[:

,,M-am gflndit sil fug in Rusia la fratiinoqtri ruqi, ortodocqi. N{-am imbr5.cat simplu.Am luat o traistd de pAnz[, am pus in eaEvanghelia, pAine, sare qi o can[. M-am in-cdltat cu cizmele, mi-atn luat la revedere de laegurnen qi de la frati qi am plecat in noapte. Oparte din drum am mers pe jos, o parte cumijloace de transpoft (...). Domnul m-a p[zit.in sfArqit, am ajuns la granila cu RusiaSor.ietic[. Era anul 1939, m-am rugat fierbintegi am trecut granila cu URSS-ul. M-am lovitdirect de un grup de griniceri. A slrit la mineun cfline ciobinesc qi eu l-am respins cri b51ul'Arn auzit cum qi-au pregdtit armele si tragi qiau strigat: . Eu m-am agezat, iar eiau alungat cAinele. M-au controlat. Eu le spu-neam cX plAng de bucurie: Am sS.rutat plmAntul. Ei ticeau, cuniqte fele ca de piatr[. Apoi, cel mai mare in

grad a zis:

La post m-au declarat imediat spion al uneiagen{ii strline Ei m-au trimis in oraq, la inchi-soarea NKVD. Acolo am intrat ,,in conveier" (pebandi rulantd). Acesta e un interogatoriucontinuu. Anchetatorii se schimbau, dar eurdmAneam in acelaqi loc. gapte zile qi qapte nop{itlri somn qi ftrd rnAncare, chiar gi fdrl a miintoarce in camer5. Nu m[ ]dsau sd md aqgz, mibXteau foarte cmnt. Eram intr-o stare desemidelir. Mi-arn pierdut cunoqtin{a gi am cizutpe podea. M-au udat cu apl rece qi mi-au dat sImiros {ipirig (cloruri de amoniu). irni cereau s[recunosc cf, sunt spionul unei oarecare i[ri.Gura mi se uscase, buzele mi se stlrAmaserd,iimba era ca o rizitoare qi ii repetam celui ce m[interoga: Anchetatorul a rdsuflat si mi-a nuspistolul in fa!5: si m_a lor,,itcu patul arnrei peste cap."

Date importante despre judecata gi condam_narea StAntului Iov au fost puse la dispozilie deIurii Danile{, care a cercetat arhiveie NKVDdespre acesta:

- l V { ^ U \r A A , - (H sz H)--

,,..intrebare: Spuneli-ne, care au fost cauzelecare v-au determinat sd treceli ilegal graniladin Ungaria in URSS?

Rlspuns: HotirArea de a trece ilegal graniladin Ungaria in URSS a avut urmdtoareiemotive: in primul rAnd, eram forlat s[ m[inrolez in armata ungar[, din care nu voiam s[fac pa$e, pentru c[ acolo iqi blteau joc deucraineni qi, in general, nu voiam si luptimpotriva altor popoare... in al doilea rind,via{a in Ungaria a devenit foarte grea. inaceastd lari e sdrlcie, foame qi gomaj.>

Astfel, pirintele Iov a decis si treacd fron-tiera cu URSS, pentru a se saiva de mobilizareageneral[. impreun[ cu el au rnai fost IurieFerenli, locuitor al satului Korolova, regiuneaSevliuqsc (acum raionul Vinogradov), IoanGrigoriak qi ieromonahul Ilarion RAbari,locuitori ai satului Dubov, regiunea Tiacev{acum raionul Tiacev).

Locul pentru a trece frontiera a fost alesling[ Nfuntele Negru, pe Rahovgcina (acumraionul Rahovsk). Pe 6 octombrie r94o, la ora9 diminea{a, ei au ajuns pe teritoriul URSS.Dar, in urm[toarea zi, grupul a fost relinut insatul Rafailov de cf,tre grdniceri. Un coia-borator al NKVD, Polovnikov, l-a perche-zilionat pe pdrintele Iov, dar asupra acestuia

nu s-a aflat niciun obiect incrirninator, qi s-a in-tocmit protocolul re{inerii fugarului. intr-unulclin certificate se menliona faptul cI delinutulI. Codrea a ar.'ut un compoftament adecvat.

Pe 7 octombrie t94o aiutorul qefului sta-tului-major, Sosisokov, i-a luat pr:imul intero-gatoriu de{inutului Codrea, care a spus data Eilocul naqterii sale. nalionalitatea, ocupatia,pror.enienla socialS, studiile etc. De asemenea,el a indicat locul exact al tecerii rudelor gicunoscu{ilor sai pe teritoriul URSS.

Pe rr octombrie rg4o, in oraqul Nadvorn,regiunea Stanisiavsk, aiutorul principal alqefului sec{iei 5 a NIO/D URSS qi deta;amen-tului 95 de griniceri, \riasov, in baza stuciieriiclosaruhri lui loan Gheorghevici Codrea, a luathotdrdrea de a-l aresta, sub acuzalia BoUKURSS (pentru trecerea ilegala a frontierei). inaceeagi zi, acvzatorui penal Kondrici a efectuatinterogatoriul delinutului. plrintelui Iov i-afost adresatd doar o intrebare:

Eu m-am intors inapoi in Ungaria. Mai mult,nu am fost in nicio {ar[.

intrebare: in ce ldri locuiesc rudele dum-neavoastr[?

Rdspuns: Rudele mele trdiesc in urmd_toarele {iri: in Grecia locuiesc doi veriqoii _Madiar Mercurie Iosifovici gi Madiar MacarieMateevici, care se afld intr-o mlndstire dinSfAntul Munte, lingd oraqul Tesalonic. inAmerica locuieqte fratele meu l)imitrie, cirelucreaz[ ca muncitor ia fabricl. Unde anumelocuieqte, eu nu qtiu, pentru cd nu mai am rrestide la el. in Canada locuiegte fratele meu Mihail,Iucreazi ca muncitor la o fabricl din Toronto...

intrebare: Ai avut leglturi cu janciarmeriaungar5?

Rdspuns: Nu, nu am armt nicio legltur[ cu.jandarmeria ungar5.,

Fragmentele de mai sus din dosarul plrin_telui demonstreazl cd anchetatorul a dorit sIdescopere legdturile acuzatului cu securitateadugmani qi s5-i aduc[ acuza{ia de spionai.

Pe z4 octombrie 7g4o a fost semn*t unprotocol, in care se men{iona cX urmdrirea incazul Codrea trebuie incheiatd, deoarece existdsuficiente date qi trebuie transmise cdtreCurtea de judecati. in document se mentiona

, \ ( , r. - ! ;

u u x ll t t ) ' i \ / _(H 61 H)

c[ pirintele a ]uat cunoqtintd de cele scrise qinu a avut nimic de obiectat.

Pe z6 octombrie 1940 a fost semnat uncontrol medical, in urma clruia s-a stabilit clI. G. Codrea este sdnltos qi poate fi folosit larnunca fizicil. Pe 7 decembrie, dosarul a fosttrimis cdtre adunarea speciald a NKVD URSS.

Urmltorul document din dosarul pirinteluidateaz[ din t6 octombrie r94r. In el se spunecI delinutui Codrea este evacuat qi se afl5 ininchisoarea nr. l din Riazan. La sfArqitul docu-mentului se menlioneazh cra docutnentul a fostintocmit in oraqul Sverdlovsk. Din documentreiese cd odat5 cu inceputul celui de-al DoileaR[zboi Mondial, ttrmdrirea dosaru]ui plrin-telui Iov a fost amAnat[, in timp ce plrinteieera in continuare inchis. Reuniunea specialdNKVD a aurt loc pe 16 decernbrie r94r.

Iat[ un extras din protocolul judecS.iii:

alr mai remas in via{I din cei patru_zeci-cincizeci de mii de ruteni,

"spioni qidiversioniqti>? Nimeni nu va mai putea ris_punde r,'reodatd la aceasth intrebare. RIul a fostf[cut. $i numai la judecata lui Dumnezeurdufdcltorii vor rdspunde qi pentru aceast[nelegiuire. Au fost etape lungi qi chinuitoare.PAnd Ia prima etapa i-au linufintr-o m5ndstiredistrusd. Conducdtorul convoiului a intrelatculn se ingroapi monahii, curn ii ingropau peegumeni qi daci se puneau in mormAnt cruciiede aur qi cAte cruci... Seara, pe neaqteptate, i_auscos din camera comuni qi i-au bXgat intr_opivnila, unde nu era lurnind, clar eiau rnultiqobolani .

Pirintele Iov s-a rugat, fir[ sd mai n[cldi_duiascd ci va iegi din acea pivni{d; se temea sinu calce pe vreun qobolan. Etiind cd la iipdtullui se vor aduna o ceatf, intreagd qi nu va pureascflpa" I.{u mai qtia cAti \Teme i.ec.rs"... Dar audeschis beciul qi i-au scos afar[. Se lurnina deziud. Pdrintele lov porzestea:

gerului scuipau bucd{i insAngerate din pli_Ta""iimorfi. Aveau picioarele cLgerate qi piinede bube, ochii urnflili, inima le iJqea din iieptdin cauza ingrozitoarei oboseli.

Insd eu rezistam gi Domnul mi p5zea. $i_aspus cuvAntul viala ascetic[ din mdndsiirl giobiqnuin{a cu hrana sdracl, de post. Apoi, eu:Iurn tAndr qi sdn5tos cu trupul gi cu sufletul.S{5 rugam qi credeam cd Domnul md va aj,uta.,,

Nina Soboleva a repovestit multe amlnuntedespre chinurile clin iaglre, chinuri pe caresfAntul le-a trdit in taia flrd Dumnezeu aSovietelor: ,,nAm fost mAnali in lag[r pentru afi exterrninali. Munca era ioarte'gr"u, mAn_carea -_.{upa regimui din vremete rdzboi,nalne calduroase nu aveam, iar gerurile _ celede la Polul Nord.." S[ omori un oir

".o f]oare la

ureche. Dac[ voiau si-{i ia puloverul saucizmele, nu-ti spuneau: ,DI-mi_ie', ci te loveauin cap cu ciocanul, ca si_qi prelungeascdpropria viali. Astfel se transpunea in practicdlozinca conducdtorului: ,Lumla criminald se vaautodistruge'. >

llnul dintre criminali il ura pe pdrintele Iov.lJu suferea sl-l vadI, nu_i spunea altfel decAtPlPa, improqcAndu-i cu ociri. Arhimandritultacea; ce putea sd-i spun5 el omului indrdcit,cAnd nici geful de recto, {care in jargonul din-{H 64 R )_ tH 65 Hi

lagir era numit .,kumr, - cumdtru) nu-l l5sas[-qi tragl sufletul.

Odatd, injurdnd qi ieqindu-qi din slrite,criminalul s-a aruncat cu cutitul asupraarhimandritului, a ridicat mAna qi... a impietrit.A stat cam un minut in aceastl pozilie, apoi ainceput a striga ingrozit: oCe ai fdcut, cu cem-ai pArlit, cu ce m-ai ars?" $i a continuat s[intrebe:

infiin{at pe locul unor mine d.e metale rare,care erau folosite la producerea unor aliajefoarte rezistente pentru blindarea tancurilor.

Aici, pe suferinzi ii aqteptau chinuri gi maigrele dec6t cele pe care le suportaser[ pAnIatunci. Clima Norilskului intrece

"r'n.obiq_nuita ei asprime alte locuri ale Norduluiindeplrtat al Asiei. Norilskul este aqezat intredoud lanluri muntoase, care se ini ind de lasud-vest spre nord-est. De aceea, locul acesta enumit ,,!eAVa Norilsk,', fiinclci vinturile clinsud-r,est, nirnerind intre lanlurile muntoase,prl-"d vitezl, atingAnd o teribill putere, iarrnasuflAnd aproape necontenit. Aceasta face cagerurile cumplite si fie de nesupoftat.

SfAntul iqi arnintea cunl oamenii mergeauspre rnini unul dupi altul, in lan!, iar p. fusubralul fiecdruia trecea o funie groasa, care iiunea qi de care ei se lineau. Cei care nu selineau bine de funie erau iuali intr_o clipitd clevUe-li1 de ghea!5 r;i duqi cleparte, in tunclrd,unde inghe{au intr-un timp foarte scurt.

Dar nici acesta nu pdrea cel mai infricoqdtorlucru: moartea din cauza gerului li se pdreamultora o fericire, care ii scipa de chinuri. Multmai ingrozitoare era foamea. pulina mAncarepe care o primeau pe timp de pace, acum, in_-_-(H 66 H)_ -(H 67 H)--

ronditii de rizboi, cAnd aiimentele erau expe-diate pe front, aproape au incetat s[ le-o mai.Jea. SfAntul Iov iqi aducea aminte cum, inp[mAntul veqnic inghelat, au descoperit un osgol, fdrX carne. Foamea era atAt de cumpiit[,incAt delinulii au lins pe rAnd osul acelaingropat acolo cine qtie de cAnd.

-Peiru Nemeq din Uglea Mic[ l-a ajutat mult

pe SfAntul Iov in treburile parohiale, cAndifar,trl a slujit in p:rrohia din acel sat. SfAntuli-a povestit qi acestuia cAte a trebuit sd indurein lag[r.

in lagirul de la Polul Nord, SfAntul iovimp[rtea ratia sa copiilor orfani, care erau qi eiinchiqi acolo. Supraveghetorul s-a mAniat pe eldin aceast5 cauzd qi i-a spus: ,,Pe tine te rezolvmAine diminea{i!" La ordinul lui, p[rintele afost inchis intr-o cimdrull strAmtl de lasubsol. Acolo abia intra un pat, pe care se puteasta

mai-marele inchisorii qi a intrebat: ,,Cine esteaici aqa de slab?". SfAntul, cAt era'de inalt,cintlrea pe atunci doar 45 kg. Ca rdspuns laaceastd intrebare, el a vorbit d"spre g*fuI

.u.ea vrut s5-l pedepseasc[. Atunci u-urrit ceva cutotul neaqteptat:

,,IeEi! $eful a murit." Coman_dantul care il eliberase l-a pus pe SfAntul Iov lao muncd uqoard qi acesta a continuat sI_i aiutepe copii. Cum qi in ce fel a murit omul care i_adorit moartea, stAntul nu a mai aflat.

IatI prin ce incerclri, asemdnltoare cu incer_clrile ocrotitorului s5u ceresc, ale SfAntului qiDreptului Iov cel Multpdtimitor, a trebuit sItreacl StAntul Iov Codrea. Le-a suportat firdcdrtire, cu mullumire, gi a ieqit din ele arzindde aceeaqi dragoste p"ni* Dumnezeu qi pentruoameni.

/ \ t a o , i , , Il / a { n , -(H 6e H )-

in vlpaia riztloiului mondial

Domnul, incercAndu-l pe alesul S[u, a as-cultat intotdeauna rugXciunile lui cu lacrimi qi,curAnd, in soarta SfAntului Iov au inten'enitschimb[ri.

Iurii Danile! consemneaz[: ,,Dupi deciziainaltei Cur{i a URSS din r.9 noiembrie 1942,Codrea I. G., ca cetilean al Cehoslovaciei, a fostarnnistiat. in documentul care i-a fost inmAnatabia pe 15 februarie 1943 in lagirul din Norilskera nenlionat: . Acest document i-a fost dat in locde paqaport qi era valabii trei luni. La sfArqituldocumentului gdsim urmdtoarea infonnatie:

Iatd cum descrie Nina Solroleva eliberareasfdntului:

,,Zilele treceau Ei puterile nu_i rnaiajungeau pentru u ,,rpru.ri.iiri cAncl, pe neaq-teptate, i-au ciremat la postul de gardd: i_auverificat dosarul, s-au convins de lclentitateapersoalei iiri qi apoi au declarat cX peripada dedetenfie se schitntri cu trirniterea pe front.

Tuturor celor care inergeau pe front ledldeau, pentru intirirea puierilor, por{ii tlem6ncare rece: pesrneli qi cAie cincisprezeee cutiide conserve de carne. SfAntul iov a cerutperrnisiunea sd ducd toate aceste cutii ?n zonade. detenlie - zona cu barflci, cu faturi descAnciuri, cu nelegiuili ?nrIi{i qi sortilipieirii.... ,

- ,C: e . p l r in{e le. a i fost ia gedin l i l _ arntl'ehat ciner-a. fhra prea mult interes.^

- Iltrimit pe front. Iat[, i_au dat qi carne sd seintdreascS.Pdrintele a scos o cutie din traistd Ei i_a dat_c

nyil, apoi altuia, apoi celui de_al trlilea qi, inljbrSit, a cincisprezeceacutie i_a dat-o celui carelr^aracase cu cuiitul. Aceiuia i_a tremurat mdnai1ri9 "

luat cntia, apoi qi-a ridicat privirea qi a zisl1::l; : , r, p:pg, nu-nri purta ranchiuna,oravolul m-a stArnit...

""

^ TrecAnd prin iarna grea a anilor tg4l-1g42,

cf,nd qi in jurul Moscovei era un g.r-d" _So",nemaivorbind de Nordul indeplrtai, SfAntul Iov-(H 70 H }__ {H z1 H)

a fost mobilizat in corpul de armatl cehosiovacal generalului Ludvik Svoboda. Despre aceastiperioadd el i-a povestit lui Valeriu Lealin urmS-ioarele: ,,Odat[, m-au chemat ia comandant:*Nr. 432, vino cu tot cu lucruriie tale.> M-autntrebat: > - am r5spuns.

foarte milostiv fafd de oameni, sfAntul sufereacd participd la uciderea duqmanilor si odati i_aspris lui Vucican cd ar fi bine sa nu mai fieomorAli oamenii - pentru c[ toli vor sd tr[iasc5,qi de o parte, qi de cealaltl. De aceea,. el i_apropus lui Vucican si scoatl clemele obuzelor,ca s[ zboare frrd sd mai explodeze. Vucican s-asperiat atunci, fiindci, dacd s-ar fi aflat, i_ar fiimpuqcat pe amAndoi. SfAntul Iov l-a lini$tit,incredinlAndu-l cd nimeni nu va afla. A6a au qiflcut un timp, sArguindu-se sI indeplineascdporunca lui Dumnezeu: ,,Sh nu ucizi,,.

Dumnezeu i-a r[splltit pentru aceasta dinplin: odatd, a cdzut o bomb5 nemleascd gi adistrus tot armamentul qi tot dispoziii*I, pAnXla ultimul om, insd ei nu au suferit niciozgdrieturd. A fost ucis qi bucdtaml batalionului.Atunci, au fbst chemali cei care stiau si e[_teasca. S-a oferit Vucican qi a fost numit buciiar.A wut s5-l ia ca ajutor pe Sflntul Iov, ca acela sInu-qi riqte via{a, dar sfintul a refuzat.

O alt5 bombd a cdzut qi a distrus tot rlis_poziti'vul de tragere. Din nou toti. in afar[ deSfAntul lov, au fost uciqi. El a fbst aruncat lapdmAnt qi a simfit ci peste el c[zuse ceva ca ogrindin[:

,,Vede(i ce mare este puterea luiDumnezeu? Eu eram culcat la pdmAnt qi parclpeste rnine cidea grindina.,, peste el cdcleau

rlenumeratele schije de la explozie. Mantaua afbst toati ciuruiti de ele, cascheta a fost gdurit[,dar. din nou, SfAntul Iov n-a ar'rrt nicio zgA-rietur[. $i pe el, qi pe Vucican, Domnul i-a pdzitde moarte in timpul acestui r[zboi cumplit'

Trebuie spus c[ gi de la nemli aterizau dincind in cAnd obuze care nu explodau, iar inunele chiar s-au glsit bilete in limba rusf, cucuvinte de prietenie. Despre lucrul acesta nu seputea vorbi, dar aga a fost. Astfel, qi in armatafascistl se aflau unii oameni buni, pe careDumnezeu i-a r[spldtit pentru c[ au reuqit s[-qip[streze conqtiinla curatl, in ciuda faptului cdse aflau sub cumplita conducere a lui Hitier'

in momentul cAnd sfAntui ajunsese pe front,rflzboiul suf"erise o intors[turd gi luptele erau deofensiv[. Datorit5 creqterii nemaiintAlnite aproducliei militare sub lozinca: ,,Totul pentruiront, totul pentru r'ictorie!", in tirnpul preg[-tirilor pentm atac se pierdeau oricum un num[rimens de proiectile - aEadar, fapta plrintelui dea opri explozia cbuzelor n-a adtts mari pierderiarmatei.

Domnul cel atotputernic nu doar c[ ]-a p[zitpe robul S[u nev[tlmat, ci i-a inzestrat cu a]ese'-iaruri duhovniceqti, pentru multele suferinle qirlevotamentul s[u pentru E]' in condiiii neinchi-puit de grele, sfhntul devenise un mare rugitor,

- . - lV 7 t J Ir l r rr , . - -tH n H)

iar rugiciunile sale ajungeau la prestolulAtottiitorului, sivdrqind niinuni. i,i ti.priacestor ani de chin, SfAntul Iov a cunoscut:,"1:r"l:, omeneqti in cele ,nui aii"riie ipostazeqr a rnva{at sd_i ajute duhovniceqte pe oameni.De asemenea, el i primit ae fa Oumrlzeu darulinainte-vederii.

Sf6ntului Iov i s_a descoperit de sus cIrlzboiul se va termina curAnd. Tirtdr; ;;ordonase sd sape imediat trurrq". ,; ,oldatii seistoveau sXpAnd doar noaitlu,'.u sd nu_iob.9e1ve duqmanii. SfAntut i"J ;; sapa caceilalli, ci le vorbe a riz6nd.o*put.iolilor sdi,:T"_.r?,r..rnajoritatea din corpul cehoslovac ailui Lud\,'rk Svoboda:

,,Frafilor, nu sdpa{i, ciopriii-vd qi mullumili_t 'nomnutuil p6nidimineafa, rlzboiul se r.a sfArqit; ioiJulii .r., t_uucrezut gi au continuat sd sape, dar in zori,dintr-odatI, li s-a comunicat cd rlzboiul se ter_minase gi nu mai era nevoie *e,up". Siantul Iovle-a spus

.atunci: ,,Vededi? N; "li;;t sa rnlascultali qi cum ali mai muncit!,,

Pe SfAntul Iov l_a cunoscut personal, inrlzboi, renumitul organizato, qi .Jrrd,r"ator alcorpului.de armati cehoslovac, g"rr*ruiut LudvikSvoboda, care, incepAnd din acii;;i;l_" cinstitpe sf6nt pAn[ la sfArqitul vielii ,"fr. i"a"ra ce s_aterminat rizboiul, l-a chemat p* ,m,ri "u

*u."

-(H 14 R )__ _{H 75 H)_

consideralie la el qi au vorbit indelung. DupXr[zboi, SfAntul Iov, av0nd cetdlenie cehoslovac5(pe z septembrie 1943 primise un nou paqaportcehoslovac), prin ocrotirea generaiului LudvikSvoboda putea s[ plece in Cehoslovacia,sclpAnd de puterea sovietic[, cea care il chinuiseatelia ani in lag[rele ei. Acolo, in Cehoslovacia,l-ar fi aqteptat o via![ indestulat[ qi firdprimejdii... Dar stAntul a hot5rAt si r[mind cupoporul siu gi s5-I slujeascl Domnului, in ciudatuturor greut5lilor din URSS, sub o stlpAnirefdr[ Dumnezeu, numai pentru a-i ajuta peoameni in acele timpuri greie. DupX ce a refuzatinvitalia lui Ludvik Svoboda de a merge inCehoslovacia, acesta a inceput s5-l respecte qimai mult pe sfint pentru cur5lia sufletului sdu qii-a scris in repetate rAnduri, felicitAndu-l cuacaziapraznicelor bisericegti qi intrebAndu-l desIn[tate.

Aceastd intAlnire a fost providenfial5 - laDumnezeu nimic nu este intAmplS.tor. GeneralulLudvik Svoboda a ajuns mai apoi preqedinteleCehoslovaciei qi, datorit5 protecliei lui, putereasovieticl a fost nevoitfi sd ii ierte Sfintului Iovceea ce altora nu ierta.

Anii de dupi rizboiDupd sfArqitul rdzboiului, majoritatea covAr-

qitoare a soldaiilor nu au fost lSsati la vatrlimediat - unii au mai f[cut serviciul rhilitarcAteva luni, allii chiar gi cAliva ani. Sfdntul Iov,dupl sfArqitul activitX{ilor militare, a mairdmas o vreme Ia Moscova. Mullumitd luiLudvik Svoboda, el a prinlit o slujbl bdnd qilipsit[ de pericole - aceea de a aplra ambasadaCehoslovaciei.

Au inceput vremurile unei relative libertllipentru Ortodoxia din URSS. Episcopii perse-cuta{i, care mai r[mdseserd in vial5, au iegit dintemnile, iar mulli dintre cei de pe front, salvaliin mod miraculos de Dumnezeu din urgiardzboiului, s-au grdbit si se inscrie la semi-nariile teologice. Foarte mul1i, fiind pe front,au flglduit se devinl monahi sau preo{i qiacum voiau sI implineascd aceasti flg[duin{I.

SfAntul Iov a avrrt, atunci, posibilitatea sIajungl in cel rnai de seam[ dintre locurilesfinte ale Rusiei - la Lavra Sfinta Treime aStdntului Serghie de Radonej - qi sd se inchinemoaqtelor f[citoare de minuni ale stare{uluip[mAntului rus. ln anii de rdzboi, e] semAngAiase cu gAndul la exemplele schimnicilor

-(H 76 H )-- -(H 77 H)--

Peresvet qi Osleab, pe care SfAntul Serghie iitrimisese s[ lupte pe cAmpul de la Kulicovo, iaracum vizitase chiar locul sfAnt unde fusese dat5"acea binecuvAntare.

Lavra Sfdnta Treime a SfAntului Serghie a15.sat in inima lui o impresie adAnc[: aici maimult decAt oriunde se simtea puterea spiritualla Rusiei, harul lui Dumnezeu care biruiseateismul.

SfAntul s-a inapoiat in locurile natale cumantaua gdurit[ ca o sit[ - de gloanle Ei schije'Aceastl manta, impreund cu casca strlpuns['le-a p[strat mul1i ani. (CAnd se afla deja inUglea Mic5., vizitatorii il rugau s[ le arate acesteobiecte: ,,P[rinte Arhimandrit, nnde suntrnantaua qi casca dumneavoastr[?") Pieptulsfintului era plin de ordine qi de medalii'

Dupl reintoarcerea acas[ a Sfintului lov, peintorsura drumului dintre Hust qi lza, au fostadunali ostaqii qi strigate numele celor decoralicu ordine qi medalii. Aici, pe neaqteptate'SfAntul Iov a auzit numele nepolilor sdi - copiiifratelui sIu Mihail, plecat in Canada impreunlcu alli doi frati.

Nepolii sdi se numeau Nichita qi Dimitrie'Nichita fusese mobilizat de horthyqti pentrur5.zboiui impotriva Rusiei qi fugise din armat['Zile qi nopli intregi a stat atArnat, ag[{Andu-se

de o grind[, printre legdturile de porumb pusela uscat. IJngurii au tras de cAteva ori asirpraleg[turilor lungi de porumb intre care el stileaasculls qi se ruga lui l)umnezeu sd-l salveze. Auzburat o mullime de gloan{e din toate p[rtile,insi niciunul nu l-a atins pe cel ce se ruga.Astfel l-a ocrotit Dumnezeu, ferindu-l de riz-boiul fratriciri. CAnd regiunea a fost eiiberatlcle jugul horthyqtilor. el a mers cle bunlvoie inArmata Roqie, impreuni cu Dimitrie, care aveavirsta inroldrii in armat[. '

Aceasta a fost o intAlnire neohiqnuitd.Povestind clespre ea, chiar dupl muiti ani,starelul nu se putea opri din lacrirni. intdlnireacu cei dragi pe pdmintul natal, clupi cetrecuserd qi ei prin cumplitul rdzboi, qi clupdati{ia ani de desplrlire. i-a umplut sufletul debucurie. El qi-a imbri{iqat nepofii dragi, carede asemenea plingeau cu lacrimi de bucurie,qi I-a mullumit lui Dumnezeu din tot sufletul.

-{H 18 H )- (H rs H)

Intoarcerea in mf,nistireade metanie

SfAntul Iov s-a intors in m[ndstirea sa demetanie dupX qapte ani de incerclri crunte, fiiudrleja alt om. in aceqti ani grei, el qi-a trdit via{ainv[fAnd sX-i iubeascd tot mai mult pe oameni,indeosebi pe cei care ftiseserl rupli cu sila decredinla in Hristos qi chinuifi in laglre, ucigi qischilodiii pe cirnpurile de iuptl... in aceasta s-aar5.tat pronia lui Dumnezeu, pentru ci, dintretoli stare{ii din Carpali, numai Sfi"ntului lor.'i-afost dat sd petreac[ atAta timp in Rusia, trdindpoate cel mai dramatic qi cei mai hotlrAtor:moment din istoria acestei ![ri. L,l a hr[nitduhor.ericegte o mullime cle oameni din Rusia.

inaintea intoarcerii sfAntului, in anul tg4;,Schitul Gorodilov a ars, chiar in ziua de Paqti.Pentru c5 acest loc, fiind la inillime, este b[tutde vinturi, incendiul nu a putut fi stins. intimpul verii, fralii au constmit un nott corp dechilii.

CAnd SfAntul Iov s-a intors in mindstirea sa,bucuria a alungat triste{ea ldsat[ de incendiu.Timp de mulli ani, sfhntul fusese socotitdisplrut, qi, near.And nicio veste despre el, fralii

nu $tiau cum se-l pomeneasc5, la vii sau lamorfi. Mdnistirea a prins puteri qi a cdpdtat orinduial[, iar acum to{i aqiepta,

., .r".lbdu."un singur lucru - ca SfAntul iov sd fie hirotonitierodiacon qi ieromonah, cAtse poate de repede,qi sd inceapi sI conducd duhovniceqte'via{amdndstirii.

_in anul 1944 trecuse la Domnul arhimandri_tul Amfilohie Kemin, doi ani inainte cle aceastafiind paralizat. Arhimandrituf punt"iii"o",fratele StAntului Iov, a venit in locul pdrinteluiAmfilohie,luAnd din nou cmcea de dutror,nic alcelei mai populate mdnlstiri de sub Carpa{i _ arnlnastirii de fecioare din satul Lipcea, inchi_nate Prea Sfintei lr,tdscdtoale de bumnezeu.Iercmonahul Vichentie, impreunh_nevoitor cuSflntul Iov inci din anul t934, pirisind schitulsdu de metanie, a renovat strXvechiul loc sfAntal Mararnuresului * Mlnlstirea Drigoieqti.?nchinatl SfAntului Arhistrateg al lui DurnnezeuI!{ihail, apoi s*a apucat s[ reaciucd la viatlft{andstirea Adorrnirii N{aicii Ocrmnului dinlS_lea Fralii, odatd cu plecarea marilor pdrin{iciuhovniceqti, au rlinas orfani Ei acum totin[dljduiau numai ?n StAntu] Iov.."

In anul 1945, teritoriul canonic al Bisericiiclin Carpa{i, in afard de partea ru d" ufu.r, care afirst redat5 plmAnturilor Cehiei qi Siovaciei, a

80 K)_ {H 81 g)

trecut din jurisdictia Patriarhatului SArbesc subcea a Moscovei. intAistltdtorul mdn5stirii,SfAntul Alexie Carpatinul, i-a scris nouluiepiscop, Nestor Sidoruk (t r95r), urmltoareacerere: ,,VI rog sd il hirotonili ierodiacon pemonahul lov, care este locliitoml meu in SchitulGorodilov." Pe data de 16 noiembrie 1945,episcopul l-a hirotonit pe SfAntul Iov ierodiacon.

in ziua de ro decembrie 1945, fratii SchituluiGorodilov i-au cemt ierarhului ca SfAntul Iov sdfie hirotonit ieromonah. Ruglmintea le-a fostirnplinit[ qi, pe Z aprilie 1946, SfAntul Iov a fosthirotonit ieromonah.

Drurnul Sfintului Iov spre monairism, plincie c[ut[ri qi nlzuinle, a fost lung, insii calea spretreapta de ierr:monah s-a ardtat Ei mai lungi qigrea. El nu numai cI s-a intirit duhovniceqte,dar a qi primit de la mult-milostir,rrl Dumnezeuharril de a tlm5dui neputinfele sufleteqti gitrupeEti. Ilupd hirotonie, harul lui Dumnezeus-a revdrsat cu imbeiqugare peste sufletulpf,storr-riui aies rie El. SfAntul Iov a iuat asuprasa marea cruce a stareliei. il aqteptau in:iinteaproape patruzeci de ani de slujire a iuiDumnezeu qi a poporuiui credincios.

iri

i ,

lill!

it

Stirefia

^ in anul r94g, depraznicul Adormirii MaiciiDomnului, in Mlnistirea SfAntul Nicolae dinoraqul Muncaci - in care se afla din vechime

scaunul episcopal oftodox _, a avut loc eveni_mentu,l care a produs cea mai mare bucurie inrandul tuturor credincioqilor Rusiei Subcar-patice.. i3 prezenla unei mari mullimi deoameni, in prezenla mai multor arhierei giaunui intreg sobor de preo{i, a fost a"rnmlutX inmod festiv Unirea

"u Roma, impuJ cu forta

i:l:j l"]:"'.eci.de preoii ir, "urt"t,it atn Ulgo.odrn,anut 1646, $i care a adus atAta am[rdciine gitulburare poporului

-din Carpati. ifA"fU .f".i.iunia{i s-au intors la dreapta ciedinte a strdmo_qilor lor. ..Aqu u biruit dreptatea duniner"ia.ca.

.. ^^loa.iqi, desfiinlarea Unialiei ._u d*rfrq.,rat inaceragt ump cu sovietizarea qi, de asemenea, cuucrainizarea forlatd._ _.Pe ro martie 1950, in aceeaqi mlndstire asfanhrtui Nicolae,ii; M;;;;#_;; sufl etutsdu dre,pt in mAinile lui Dumnel"u i*t*t* *uimare al SfAntului Iov, pirintele panielimon.SfAntul triia acum qi durere, qibr;;i" _ nu_lmai putea vedea pe bunul ,E" fr"i"-in viata3cea9ta, dar se bucura ci el este .u Hririor,*i'iImpir5{ia Cerurilor.

{H 82 H )-_ _(H 83 H )_

incd din anul 1946, obqtea l-a ales pe SfAntulIov stare! al m[ndstirii, iar in anul urm[tor,ry47, el a fost numit egumen.

Pentru modulin care a slujit Biserica, SfAntulIov a fost ridicat in anul rg47 la treapta deegumen. Arhimandritul Efrem Molnar, care ilcunogtea bine pe SfAntul Iov, a descris astfelactivitatea acestuia:,,ConducAnd schitul intreanii 1946-1958, a fost pentru monahi qi pentrumirenii simpli un exemplu viu. Stintui Iovaproape ci nu a utilizat ordinele administrative.SdvArqea zilnic SfAnta Liturghie. Dup[ ter-minarea Liturghiei gi dupd masd, inqtiinla mo-nahii ce ascuit[ri are fiecare qi ei insuqi se alituramuncii. Calitllile saie umane erau hlrnicia,simplitatea in relalii, milostir.irea qi smerenia."

Puterile duhovnicegti ale nevoitorului creq-teau din ce in ce mai mult. CurAnd, vesteadespre starelul inainte-vizitor din Gorodilovs-a rdspAndit in Subcarpali. Oamenii veneau dintoate p5r[ile, cu bolile lor, cu necazurile qislrlcia 1or, ia alesul lui Dumnezeu, cel plin dehar gi smerit. Este cunoscut cazul lui DimitriePetrovici Piisca, r[nit la cap in timpul rdzboiului- giontul i-a spart capul deasupra ochiului stAngqi a ajuns la creier. El a stat internat prin spitaleo jumltate de an, ftr[ a puteavorbi. Atrebuit s[inve{e sX mearg5 qi sdvorbeasci din nou. Ieqind

din spital pe picioare, a continuat totuqi sdsufere de pe urma rlnii. Odatd, cAnd aduceafdin[ de la moar[, qi-a pierdut cunogtin{a qi ac5zlt in rAu, scipAnd ca prin minune de inec.

In primii ani de dupl rdzboi, acest omevlavios a venit la SfAntul Iov, pentru a-i cereajutorul. Timp de trei sdpt[mAni, el a lucrat inmdnlstire, spre slava lui Dumnezeu, aiutAnd iaculesul merelor. SfAntul Iov i-a ,pu,

"a trebuie

s5-qi mai ducl crucea o weme, dupd vpia luiDumnezeu, qi i-a rnai prezis cd, oditi cuapropierea b5trAnelii, Dumnezeu va lua de la elaceastd ispiti, l5sAndu-l in viati incl foartemulli ani. Dimitrie plisca s-a mAngAiat qi acrezut in cuvintele sfAntului starei. pentruruglciunile acestuia, dupa qaptesprezece ani i_adisplrut orice urm[ a gravei rdni, el incepAndsI-i intreacd la muncd chiar Ei pe cei tineri; si nunumai.cd a triit pAnd la adAnci bltrineli, ci aajuns, in primii ani ai secolului al XXI-lea. celmai bdtrdn locuitor din Iza, rnurind la vArsta denoulzeci qi trei de ani...

Din nou, ca qi pdnl la rdzboi, oamenii ilajutau pe SfAntul Iov la reconstruirea mdnistiriidin munli. NecrulAndu-qi puterile, oameniiaduceau materialele de construc{ii pe umerii lorpAnd sus, ca s[ construiasci o bisericd mare, d.epiatrd. Deosebit de mult au ajutat locuitorii din-{H 84 K )_ (H 85 H)-

Iza. Printre ei era qi Dimitrie Plisca, clruiaSfintul Iov ii prevestise vindecarea. in ciudaefortului prea mare qi a pericolului de a-qi pierdecunoqtinla qi a cldea de pe