Population statistics at regional level/ro Statistics...

Population statistics atregional levelro Statistics Explained

Source Statistics Explained (httpeceuropaeueurostatstatisticsexplained) - 09102017 1

Statistici demografice la nivel regionalDate extrase icircn martie 2016 Cele mai recente date Informatii suplimentare Eurostat Tabele principale s i

Bază de date Următoarea actualizare a articolului noiembrie 2017

Hărt ile pot fi explorate interactiv utilizacircnd Eurostatrsquos Statistical Atlas (a se vedea - manualulutilizatorului ) (icircn limba engleză)

Acest articol face parte dintr-un set de articole statistice s i s-a bazat pe publicat ia Eurostat Anuarul regionalEurostat Acesta descrie tendintele demografice regionale din Uniunea Europeană (UE)

Statisticile demografice regionale sunt unul dintre put inele domenii icircn care sunt colectate s i publicate informat iidetaliate la nivelul NUTS 3 pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene La momentul redactăriisunt disponibile cele mai recente informat ii pentru evenimentele de stare civilă privind populat ia ( născut i s idecese ) precum s i o serie de indicatori demografici valabili icircn general pacircnă la sfacircrs itul anului 2014 cu dateprivind dimensiunea s i structura populat iei disponibile la 1 ianuarie 2015

Analiza populat iei globale icircn funct ie de gradul de urbanizare este disponibilă icircn introducerea la Anuarul regionalEurostat O analiză regională a previziunilor demografice pacircnă icircn 2050 este prezentată icircntr-un articol separat

Principalele rezultate statisticeSperanta de viat aDe-a lungul ultimilor 50 de ani speranta de viată la nastere a crescut icircn medie cu aproximativ 10 ani la nivelulUE icircn mare parte datorită icircmbunătăt irii condit iilor socio-economice s i de mediu s i a icircmbunătăt irii tratamen-tului s i asistentei medicale Harta 1 prezintă speranta de viată la nastere per regiuni de nivel NUTS 2 2014

Icircn medie un european născut icircn 2014 se poate astepta să trăiască 809 ani

Harta 1 arată că icircn 2014 speranta de viată la nastere la nivelul UE-28 era icircn medie de 809 ani Au ex-istat 45 de regiuni de nivel 2 icircn care speranta de viată la nastere a fost de 830 ani sau mai mare regiunile eraurăspacircndite doar icircn sapte dintre statele membre ale Uniunii Europene precum s i icircn Elvet ia acestea au inclus16 regiuni icircn Italia 11 regiuni icircn Spania opt regiuni icircn Franta două regiuni icircn Regatul Unit cacircte o regiuneicircn Austria Grecia s i Finlanda precum s i cinci regiuni icircn Elvet ia Icircn 2014 cea mai mare sperantă de viatăde 849 ani (icircn racircndul regiunilor de nivel 2) s-a icircnregistrat icircn regiunea-capitală Comunidad de Madrid din Spania

La celălalt capăt al intervalului au existat 58 de regiuni de nivel 2 cu o medie a sperantei de viată maimică de 780 ani (astfel cum s-a indicat cu nuanta de portocaliu cea mai deschisă icircn harta 1) iar acestea eraupreponderent regiuni din statele membre est-europene - Bulgaria Republica Cehă Croat ia Ungaria PoloniaRomacircnia s i Slovacia - precum s i din Turcia Cele trei state membre din regiunea Mării Baltice (fiecare dintreacestea constituind regiuni unice la acest nivel de detaliere) cele două regiotildees autoacutenomas da Madeira s i dosAccedilores din Portugalia au fost singurele alte regiuni din UE-28 icircn care s-a icircnregistrat o sperantă de viată maimică de 780 ani la fel ca icircn Muntenegru icircn fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (fiecare dintre acestea con-stituind regiuni unice la acest nivel de detaliere) s i icircn Serbia (date nat ionale) Icircn 2014 cea mai scăzută sperantăde viată la nastere (icircn racircndul regiunilor de nivel 2) a fost de 730 ani icircnregistrată icircn regiunea Severozapaden

din Bulgaria care a fost cea mai săracă regiune din UE-28 (pe baza produsului intern brut (PIB) pe cap delocuitor exprimat icircn standardele puterii de cumpărare (SPC) ) Prin urmare diferenta de sperantă de viatăicircntre Severozapaden s i Comunidad de Madrid a fost de 119 ani

Population statistics at regional levelro 2

Harta 1 Speranta de viată la nastere per regiuni de nivel NUTS 2 2014 (1)(ani)Sursa Eurostat(demormlifexp) s i (demomlexpec)

Este important de remarcat faptul că icircn timp ce harta 1 prezintă informat ii pentru icircntreaga populat ie există


icircn continuare diferente considerabile icircn privinta sperantei de viată icircntre bărbat i s i femei - icircn pofida dovezilorcare arată că această discrepantă icircntre sexe dispare treptat icircn majoritatea statelor membre ale UE Icircn UE-28disparitatea de gen a fost de 55 ani icircntrucacirct speranta de viată a femeilor născute icircn 2014 a fost de 836 aniicircn timp ce cea a bărbat ilor a fost de 781 ani Figura 1 ilustrează disparitatea de gen icircn regiunile de nivel 2Intervalul dintre cea mai mare s i cea mai mică disparitate de gen a fost relativ redus la nivelul fiecărei tăriexcept iile fiind cauzate adesea de o singură valoare except ională cum ar fi diferentele relativ reduse icircnregistrateicircn Aringland icircn Finlanda Bratislavskyacute kraj icircn Slovacia s i Praga icircn Republica Cehă

Figura 1 Disparitatea de gen pentru speranta de viată la nastere per regiuni de nivel NUTS2 2014 (1)(diferenta icircn ani icircntre speranta de viată a femeilor s i a bărbat ilor)Sursa Eurostat(demormlifexp)s i (demomlexpec)

Structura populat iei s i icircmbatracircnirea demograficaLa icircnceputul anului 2015 icircn UE-28 trăiau 5085 milioane de locuitori Pe icircntreg teritoriul UE-28 persoanele maitinere (0-19 ani) reprezentau 209 din totalul populat iei la 1 ianuarie 2015 icircn timp ce persoanele de vacircrstăactivă (20-64 de ani) reprezentau trei cincimi (602 ) din total (mai multe informat ii cu privire la acest subgruppot fi consultate icircntr-un articol privind piata fortei de muncă ) restul de aproximativ 189 din populat ie fiindpersoane vacircrstnice (cu vacircrsta de cel put in 65 de ani) Trebuie ret inut că aceste clase de vacircrstă utilizate pentruo analiză a structurii populat iei UE-28 au fost adaptate (icircn raport cu edit iile anterioare ale bdquoAnuarului regionalEurostatrdquo) pentru a reflecta grupa de vacircrstă utilizată pentru obiectivul privind rata ocupării fortei de muncă(20-64 de ani) stabilit de Strategia Europa 2020

Analizacircnd mai icircn detaliu grupa de vacircrstă cuprinzătoare a populat iei de vacircrstă activă 122 din populat ieavea vacircrste icircntre 20 s i 34 de ani (această grupă de vacircrstă este utilizată pentru o serie de indicatori icircntr-unarticol privind educat ia s i formarea ) 286 avea vacircrste icircntre 35 s i 54 de ani s i 128 din populat ie avea


vacircrste icircntre 55 s i 64 de ani

Structurile demografice din statele membre ale UE prezintă adesea modele neregulate care pot avea un impactasupra competitivităt ii s i coeziunii regionale Uneori aceste diferente sunt destul de evidente cum ar fi deexemplu icircn Germania (unde există adesea un contrast icircntre regiunile din est s i cele din vest) Franta (nord-ests i sud-vest) Italia (nord s i sud) s i icircn Turcia (est s i vest) Aceste diferente pot fi atribuite unei game largi defactori printre care evolut iile climatice peisagistice istorice politice sociale s i economice

Regiunile de peste mări s i regiunile urbane tind să aibă populat ii mai tinere

Figura 2 prezintă informat ii privind cele 10 regiuni de nivel NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi alepopulat iei tinere (cu vacircrsta sub 20 de ani) cele 10 regiuni de nivel NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi alepopulat iei de vacircrstă activă (cu vacircrste icircntre 20 s i 64 de ani) defalcate pentru a indica persoanele cu vacircrste icircntre20 s i 34 de ani (inclusiv persoanele care ar putea icircncă urma un program de educat ie sau formare) persoanelecu vacircrste icircntre 35 s i 54 de ani (inclusiv persoanele care se află icircn proces de formare a unei familii) s i persoanelecu vacircrste icircntre 55 s i 64 de ani (inclusiv persoanele care poate s-au pensionat) precum s i cele 10 regiuni de nivelNUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi ale persoanelor vacircrstnice (cu vacircrsta de cel put in 65 de ani) datelesunt pentru 1 ianuarie 2015

Regiunile de nivel NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi ale persoanelor tinere erau situate icircn generalicircn statele membre care au icircnregistrat cele mai mari rate de natalitate s i de fertilitate (a se vedea harta 5 pentruratele de fertilitate) stimulacircnd astfel importanta relativă a persoanelor tinere la nivelul populat iilor lor totaleAcest lucru a fost valabil icircn special icircn mai multe regiuni din Irlanda s i Franta de exemplu regiunile francezede peste mări Guyane s i La Reacuteunion sau regiunile suburbane din jurul Parisului Structurile de vacircrstă ale regiu-nilor urbane icircntinse pot prezenta o pondere mai mare a tinerilor s i a persoanelor de vacircrstă activă ca urmare aunui bdquoefect de atract ierdquo asociat oportunităt ilor sporite de găsire a unui loc de muncă care atrage atacirct migrant iiinterni (din diferite regiuni ale aceleias i tări) cacirct s i migrant ii internat ionali (din alte state membre s i tări terte)

Figura 2 Distribut ia populat iei totale pe categorii extinse de vacircrstă per regiuni de nivel NUTS3 selectate 1 ianuarie 2015(1)()Sursa Eurostat (demorpjangrp3) s i (demopjangroup)


des i importanta relativă a persoanelor de vacircrstă activă a fost deosebit de mare icircn unele regiuni-capitală

Majoritatea primelor 10 regiuni de nivel NUTS 3 din UE cu cele mai mari ponderi ale populat iei de vacircrstăactivă erau regiuni-capitală sase dintre acestea fiind situate icircn Inner London (Regatul Unit) s i cacircte una icircnDanemarca (Byen Koslashbenhavn) s i Romacircnia (Bucuresti) Celelalte două regiuni dintre primele 10 erau regiunileinsulare spaniole - Eivissa Formentera (din insulele Baleare) s i Fuerteventura (din insulele Canare) - acesteaau avut ponderi relativ scăzute ale persoanelor cu vacircrste icircntre 20 s i 34 de ani (icircn raport cu regiunile-capitalăincluse icircn listă) probabil datorită faptului că tinerii studiază icircn Spania continentală dar au avut ponderi maimari ale persoanelor cu vacircrste icircntre 35 s i 54 de ani s i cu vacircrste icircntre 55 s i 64 de ani

O analiză cuprinzătoare a ponderii populat iei de vacircrstă activă este furnizată pentru regiunile de nivel NUTS 3icircn harta 2 Icircntre cele 1 482 de regiuni indicate (date nat ionale pentru Albania s i Serbia) au existat 306 regiuniicircn care populat ia de vacircrstă activă a atins sau a depăs it 62 dintre care 61 de regiuni icircn care această ponderea atins sau a depăs it 65 Multe dintre aceste regiuni erau icircn capitală sau icircn alte orase mari icircn principalicircn Germania Polonia Romacircnia Slovacia s i Regatul Unit dar acestea au inclus de asemenea orasele Sofia(stolitsa) icircn Bulgaria s i Oslo icircn Norvegia Printre celelalte regiuni cu ponderi relativ ridicate se numărau treidintre cele opt regiuni statistice din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei


Harta 2 Ponderea populat iei de vacircrstă activă (cu vacircrste icircntre 20 s i 64 de ani) icircn populat iatotală per regiuni de nivel NUTS 3 1 ianuarie 2015 (1)()Sursa Eurostat (demorpjangrp3) s i(demopjangroup)


s i importanta relativă a persoanelor vacircrstnice a crescut icircn majoritatea regiunilor UE

Majoritatea regiunilor din UE au icircnregistrat o o crestere progresivă a numărului de persoane icircn vacircrstă caurmare a unei cresteri semnificative s i continue a sperantei de viată s i a generat iei născute icircn cursul explozieidemografice bdquobaby-boomrdquo de după sfacircrs itul celui de-al Doilea Război Mondial Regiunile cu cea mai mare pon-dere de persoane icircn vacircrstă sunt adesea caracterizate ca fiind zone rurale relativ icircndepărtate s i put in populate icircncare ponderea scăzută a persoanelor de vacircrstă activă poate cel put in part ial să fie legată de lipsa perspectivelorde găsire a unui loc de muncă s i a oportunităt ilor de educat ie determinacircnd astfel generat iile mai tinere să pleceicircn căutarea unui loc de muncă sau să icircs i continue studiile

Persoanele icircn vacircrstă au reprezentat o pondere deosebit de mare din totalul populat iei icircn mai multe regiunirurale s i icircndepărtate din Grecia Spania Franta s i Portugalia precum s i icircntr-o serie de regiuni din estul Ger-maniei Persoanele vacircrstnice reprezentau mai mult de o treime (337 din totalul populat iei icircn regiuneacentrală interioară Evrytania din Grecia la 1 ianuarie 2015 - cea mai mare pondere din UE Regiunea Ourensedin nord-vestul Spaniei a fost singura altă regiune de nivel NUTS 3 din UE icircn care persoanele vacircrstnice aureprezentat peste 30 din totalul populat iei s i a fost una dintre cele trei regiuni spaniole din primele 10 regiunidin UE cu cele mai mari ponderi (peste 285 ) ale persoanelor vacircrstnice din populat iile lor respective

Schimbarea demografica

Icircn perioada 1 ianuarie 1960 - 1 ianuarie 2015 populat ia UE-28 a crescut icircn fiecare an icircnregistracircndu-se o cresteretotală de 1017 milioane de locuitori echivalentă cu o crestere anuală de 04 De-a lungul timpului crestereapopulat iei din UE a reflectat icircn mare măsură schimbarea demografică naturală (numărul total de nasteri minusnumărul total de decese) spre deosebire de modelele de migrat ie O analiză mai atentă arată că pentru un agre-gat compus din statele membre din UE-28 cresterea demografică naturală a atins nivelul maxim icircn 1964 cacircnds-au icircnregistrat cu 36 milioane mai multe nasteri decacirct decese Ulterior ratele de natalitate au scăzut icircn modprogresiv s i speranta de viată a crescut treptat avacircnd ca rezultat o icircncetinire a ratei de crestere demograficănaturală Icircn 2003 cresterea demografică naturală pentru statele membre din UE-28 a fost aproape echilibratăicircntrucacirct numărul de nasteri a depăs it numărul de decese cu mai put in de 100 000 Ulterior rata de natalitate s icresterea demografică naturală au crescut din nou icircntr-o oarecare măsură icircn mai multe state membre ale UEcu toate că acest model a fost inversat icircn general odată cu icircnceperea crizei financiare s i economice icircn perioada2008-2013 icircntrucacirct schimbarea demografică naturală a scăzut de la o crestere de 578 de mii la o crestere de 82de mii des i icircn 2014 s-a icircnregistrat o crestere de 191 de mii

Tower Hamlets din zona de est a Londrei s i regiunea Ilfov - care icircnconjoară capitala Romacircniei -au icircnregistrat cea mai mare crestere demografică icircn 2014

Harta 3 prezintă rata brută a schimbărilor demografice totale icircn 2014 aceste schimbări rezultă din efectelecombinate ale schimbării demografice naturale s i migrat iei nete icircn perioada 1 ianuarie 2014 -1 ianuarie 2015 Icircnaceastă perioadă populat ia din UE-28 a crescut cu 13 milioane echivalentul unei cresteri de 25 la 1 000 delocuitori Printre cele 1 341 de regiuni de nivel NUTS 3 pentru care sunt prezentate date icircn harta 3 (nu suntdisponibile date pentru Mayotte Franta) au existat mai multe regiuni din UE care au raportat o crestere anumărului de locuitori (806 regiuni) decacirct regiuni icircn care populat ia a scăzut (530 de regiuni) au existat cinciregiuni icircn care populat ia a rămas neschimbată


Harta 3 Rata brută a schimbărilor demografice totale per regiuni de nivel NUTS 3 2014 (1)(la1 000 de locuitori)Sursa Eurostat (demorgind3) s i (demogind)

Nuanta de albastru cea mai icircnchisă prezintă cele 238 de regiuni de nivel NUTS 3 icircn care populat ia a crescut icircn


medie cu cel put in 80 la 1 000 de locuitori icircn 2014 printre acestea au existat 32 de regiuni icircn care crestereademografică a fost de cel put in 150 la 1 000 de locuitori Cea mai mare crestere s-a icircnregistrat icircn Tower Hamletsdin Londra (330 la 1 000 de locuitori) urmată de Ilfov (306 la 1 000 de locuitori) o regiune care icircnconjoarăcapitala Romacircniei Bucuresti Un total de 13 dintre cele 32 de regiuni cu cele mai mari rate brute de cresteredemografică erau situate icircn Regatul Unit dintre care patru icircn Outer London s i sase icircn Inner London nouăregiuni erau situate icircn Germania niciuna dintre acestea nefiind situată icircn capitala Berlin des i lista a inclusPotsdam Kreisfreie Stadt din regiunea vecină Brandenburg Alte cinci regiuni erau situate icircn regiunile-capitalădin Danemarca Irlanda Luxemburg Austria s i Suedia Celelalte regiuni au inclus o a doua regiune din Aus-tria (Innsbruck) regiunea franceză de peste mări Guyane două regiuni insulare din Spania (Fuerteventura s iEivissa Formentera) precum s i Ilfov

Multe regiuni cu populat ii icircn scădere erau situate icircn statele membre estice s i sudice

Au existat 17 regiuni de nivel NUTS 3 icircn care populat ia a scăzut icircn 2014 cu mai mult de 150 la 1 000 delocuitori Aceste regiuni erau situate icircn principal icircn Bulgaria (sapte regiuni) Croat ia (trei regiuni) s i Por-tugalia (două regiuni) cu cacircte o regiune icircn Germania Grecia Letonia Lituania s i Romacircnia Cea mai marescădere a populat iei icircn regiunile de nivel NUTS 3 (249 la 1 000 de locuitori) s-a icircnregistrat icircn regiunea KentrikosTomeas Athinon din Grecia icircn timp ce Vidin din Bulgaria a fost singura altă regiune care a raportat o scăderea populat iei de cel put in 200 la 1 000 de locuitori

Icircn sens mai larg analizacircnd cele 268 de regiuni de nivel NUTS 3 din UE icircn care populat ia a scăzut cu maimult de 40 la 1 000 de locuitori icircn 2014 (nuanta de portocaliu cea mai icircnchisă icircn harta 3) acestea erau concen-trate icircn principal icircn mai multe zone statele membre din regiunea Mării Baltice un arc icircn sud-estul Europeicare icircncepe icircn Croat ia s i avansează prin Ungaria Romacircnia s i Bulgaria către Grecia mai multe regiuni dinPeninsula Iberică s i mai multe regiuni din Germania de Est O serie de alte tări au avut cacircteva regiuni icircn carepopulat ia a scăzut cu mai mult de 40 la 1 000 de locuitori inclusiv 22 de regiuni care erau răspacircndite icircn ceamai mare parte a Italiei

Dintre regiunile din tările AELS s i tările candidate cea mai mare variat ie a cresterii demografices-a icircnregistrat la nivelul regiunilor din Turcia

Icircn 2014 s-a observat icircn general mai frecvent o crestere demografică icircn regiunile de nivel NUTS 3 din tărileAELS s i tările candidate (date nat ionale pentru Albania s i Serbia) astfel cum se arată icircn harta 3 icircnregistracircndu-se o evolut ie pozitivă icircn 115 regiuni icircn timp ce numai icircn 25 de regiuni s-a icircnregistrat o scădere a număruluide locuitori Icircn tările AELS populat ia a crescut icircn fiecare regiune Icircn termeni relativi cea mai rapidă cresteredemografică s-a icircnregistrat icircn Oslo (capitala Norvegiei) s i icircn Freiburg (Elvet ia de vest)

Icircn tările candidate a existat o situat ie mixtă icircnregistracircndu-se o scădere a populat iei icircn Albania s i Serbia(date nat ionale) icircn jumătate dintre cele opt regiuni din fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei s i icircn 19 regiunidin Turcia dintre care majoritatea erau situate icircn centrul s i nord-estul Turciei Scăderea demografică icircn acesteregiuni din Turcia ar putea contrasta cu ratele foarte mari de crestere demografică din alte părt i ale tării Icircntr-adevăr Turcia a prezentat cel mai ridicat grad de variat ie a schimbării demografice icircntre regiunile de nivel 3cu rate brute de crestere demografică care variază de la un nivel scăzut de -393 la 1 000 de locuitori icircn Ccedilankiri(aproape de capitala Ankara) la un nivel ridicat de 638 la 1 000 de locuitori icircn Bayburt (icircn zona de nord-est)Icircn regiunile din Turcia diferentele considerabile ale evolut iei demografice pot fi atribuite adesea modelelor demigrat ie interne cu un flux general al migrant ilor din regiunile estice către regiunile vestice

Din 1985 a existat icircn mod constant un flux net de migrant i către statele membre din UE-28

Schimbarea demografică totală rezultă din interact iunea a două componente schimbarea demografică naturalăs i migrat ia netă plus ajustarea statistică (denumită icircn continuare pur s i simplu drept migrat ie netă) Acestecomponente se pot combina pentru a consolida cresterea sau scăderea demografică sau se pot anula reciprocicircntr-o anumită măsură atunci cacircnd se icircndreaptă icircn direct ii opuse

De-a lungul timpului modelele de migrat ie au fost relativ echilibrate icircn perioada anilor 1960 s i pacircnă icircn 1970a existat un flux net de 707 028 persoane care au părăsit statele membre ale UE-28 către alte destinat ii dinicircntreaga lume acesta a fost cel mai mare număr net de emigrant i pe parcursul icircntregii perioade 1961-2014Următoarea perioadă icircn care a existat un flux net de migrant i care au părăsit statele membre ale UE-28 a fosticircntre 1982 s i 1984 (o perioadă de recesiune) ulterior au existat icircn mod constant mai mult i imigrant i care soseaudecacirct emigrant i care plecau Icircncepacircnd cu anul 1988 migrat ia netă pozitivă a depăs it o jumătate de milion de


persoane icircn fiecare an cu except ia anilor 1991 s i 1997 cacircnd migrat ia netă a depăs it un milion de persoane icircn 10dintre cei 27 de ani din perioada 1988-2014 Icircn statele membre ale UE-28 migrat ia netă a ajuns la 18 milioanede persoane icircn 2003 după care rata cresterilor populat iei datorită migrat iei nete a icircncetinit icircn 2011 la un nivelscăzut de 712 000 de persoane Icircn 2013 migrat ia netă a crescut la 17 milioane s i a rămas la peste un milion icircn2014


Harta 4 Rata brută a migrat iei nete (plus ajustarea statistică) per regiuni de nivel NUTS 32014 (1)(la 1 000 de locuitori)Sursa Eurostat (demorgind3) s i (demogind)

Migrat ie netă deosebit de ridicată icircn mai multe regiuni din Germania


Harta 4 prezintă rata brută a migrat iei nete pentru 2014 care s-a ridicat icircn medie la 22 la 1 000 de locuitori lanivelul UE-28 Există o similitudine icircntre hărt ile 3 s i 4 care subliniază relat ia stracircnsă icircntre modelele de migrat ies i schimbarea demografică totală o evolut ie care a fost consolidată de faptul că rata de schimbare demograficănaturală a fost aproape echilibrată icircn multe regiuni ale UE

Icircn 2014 fluxul net de migrant i (din alte regiuni ale aceluias i stat membru din alte regiuni ale UE sau dintări terte) a fost concentrat icircn principal icircn mai multe zone din Germania Dintre cele 19 regiuni cu migrat ienetă de 150 la 1 000 de locuitori sau mai mare 12 erau situate icircn Germania Prin includerea celor 217 regiunicu o migrat ie netă de cel put in 80 la 1 000 de locuitori (nuanta de albastru cea mai icircnchisă icircn harta 4) numărulregiunilor din Germania a crescut la 147 icircn acelas i timp Regatul Unit (26 de regiuni) Franta (11 regiuni)Austria (10 regiuni) s i Suedia (9 regiuni) au fost de asemenea destinat ii obisnuite pentru migrant i

Cel mai mare aflux pozitiv de migrant i s-a icircnregistrat icircn regiunea Ilfov din Romacircnia unde rata brută a migrat ieinete a fost de 298 la 1 000 de locuitori Următoarele patru cele mai mari rate ale migrat iei nete s-au icircnregistraticircn regiunile germane - Landshut Kreisfreie Stadt Suhl Kreisfreie Stadt Leipzig Kreisfreie Stadt GieszligenLandkreis - unde ratele s-au situat icircntre 218 s i 239 la 1 000 de locuitori Tower Hamlets din Londra a fostsingura altă regiune de nivel NUTS 3 cu o rată brută a migrat iei nete mai mare de 200 la 1 000 de locuitoriicircn timp ce Luxemburg (199) s i Frankfurt am Main Kreisfreie Stadt (192) s-au situat put in sub acest nivel

Icircn toate cele patru regiuni care alcătuiesc capitala Greciei s-a icircnregistrat emigrat ie netă icircn 2014

Icircn 2014 icircn 430 de regiuni de nivel NUTS 3 din UE-28 migrat ia netă a fost negativă (cu alte cuvinte numărulpersoanelor care au părăsit regiunea a fost mai mare decacirct numărul persoanelor care au sosit icircn regiune) iaricircn 117 dintre acestea rata brută s-a situat sub -40 la 1 000 de locuitori Acestea erau răspacircndite icircn SloveniaCroat ia Ungaria Romacircnia Bulgaria Grecia s i Cipru (o singură regiune la acest nivel de detaliere) icircn estul s isudul Europei precum s i icircn statele membre din regiunea Mării Baltice (Europa de nord) icircn mai multe regiunidin Peninsula Iberică icircn Icircle de France s i icircn regiunea vecină Champagne-Ardenne din Franta s i icircntr-o mare partedin Irlanda precum s i icircn cacircteva regiuni din alte zone Printre aceste regiuni se numărau opt regiuni-capitalăinclusiv toate cele patru regiuni care alcătuiesc capitala Greciei Atena una dintre regiunile Inner London ParisBucuresti s i Cipru Cele mai mari rate brute negative ale migrat iei nete s-au icircnregistrat icircn regiunea Border dinIrlanda s i icircntr-una din regiunile-capitală din Grecia Kentrikos Tomeas Athinon icircn care rata migrat iei nete ascăzut la -211 la 1 000 de locuitori


ADUCEREA IcircN PRIM PLAN A REGIUNILOR

Border Irlanda

Regiunea de nivel NUTS 3 din UE cu cea mai scăzută rată brută a migrat iei nete a fost regiunea Border dinIrlanda icircn 2014 aceasta a avut o rată brută a migrat iei nete (diferenta dintre rata de imigrare s i emigrare) de-211 la 1 000 de locuitori

amp169 Scollonp

Icircn 2014 icircn tările AELS s i icircn tările candidate s-au icircnregistrat modele contrastante icircn ceea ce priveste modelelede migrat ie netă (sunt disponibile numai date nat ionale pentru Albania s i Serbia) Acest lucru nu a fost nicăierimai valabil decacirct icircn Turcia unde au existat 22 de regiuni de nivel 3 care au icircnregistrat rate negative de douăcifre ale migrat iei nete cea mai mică rată de -433 la 1 000 de locuitori icircnregistracircndu-se icircn Ccedilankiri (la nord-estde Ankara ) Icircn schimb au existat 11 regiuni de nivel 3 din Turcia icircn care s-au icircnregistrat rate pozitive de douăcifre cel mai ridicat nivel de 541 la 1 000 de locuitori icircnregistracircndu-se icircn Bayburt (nord-estul Turciei) Dealtfel migrat ia netă a fost pozitivă icircn fiecare regiune de nivel 3 din AELS atingacircnd nivelul maxim de 146 la 1000 de locuitori icircn regiunea Freiburg din vestul Elvet iei

Ratele de natalitate s i de fertilitateFemeile din UE au mai put ini copii contribuind la o icircncetinire a cresterii demografice naturale s i chiar la oschimbare demografică naturală negativă (mai multe decese decacirct nasteri) a se vedea articolul privind previz-iunile demografice pentru o imagine de ansamblu a modului icircn care se prevede că evolut iile demografice voravea un impact asupra populat iei din regiunile UE

Această sect iune prezintă informat ii cu privire la ratele brute de natalitate (raportul dintre numărul de nasteris i populat ia medie exprimat la 1 000 de locuitori) s i ratele de fertilitate regionale (numărul mediu de copiinăscut i de o femeie) Icircn 2014 rata brută de natalitate din UE-28 a fost de 101 nasteri la 1 000 de locuitori Icircnstatele membre ale Uniunii Europene rata brută de natalitate a atins nivelul maxim de 146 nasteri la 1 000de locuitori icircn Irlanda s i a fost de asemenea relativ mare icircn Franta (124 nasteri) Regatul Unit (120 nasteri)s i Suedia (119 nasteri) La celălalt capăt al intervalului rata brută de natalitate a fost de 100 nasteri la 1 000


de locuitori sau mai mică icircn mare parte din estul Europei (Bulgaria Croat ia Ungaria Polonia s i Romacircnia) icircnsudul Europei (Grecia Spania Italia Malta s i Portugalia) precum s i icircn Germania s i Austria

Unele dintre cele mai mari rate brute de natalitate din UE s-au icircnregistrat icircn regiunile-capitalădin Belgia Irlanda Franta s i Regatul Unit

Figura 3 prezintă ratele brute de natalitate per regiune de nivel NUTS 2 2014 Icircn toate statele membre ale UEs i tările terte multiregionale prezentate rata brută de natalitate a depăs it media nat ională icircn regiunea-capitalăUnele state membre precum Republica Cehă Polonia s i Ungaria au raportat rate bute de natalitate foarteomogene la nivel regional Altele au fost mai eterogene adeseori din cauza unei singure sau a cacirctorva regiuni curate foarte mari icircn Belgia regiunea-capitală Reacutegion de Bruxelles-CapitaleBrussels Hoofdstedelijk Gewest afost singura regiune cu o rată brută de natalitate peste media nat ională icircn timp ce regiunile periferice CiudadAutoacutenoma de Melilla s i Ciudad Autoacutenoma de Ceuta din Spania precum s i Guyane s i la Reacuteunion din Frantaau raportat rate care au fost semnificativ mai mari decacirct cele icircnregistrate icircn oricare dintre celelalte regiunidin respectivele state membre De fapt la nivelul regiunilor UE cele mai mari trei rate brute de natalitates-au icircnregistrat icircn Guyane Ciudad Autoacutenoma de Melilla s i La Reacuteunion urmate de trei regiuni-capitală InnerLondon - East Reacutegion de Bruxelles-CapitaleBruxelles Hoofdstedelijk Gewest s i Icircle de France toate acesteaavacircnd rate de 150 nasteri la 1 000 de locuitori sau mai mari la fel ca Outer London - West and North West

Cele mai mici cinci rate brute de natalitate (mai put in de 70 nasteri la 1 000 de locuitori icircn 2014) erauconcentrate icircn statele membre din sud cacircte două icircn Italia s i Portugalia s i una icircn Spania Cea mai mică ratăs-a icircnregistrat icircn nord-vestul Spaniei icircn Principado de Asturias (63 nasteri la 1 000 de locuitori)

Icircn regiunile de nivel 2 din tările AELS ratele brute de natalitate s-au situat icircn general icircn intervalul 100-150 nasteri la 1 000 de locuitori icircn 2014 Singurele except ii au fost Hedmark og Oppland (sud-estul Norvegiei)s i trei regiuni din Elvet ia - Espace Mittelland Ostschweiz s i Ticino - icircn toate cele patru rata brută de natalitatesituacircndu-se sub 100 nasteri la 1 000 de locuitori

Icircn schimb ratele brute de natalitate s-au situat icircn intervalul de 100-150 nasteri la 1 000 de locuitori icircntările candidate (date nat ionale pentru Albania s i Serbia) cu except ia a 14 regiuni de nivel 2 din Turcia underata brută de natalitate a fost mai mare Rata a atins nivelul maxim la o valoare de 308 nasteri la 1 000 delocuitori icircn regiunea Sanliurfa Diyarbakir din sudul Turciei


Figura 3 Rata brută de natalitate per regiuni de nivel NUTS 2 2014 (1)(numărul de născut i-viila 1 000 de locuitori)Sursa Eurostat (demorgind3) s i (demogind)

Ratele de fertilitate au scăzut icircn primul deceniu al secolului 21

La icircnceputul secolului rata totală a fertilităt ii din UE-28 era icircn scădere Icircn 2001 s i 2002 aceasta era de146 născut i-vii pe femeie dar s-a redresat urcacircnd la 162 icircn 2010 icircnainte de a scădea din nou la 154 icircn2013 s i de a reveni apoi la 158 icircn 2014 Icircn zonele dezvoltate ale lumii o rată totală a fertilităt ii de 210născut i-vii pe femeie este considerată a fi rata de icircnlocuire naturală cu alte cuvinte nivelul la care dimensi-unea populat iei ar rămacircne stabilă pe termen lung icircn cazul icircn care nu ar exista nicio imigrat ie s i nicio emigrat ie

Icircn 2014 cea mai mare rată de fertilitate din statele membre ale UE s-a icircnregistrat icircn Franta (201 născut i-vii pe femeie) urmată de Irlanda (194) Suedia (188) s i Regatul Unit (181) Ratele fertilităt ii au fost adeseamai ridicate icircn statele membre icircn care coeziunea familială era relativ slabă (o proport ie scăzută de persoanecăsătorite s i o proport ie ridicată de nasteri icircn afara căsătoriei) instabilitatea din cuplu relativ curentă (rateale divorturilor relativ ridicate) iar gradul de participarea pe piata muncii a femeilor era ridicat Icircn 13 dintrestatele membre ale UE ratele de fertilitate au fost de 150 născut i-vii pe femeie sau mai mici cea mai mică ratăs-a icircnregistrat icircn Portugalia (123 născut i-vii pe femeie)

Diferentele icircn ceea ce priveste fertilitatea regională pot fi asociate cu o serie de factori printre care struc-tura socio-economică a populat iei (de exemplu nivelul de instruire statutul profesional venitul sau vacircrsta)resedinta (de exemplu disponibilitatea infrastructurii structurile de icircngrijire a copiilor sau piata locuintelor)sau factori culturali (de exemplu convingeri s i obiceiuri religioase atitudini fată de nasterile icircn afara căsătorieisau atitudini fată de contracept ie) Distribut ia ratelor de fertilitate este prezentată icircn figura 4 pentru regiu-nile de nivel 2 la fel ca figura 3 aceasta pare să fie foarte omogenă icircntrucacirct icircn 2014 majoritatea regiunilordin cadrul aceluias i stat membru al UE rareori au prezentat rate care au fost departe de media lor nat ionalăPrintre except iile de la această regulă s-au numărat din nou regiunea periferică Ciudad Autoacutenoma de Melilla


din Spania precum s i regiunile franceze de peste mări Guyana La Reacuteunion Guadelupa s i Martinica icircn 2014acestea au fost singurele regiuni de nivel NUTS 2 care au icircnregistrat o rată totală a fertilităt ii mai mare decacirctrata de icircnlocuire naturală de 210

O analiză pentru tările AELS confirmă faptul că ratele de fertilitate ale regiunilor de nivel 2 s-au situat icircnmod constant sub rata de icircnlocuire naturală Acelas i lucru a fost valabil de asemenea icircn tările candidate (datenat ionale pentru Albania s i Serbia) cu except ia Turciei Icircn Turcia a existat o divizare drastică icircntre regiunilevestice (cu rate de fertilitate relativ scăzute) s i regiunile estice (cu rate mult mai mari) de exemplu cea maimică rată de fertilitate (159 născut i-vii pe femeie) s-a icircnregistrat icircn Zonguldak Karabuumlk Bartin pe coastaMării Negre icircn timp ce cea mai mare rată s-a icircnregistrat icircn Sanliurfa Diyarbakir (391 născut i-vii pe femeie)- această regiune a icircnregistrat de asemenea cea mai mare rată brută de natalitate din Turcia (a se vedea maisus)

Figura 4 Rata totală a fertilităt ii per regiuni de nivel NUTS 2 2014 (1)(numărul mediu denăscut i-vii de o femeie)Sursa Eurostat (demorfrate2)

Cele mai mari rate de fertilitate icircn principal icircn regiunile franceze s i britanice

Harta 5 furnizează o analiză mai detaliată a aceluias i indicator prezentacircnd rata de fertilitate pentru regiu-nile de nivel NUTS 3 Regiunea franceză de peste mări Guyane s i teritoriul periferic Ciudad Autoacutenoma deMelilla din Spania au raportat cele mai mari rate icircn 2014 de 350 s i respectiv 270 născut i-vii pe femeieAcestea au fost urmate de Seine-Saint-Denis (icircn apropiere de capitala Frantei) s i de o altă regiune franceză depeste mări La Reacuteunion Un total de 34 de regiuni de nivel NUTS 3 au icircnregistrat rate de fertilitate mai maride 210 născut i-vii mai mult de jumătate dintre acestea (20 icircn total) fiind situate icircn Franta iar mai mult de unsfert (9) fiind situate icircn Regatul Unit O situat ie similară poate fi observată icircn cele 186 de regiuni de nivel NUTS3 cu o rată de fertilitate de 190 născut i-vii sau mai mare (nuanta de portocaliu cea mai icircnchisă icircn harta 5)icircntrucacirct put in peste trei sferturi din regiunile respective erau situate icircn Franta sau icircn Regatul Unit acest set de


regiuni incluzacircnd de asemenea sase dintre cele opt regiuni din Irlanda s i 10 dintre cele 21 de regiuni din Suedia


Douro Portugalia

O rată de fertilitate de 210 născut i-vii pe femeie este considerată a fi rata de icircnlocuire naturală icircn tăriledezvoltate ale lumii cu alte cuvinte nivelul la care dimensiunea populat iei ar rămacircne stabilă pe termen lungicircn cazul icircn care nu ar exista nicio imigrat ie s i nicio emigrat ie Icircn general icircn regiunile UE ratele de fertilitatesunt mult mai mici de exemplu Douro a fost una dintre regiunile de nivel NUTS 3 din Portugalia care aicircnregistrat o rată de fertilitate mai mică de 10 născut i-vii pe femeie icircn 2014

amp169 Aires Almeida

Icircn schimb cele mai mici rate de fertilitate (sub 135) s-au icircnregistrat icircn principal icircn Germania precum s i icircnstatele membre din est s i sud icircn special icircn Cipru (o singură regiune la acest nivel de detaliere) Portugalia (22din 25 de regiuni) Spania (37 din 59 regiuni) Slovacia (cinci din cele opt regiuni) s i Polonia (42 din 72 regiuni)precum s i icircntr-o măsură mai mică icircn Grecia s i Italia


Harta 5 Rata totală a fertilităt ii per regiuni de nivel NUTS 3 2014 (1)(numărul mediu denăscut i-vii de o femeie)Sursa Eurostat (demorfrate3) s i (demofind)

Icircn 2014 niciuna dintre regiunile de nivel 3 din tările AELS nu a raportat o rată de fertilitate mai mare de


210 născut i-vii cu toate acestea patru regiuni din Norvegia o regiune din Elvet ia s i o regiune din Islanda auraportat fiecare rate de fertilitate mai mari de 190 născut i-vii regiunea Landsbyggeth din Islanda raportacircnd ceamai mare rată (203)

Icircn tările candidate (date nat ionale pentru Albania s i Serbia) trei dintre cele opt regiuni din fosta Repub-lică Iugoslavă a Macedoniei au raportat rate de fertilitate sub 135 născut i-vii icircn 2014 Icircn schimb icircn Turciaau existat 29 de regiuni icircn care rata de fertilitate a depăs it 210 născut i-vii s i alte 13 regiuni cu o rată de 190născut i-vii sau mai mare Icircn 2014 cele mai mari două rate s-au icircnregistrat icircn regiunile S anlıurfa (452) s i Sirnak(422) din vestul Turciei A existat un contrast evident icircntre aceste rate de fertilitate relativ ridicate s i celeicircnregistrate icircn majoritatea regiunilor din vestul Turciei icircn care ratele de fertilitate s-au situat icircn general icircnintervalul de 15-19 născut i-vii pe femeie (care corespund mai bine ratelor icircnregistrate icircn icircntreaga UE)

Ratele mortalitat ii

Icircn 2014 au existat 494 milioane de decese icircn icircntreaga UE-28 s i anume cu 11 mai put ine decacirct icircn 2013 IcircnUE-28 rata brută a mortalităt ii a fost de 97 decese la 1 000 de locuitori icircn 2014 variind de la 151 icircn Bulgaria143 icircn Letonia s i 137 icircn Lituania la mai put in de 80 decese la 1 000 de locuitori icircn Malta Luxemburg Irlandas i Cipru

Rata brută a mortalităt ii reflectă icircn general structura populat iei (există o probabilitate mai mare de de-ces icircn cazul unei persoane icircn vacircrstă) precum s i probabilitatea de a luacontracta o anumită boalăafect iunesau de deceda dintr-o cauză externă de ret inut că statisticile regionale cu privire la unele cauze ale deceselor -boli ale sistemului circulator si cancer - sunt furnizate icircntr-un articol privind sănătatea

Figura 5 prezintă modul icircn care ratele mortalităt ii au variat icircn racircndul regiunilor de nivel 2 Aceasta poatefi comparată cu figura 3 care prezintă o analiză similară pentru rata brută de natalitate s i se poate observacă icircn general rata brută a mortalităt ii a variat mai mult la nivelul regiunilor decacirct rata brută de natalitateRepublica Cehă a raportat ratele mortalităt ii cele mai omogene la nivelul regiunilor sale icircn timp ce icircn SpaniaFranta s i Regatul Unit a existat un grad mult mai mare de dispersie de asemenea icircn regiunile din Turcia ratelemortalităt ii erau relativ eterogene Icircn aproape toate statele membre multiregionale rata brută a mortalităt iiicircn regiunea-capitală s-a situat sub media nat ională Croat ia Polonia s i Slovenia fiind singurele except ii de laaceastă regulă acelas i lucru a fost valabil de asemenea icircn cazul Elvet iei

Icircn 2014 patru regiuni din Bulgaria au icircnregistrat cele mai mari rate brute ale mortalităt ii din UE acesteavariind de la 145 la 198 decese la 1 000 de locuitori Cea mai mare rată brută a mortalităt ii s-a icircnregistraticircn regiunea de nord Severozapaden care a icircnregistrat de asemenea cel mai scăzut nivel al sperantei de viatăCea mai mică rată brută a mortalităt ii s-a icircnregistrat icircn regiunea franceză de peste mări Guyana cu o ratăde 31 decese la 1 000 de locuitori o rată a mortalităt ii la fel de scăzută a fost raportată pentru regiuneaMardin Batman Sirnak Siirt din Turcia Printre alte regiuni ale UE cu rate scăzute ale mortalităt ii se numărăInner London - East (43) s i Inner London - West (47) O serie de alte regiuni-capitală au avut rate brute alemortalităt ii scăzute cum ar fi de exemplu cele din Franta Irlanda Spania Luxemburg (o singură regiune laacest nivel de detaliere) Suedia s i Finlanda


Figura 5 Rata brută a mortalităt ii per regiuni de nivel NUTS 2 2014 (1)(numărul de decese la1 000 de locuitori)Sursa Eurostat (demorgind3) s i (demogind)

Mortalitatea infantilaLa nivelul UE cresterea semnificativă a sperantei de viată din ultimii ani s-a datorat nu doar faptului căpopulat ia are o durată de viată din ce icircn ce mai mare ci poate fi atribuită de asemenea unei reduceri a rateimortalităt ii infantile Icircn 2014 aproximativ 19 100 de copii din UE-28 au murit icircnainte de a ajunge la vacircrsta deun an Această valoare a fost echivalentă cu o rată a mortalităt ii infantile de 37 decese la 1 000 de născut i-viiicircn raport cu o rată de 53 cu zece ani icircn urmă s i cu o rată de 328 cu jumătate de secol icircn urmă

Figura 6 prezintă intervalul ratelor mortalităt ii infantile per regiuni de nivel NUTS 2 2014 Printre statelemembre ale UE cu rate deosebit de eterogene ale mortalităt ii infantile la nivel regional se numără SlovaciaFinlanda Franta s i Austria eterogenitatea relativ ridicată din Finlanda s-a datorat situat iei particulare dinregiunea insulară Aringland unde nu a decedat niciun copil cu vacircrsta mai mică de un an (prin urmare ratamortalităt ii infantile a fost de 00) La nivelul regiunilor UE cea mai scăzută rată icircn afară de cea din Aringland afost de 07 decese icircn regiunea Vorarlberg din vestul Austriei Icircn schimb rate de cel put in 100 decese la 1 000de născut i-vii s-au icircnregistrat icircn trei regiuni din Europa de Est Sud-Est (Romacircnia) Yugoiztochen (Bulgaria)s i Vyacutechodneacute Slovensko (Slovacia) Cinci dintre statele membre cu mai mult de o regiune au raportat o ratăa mortalităt ii infantile pentru regiunea-capitală care depăseste media nat ională Croat ia Portugalia SpaniaT ările de Jos s i Austria acesta a fost de asemenea cazul Norvegiei

Icircn tările AELS ratele mortalităt ii infantile din Islanda Liechtenstein s i toate cele sapte regiuni de nivel 2din Norvegia s-au situat sub media UE-28 Icircn medie Elvet ia a icircnregistrat rate ale mortalităt ii infantile put inmai ridicate des i Reacutegion leacutemanique Espace Mittelland s i Ticino au icircnregistrat de asemenea rate care s-ausituat sub media UE-28


Rate mai mari ale mortalităt ii infantile s-au icircnregistrat icircn tările candidate (date nat ionale pentru Albanias i Serbia) variind de la 49 decese la 1 000 de născut i-vii icircn Muntenegru (o singură regiune la acest nivel dedetaliere) la 111 decese la 1 000 de născut i-vii icircn Turcia O gamă largă de rate ale mortalităt ii infantile la nivelregional s-a icircnregistrat icircn Turcia de la un nivel scăzut de 70 decese la 1 000 de născut i-vii icircn regiunea-capitalăAnkara la un nivel ridicat de 169 decese la 1 000 de născut i-vii icircn regiunea Gaziantep Adiyaman Kilis dinsud

Sursele s i disponibilitatea datelorEurostat colectează o gamă largă de statistici demografice regionale acestea includ date privind numărulpopulat iei s i diverse evenimente demografice care influentează dimensiunea structura s i caracteristicile specificeale populat iei Aceste date pot fi folosite pentru o gamă largă de act iuni de planificare monitorizare s i evaluareicircntr-o serie de domenii importante ale politicii socio-economice cum ar fi de exemplu pentru

bull a analiza gradul de icircmbătracircnire a populat iei s i efectul acesteia asupra durabilităt ii s i bunăstării

bull a evalua impactul economic al schimbărilor demografice

bull a calcula rapoartele s i indicatorii per locuitor mdash cum ar fi produsul intern brut regional per capita carepoate fi folosit pentru alocarea de fonduri structurale regiunilor mai put in avantajate din punct de vedereeconomic

bull a elabora s i a supraveghea sistemele de imigrat ie s i acordare de azil

Cadrul juridic pentru colectarea statisticilor populat iei este instituit de Regulamentul(UE) nr 12602013 alParlamentului European s i al Consiliului privind statisticile demografice europene s i de Regulamentul de punereicircn aplicare (UE) nr 2052014 Regulamentul (CE) nr 8622007 al Parlamentului European s i al Consiliuluilegiferează colectarea statisticilor comunitare privind migrat ia s i protect ia internat ională icircmpreună cu Regula-mentul de punere icircn aplicare (UE) nr 3512010

Pentru mai multe informat ii a se consulta sect iunea specială privind previziunile demografice pe site-ulinternet al Eurostat

Statisticile privind schimbările demografice s i structura populat iei sunt utilizate tot mai frecvent icircn sprijinulprocesului de luare a deciziilor s i pentru oferirea posibilităt ii de a monitoriza comportamentul demografic icircncontext politic economic social sau cultural Parlamentul European a adoptat o rezolut ie privind bdquo Schim-bările demografice s i consecintele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE rdquo (2013C 153 E02) carea evident iat că evolut iile demografice icircn regiuni ar trebui să fie măsurate statistic s i a subliniat că schimbăriledemografice ar trebui să fie luate icircn considerare ca obiectiv transversal icircn politica de coeziune viitoare

NUTSDatele prezentate icircn acest articol se bazează exclusiv pe versiunea 2013 a NUTS

Definit iile indicatorilorSperanta de viată la nastere reprezintă media numărului de ani pe care se preconizează că icirci va trăi un nou-născut dacă pe durata viet ii sale se vor ment ine condit iile de mortalitate curente

Schimbările demografice reprezintă diferenta icircntre dimensiunea unei populat ii la sfacircrs itul s i la icircnceputul unei pe-rioade (de exemplu un an calendaristic) Schimbarea demografică pozitivă este denumită crestere demograficăicircn timp ce schimbarea demografică negativă este denumită scădere demografică Schimbarea demografică estealcătuită din două componente

bull Schimbare naturală care se calculează ca diferenta dintre numărul de născut i-vii s i numărul de deceseSchimbarea naturală pozitivă cunoscută de asemenea sub numele de crestere naturală are loc atuncicacircnd numărul de născut i-vii depăseste numărul de decese Schimbarea naturală negativă cunoscută deasemenea sub numele de scădere naturală are loc atunci cacircnd numărul de născut i-vii este mai mic decacirctnumărul de decese


bull Migrat ia netă plus ajustarea statistică care se calculează ca diferentă icircntre schimbarea demografică totalăs i schimbările naturale prin urmare statisticile privind migrat ia netă sunt afectate de toate inexactităt ilestatistice ale celor două componente din această ecuat ie icircn special de schimbarea demografică Migrat ianetă inclusiv ajustarea statistică pot acoperi pe lacircngă diferenta dintre numărul de emigrant i s i imigrant ialte modificări observate icircn dimensiunea populat iei la data de 1 ianuarie timp de doi ani consecutivi carenu pot fi atribuite nasterilor deceselor imigrat iei sau emigrat iei

Ratele brute ale schimbărilor demografice se calculează pentru schimbările demografice totale sporul naturaltotal s i migrat ia netă (inclusiv ajustarea statistică) Icircn toate cazurile nivelul de schimbare dintr-un an este ra-portat la populat ia medie a zonei icircn cauză icircn acelas i an iar raportul rezultat este exprimat per 1 000 de locuitori

Ratele brute ale evenimentelor de stare civilă privind populat ia (nasteri s i decese) sunt definite ca raportuldintre numărul de evenimente demografice s i populat ia medie a regiunii icircn acelas i an exprimate de asemeneaper 1 000 de locuitori

Rata fertilităt ii totale se defineste ca media numărului de copii care pot fi născut i de o femeie pe icircntreagadurată a viet ii dacă aceasta icircs i ment ine pe durata viet ii fertile ratele de fertilitate specifice vacircrstei care au fostmăsurate icircntr-un anumit an

Rata mortalităt ii infantile se defineste ca raportul dintre numărul deceselor de copii sub un an s i numărulde născut i-vii icircn anul de referintă iar rata rezultată este exprimată la 1 000 de născut i-vii

ContextSchimbările demografice din (UE) vor avea probabil o importantă semnificativă icircn următoarele decenii deoarececea mai mare parte a modelelor privind viitoarele tendinte demografice sugerează că populat ia din UE va con-tinua să icircmbătracircnească ca urmare a nivelurilor fertilităt ii care rămacircn scăzute s i a unei sperante de viată din ceicircn ce mai mari

Des i migrat ia joacă un rol important icircn dinamica populat iei statelor membre ale UE este put in probabil cadoar migrat ia să inverseze tendinta continuă de icircmbătracircnire a populat iei icircnregistrată icircn multe părt i ale UE

Consecintele economice s i sociale asociate fenomenului de icircmbătracircnire a populat iei este posibil să aibă implicat iiprofunde icircn icircntreaga Europă atacirct la nivel nat ional cacirct s i la nivel regional De exemplu nivelurile reduse defertilitate vor conduce la o scădere a numărului de student i din sistemul de icircnvătămacircnt vor exista mai put inepersoane de vacircrstă activă care să sust ină restul populat iei s i o proport ie mai mare de persoane vacircrstnice (dintrecare unii vor avea nevoie de infrastructură suplimentară de servicii de asistentă medicală s i de locuinte adap-tate) Aceste schimbări demografice structurale ar putea avea impact asupra capacităt ii administrat iilor de acolecta venituri din taxe s i impozite de a icircs i echilibra propriile finante sau de a furniza pensii s i servicii deasistentă medicală adecvate

Printre regiunile care se vor confrunta cu cele mai mari provocări demografice se numără regiunile perifericerurale s i postindustriale icircn care se preconizează că va avea loc o scădere a populat iei Dimensiunea teritorialăa schimbărilor demografice este se poate observa icircn special prin

bull efectul est-vest icircn contextul icircn care multe dintre statele membre care au aderat la UE icircncepacircnd cu 2004sunt icircncă icircn faza de recuperare a decalajelor

bull efectul nord-sud icircn contextul icircn care adeseori există diferente considerabile icircntre regiunile mediteraneenes i regiunile din zona cu o climă mai temperată din nordul s i vestul UE

bull repartit ia icircntre zonele urbane s i zonele rurale caracterizată de continuarea raportării unei cresteri apopulat iei de către majoritatea regiunilor urbane icircn timp ce numărul de persoane care locuiesc icircn multezone rurale este icircn scădere

bull efectul regiunii-capitală icircntrucacirct capitalele s i unele dintre regiunile care le icircnconjoară (de exemplu celedin jurul metropolelor de importantă globală Paris s i Londra) prezintă un bdquoefect de atract ierdquo asociatoportunităt ilor sporite de găsire a unui loc de muncă

bull numeroasele exemple de disparităt i regionale la nivel nat ional care au potent ialul de a influenta competi-tivitatea s i coeziunea la nivel regional cum ar fi de exemplu cele din Germania s i Turcia (icircntre regiuniledin est s i cele din vest) sau din Franta Italia s i Regatul Unit (icircntre regiunile din nord s i cele din sud)


Elaborarea politicilorFiind preocupat i de evolut iile demografice din viitor nu este surprinzător că factorii de decizie icircn materiede politici au abordat o serie de aspecte Comisia Europeană a adoptat Comunicarea intitulată bdquo Viitoruldemografic al Europei - transformarea unei provocări icircn oportunitate rdquo (COM(2006) 571 final) care a evident iatcinci orientări politice principale

bull promovarea reicircnnoirii demografice prin intermediul unor condit ii mai bune pentru familii s i al ameliorăriireconcilierii viet ii profesionale cu cea familială

bull promovarea ocupării fortei de muncă prin intermediul unor locuri de muncă mai numeroase s i al prelungiriis i cresterii calităt ii viet ii profesionale

bull o Uniune Europeană mai productivă s i mai dinamică care creste productivitatea s i performanta economicăprin investirea icircn educat ie s i cercetare

bull primirea s i integrarea migrant ilor icircn UE

bull asigurarea durabilităt ii finantelor publice pentru a se garanta pensii adecvate ajutoare sociale servicii deasistentă medicală s i de icircngrijire pe termen lung

Europa 2020

Icircn plus majoritatea celor sapte init iative majore ale Strategiei Europa 2020 vizează de asemenea provocăriledemografice icircn special icircmbătracircnirea populat iei Init iativa majoră bdquoO uniune a inovăriirdquo oferă oportunitatea dea reuni actorii din mediul public s i cel privat de la diferite niveluri teritoriale pentru a solut iona o diversitatede provocări iar icircn anul 2011 s-a lansat un parteneriat european al inovării pentru o icircmbătracircnire activă s i icircncondit ii bune de sănătate scopul acestuia este de a creste cu doi ani durata medie de viată icircn condit ii bune desănătate a europenilor pacircnă icircn anul 2020 O altă init iativă majoră agenda digitală promovează educat ia digi-tală s i accesibilitatea serviciilor digitale pentru membrii mai vacircrstnici ai societăt ii icircn timp ce init iativa agendapentru noi competente s i locuri de muncă a UE sprijină o viată profesională mai lungă prin intermediul icircnvătăriicontinue s i al promovării icircmbătracircnirii active s i icircn condit ii bune de sănătate Icircn final platforma europeană decombatere a sărăciei s i a excluziunii sociale tratează gradul de adecvare s i durabilitate al protect iei sociale s ial sistemelor de pensii precum s i necesitatea de a asigura cetătenilor vacircrstnici sprijin pentru a avea venituriadecvate s i acces la sistemele de asistentă medicală

Migrat ie

Icircn mai 2015 Comisia Europeană a prezentat o agendă europeană privind migrat ia care trasează măsurile ime-diate pentru a răspunde afluxului de migrant i s i solicitant i de azil de dincolo de Marea Mediterană s i prevede oserie de opt iuni de politică icircn ceea ce priveste gestionarea pe termen lung a migrat iei icircn UE Agenda recunoastecă este necesară o capacitate de react ie la provocările umanitare dar urmăreste să crească numărul de returnăriale migrant ilor ilegali continuacircnd icircn acelas i timp să ofere dreptul de a solicita azil

Agenda stabileste patru niveluri de act iune ale politicii UE icircn domeniul migrat iei s i anume

bull o nouă politică privind migrat ia legală - ment inerea UE ca destinat ie atractivă pentru migrant i icircn specialprin reprioritizarea politicilor de integrare a migrant ilor prin gestionarea migrat iei prin intermediul dia-logului s i al parteneriatelor cu tările terte s i prin modernizarea sistemului Cartea albastră a UE icircn cazulpersoanelor cu studii superioare din afara UE

bull reducerea stimulentelor pentru migrat ia ilegală - prin consolidarea rolului Frontex icircn special icircn legăturăcu returnarea migrant ilor

bull gestionarea frontierelor - sprijinirea consolidării capacităt ii tărilor terte de a-s i gestiona frontierele

bull o politică comună solidă de azil - pentru a asigura o punere icircn aplicare completă s i coerentă a sistemuluieuropean comun de azil

Criza migrat iei care afectat o bună parte din anul 2015 s i primul trimestru din 2016 a determinat Comisia Eu-ropeană să anunte icircn martie 2016 propuneri pentru o instrument de asistentă de urgentă la nivelul UE Planular aloca aproximativ 700 de milioane EUR pentru ajutoare (pe o perioadă de trei ani) pentru a contribui laprevenirea unei crize umanitare s i a putea oferi mai rapid hrană adăpost s i asistentă medicală icircn funct ie de


necesităt ile refugiat ilor din interiorul UE

A se vedea s ibull Population and population change statistics (icircn limba engleză)

bull Population statistics introduced (icircn limba engleză)

bull Population structure and ageing (icircn limba engleză)

Informat ii suplimentare EurostatVizualizare date

bull Eurostat Statistical Atlas (Chapter 2) (icircn limba engleză)

bull Regional Statistics Illustrated (icircn limba engleză)

Publicat iibull Eurostat regional yearbook (icircn limba engleză)

bull Demography report mdash 2015 edition (icircn limba engleză)

Tabele principalebull Regional statistics (treg) (icircn limba engleză) a se vedea

Regional demographic statistics (tregdem)

bull Population (tdemopop) (icircn limba engleză) a se vedea

Crude rates of population change by NUTS 2 region (tgs00099)

Population on 1 January by NUTS 2 region (tgs00096)

Baza de datebull Regional statistics by NUTS classification (reg) (icircn limba engleză) a se vedea

Regional demographic statistics (regdem)

Population and area (regdempoar)Fertility (regdemfer)Mortality (regdemmor)

bull Population (demopop) (icircn limba engleză) a se vedea

Regional data (demopreg)

Sect iune specialabull Populat ie (Demografie migrat ie s i estimări) (icircn limba engleză)

bull Regiuni (icircn limba engleză)


Metodologie Metadatebull Population (icircn limba engleză) (ESMS metadata file mdash demopopesms)

Date-sursa pentru tabele grafice s i hart i (MS Excel)bull Population at regional level (icircn limba engleză)

Legaturi externebull Comisia Europeană mdash Ocuparea Fortei de Muncă Afaceri Sociale amp s i Incluziune mdash Analiză demografică

Consultati acest articol online la http ec europa eu eurostat statistics-explained index phpPopulation_ statistics_ at_ regional_ level ro


Statistici demografice la nivel regional

Principalele rezultate statistice

Speranța de viață

Structura populației și icircmbătracircnirea demografică

Schimbarea demografică

Ratele de natalitate și de fertilitate

Ratele mortalității

Mortalitatea infantilă

Sursele și disponibilitatea datelor

NUTS

Definițiile indicatorilor

Context

Elaborarea politicilor

Europa 2020

Migrație

A se vedea și

Informații suplimentare Eurostat

Vizualizare date

Publicații

Tabele principale

Bază de date

Secțiune specială

Metodologie Metadate

Date-sursă pentru tabele grafice și hărți (MS Excel)

Legături externe

din Bulgaria care a fost cea mai săracă regiune din UE-28 (pe baza produsului intern brut (PIB) pe cap delocuitor exprimat icircn standardele puterii de cumpărare (SPC) ) Prin urmare diferenta de sperantă de viatăicircntre Severozapaden s i Comunidad de Madrid a fost de 119 ani

























































Border Irlanda


amp169 Scollonp


























Douro Portugalia
























































Europa 2020


Migrat ie













































NUTS


Context


Europa 2020

Migrație

A se vedea și


Vizualizare date

Publicații

Tabele principale

Bază de date

Secțiune specială



Legături externe
























































Border Irlanda


amp169 Scollonp


























Douro Portugalia
























































Europa 2020


Migrat ie













































NUTS


Context


Europa 2020

Migrație

A se vedea și


Vizualizare date

Publicații

Tabele principale

Bază de date

Secțiune specială



Legături externe






















Douro Portugalia
























































Europa 2020


Migrat ie













































NUTS


Context


Europa 2020

Migrație

A se vedea și


Vizualizare date

Publicații

Tabele principale

Bază de date

Secțiune specială



Legături externe




















































Europa 2020


Migrat ie













































NUTS


Context


Europa 2020

Migrație

A se vedea și


Vizualizare date

Publicații

Tabele principale

Bază de date

Secțiune specială



Legături externe





































NUTS


Context


Europa 2020

Migrație

A se vedea și


Vizualizare date

Publicații

Tabele principale

Bază de date

Secțiune specială



Legături externe

Population statistics at regional level/ro Statistics...

Documents

Transcript of Population statistics at regional level/ro Statistics...