Income povertystatistics/ro Statistics Explained

Source : Statistics Explained (https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/) - 25/10/2019 1

Statistici privind saracia din punctul devedere al veniturilor

Date extrase în mai 2018.Următoarea actualizare a articolului: ianuarie 2020.

Versiunea în limba engleză este mai recentă.

Prezentul articol analizează statistici recente privind sărăcia monetară s, i inegalităt, ile privind veniturile în Uni-unea Europeană (UE) . Compararea standardelor de viat,ă între t,ări se bazează adesea pe produsul intern brut(PIB) pe cap de locuitor , care exprimă în termeni monetari gradul de bogăt, ie al unei t,ări în raport cu o altăt,ară. Totus, i, acest indicator-cheie reflectă foarte put, in aspectele legate de distribut, ia veniturilor în interiorulunei t,ări s, i, în plus, nu furnizează informat, ii legate de factorii nemonetari, care pot avea un rol semnificativ îndeterminarea calităt, ii viet, ii populat, iei. Pe de o parte, inegalităt, ile în distribut, ia veniturilor pot crea stimulentepentru îmbunătăt, irea situat, iei persoanelor prin muncă, inovare sau dobândirea de noi competent,e. Pe de altăparte, aceste inegalităt, i la nivelul veniturilor sunt adesea considerate ca fiind legate de criminalitate, sărăcie s, iexcluziune socială.

Rata s, i pragul riscului de saracieRata riscului de sărăcie (după transferurile sociale ) în UE-28 a rămas aproximativ stabilă între anii 2010-2013,crescând de la 16,5 % la 16,7 %. Între anii 2013-2014, rata riscului de sărăcie a crescut cu 0,5 puncte procentuales, i a avut apoi o us,oară cres,tere în 2015 (cu până la 0,1 puncte procentuale) pentru a ajunge la 17,3 % unde arămas în 2016.

Rata pentru UE-28, calculată ca medie ponderată a rezultatelor nat, ionale, disimulează variat, ii considerabileîntre statele membre ale UE (a se vedea figura 1). În opt state membre, s, i anume România (25,3 %), Bulgaria(22,9 %), Spania (22,3 %), Lituania (21,9 %), Letonia (21,8 %), Estonia (21,7 %), Grecia (21,2 %) s, i Italia(20,6 %), o cincime sau mai mult din populat, ie era considerată a fi expusă riscului de sărăcie; aceeas, i situat, ies-a înregistrat s, i în cazul Serbiei (25,5 %), Turciei (22,5 %, date din 2015) s, i al fostei Republici Iugoslave aMacedoniei (21,9 %). În rândul statelor membre, cele mai scăzute procentaje de persoane expuse riscului desărăcie au fost consemnate în Republica Cehă (9,7 %), Finlanda (11,6 %) s, i Danemarca (11,9 %), în timp ceIslanda (8,8 %) a raportat, de asemenea, o rată relativ scăzută a populat, iei expuse riscului de sărăcie.

Figura 1: Rata s, i pragul riscului de sărăcie, 2016 Sursa: Eurostat (ilc_li01) s, i (ilc_li02)

Pragul riscului de sărăcie (indicat s, i în figura 1) este stabilit la 60 % din mediana veniturilor disponibile peadult-echivalent la nivel nat, ional. În scopul comparat, iilor spat, iale, acesta este adesea exprimat în standarde aleputerii de cumpărare (SPC) astfel încât să se t, ină seama de diferent,ele de la o t,ară la alta în ceea ce prives,te cos-turile viet, ii. Acest prag a variat semnificativ în 2016 între statele membre ale UE de la SPC 2,9 mii în România,la SPC 13,5 mii în Austria, cu pragul din Luxemburg (SPC 16,8 mii) peste acest interval; de asemenea, pragulsărăciei a fost relativ scăzut în fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (SPC 2,9 mii), Serbia (SPC 3,2 mii)s, i Turcia (SPC 3,4 mii, date din 2015) s, i relativ mai ridicat în Elvet, ia (SPC 16,3 mii) s, i Norvegia (SPC 17,2 mii).

Diferitele categorii sociale sunt mai mult sau mai put, in vulnerabile la sărăcia monetară. În 2016, a existato diferent,ă mică între sexe în privint,a ratei riscului de sărăcie (după transferurile sociale) în UE-28, cele mairecente rate fiind echivalente cu 16,6 % pentru bărbat, i comparativ cu o cifră mai mare (17,9 %) pentru femei (ase vedea figura 2). Cele mai mari diferent,e între sexe în 2016 au fost consemnate în statele membre baltice (ocifră cu 2,7-4,8 puncte procentuale mai mare pentru femei), Slovenia (2,7 puncte procentuale) s, i Germania (2,6puncte procentuale), în timp ce Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Suedia s, i Belgia au raportat, de asemenea,rate ale riscului de sărăcie pentru femei care erau cu 2,0 sau mai multe puncte procentuale mai mari decât celepentru bărbat, i, cum a fost cazul Norvegiei. În schimb, în cinci state membre ale UE rata riscului de sărăciea fost us,or mai ridicată în rândul bărbat, ilor decât al femeilor, s, i anume în Danemarca, Malta, T, ările de Jos,Finlanda s, i Spania, precum s, i în Islanda, situat, ie întâlnită s, i în Republică Iugoslavă a Macedoniei s, i Serbia.

Income poverty statistics/ro 2

Figura 2: Rata riscului de sărăcie după transferurile sociale, 2016(%)Sursa: Eurostat (ilc_li02)

Diferent,ele dintre ratele riscului de sărăcie au devenit mai mari în momentul în care populat, ia a fost clasificatăîn funct, ie de activitatea exercitată (a se vedea tabelul 1). S, omerii reprezintă o categorie în mod special vulner-abilă: aproape jumătate (48,6 %) dintre tot, i s,omerii din UE-28 erau expus, i riscului de sărăcie în 2016, cu ratade departe cea mai ridicată înregistrată în Germania (70,5 %), în timp ce alte s,apte state membre ale UE (celetrei state baltice, Bulgaria, Republica Cehă, Suedia s, i România) au raportat expunerea la riscul de sărăcie acel put, in jumătate dintre s,omeri în 2016.

Income poverty statistics/ro 3

Tabelul 1: Rata riscului de sărăcie după transferurile sociale în funct, ie de activitatea exercitatăcel mai frecvent, 2016(%)Sursa: Eurostat (ilc_li04)

Aproximativ fiecare al s,aptelea pensionar din UE-28 (13,8 %) era expus riscului de sărăcie în 2016. S-au înreg-istrat rate de cel put, in două ori mai mari decât media din UE-28 în toate cele trei state baltice: Lituania (30,6%), Letonia (41,9 %) s, i Estonia (45,0 %).Pentru persoanele cu un loc de muncă, probabilitatea expunerii lariscul de sărăcie a fost mult mai mică (o medie de 9,6 % în întreaga UE-28 în 2016). Un procent relativ ridicatde persoane angajate expuse riscului sărăciei a fost înregistrat în România (18,9 %) s, i, într-o măsură mai mică,în Grecia (14,1 %) s, i Spania (13,1 %), în timp ce Luxemburg, Italia, Bulgaria, Portugalia s, i Polonia au raportatcă mai mult de 1 persoană din 10 din rândul persoanelor angajate au fost expuse riscului de sărăcie în 2016.

Ratele riscului de sărăcie nu sunt distribuite uniform între gospodăriile cu un număr diferit de adult, i s, i decopii aflat, i în întret, inere. În ceea ce prives,te gospodăriile fără copii aflat, i în întret, inere (a se vedea figura 3),persoanele care locuiesc singure au fost cele mai expuse riscului de sărăcie, situat, ie cu care s-au confruntat 25,6% dintre gospodăriile cu o singură persoană, în 2016. În schimb, rata riscului de sărăcie pentru gospodăriile cudoi sau mai mult, i adult, i a fost mai mică decât jumătate din această rată, s, i anume 11,5 %. Având în vedere înspecial gospodăriile cu doi adult, i în care cel put, in o persoană are vârsta de 65 de ani sau mai mult, rata risculuide sărăcie a fost us,or mai scăzută, de 11,0 %.

Income poverty statistics/ro 4

Figura 3: Rata riscului de sărăcie după tipul de gospodărie, gospodării fără copii aflat, i înîntret, inere, 2016(% din populat, ia specificată)Sursa: Eurostat (ilc_li03)

Majoritatea statelor membre ale UE au raportat un model similar: gospodăriile cu o singură persoană au avutcele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie dintre gospodăriile fără copii aflat, i în întret, inere în toate statelemembre, cu except, ia Maltei, unde gospodăriile cu doi adult, i în care cel put, in o persoană avea vârsta de 65 de anisau mai mult au avut o rată mai ridicată; o situat, ie similară cu cea din Malta a fost observată în fosta RepublicăIugoslavă a Macedoniei, cu diferent,a că gospodăriile cu o singură persoană au raportat cea mai scăzută ratădintre cele trei tipuri analizate. Într-o mică majoritate a statelor membre (15 din 28), rata riscului de sărăcieîn rândul gospodăriilor alcătuite din doi adult, i dintre care cel put, in unul având vârsta de cel put, in 65 de ani afost mai scăzut decât în cazul categoriei mai largi a tuturor gospodăriilor alcătuite din doi sau mai mult, i adult, i,în special în Grecia unde diferent,a a fost de 7,5 de puncte procentuale. La cealaltă extremă, în Malta, ratariscului de sărăcie în cazul gospodăriilor alcătuite din doi adult, i dintre care cel put, in unul având vârsta de celput, in 65 de ani a fost cu 13,2 puncte procentuale mai mare decât în cazul tuturor gospodăriilor alcătuite dindoi sau mai mut, i adult, i, o diferent,ă mare fiind consemnată s, i în Elvet, ia (9,0 puncte procentuale).

În ceea ce prives,te gospodăriile cu copii aflat, i în întret, inere (a se vedea figura 4), cea mai ridicată rată ariscului de sărăcie din UE-28 a fost înregistrată pentru persoanele singure cu copii aflat, i în întret, inere, respectivmai mult de o treime (34,0 %). Dacă comparăm ratele pentru gospodăriile cu doi adult, i, cele cu doar un copilaflat în întret, inere (13,6 %) au avut o rată a riscului de sărăcie care a fost doar put, in mai mare decât jumătatedin cea înregistrată pentru gospodăriile cu trei sau mai mult, i copii aflat, i în întret, inere (26,9 %). Dintre cele treitipuri de gospodării indicate în figura 4, toate statele membre ale UE, în afară de Slovenia, au raportat faptulcă gospodăriile alcătuite din doi adult, i s, i un copil au fost cele mai put, in expuse riscului de sărăcie; în Slovenia,cel mai mic risc de sărăcie a fost înregistrat în rândul gospodăriilor alcătuite din doi adult, i s, i trei sau mai mult, icopii aflat, i în întret, inere. Majoritatea statelor membre ale UE au raportat, de asemenea, că cea mai mare ratăa riscului de sărăcie au avut-o persoanele singure cu copii aflat, i în întret, inere, des, i au existat mai multe except, ii

Income poverty statistics/ro 5

în care rata a fost mai ridicată pentru gospodăriile alcătuite din doi adult, i s, i trei sau mai mult, i copii: în specialBulgaria s, i Romania s, i, în mai mică măsură, Portugalia, Italia, Slovacia, Spania s, i Grecia; această situat, ie s-aprodus s, i în toate cele trei t,ări candidate pentru care sunt disponibile date.

Figura 4: Rata riscului de sărăcie după tipul de gospodărie, gospodării cu copii aflat, i înîntret, inere, 2016(% din populat, ia specificată)Sursa: Eurostat (ilc_li03)

Măsurile de protect, ie socială pot fi utilizate ca mijloc de reducere a sărăciei s, i a excluziunii sociale. Acestlucru se poate realiza, de exemplu, prin distribut, ia prestat, iilor sociale. Una dintre modalităt, ile de evaluare asuccesului măsurilor de protect, ie socială este compararea indicatorilor de sărăcie înainte s, i după transferurilesociale (a se vedea figura 5). În 2016, transferurile sociale au redus rata riscului de sărăcie în rândul populat, ieidin UE-28 de la 25,9 % înainte de transferuri la 17,3 % după transferuri, aducând astfel deasupra pragului desărăcie 8,6 % din populat, ie; fără transferuri sociale, aceste persoane ar fi expuse riscului de sărăcie. Comparândratele riscului de sărăcie de dinainte s, i de după transferurile sociale, impactul relativ al prestat, iilor sociale a fostscăzut – aducând cel mult 6,0 % din populat, ie peste pragul de sărăcie – în Grecia, România, Bulgaria, Polonia,Italia, Slovacia, Portugalia, Lituania s, i Letonia precum s, i în Turcia (date din 2015) s, i fosta Republică Iugoslavăa Macedoniei. Analizând impactul în termeni relativi, cel put, in jumătate dintre toate persoanele care au fostexpuse riscului de sărăcie în Finlanda, Irlanda s, i Danemarca au depăs, it pragul ca urmare a transferurilor sociale; acest lucru a fost valabil s, i pentru Islanda s, i Norvegia.

Income poverty statistics/ro 6

Figura 5: Rata riscului de sărăcie înainte s, i după transferurile sociale, 2016(%)Sursa: Eurostat(ilc_li02) s, i (ilc_li10)

Inegalitat, i în materie de venituriGuvernele, factorii de decizie politică s, i societatea în general nu pot combate sărăcia s, i excluziunea socială fărăa analiza inegalităt, ile din societate, indiferent dacă sunt de natură economică sau socială. Datele privind ine-galitatea economică devin cu atât mai importante pentru estimarea sărăciei relative cu cât distribut, ia resurseloreconomice poate avea o incident,ă directă asupra gradului de răspândire s, i a amplorii sărăciei.

Au existat semnificative inegalităt, i în distribut, ia veniturilor în 2016: o medie ponderată în funct, ie de populat, iea datelor nat, ionale ale fiecărui stat membru al UE (a se vedea figura 6) arată că 20 % din populat, ie (procentulcu cel mai ridicat venit disponibil pe adult-echivalent) a încasat venituri de 5,2 ori mai mari decât cei 20 % dinpopulat, ie cu cel mai scăzut venit disponibil pe adult-echivalent. Acest raport a variat considerabil între statelemembre, de la 3,5 în Republica Cehă s, i 3,6 in Slovenia, Slovacia s, i Finlanda, la peste 6,0 în Letonia, Italia,Spania, Grecia s, i peste 7,0 în Lituania s, i România, atingând vârful de 7,9 în Bulgaria. Dintre statele din afaraUE prezentate în figura 6, Islanda (3,3) s, i Norvegia (3,7) au raportat, de asemenea, niveluri deosebit de reduseale inegalităt, ii privind distribut, ia veniturilor, în timp ce în Turcia (8,6, date din 2015) s, i Serbia (9,7), ratelecele mai recente au fost mai ridicate decât în oricare dintre statele membre ale UE.

Income poverty statistics/ro 7

Figura 6: Inegalitatea distribut, iei veniturilor, 2016(raportul dintre chintila superioară s, i ceainferioară)Sursa: Eurostat (ilc_di11)

În cadrul politicilor se acordă o atent, ie specială inegalităt, ilor resimt, ite de numeroase categorii sociale. Unadintre categoriile care prezintă un interes special este cea a persoanelor în vârstă, ceea ce se explică în parteprin procentul în cres,tere al populat, iei UE cu vârsta de cel put, in 65 de ani. Sistemele de pensii pot juca un rolimportant în combaterea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă. În acest sens, este interesant să se compareveniturile persoanelor în vârstă cu cele ale restului populat, iei .

Pe teritoriul UE-28 în ansamblu, persoanele cu vârsta de cel put, in 65 de ani au înregistrat o mediană a ven-iturilor care în 2016 a fost egală cu 93 % din mediana veniturilor populat, iei cu vârste sub 65 de ani (a sevedea figura 7). În s,ase state membre ale UE (Luxemburg, Grecia, Frant,a, Spania, Italia s, i Ungaria), medianaveniturilor persoanelor în vârstă a fost egală sau mai mare decât mediana veniturilor persoanelor cu vârste sub65 de ani, acest lucru fiind valabil s, i pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia s, i Turcia (date din2015). În Austria, Polonia, România, Portugalia s, i Slovacia, mediana veniturilor persoanelor în vârstă a fost decel put, in 90 % din cea înregistrată pentru persoanele cu vârsta sub 65 de ani, acest lucru fiind valabil s, i pentruNorvegia. Proport, ii sub 80 % au fost înregistrate în Republica Cehă, Cipru, Suedia, Belgia, Danemarca, Malta,Lituania, Letonia s, i Estonia. Procentele relativ scăzute pot reflecta în linii mari drepturile la pensie.

Income poverty statistics/ro 8

Figura 7: Raportul mediu relativ al veniturilor, 2016(raportul dintre mediana veniturilor disponi-bile pe adult-echivalent corespunzătoare populat, iei în vârstă de cel put, in 65 de ani s, i mediana ven-iturilor disponibile pe adult-echivalent corespunzătoare populat, iei cu vârsta sub 65 de ani)Sursa:Eurostat (ilc_pnp2)

Amploarea sărăciei, care ajută doar la cuantificarea sărăciei celor săraci, poate fi măsurată prin decalajul mediurelativ al riscului de sărăcie . Mediana veniturilor persoanelor expuse riscului de sărăcie din UE-28 a fost înmedie cu 25,0 % sub pragul de sărăcie din 2016 (a se vedea figura 8); acest prag este stabilit la 60 % din medianaveniturilor disponibile pe adult-echivalent ale tuturor persoanelor la nivel nat, ional. În rândul statelor membreale UE, decalajul mediu relativ al riscului de sărăcie a fost cel mai mare în România (36,2 %), cu decalajepeste 25,0 % raportate s, i în cazul Greciei, Italiei, Spaniei, Bulgariei, Croat, iei, Lituaniei, Portugaliei s, i Slovaciei.Deficitul a fost chiar mai mare în Serbia (38,1 %) s, i relativ ridicat în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei(32,9 %) s, i în Turcia (27,8 %, date din 2015). Cel mai scăzut decalaj al riscului de sărăcie din statele membrea fost observat în Finlanda (13,9 %), urmată de Malta (15,9 %).

Income poverty statistics/ro 9

Figura 8: Decalajul mediu relativ al riscului de sărăcie, 2016(%)Sursa: Eurostat (ilc_li11)

Date-sursa pentru tabele s, i grafice• Sărăcia din punctul de vedere al veniturilor: tabele s, i figuri (în limba engleză)

Surse de dateStatisticile UE referitoare la venituri s, i la condit, iile de viat,ă (EU-SILC) au fost lansate în 2003 pe baza unuiacord amiabil între Eurostat , s,ase state membre ale UE (Austria, Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxem-burg) s, i Norvegia. Statisticile EU-SILC au fost puse în aplicare în scopul de a furniza date pentru indicatoriireferitori la venituri s, i la condit, iile de viat,ă – temeiul juridic pentru exercit, iul de colectare de date este Regu-lamentul (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European s, i al Consiliului.

Colectarea acestor statistici a fost lansată oficial în 2004 în 15 state membre s, i extinsă în 2005 la toate celelaltestate membre din cadrul EU-25 , alături de Islanda s, i Norvegia. Bulgaria s, i Turcia au lansat colectarea statisti-cilor EU-SILC în 2006, România în 2007, Elvet, ia în 2008, în timp ce Croat, ia a introdus ancheta în 2010 [dateledin 2009 pentru Croat, ia se bazează pe alte date-sursă – s, i anume, studiul privind bugetul gospodăriilor (HBS)]. Datele pentru fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sunt disponibile din 2010, iar pentru Serbia din 2013.EU-SILC cuprinde atât o dimensiune transversală, cât s, i o dimensiune longitudinală.

Venitul disponibil al gospodăriilor se stabiles,te prin însumarea tuturor veniturilor monetare primite din oricesursă de către fiecare membru al gospodăriei (inclusiv venituri din muncă, investit, ii s, i prestat, ii sociale), plusveniturile primite la nivelul gospodăriei, s, i după deducerea impozitelor s, i a contribut, iilor sociale plătite. Pentrua reflecta diferent,ele legate de dimensiunea s, i component,a gospodăriei, acest total se împarte la numărul echiva-lent de „adult, i” utilizând o scară standard (de echivalent,ă), as,a-numita „scară modificată OECD ”, care atribuie

Income poverty statistics/ro 10

o pondere de 1,0 primului adult din gospodărie, o pondere de 0,5 pentru fiecare alt membru al gospodăriei învârstă de cel put, in 14 ani s, i o pondere de 0,3 pentru membrii gospodăriei cu vârsta sub 14 ani. Cifra rezultatăse numes,te „venit disponibil pe adult-echivalent” s, i este atribuită fiecărui membru al gospodăriei. Pentru indi-catorii de sărăcie, venitul disponibil pe adult-echivalent se calculează pornind de la venitul total disponibil algospodăriei, care este împărt, it la dimensiunile pe adult-echivalent ale gospodăriei; prin urmare, fiecare persoanădin gospodărie este considerată ca având acelas, i venit pe adult-echivalent.

Perioada de referint,ă a veniturilor este o perioadă fixă de 12 luni (precum anul calendaristic sau exercit, iulfiscal precedent) pentru toate t,ările cu except, ia Regatului Unit, pentru care perioada de referint,ă a venituriloreste anul curent al anchetei, s, i a Irlandei, pentru care ancheta este continuă, iar datele privind veniturile suntcolectate pentru perioada de 12 luni care precede elaborarea anchetei.

Rata riscului de sărăcie este definită ca procentul de persoane care au un venit disponibil pe adult-echivalentsub pragul riscului de sărăcie (exprimat în standarde ale puterii de cumpărare – SPC), stabilit la 60 % dinmediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent la nivel nat, ional. În conformitate cu deciziile ConsiliuluiEuropean , rata riscului de sărăcie este măsurată în raport cu situat, ia existentă în fiecare stat membru al UEs, i nu prin aplicarea unui prag comun. Această rată a riscului de sărăcie poate fi calculată înainte sau dupătransferurile sociale, diferent,a măsurând impactul potent, ial al transferurilor sociale nat, ionale asupra reduceriiriscului de sărăcie. Pensiile s, i pensiile de urmas, sunt considerate venituri înainte de transferuri, nu transferurisociale. Sunt disponibile diverse analize efectuate pentru acest indicator, de exemplu: în funct, ie de vârstă,sex, activitate exercitată, tip de gospodărie sau nivelul de educat, ie. Trebuie remarcat faptul că indicatorul număsoară bunăstarea, ci este o evaluare relativă a veniturilor curente scăzute (prin comparat, ie cu alte persoanedin aceeas, i t,ară), ceea ce nu implică în mod necesar un nivel de trai scăzut. Datele pentru UE-28 s, i zona euroreprezintă medii ale datelor pentru statele membre ponderate în funct, ie de populat, ie.

Context

În cadrul Consiliului European de la Laeken din decembrie 2001, s,efii de stat s, i de guvern europeni au aprobatun prim set de indicatori statistici comuni pentru excluziunea socială s, i sărăcie, care fac obiectul unui procescontinuu de ameliorare desfăs,urat de către Subgrupul pentru indicatori (ISG) din cadrul Comitetului pentruprotect, ie socială (CPS). Aces,ti indicatori sunt un element esent, ial în cadrul metodei deschise de coordonare(MSC) în vederea monitorizării progreselor realizate de statele membre ale UE în eforturile de reducere a sărăcieis, i excluziunii sociale.

Statisticile EU-SILC sunt în prezent sursa de referint,ă pentru statisticile UE privind veniturile s, i condit, iilede viat,ă s, i, în special, pentru indicatorii privind incluziunea socială. În contextul strategiei Europa2020 , (înlimba engleză), Consiliul European a adoptat în iunie 2010 un obiectiv principal pentru incluziunea socială –s, i anume că, până în 2020, în UE ar trebui să existe cu cel put, in 20 de milioane mai put, ine persoane expuseriscului de sărăcie sau excluziune socială comparativ cu 2008. EU-SILC este sursa utilizată pentru a monitorizaprogresele înregistrate în vederea îndeplinirii acestui obiectiv principal, care sunt măsurate printr-un indicatorcare combină rata riscului de sărăcie, rata de lipsuri materiale grave s, i procentajul persoanelor care trăiesc îngospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii – a se vedea articolul privind persoanele expuse riscului desărăcie sau exclusiune socială pentru mai multe informat, ii.

Alte articole• Being young in Europe today — living conditions for children (în limba engleză)

• Children at risk of poverty or social exclusion (în limba engleză)

• Disability statistics — poverty and income inequalities (în limba engleză)

• Europe 2020 indicators — poverty and social exclusion (în limba engleză)

• Living conditions in Europe - poverty and social exclusion (în limba engleză)

Income poverty statistics/ro 11

• Urban Europe — statistics on cities, towns and suburbs — poverty and social exclusion in cities (în limbaengleză)

Publicat, iiPublicat, ii statistice

• Living conditions in Europe — 2014 edition (în limba engleză)

• European social statistics — 2013 edition (în limba engleză)

• Income and living conditions in Europe — 2010 edition (în limba engleză)

• Combating poverty and social exclusion. A statistical portrait of the European Union 2010 (în limbaengleză)

• The life of women and men in Europe — A statistical portrait (în limba engleză)

Comunicate de presă

• Downward trend in the share of persons at risk of poverty or social exclusion in the EU (în limba engleză)

• One in four children at risk of poverty or social exclusion in the EU (în limba engleză)

• The share of persons at risk of poverty or social exclusion in the EU back to its pre-crisis level (în limbaengleză)

• The risk of poverty or social exclusion affected 1 in 4 persons in the EU in 2014 (în limba engleză)

• More than 120 million persons at risk of poverty or social exclusion in 2013 (în limba engleză)

Statistics in focus

• Income inequality: nearly 40 per cent of total income goes to people belonging to highest (fifth) quintile— Statistics in focus 12/2014 (în limba engleză)

• Is the likelihood of poverty inherited? — Statistics in focus 27/2013 (în limba engleză)

• Living standards falling in most Member States — Statistics in focus 8/2013 (în limba engleză)

• Children were the age group at the highest risk of poverty or social exclusion in 2011 — Statistics in focus4/2013 (în limba engleză)

• In 2009 a 6.5 % rise in per capita social protection expenditure matched a 6.1 % drop in EU-27 GDP —Statistics in focus 14/2012 (în limba engleză)

• 23 % of EU citizens were at risk of poverty or social exclusion in 2010 — Statistics in focus 9/2012 (înlimba engleză)

Tabele principale• Income and living conditions (t_ilc) (în limba engleză)

Baza de date• Income and living conditions (ilc) (în limba engleză), a se vedea:

Income distribution and monetary poverty (ilc_ip)

Monetary poverty (ilc_li)

Monetary poverty for elderly people (ilc_pn)

In-work poverty (ilc_iw)

Distribution of income (ilc_di)

Income poverty statistics/ro 12

Sect, iune speciala• Income and living conditions (în limba engleză)

Metodologie• Income and living conditions (ESMS metadata file — ilc_esms) (în limba engleză)

• Comparative EU Statistics on Income and Living Conditions: Issues and Challenges (Proceedings of theInternational Conference on EU Comparative Statistics on Income and Living Conditions, Helsinki, 6–8November 2006) (în limba engleză)

• How does attrition affect estimates of persistent poverty rates? The case of European Union statistics onincome and living conditions (EU-SILC) (în limba engleză)

• Individual employment, household employment and risk of poverty in the EU — A decomposition analysis— 2013 edition (în limba engleză)

• Statistical matching of EU-SILC and the Household Budget Survey to compare poverty estimates usingincome, expenditures and material deprivation — 2013 edition (în limba engleză)

• Using EUROMOD to nowcast poverty risk in the European Union — 2013 edition (în limba engleză)

Legislat, ie• Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 din 16 iunie 2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit s, i

la condit, iile de viat,ă (EU-SILC)

• Regulamentul (CE) nr. 1553/2005 din 7 septembrie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr.1177/2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit s, i la condit, iile de viat,ă (EU-SILC)

Linkuri externe• Employment and social analysis (în limba engleză), a se vedea:

• European Commission — Directorate-General for Employment, Social Affairs & Inclusion — Employmentand Social Development in Europe (2017) (în limba engleză)

• European Commission — Directorate-General for Employment, Social Affairs & Inclusion — Em-ployment and Social Development in Europe — Quarterly Review — Winter 2017 (în limba engleză)

• OECD — Better Life Initiative: Measuring Well-being and Progress (în limba engleză)

Consultat,i acest articol online la https: // ec. europa. eu/ eurostat/ statistics-explained/ index. php/Income_ poverty_ statistics/ ro

Income poverty statistics/ro 13