POPULAŢIA ŞI RESURSELE DE MUNCĂIndicatori statistici ai potenţialului economic

• Potenţial tehnico-material: • Avuţia naţională,

– Indicatorii statistici ai bunurilor de capital fix

• Potenţialul uman• Indicatorii statistici ai resurselor de muncă

– Indicatorii eficienţei folosirii potenţialului uman (indicatorii productivităţii)

• Populatia activa= toate persoanele de 14 ani si peste, care in perioada de referinta au constituit forta de munca disponibila (utilizata sau neutilizata)pentru producerea de bunuri si servicii in economia nationala. Populatia activa cuprinde populatia ocupata si somerii.

• Populatia ocupata =toate persoanele de 14 ani si peste, care au desfasurat in perioada saptamanii de referinta o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora, in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii.

“de cel putin o ora”-de ce?• -pentru a putea cuprinde si activitatile cu timp redus, ocazionale sau sezoniere• -pentru a asigura corelatia dintre timpul de lucru si volumul productiei• -pentru a defini somajul ca o lipsa totala a muncii• -pentru a masura dimensiunile reale ale subfolosirii fortei de munca

Populatia neocupata cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita varsta si care in timpul perioadei de referinta sunt:

• -fara loc de munca• -disponibil pentru munca• -si in cautarea unui loc de munca

Resursele de muncă (Rm)• Populaţia în limitele vârstei de muncă:

15 - 65 ani (Pvm)• Populaţia în limitele de vârstă aptă de muncă, dar incapabilă de muncă (Pvmi)• Populaţia aflată în afara limitelor de vârstă aptă de muncă, dar care lucrează

(Pavml)

• Rm = Pvm - Pvmi + PavmlEstimarea resurselor de muncă (1)

• Limitele vârstei apte de muncă (v.m.) - specifică fiecărei ţări, stabilită prin legislaţie

• Se actualizează anual categoriile de populaţie care se incadreaza in aceste limite v.m.

– se porneşte de la ultimul recensământ, privind populaţia pe grupe de vârstă; se includ vârstele de populaţie care au atins limita inferioară a v.m. şi se exclud cele care au depăşit limita superioară a v.m.

– Datele se corectează cu mortalitatea probabilă pentru fiecare grupă de vârstă, calculată ca o rată specifică de mortalitate pe vârste, mi :

Mi = numărul absolut al deceselor persoanelor de vârstă i (intr-un an)Pi = numărul populaţiei de vârstă i

• Numărul populaţiei pe vârste se actualizează prin aplicarea succesivă a ratelor probabile (specifice) de supravieţuire:

- populaţia de vârstă i la anul t este Pvm.

Pvmi şi Pavml se determină din informaţiile provenite de la Ministerul Sănătăţii şi de la unităţile economice şi social-culturale.Alţi indicatori ai resurselor de muncă

• Populaţia activă (Pa) – persoanele peste 14 ani care au constituit forţă de muncă disponibilă utilizată sau neutilizată în perioada de referinţă; Pa = Poc + S

• Populaţia ocupată în mod curent• Populaţia ocupată (Poc) – pe baza unui contract de muncă, convenţie, inclusiv

cei temporar absenţi• Şomerii (S) – nu au avut loc de muncă, au căutat în ultimele 4 săptămâni şi sunt

disponibile să înceapă în următoarele 15 zile• Populaţia inactivă (Pinac) – elevi, studenţi, pensionarii ţi beneficiarii de ajutoare

sociale, casnicele, copii in vârstă mai mică de 14 ani.Balanţa resurselor de muncăDatele sunt prezentate la începutul şi la sfârşitul fiecărui an, şi ca mărimi medii anuale.Rate specifice de utilizare a resurselor de muncă

• Rata de ocupare a resurselor de muncă:• rata oc. RM = PO / RM * 100 • Unde:PO-numarul populatiei ocupate

RM-volumul resurselor de munca• Cu cat valoarea acestui raport creste, cu atat o parte mai mare din populatie este

capabila sa-si asigure un venit independent• Ponderea rezervelor de muncă în totalul resurselor de muncă

G(rez)=(RezM/RM)*100Dezav: include global ctg. de res de fm (de ex, nr elevi, studenti si militari trebuie luati in evidenta atat pentru dezvoltarea invatamantului cat si pentru asigurarea locurilor de munca)

• Rata generală de activitate • Rga = PA / Pop. Totală * 100• Unde:PA-populatia activa

• Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (Pvm)• Rapvm = PA / Pvm * 100

• Rate specifice de activitate, pe grupe de vârstă sau pe sexe• Rai = PAi / Pop. totală din grupa i *100• Unde:PAi –populatia activa pe grupe de varsta sau pe sexe

• Comparand aceste rate cu cele din perioada anterioara se obtin indicatori de dinamica si se pot face prognoze

Indicatori pe baza populaţiei active şi inactive

• Rata de dependenţă economică• R.d.e = Pavm / Pvm * 100• Unde Pavm-populatia in afara varstei de munca

Pvm-populatia in varsta de munca• Rata de întreţinere

• R.i = Pinac / PA *100• Unde:Pinac-populatia inactiva

– PA-populatia activa• Rata de ocupare a forţei de muncă

• R.oc.fm = Pop care lucrează / P apta de munca * 100• Rata brută de ocupare

• R.b.oc = PO / Pop. Totală * 100• Rata şomaului

• R.s = S / PA * 100 • Somerii=pers care in per de referinta indeplineau simultan trei conditii:• -nu lucrau, neavand loc de munca• -erau in cautarea unui loc de munca• -erau disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile daca se gaseste un loc de

muncaIndicatori ai forţei de muncă

• Efectivul forţei de muncă (FM) = Numărul salariaţilor la un moment dat sau număr mediu - pe baza informaţiilor de la unităţile economice şi social-culturale

• Timpul efectiv lucrat

• Numărul salariaţilor – volumul FM (nu ţine seama de timpul neutilizat)• Timpul de muncă (ore-om, zile-om) - se calculează la nivel macro prin

agregarea informaţiilor cuprinse în balanţa utilizării timpului de lucru, elaborată de unit. ec.

Balanţa utilizării timpului de lucru• Fondul de timp calendaristic (Fc)• Fondul de timp corespunzător sărbătorilor legale, zilelor de repaus şi concediilor

de odihnă (Fsc)• Fondul de timp maxim disponibil (Ftmd)

Ftmd = Fc – Fsc• Utilizarea Ftmd

• Timpul efectiv lucrat• Timp nelucrat

Indicatori ai utilizării timpului de lucru (1)• Durata medie a zilei de lucru

– Th - numărul de ore-om lucrate– Tz - numărul de zile-om lucrate

• Durata medie a lunii de lucru– T – numărul mediu de muncitori

• Coeficientul de utilizare a zilei de lucru Dlz- durata legală a zilei de lucru

• Coeficientul de utilizare a lunii de lucruDll - durata legală a lunii de lucru

• Cu cat cei doi coeficienti sunt mai apropiati de valoarea 1 cu atat timpul de lucru este mai bine utilizat

Indicatori ai utilizării timpului de lucru (2)• Rezerva de timp pe seama utilizării incomplete a zilei de lucru (ore-om):

• Rezerva de timp pe seama utilizării incomplete a linii de lucru (zile-om şi în ore-om):

• Rezerva totală de timp de lucru:• Rezerva de producţie:

Indicatorii eficienţei utilizării potenţialului uman - W• Metoda directă:

– W orară

– W zilnică

– W lunară

Unităţi de măsură: naturale, natural-convenţionale şi valorice.

• Metoda indirectă w=1/t unde t-consumul individual (timpul pe unitatea de produs)

Productivitatea muncii• la nivel microeconomic (de ramură)

• la nivel macroeconomic (economie naţională)Mobilitatea internationala a populatiei

• Migratia = miscarea teritoriala a oamenilor, atat in limitele frontierei unei tari cat si in afara ei

• -externa-totalitatea deplasarilor insotita de schimbarea definitiva a domiciliului intre doua tari

• -interna-totalitatea deplasarilor insotita de schimbarea definitiva a domiciliului obisnuit in cadrul unei tari, intre unitati administrativ teritoriale

• In analiza comparativa internationala deosebit de important este studiul fluxurilor migratorii

• Fluxul migrator= migratia care cuprinde un grup de persoane migrante avand o tara de origine comuna si o tara de destinatie comuna, intr-o perioada de timp data

• Analiza statistica a migratiei poate fi dezvoltata avand la baza urmatoarele caracteristici:

• 1.Sexul: In migratia internationala predomina barbatii, in timp ce femeile cunosc migratii pe distante scurte

• 2.Varsta: Aceasta caracteristica este foarte importanta in analiza migratiei. In migratia internationala predomina persoanele tinere. Constatarea are caracterul unei legitati sociologice, ceea ce impune calculul varstei medii si, mai ales, al varstei mediane a populatiei migrante

• 3.Starea civila: In ceea ce priveste aceasta caracteristica se poate spune ca intr-o perioada mai indepartata predominau persoanele necasatorite; in ultimele decenii au inceput sa predomine persoanele casatorite

• 4.Nivelul de instruire: In momentul actual, cea mai mare pondere o are motivatia economica in migratia internationala.

Migratiile internationale actuale au la baza trei cauze:• - politice• - economice• - religioase

In esenta, trasaturile migratiilor actuale sunt:• 1. in ultimii ani este foarte evidenta migratia in interiorul continentului, in timp ce

migratia intercontinentala scade. Din ce in ce mai evidente sunt migratiile internationale temporare si sezoniere

• 2. in cadrul emigrarilor domina forta de munca ieftina• 3. dezvoltarea fenomenului exodului creierelor (brain drain, fuite des cerveaux)• Este vorba de exodul de competenta sau emigrarea elitei stiintifice • Se apreciaza ca aproximativ 37% din savantii omenirii laureati ai Premiului Nobel

sunt importati• 4. modificarea pozitiei unor tari si continente in balanta miscarilor migratorii de

ansamblu

Pe zone ale globului situatia in momentul actual in ceea ce priveste migratia este urmatoarea:

• Europa• -este evidenta amplificarea miscarilor intre state, aceasta ca urmare a reducerii

cererii de mana de lucru necalificata sau putin calificata intr-o serie de regiuni ale Americii

• -Mare parte a celor ce mergeau peste ocean pentru a-si cauta de lucru isi cauta acum in tarile din vestul Europei

• In cadrul emigrarilor din Europa, ponderea cea mai mare revine muncitorilor calificati si persoanelor cu pregatire superioara care pleaca de regula impreuna cu familia

• America de Nord

• Caracteristic pentru SUA este faptul ca in ultima perioada se remarca o slabire a emigratiei din tarile Europei

• America Latina• -Este cunoscuta drept una din principalele zone ale imigratiei de pe glob, migratia

durand ani de zile si producand schimbari radicale de natura economica, sociale si demografica

• Africa

• In ceea ce priveste tarile Africii, se constata intensificarea migratiei internationale si intercontinentale, fluxul migratiei fiind indreptat indeosebi spre Europa

• Asia

• In tarile Asiei, intensitatea migratiilor externe, atat intracontinentale cat si intercontinentale, este, in ansamblu, mai scazuta decat in alte continente

• In Vest

• Se continua migratia spre Australia si Noua ZeelandaDeplasarile de populatii in interiorul tarilor, dar mai ales cele intercontinentale sau intre tari au urmari atat pentru tarile cu emigratie cat si pentru cele cu imigratie (consecintele sunt de natura economica, sociala si demografica)

• In tarile cu emigratie, aceste miscari provoaca o scadere considerabila a ponderii populatiei adulte, deci a populatiei active

• In tarile cu imigratie, miscarile de deplasare pot crea perturbari in legatura cu forta de munca, mai precis cresterea ratei somajului

• Pe plan social trebuie avuta in vedere despartirea temporara a familiei, in cele mai multe cazuri, ceea ce creeaza probleme cu urmari asupra educatiei copiilor, relatiilor dintre soti, etc

• Pe plan demografic se creeaza mutatii in structura populatiei, avand in vedere ca ponderea cea mai mare in emigrare o are segmentul de populatie tanara, aceasta perturba alte fenomene si procese demografice: natalitatea, fertilitatea, nuptialitatea, mortalitatea