e-referate.ro

POPORANISMUL

Fixndu-si drept scop, ca si Semanatorul, promovarea unei literaturi cu pronuntat caracter natinspiratie mai ales rurala, Viata Romaneasca a cautat sa indrepte atentia scriitorilor cu precadere asupra continutului social al lumii taranesti. Inca inainte de aparitia, in martie 1906, sub directia lui C. Stere si Paul Bujor, a revistei, G Ibraileanu, viitorul ei ideolog literar, scria intr-un articol ( Poporanismul), publicat in Curentul nou (nr.3) din Galati (1905-6): Trebuie sa fim taranisti nu pentru ca taranul e pitoresc ( daca ar fi boierul am fi boieristi!) ci pentru ca avem de platit catre taran o datorie enorma Mult mai trziu, in articolul Dup 27 de ani, aparut in Viata romaneasca, Ibrileanu amintete ca, intr-un timp cnd se criticau formele noua, introduse in veacul trecut, se regreta vechiul regim si se admira taranul patriarhal ca o ramasita a vremurilor lui Mihai si tefan, publicatia ieean vedea in taran altceva: taranul social, taranul sarac, taranul care are nevoie de reforme, de ridicare, de transformare. Satului-muzeu national, satului-arhiva folclorica din literatura semanatorista, Viata romaneasca i-a opus, pragmatic, satul macinat de mizerie, minat de contradictii, satul ce se cerea smuls din inapoiere. Astfel, discreditand romantismul semanatorist minor si retrogard, revista ieseana a promovat un realism social, critic, si un romantism vizionar, mesianic. Acesta este poporanismul literar.

Termenul poporanism a fost introdus in limba romana de Constantin Stere. Fiul unui latifundiar di Basarabia, viitorul director al Vietii romanesti s-a inrolat, din frageda tinerete, la Chisinau, in miscarea narodnica. Aresta pentru participare la un complot, el a petrecut aproape 10 ani in inchisori rusesti si in nordul Siberiei. Venit, in 1893, dincoace de Prut, a inceput numaidecat o activitate publicistica in favoarea narodnicismului, prezentat in Adevarul, apoi in Evenimentul literar, sub denumirea de poporanism. Sub influenta sa, o seama de intelectuali de la conducerea partidului socialist au trecut in partidul liberal. Mai tarziu, in 1907-1908, Stere isi expune conceptia pe larg, intr-un amplu studiu din Viata romaneasca, Social-democratism sau poporanism? Sustinand ca, in tarile cu economie agrara, socialismul marxist nu avea cum sa se realizeze, de vreme ce nu exista industrie si, implicit, nici proletariat, doctrinarul poporanism credea posibila, in schimb, infaptuirea in Romania a unui socialism taranesc, intemeiat pe mica proprietate agricola.

Asupra literaturii conceptia lui Stere nu a avut prea mari influente directe. Din tot sistemul ei de judecati, Ibraileanu, promotorul literar al poporanismului, a retinut doar ideea orientarii catre popor, spre sat, spre taran. Adepti si infaptuitoro ai acestei orientari au devenit, dintre scriitorii mai de seama: Sadoveanu, Goga, Agarbiceanu, Gala Galaction, adica scriitori care colaborau si la alte publicatii semanatoriste sau a caror literatura are tangente cu aceea din publicatiile respective. Asa incat acestia puteau fi revendicati de ambele grupari. Obiectiv, acestia au fosr mai aproape de Viata romanesca decat de Semanatorul. Apartin mai mult poporanismului decat semanatorismului. Ii apartin nu numai prin ceea ce au publicat in Viata romaneasca ci si prin scrieri aparute in periodice semanatoriste. A delimita astfel semanatorismul de poporanism pe baza literaturii produsa sub impulsul sau in atingere cu aceste curente este imposibil. Ideologiile curentelor sunt diferite, literatura lor buna e una si aceeasi, nealterata nici de nationalismul ingust al Semanatorului, nici de poporanismul politic. Acest val al literaturii realiste si mesianic-romantice, care isi au izvorul in Dacia Literara, include si contributia Luceafarului, revista care si prin doctrina si prin realizarile literare( datorate indeosebi lui O.Goga si I.Agarbiceanu) a fost un fel de Viata romaneasca a Transilvaniei.

Bibliografie: Istoria literaturii romane, Dumitru Micu