---

Modific@rile fiscale suntmereu a}teptate cu ner@b -dare. {i întotdeauna primi-te cu uimire. Pentru c@oricât ar fi de a}teptate,discutate, comentate ante -rior apari]iei, ele stârnescsurprize, atunci când apar.De aceea, cu cât modi -fic@rile sunt mai pu]ine, cuatât mai bine. De ase -menea, regula de aur a

fiscalit@]ii este predictibilitatea, adic@ anun]area cucât mai mult timp înainte a modific@rilor. Intrareaîn vigoare a modific@rilor Codului Fiscal, la }aseluni dup@ anun]area lor, ca prevedere legal@, toc-mai asta presupune accentuarea predic tibilit@]ii.Mediul de afaceri vâneaz@ aceste mo dific@ri }itr@ie}te cu emo]ie începuturile de an }ischimb@rile de guvernare. Mai mult, miza dez -baterii despre buget con]inea nelini}tea modi-fic@rilor fiscale.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„C@rturarii sunt ale}i deDumnezeu, ca s@ mângâie oameniicu graiuri noi }i cu povestiri fru-moase }i ca s@ le fie via]a mai lin@ }imul]umirile mai adânci”

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Încremeni]i în tranzi]ia noastr@ f@r@ cap }i coad@, iar pe deasupraparaliza]i în fa]a unei crize pe care, pân@ de curând, o tratam cub@}c@lie, ne-am trezit confrunta]i cu înc@ una din dilemele celemai aprinse, a}ezat@ intempestiv pe tapetul noii guvern@ri dinRomânia. {i anume – dac@ este sau nu oportun, este sau nu sal-vator, pentru un deficit bugetar inflamat cum se anun]@ al nos-tru, accesarea unor împrumuturi externe. De aici încolo, re]etele,supozi]iile }i specula]iile dau în clocot. De fapt, avem sau nuavem nevoie de o injec]ie urgent@ de finan]are extern@? {i dac@DA, câ]i bani de împrumut ar trebui s@ cear@ România de la insti-tu]iile finan]atoare mondiale?

S@ tr@i]i mult }i bine... pe datorie!

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID „Toate popoarele sunt setoase de via]@ proprie”Mihai Eminescu

Ce motiva]ii mai relev@, în confruntare cu ”Tiers – mondismul”, fostele pu -teri coloniale? Iat@, argumentele de natur@ esen]ial economic@: „Statele fostecolonii acuz@ ]@rile occidentale de jefuirea în continuare a economiilor lor, prinfaptul c@ acestea cump@r@ produsele lor – de exemplu cacao sau bumbac – subvaloare. Îns@, fluctua]ia cursului acestor produse depinde mai pu]in de specu-la]iile interna]ionale, cât de pia]@, de o pia]@ care are legile ei imuabile: dac@cre}te productivitatea, scade pre]ul produselor respective, dar cantitatea mai marede produse vândute sau complexitatea lor amplificat@ fac ca }i încas@rile s@ fiemai mari – de exemplu, cazul produselor prelucrate.

nr. 204 anul 5 vineri, 6 martie 2009 1 RON

Politici fiscale

Dan POPESCUColonialismul - între împilare }i civiliza]ie(III)

dr. Lucian BELA{CU dr. Oana STANCIU

Consumatorii }i produsele ecologice

pag. 6

Protec]ionism versus integrare (II)- controverse recreate de criza economic@ global@ -

Din punct de vedere al politiciieconomice în general, statelelumii opteaz@ ca atitudine gen-eral@ fie pentru protec]ionism,fie pentru liberul schimb.Protec]ionismul se refer@ lapolitica economic@ a unui stat. ^nmare, de protejare a produc -]iei/pie]ei na]io nale prin politicieconomice }i introducerea, înprincipal, de taxe vamale laimport. În opozi]ie cu aceast@, seafl@ politica de promovare a

liberului schimb. Dezbaterea protec]ionism - liber schimbeste foarte veche, ambele variante având adep]i }i adversari.Deja Adam Smith, în Avu]ia Na]iunilor, a deschis într-un felpolemica, ar@tând c@ specializarea ofer@ unei economii o efi-cien]@ mai mare decât în cazul în care fiecare ]ar@ ar pro-duce de toate.

Congresul mondial de istorie economic@, Utrecht, Olanda, august, 2009

Bruxelles - ”Place de la Reine”

continuare ^n pag. 4

Student Magda ILIU[Vizit@ la Bruxelles

pag. 5

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 3

Tudor Arghezi

continuare ^n pagina 2

Vedere din Londra

Bucure}ti - Palatul Victoria

Vedere din Luanda

Criza economic@ spore}te importan]a contabilit@]i !

ec. dr. Daniela PETRA{CU pag. 8

DEZVOLTARE VINERI 6 MARTIE 20092

urmare din pag. 1Specializarea produc]iei este tocmai unargument forte pentru liberul schimb,comer]ul liber asigurând pentru fiecare]ar@ produse de calitate, la cel mai bunraport competitiv. Într-o pia]@ absolutliber@, raportul cerere-ofert@ guver -neaz@, determin@ pre]ul }i, pe cale deconsecin]@, profitul }i competitivitatea.Îns@, din p@cate, pie]ele sunt absolutlibere doar în abord@rile teoretice, iar înrealitate întâlnim forme diverse de dis-torsiune. Printre acestea se num@r@externalit@]ile, subven]iile pentru pro-duc]ie sau avantajele fiscale. Toateacestea influen]eaz@ costul produc]iei }idistorsioneaz@ libera formare a pre]ului,prin raportul cerere-ofert@.

Teoria economic@ admite dou@cazuri în care protec]ionismul ar puteacontribui la crearea de prosperitatepentru o na]iune. Chiar Adam Smitharat@ c@ o ]ar@ poate folosi pro-tec]ionismul ca politic@ de for]@, arm@economic@, pentru a convinge o alt@]ar@ s@ renun]e la politica sa pro-tec]ionist@, sau s@-i reduc@ intensitatea.Din p@cate, istoria ne-a ar@tat c@ rareorio ]ar@ cu politic@ protec]ionist@ }i-adeschis economia sub presiunea pro-tec]ionist@ a altei ]@ri. Cel mai adesea,am avut de-a face cu o escaladare aprotec]ionismului, terminat@ cu r@zboaieeconomice }i r@zboaie militare. Politicaeconomic@ a Statelor Unite, din p@cate,se bazeaz@ pe un astfel de principiu:Omnibus Trade and CompetitivenessAct (1988) prevede cu claritate posibili -tatea de a închide pia]a intern@, pentrua for]a deschiderea de noi pie]e externepentru produc@torii americani, de bazaacord@rii unor „privilegii reciproce”. Dealtfel, clauza na]iunii celei mai favorizateeste în esen]@ un astfel de act, maidegrab@ de deschidere a economieicare o prime}te pia]a american@, decâtinvers. Abordarea colonialist@ a Americiia avut efect pozitiv pentru respectivana]iune, o bun@ bucat@ de vreme, darnumai }i numai dublat@ de o puternic@presiune militar@. În marea majoritate acazurilor, protec]ionismul american acreat reac]ii adverse puternice }i acoagulat blocuri economice, militare }iteroriste antiamericane. O astfel depolitic@ de fapt redirec]ioneaz@„bog@]ia” de la cel slab economic sprecel puternic, introducând bariere impor-tante în ceea ce prive}te direc]ia }inatura comer]ului interna]ional. Pre]ulîn aceste pie]e nu mai este un rezultatal raportului cerere-ofert@, ci maidegrab@ un rezultat al raporturilor deputere economic@, politic@ }i militar@.Exemplul clasic pentru acest „furt deprosperitate” îl reprezint@ foarfeca

pre]urilor: cel mai pu]in dezvoltatexport@ materii prime }i import@ pro-dusele finite, evident mult mai scumpe.În acest fel, statul mai puternic î}i con-serv@ resursele naturale, consum@ dinresursele altui stat la pre] mic }i î}idezvolt@ exporturile, creând de cele maimulte ori debalansarea balan]ei de pl@]iexterne a celui slab }i o ve}nic@ dato-rie. Pentru c@ unele state nu au avutistoric capacitatea economic@, politic@sau militar@ de a ie}i din aceast@situa]ie de continu@ presiune, de for]@asimetric@, au ap@rut mi}c@ri-opozi]iiasimetrice la rândul lor, cum ar fi orga-niza]iile }i mi}c@rile teroriste. În con-cluzie, o astfel de politic@ produce maimult@ prosperitate pentru statul care opractic@, dar numai dac@ este dublat@de o mare for]@ politic@ }i militar@.Chiar }i într-un astfel de caz, for]a deopozi]ie, care se creeaz@ ca r@spuns,este toxic@, generând conflicte diplo-matice, politice, economice, terorism etc.

Într-un al doilea caz generic, o]ar@ câ}tig@ avantaj din politica pro-tec]ionist@, dac@, a}a cum ar@ta dejaJohn Stuart Mill, în secolul XVIII, pro-duce o mare parte dintr-un bun eco-nomic, pe plan mondial, adic@ dac@ seafl@ în situa]ie de monopol. Mill, ca }iRobert TORRENS, arat@ c@, într-un ast-fel de caz, ]ara respectiv@ va folosi un„tarif optim” pentru situa]ia demonopol. Acest tarif este, îns@, optimpentru de de]in@torul monopolului, careî}i va maximiza profitul din respectivapia]@, }i ne-optim pentru cump@r@toriicaptivi în pia]a de monopol. Ace}tia vorîncerca, a}a cum am ar@tat mai sus,s@ introduc@ m@suri protec]ioniste, pen-tru a for]a deschiderea pie]ei demonopol sau recuperarea „pierderilor”atrase de folosirea „tarifului optim”.Aceste cazuri de monopol sunt destulde rare }i – pe lâng@ prosperitate – aucreat semnificative efecte secundarepentru de]in@tori. Cazurile exemplifica-torii pot fi OPEC (pe plan mondial) }iRusia (pe plan european), în ceea ceprive}te pia]a de energie. Acestea aucâ}tigat }i câ}tig@ extra-profit din politi -ca de monopol, dar }i m@suri amplede retroversiune din partea celorlaltestate. Istoria pie]ei de petrol este înstrâns@ leg@tur@ cu istoria r@zboaielor,loviturilor de stat, marilor atacuri teror-iste }i a marilor tragedii umanitare. Înstatele în care exist@ astfel de resursede monopol, mondial sau regional,interesul na]ional a fost înlocuit cuinteresele de grup, de obicei obscure }ideloc în favoarea na]iunii respective.Astfel, extraprofitul ]@rii cu monopol seob]ine, dar, la nivel na]ional, el nucreeaz@ prosperitate mai mult@ pentrucet@]eni, ci pentru grupuri oligarhice,care îl folosesc pentru a-}i men]ine sau

extinde puterea economic@, politic@ }imilitar@. De cele mai multe ori, vic-timele directe }i imediate sunt chiarcet@]enii respectivelor ]@ri, în careregimurile democratice sunt înlocuitecu regimuri autoritare. Ca }i în cazulprecedent, pre]ul pl@tit pentru extrapro -fit este mare }i pe termen lung, reac]iacreat@ de protec]ionism fiind în direct@leg@tur@ cu conflictul economic, politic,militar.

Politicile protec]ioniste vizeaz@ oarie mult mai extins@ decât cea a intro-ducerii de taxe la import, pentru a limi-ta intrarea bunurilor din alte ]@ri îneconomia na]ional@, în condi]ii de com-peti]ie liber@. Astfel, sunt cunoscutem@surile protec]ioniste de limitare aexporturilor, care au acela}i efect cacele referitoare la importuri. Este cazulrela]iei SUA-Japonia, în ceea ceprive}te pia]a auto. Una dintre m@surilede r@spuns ale japonezilor la introduc-erea de taxe vamale la intrareama}inilor lor în SUA, a fost aceea decontingentare a exporturilor. Astfel bari-erele vamale cre}teau pre]ul ma}inilorjaponeze pe pia]a american@, încercânds@ fac@ aceste bunuri mai pu]in com-petitive decât cele americane. Limitareavoluntar@, ^ns@, a exporturilor reduceoferta de bunuri }i le reface competi-tivitatea la un pre] mai mare. M@surade r@spuns japonez@ s-a dovedit maieficient@ pe termen lung, companiilejaponeze folosind extraprofitul pentruinvesti]ii care au crescut competitivi-tatea produselor lor pe pie]e americane.Introducerea m@surii protec]ioniste afost ineficient@, atât pentru economiaamerican@, cât }i pentru americani ingeneral, care au pl@tit mai scump pro-duse pe care pia]a mondial@, în condi]iide liber schimb, le-ar fi oferit maiieftin.

Cele de mai sus ne îndrept@]escs@ relevam câteva concluzii, }i anume:1. constituie m@sur@ protec]ionist@orice m@sur@ de politic@ economic@ aunui stat, prin care formarea pre]uluibunurilor economice importate sauexportate este influen]at@ prinmijloace ce nu ]in de raportul cerere-ofert@ din pia]@;2. protec]ionismul economic are succesdac@ statul care îl practic@ are o pu tereeconomic@ superioar@ celui care„suport@” m@surile protec]ioniste. 3. protec]ionismul este o politic@ eco-nomic@ care se bazeaz@ pe raporturi deputere. De cele mai multe ori, aceast@politic@ economic@ trebuie dublat@ de oputere politic@ }i militar@ important@,care s@ „descurajeze” o contra-agre-siune. Secolul XX dovede}te c@ }i înastfel de cazuri, în care o mare putereimpune astfel de m@suri, au ap@rutr@spunsuri asimetrice, cum ar fi tero -

rismul, care fac ca protec]ionismul eco-nomic s@ aib@ un sfâr}it sângeros, pecâmpul de lupt@. Cea mai important@rezultant@ a presiunilor asimetrice afost transformarea în „câmp de lupt@”a vie]ii cotidiene, a simplilor cet@]eni,care au devenit ]inte ale unor atacuribarbare, invocate de cei care le facca fiind „r@spunsuri” sau „r@zbun@ri”la presiunea asimetric@ de lung@durat@ a marilor puteri economice,militare }i politice.4. protec]ionismul este o form@ der@zboi economic, despre care ultimulsecol ne spune c@, mai devreme saumai târziu, va crea forme clasice saunoi ale r@zboiului armat;5. beneficiile pe termen scurt ale pro-tec]ionismului pot fi mari, dar la felsunt }i costurile pe termen lung. Decele mai multe ori statele cu politiciprotec]ioniste cheltuiesc sume impor-tante pentru investi]ii în domeniulmilitar, pentru a-}i men]ine situa]iade putere, ceea ce pune sub semnulîntreb@rii eficien]a social@ a m@surilorprotec]ioniste }i capacitatea lor de acontribui la cre}terea prosperit@]iiunei na]iuni.

În acest context, Europa de Vest,în mod general, }i apoi Europa de Est}i România, în mod special, au avutevolu]ii interesante }i exemplificatoare,dup@ al doilea r@zboi mondial. Dup@semnarea tratatelor de pace, în Europade Vest a început reconstruc]ia eco-nomic@ }i politic@, iar în Europa de Esta început demolarea sistemului capital-ist, din toate punctele de vedere, }iconstruc]ia sistemului socialist/ -comunist. Cele dou@ blocuri econom-ice, sociale }i politice, s-au tratat reci-proc ca fiind du}mani de moarte, ZidulBerlinului fiind doar forma fizic@ deseparare. Ca atare, între ele regula gen-eral@ a fost protec]ionismul }i r@zboiuleconomic mai mult sau mai pu]invoalat. În interiorul celor dou@ blocuri,^ns@, evolu]iile au fost net diferite.

Blocul ]@rilor din Vestul Europei}i, în principal, SUA au c@utat metodecomune de evitare a unor conflictedevastatoare viitoare, conflicte ce auavut în secolul XX o evident@ motiva]ie

economic@. Astfel, la abia câ]iva anidup@ semnarea tratatelor de pace, la18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatulde la Paris (Tratatul de instituire aComunit@]ii Europene a C@rbunelui }iO]elului), care a fost în func]iune maimul]i ani. Acesta stabilea primelem@suri integrate de gestiune aresurselor economice vitale pentrueconomia de r@zboi. Acest tratat a fostprimul pas pentru ceea ce va deveniUniunea European@. El este urmat, la25 martie 1957, de semnarea Tratatuluide la Roma (Tratatul de instituire aComunit@]ii Economice Europene) }i atratatului Euratom. La mai pu]in de undeceniu, la 8 aprilie 1965, este semnatapoi Tratatul de instituire a unui Con -siliu unic }i a unei Comisii Europeneunice ale Comunit@]ii Europene, cunos-cut }i sub denumirea de Tratatul deFuziune, iar în anul 1992, la 7 februa -rie, la Maastricht, este aprobat Tratatulprivind Uniunea European@.

Toat@ aceast@ efervescen]@ insti-tu]ional@ viza crearea unei zone deprosperitate cât mai extins@, ca }icondi]ie general@ pentru a evitar@zboaiele devastatoare pentru con-trolul resurselor economice. În paralel,este constituit „scutul înarmat aldemocra]iei”: NATO. Rolul acestuia erade a preveni posibile atacuri viitoareasupra zonelor de democra]ie }i pros-peritate economic@, rolul declarat alalian]ei militare nord-atlantice fiinddefensiv. În to]i ace}ti ani, ]@rile careau aderat la Uniunea European@ (}i laentit@]ile anterioare ei) au redus, înpa}i mici, uneori chiar simbolici,nivelul de protec]ionism practicat fa]@de ceilal]i membri. În ritm lent, totmai multe resurse economice au fostgestionate dup@ reguli comune }i totmai mult semnatarii tratatelor s-auapropiat de starea de pia]@ comun@.Nu au lipsit puseurile de pro-tec]ionism, mai ales în anii 80 sau înperioadele de criz@, îns@ tendin]a ge -neral@, în Europa de Vest, a fost ceaa cre@rii unui spa]iu comun de liberschimb }i de practicare a unei politicicomune de protec]ionism fa]@ de ter]i.

(va urma)

Protec]ionism versus integrare (II)- controverse recreate de criza economic@ global@ -

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Sediul OPEC - Viena

Sediul Na]iunilor Unite - New York

VINERI 6 MARTIE 2009 3CRIZA

urmare din pag.1 {i, dac@ tot vom putea alege, care s@fie acelea: cu sediul la Bruxelles saula New York?

Guvernatorul BNR, MugurIs@rescu, mai zgârcit din fire, este silits@ se recunoasc@ învins de tenebrelecrizei mondiale }i mai ales de celedâmbovi]ene, luând în calcul unpachet de finan]are extern@ de 2 – 3miliarde euro.

Pre}edintele B@sescu }i pre-mierul Boc zic, ca de obicei, la uni-son, c@ ne-ar ajunge vreo 6 – 7 mili -arde de euro, pentru a ie}i din necaz.

Mai pe la începutul anului, ime-diat dup@ ce Ungaria angajase unsubstan]ial împrumut de la FMI,Mircea Geoan@ î}i d@dea }i el cup@rerea, aducând în discu]ie suma decirca 20 miliarde euro. Poftim de maiîn]elege ceva!

A doua întrebare capital@: deunde este mai „rentabil” s@ te împru-mu]i – de la Fondul MonetarInterna]ional, sau de la BancaEuropean@ pentru Investi]ii }i alteinstitu]ii financiare europene?

P@rerile sunt }i aici împ@r]ite.Unii spun c@ ar trebui s@ a}tept@mcolacul de salvare din partea UniuniiEuropene, m@car în virtutea faptuluic@ suntem membrii familiei europene}i, la nevoie, solidaritatea continental@ar trebui s@ se fac@ sim]it@. Cei cecred într-un asemenea proiect utopicaduc în plus argumentul amintirilordezam@gitoare l@sate de precedenteleacorduri ale României cu FMI, cândne-au fost impuse condi]ii extrem dedificile. Cu siguran]@, contractarea unuinou împrumut ar aduce azi cu sine,printre altele, m@sura înghe]@rii salari-ilor în sectorul public, cel pu]in pân@la finele acestui an. (Sau, poate, guver-nul Boc tocmai asta dore}te? S@ con-tracteze împrumutul }i s@ i se pun@condi]iile înrobitoare, pentru a avea pecine da vina, când va veni ceasuljudec@]ii pe promisiunile electoraleneonorate. Ar fi }i aceasta o ipotez@...).

Pe de alt@ parte, am g@sit înpresa româneasc@ }i opinii autorizatepotrivit c@rora un acord de împrumutcu Fondul Monetar Interna]ional, pelâng@ faptul c@ trebuie s@ treac@obligatoriu prin Comisia European@,

m@car spre informare, dac@ nu spre aob]ine un gir, ar fi în cele din urm@benefic, prin faptul c@ s-ar constituiîntr-un fel de certificat de garan]iepentru economia româneasc@, odovad@ c@ lucrurile se afl@ aici subcontrol strict }i un suport pentrucre}terea ratingului de ]ar@.

Am l@sat pentru final corulanali}tilor economici care exclud cuhot@râre nevoia de împrumuturiexterne, de pe lista solu]iilor anticriz@ale României. „Statele Europei de Estnu au nevoie de ajutor financiar, celpu]in în ceea ce prive}te România –ar@ta, zilele trecute, analistul econom-ic Ilie {erb@nescu. Datoria extern@ aRomâniei nu este a statului român,este a capitalului str@in care s-a infil-trat aici”.

Interesant, dar punctul acesta devedere a fost în întregime împ@rt@}it}i de participan]ii la conferin]a consa-crat@ g@sirii de „solu]ii anti–criz@ pen-tru România în contextul mondial”.

În loc s@ înglod@m ani întregi

România în datorii, pentru a dep@}iactuala criz@, mai bine ne-am concen-tra pe o execu]ie bugetar@ riguroas@}i pe ob]inerea unor venituri supli-mentare, prin proiecte pe termenmediu }i lung, care s@ asigure ofinan]are solid@, f@r@ s@ se afectezeinteresele economice ale ]@rii pe ter-men nedefinit! A fost concluzia dez-baterilor conferin]ei, care a }i indicatdou@ din aceste proiecte: concesio -narea Deltei Dun@rii pe o perioad@limitat@ de timp, cu plata la momen-tul semn@rii contractului; punerea învaloare a celor 4 milioane de hectarenelucrate la ora actual@ în România.

Toate bune }i frumoase, se parec@ nici de aceast@ dat@ nu ducemlips@ de proiecte }i propuneri. Dar,dincolo de vorbe în vânt, persist@b@nuiala c@ bugetul pe 2009, croitdup@ „modelul anti–criz@” estedeparte de a fi în posesia resurselornecesare pentru dep@}irea recesiunii.Dovada const@ în proiec]iile contradic-torii }i nerealiste ale principalilor indi-

catori macroeconomici pe 2009. Iarpremierul Boc nu face decât s@ con-firme aceste dificult@]i, atunci cândanun]@ c@ Guvernul va lua, într-untimp foarte scurt, decizia privind uneventual împrumut de la ComisiaEuropean@ sau Fondul monetarInterna]ional. Bineîn]eles – ne roag@s@-l credem pe cuvânt – pe baza„unei evalu@ri riguroase a situa]ieieconomiei române}ti”.

Care economie româneasc@,pentru c@ ea nici nu prea mai exist@?O spunem noi }i o mai spun }i al]ii.De pild@, FMI –ul cel atât de contes-tat, de care unii se feresc ca draculde t@mâie, iar al]ii îl asociaz@ cucolacul nostru de salvare. DirectorulFondului, domnul Strauss Kahn, pre-veste}te un al doilea val al crizeifinanciare, c@ruia îi vor c@dea cu si -guran]@ victime Polonia }i România.De ce România? Pentru c@ ea esteconsiderat@ una din cele mai riscanteeconomii din Uniunea European@, vul-nerabil@ datorit@ dependen]ei ridicate

de capitalul str@in pentru alimentareadezvolt@rii.

Ce concluzii s@ tragem de aici?C@ premierul Boc }tie el ce }tie, atun-ci când ne preg@te}te grijuliu pentrudecizia privind împrumutul. Logic,ceea ce nu s-a f@cut, în dou@ deceniide tranzi]ie, în economia }i finan]eleRomâniei, e imposibil s@ se recu-pereze într-un an, }i acela de criz@,oricât de generoase ar fi inten]iileguvernan]ilor no}tri.

Nu ne r@mâne decât s@ neîndrept@m iar, cu c@ciula în mân@,c@tre FMI. {i o vom face cusiguran]@, judecând dup@ agitatul du -te-vino al delega]iilor de negociatoripe ruta Bucure}ti – Washington.

O decizie guvernamental@, doarguvernamental@, în privin]a îndator@riisuplimentare a României, comport@îns@ o mare doz@ de risc. În primulrând, pentru guvernul actual, cel careva semna acordul, dar, probabil, petermen lung, nu va fi }i cel care vapl@ti ratele }i dobânzile acestui nouîmprumut.

Tocmai de aceea, credem c@merit@ aten]ie ideea ca încheierea unuieventual acord cu FMI s@ fac@ obiec-tul unor dezbateri publice, pentru c@el va afecta pe toat@ lumea, de las@racii României, pân@ la capitali}tiiautohtoni omnipoten]i.În definitiv, noi to]i, în calitate decontribuabili la bugetul statului, ar tre-bui s@ primim r@spunsuri clare lacâteva întreb@ri esen]iale: - care este, în realitate, necesarul definan]are a ]@rii? - care sunt condi]iile, inclusiv cele denatur@ social@, pe care vom fi obliga]is@ le respect@m? - ce garan]ii avem c@ b@ncile vorreporni finan]area economiei reale,dac@ încheiem acordul? - cine va pune la punct mecanismeleprin care banii proveni]i din împrumu-turi externe vor fi transfera]i de statmediului privat, care, culmea, ]ip@ celmai tare dup@ ajutor?Întreb@ri legitime, dac@ tot suntempu}i în fa]a dilemei existen]iale tipicromâne}ti: la bal, sau la spital?Oricum, e trist s@ consta]i c@, lacap@tul atâtor iluzii de}arte care ni s-au tot vândut pe band@ rulant@, din-tre toate alternativele promise, amales-o în final pe cea mai p@guboas@:traiul pe datorie.

S@ tr@i]i mult }i bine... pe datorie!Emil DAVID

Strasbourg

Sediul F.M.I.

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 6 MARTIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Or, ce se poate spune, dac@ într-oserie de ]@ri nu au fost f@cuteinvesti]ii, iar productivitatea nu asporit deloc? Sunt cazuri în care80& din cafeaua de export este cafeas@lbatic@ sau cultivat@ cu metode pri-mare, în condi]iile în care pre]ul depia]@ este dat de o cafea ob]inut@ cuo productivitatea de câteva ori maimare”; „Exist@, în Africa, întinse plan-ta]ii de cacao sau de cafea ce dateaz@din epoca colonialismului, care nuconcur@ la satisfacerea nevoilor ali-mentare }i realizeaz@ exclusiv pro-duse de export. Tiers–monde-i}tiiafirm@ c@ salvarea de foamete poateveni din înlocuirea culturilor deexport – zise ca impuse de Occident– de c@tre culturi alimentare de prim@necesitate. Dar, ce se vrea, de fapt?Ca 100& din popula]ie s@ se limitezela a cultiva buc@]ica de p@mânt pen-tru mâncare, sau ca, mul]umit@ unorexporturi, aceste ]@ri s@ importe }i s@se echipeze corespunz@tor pentru aproduce cât mai multe bunuri deprim@ necesitate? Dac@ Europa }i-arfi fixat ca strategie s@ produc@ doargrâu }i cartofi, am fi r@mas cu to]iila stadiul de cultivatori de p@mânt, nuar fi fost jurnale, medici, ingineri, nuar fi fost nimic”...”Dac@ unii s-auîmbog@]it sau se îmbog@]esc, nuînseamn@ c@ o fac neap@rat pe seamas@r@cirii sau exploat@rii altora, ci pen-tru c@ muncesc bine, în timp ce al]iiau s@r@cit }i s@r@cesc pentru c@ ges-tioneaz@ }i lucreaz@ necorespunz@tor”.

În sfâr}it, – dar f@r@ s@ epuiz@mproblema –, alte argumente promo-vate de fostele puteri coloniale aflateprintre cele mai mari puteri econo -mice actualmente – argumente nurupte de motiva]iile economice –graviteaz@ în sfera psiho – sociologiei}i politologiei: „De ce s@ explic@m

doar prezen]a s@r@ciei }i nu absen]abun@st@rii?” „S@ se dea prioritate nunumai proiectelor mari, deseori f@r@acoperire }i generate de considera]iiideologico–electorale, ci }i celor mici,unor obiective ce par mai m@runte,cadrul în care s@ se manifeste }i s@se dezvolte ini]iativa }i priceperea atâtla nivelul indivizilor, cât }i la nivelsocial”. Iat@ în ce termeni se punea}i problema „ajutorului str@in” care s-a acordat mult@ vreme - }i înc@ semai acord@ - ]@rilor Lumii a Treia.Este o „no]iune care îi dezarmeaz@ pecritici, între]ine idei preconceputeprivind efectele acestei politici }i chiarascunde vederii realit@]ile }i rezul-tatele ei. Ajutorul str@in este folosit,adesea, pentru achizi]ionarea dearmament, (ca }i) pentru acoperireadeficitelor cauzate de ineficien]a...guvernului respectiv, fapt care îi per-mite acestuia, prin ameliorarea con-secin]elor propriilor sale ac]iuni, s@-}iprelungeasc@ }ederea la cârma ]@rii”.Interesant, desigur. Iar }irul expli-ca]iilor ar putea continua...

Ce detalii putem releva astfel?Nu pu]ine, dar }i dificult@]i. Am

amintit de crearea, de c@tre coloni}ti,de spitale, relev@m construc]ia de c@iferate, de porturi, de drumuri pentrucamioane, crearea unor noi ora}eprecum Dakar sau Nairobi }.a. Sigurc@ era interesat „omul alb”, dar erauinteresa]i }i b@}tina}ii. Dup@ aceea,mai putem aminti anchetele epidemi-ologice, lupta împotriva paludismului,„bolii somnului”, leprei, holerei, suntevolu]ii care legitimeaz@, pozitiv, }iele colonialismul.

Mai departe. Este drept, nupu]ine activit@]i economice introdusede coloni}ti au bulversat societ@]ilearhaice în discu]ie. În Africa tropical@,agricultura ]@r@neasc@ de subzisten]@a fost marginalizat@ de planta]iile decafea, de ceai, de bumbac, depalmieri pentru ulei. În Asia, printrealtele, ceaiul din India, alte produseîn Indochina vor ilustra acela}ifenomen. Au fost deschise mine înAfrica de Sud (diamant }i aur), înRhodesia (celebra „Centur@ decupru”), în Congo („Uniunea minier@pentru Katanga de Sus”). S-aurestric]ionat suprafe]e agricole, iarmâna de lucru necesar@ astfel a fost

asigurat@ prin recrut@ri masive dec@tre europeni, potrivit, deseori, unuisistem de munc@ for]at@. Or, to]i ceirecruta]i erau literalmente smul}imuncii câmpului, de tip tradi]ional,rup]i de ritmurile sezoanelor }i degestiunea ordinar@ a ruralului. Vordisp@rea meseriile, artizanazetele, maiales fierarii, importurile de utilajeagricole din metropole – nu neap@ratde bun@ calitate – ruinîndu-i pe mul]idintre ace}tia...

Mai era (}i este, chiar) ceva. Demulte ori, b@}tina}ii erau „for]a]i” s@în]eleag@ c@ propria lor munc@ eradep@}it@, trecându-se peste faptul c@,vreme de secole, asemenea oameniaveau constituite unele sisteme agri-cole relativ performante, c@ demon-straser@ capacitate de adaptare. Se„scotea în fa]@ de c@tre st@pâniredoar lentoarea societ@]ii rurale”, ceeace era numit@ apatia b@}tina}ilor, aafricanilor mai ales. Se inocula încon}tiin]a colectiv@ c@ „tot ceea cevenea din exterior era preferabil,comparativ cu ceea ce venea dininterior, în spe]@ din Africa”. Indigeniierau pu}i în inferioritate. Prin toate

acestea, potrivit literaturii coloniale,„bunul african” era considerat„b@}tina}ul supus, care se afla acolounde trebuia s@ fie }i asculta f@r@ s@crâcneasc@ de }eful s@u tradi]ional” }icu mare bucurie de <<omul alb>>!.Cei care se mai împotriveau, chiarpa}nic, erau considera]i ca„dezr@d@cina]i, mincino}i, produc@toride tulbur@ri neavenite”. {i erau, celmai adesea, reprima]i.

Segrega]ia? Chiar dac@ nu ofi-cial, era prezent@, strictamente vizibil,mai ales la ora}e. Pe de o parte,existau cet@]eni britanici, francezi,germani, olandezi, portughezi, carebeneficiau de un statut particular înplan juridic. Într-o anume accep]ie,„indigenatul”. Pe de alt@ parte, erauceilal]i, „inferiorii”, chiar dac@ sev@deau, într-un fel, diferen]ia]i întreei. Cum justi]ia era „gestionat@” deadministra]ia colonial@, comentariilesunt de prisos... Desigur, „stilurile”pentru britanici }i francezi eraudiferite, mai mult, îns@, în m@sura încare constitu]iile }i regimurile politicedin cele dou@ metropole erau diferite.Nu se ]inea seama de „obiceiuri”, înacela}i fel, în cele dou@ mari statecoloniale. Oricum, teritoriul (statul)colonizat era dirijist în plan econo mic}i strict ierarhizat în plan social.„Fiecare trebuia s@ se afle doar lalocul s@u”. Meti}ii, mulatrii se aflauundeva „la mijloc„...

...„Coloni}ti buni” }i „coloni}tir@i”? Posibil... Sistemele erau îns@sisteme. Cu to]i se sprijineau pe }efiilocali, cu deosebirea, de pild@, c@francezii doreau s@ fac@ din b@}tina}i„mici francezi”, iar britanicii, f@r@ arenun]a deloc a se impune, chiar vio-lent, se sprijineau, în mai marem@sur@, pe marile entit@]i istoricedominate. De aici, unele deosebirichiar în sensul celor ar@tate, altelefiind valabile pe partea Italiei, aBelgiei, a Spaniei, a Portugaliei etc.Erau îns@ sisteme care nu mai puteau„merge”. Nu puteai s@ fi, în acela}itimp, }i „imperialist” }i „ap@r@tor aldrepturilor omului”. Cert este c@ dez-voltarea în multe din acele p@r]i alelumii unde a fost colonialism în sen-sul la care noi ne-am referit la el, nua mers }i nu merge deloc u}or. Ceeace arat@ c@, uneori, este mai u}or s@lup]i împotriva altora decât s@ con-struie}ti tu însu]i. Sigur c@ au influ-en]e }i factorii externi...

Colonialismul - între împilare }i civiliza]ie (III)

Dan POPESCU

Congresul mondial de istorie economic@, Utrecht, Olanda, august, 2009

Vedere din Accra

VINERI 6 MARTIE 2009 5

c my bc my b

c my b

AC[IUNE PROFESIONAL~

c my b

În perioada 16-18 februarie 2009,am avut prilejul s@ participam, al@turide un grup, la o vizit@ de studiu laBruxelles. %n delega]ia noastr@ aufost 5 studente din anii 2 }i 3 de laspecializarea Afaceri Interna]ionale,cu rezultate excep]ionale la^nv@]@tur@, }efe de grup@. Aceast@excursie a fost organizat@ }isus]inut@ de c@tre domnul europarla-mentar D@ianu Daniel, ^n urma sem-inarului sus]inut la facultatea noastr@,anul trecut. În ziua de 17 februarie, am avutdeo sebita pl@cere s@ vizit@m Parla -mentul European, în prima parte azilei am avut permisiunea s@ par-ticip@m, în calitate de vizitatori, înHemiciclu, la reuniunea dintreParlamentele Na]ionale ale statelormembre UE }i parlamentul UniuniiEuropene; statele membre, prinrepezentan]ii lor, au prezentat maimulte solu]ii pentru combaterea cri -zei economice care zguduie lumeanoastr@.Multe voci au criticat protec -]ionismul-tendin]@ adoptat@ de unelestate de a se ap@ra în fa]a recesiu-nii sus]ineau ei. Problema stringent@ a UE este lipsade încredere între statele membre,acestea nu pot face fa]@ singure laproblemele n@scute în cadrul UE de

aceast@ criz@ a capitalismului, nueste eficient ca fiecare stat s@ selupte singur, ci trebuie ca statelemembre s@ stabileasc@ rela]ii deîncredere între ele, pentru a luptaîmpreun@ }i a ie}i înving@toare peplan na]ional, european, mondi-al,”economia se va redresa, numaidac@ vom avem încredere”. Mai mult,s-a subliniat faptul c@ ne confrunt@mcu o criz@ etic@, o criz@ a valorilor.S-a dezb@tut }i latura social@ aeconomiei de pia]@, unii politicienisunt con}tien]i de faptul c@ pentru arezolva o probelm@, este necesar s@începi de la lucrurile aparent maimici dar care sunt de baz@: “trebuies@ ne gândim }i la cet@]enii de rândcare se îndatoreaz@ foarte mult,avem nevoie de m@suri urgente desolidaritate }i încredere, nu trebuies@ construim ziduri”; “foarte multeprobleme pot fi evitate, dac@ eleviidin }coli ar fi instrui]i mai bine”.Suntem interdependen]i- când o criz@atac@ inima (SUA), acest lucruafecteaz@ cererea global@. Planul derelansare al UE nu poate fi comparatcu cel al SUA, este greu s@ ai unprogram comun de lupt@ anti-criz@.Este necesar ca UE s@ de]in@ ostrâns@ leg@tur@ cu Congresul SUA,prin intermediul cree@rii unei alian]etransatlantice.Pia]a intern@ a UE nu trebuie s@ sedivizeze, este nevoie ca Europa s@continue reformele care vizeaz@cre}terea competitivit@]ii mondiale. Tre-buie sprijinite IMM-urile în detrimen-tul marilor corpora]ii, deoarece pri -mele de]in o cot@ mai mare încomer]. S-a dezb@tut ideea cre@ri delocuri de munc@ ecologice, aplicareaunor m@suri care s@ reduc@ costurilepentru industrie, trebuie s@ investimîn latura energetic@, deoarece s-ar pu -tea ca peste 2-3 ani s@ ne confrunt@m

}i în acest sector cu o criz@, pre]urileenergiei vor putea cre}te de 8 ori.

În a doua parte a zilei, am fostinvita]i la un seminar cu titlul :“Criza finaniar@ }i impactul ei asupraadopt@rii euro”. A fost împ@r]it îndou@ p@r]i: prima a fost condus@ dedomnul Dariusz Rosati, având titlul “Perspective din partea academiei sicercet@rii”, cu subiectul central“Cum a afectat criza financiar@ per-spectivele adopt@rii euro de c@trenoile state membre ale UE?” Acestsubiect a fost dezb@tut de c@treurm@torii exper]i: György Szapáry-profesor de economie la Univer -sitatea European@ din Budapesta;Leszek Balcerowicz- Profesor deeconomie din Var}ovia; Daniel Gros-Director al Centrului European pentruStudii Politice (CEPS).A doua parte a fost coordonat@ decatre domnul D@ianu Daniel, avândtitlul: “Reprezentan]i de rang înalt dinpartea noilor state membre”, cusubiectul “ Care sunt planurile con-crete ale noilor state membre în priv-in]a adopt@rii euro? Cum a afectatcriza financiar@ aceste planuri }i înce direc]ie?”. Acest subiect a fostanalizat de c@tre: Ludwik Kotecki –Reprezentant al Ministerului deFinan]e al Poloniei, responsabil pen-tru adoptarea euro; Ferenc Karvalits-Viceguvernator al Bancii Centrale dinUngaria; Valentin Lazea-economist}ef al Bancii Nationale a României;Hans- Joachim Klöckers- din parteaB@ncii Centrale Europene. Noile state membre ale Uniunii Europe -ne au fost puternic afectate de c@trecriza financiar@; r@nile provocate deaceast@ criz@ se simt }i în depre -cierea foarte mare a monedeina]ionale }i sectorul exporturilor.Stabilizarea monetar@ a devenit maigreu de efectuat. Moneda euro a dovedit c@ este capa-bil@ s@ ofere un important pro-tec]ionsim în fa]a crizei, ]@rile caresunt în zona euro nu sunt a}a deafectate, de accea este necesar canoile state membre s@ intre cât mairepede posibil în zona euro, pentru abeneficia de protec]ie. Dar euro nueste un remediu pentru toate cate-goriile de riscuri, calitatea de mem-bru al zonei euro protejaz@ ]@rileîmpotriva supraînc@lzirii economiei }i

competitivit@]ii sc@zute-acestea pot fievitate numai printr-o politic@ fiscal@exigent@ }i politici care înt@resc pro-ductivitatea. “ Pe de-o parte, criza financiar@ af@cut mult mai atractiv@ adoptareaeuro, dar pe de alt@ parte, ca unparadox, criteriile Tratatului de laMaastricht sunt }i mai greu deîndeplinit în aceste situa]ii, de aceeaeste bine ca un stat s@ încerce s@îndeplineasc@ criteriile de laMaastricht într-un mod sustenabilcând apele sunt lini}tite, ca atuncic$nd vor veni tulbur@ri în economiamondial@, statul s@ poat@ beneficiade pe urma protec]iei euro”, a afir-mat domnul György Szapáry. Noilestate membre trebuie s@ î}iîmbun@t@]easc@ politica fiscal@, între-barea care se pune este: “Trebuie s@se m@reasc@ impozitele? sau“Trebuie s@ se reduc@ din nivelul debun@stare?” Unele state s-au con-fruntat cu explozii ale creditului(credit booms), deoarece au avut orat@ prea mic@ a dobânzii. Cu câtmai mare este deficitul, cu atât maimici sunt lichidit@]ile. [@rile care aurate de schimb fixe s-au confruntatcu un }oc mai mare al expansiuniicreditului. Infla]ia a încetinit procesulde tran zi]ie la euro al noilor statemembre.Ungaria are cel mai mic procent alsomajului din Europa. DomnulGyörgy Szapáry a afirmat c@ ]ara sanu va risca s@ intre în zona europân@ când m@surile economice nusunt consolidate. Se discut@ multasupra sc@derii ratei dobânzii, daraceasta poate duce la o explozie ainvesti]iilor. În decursul acestui an seva stabili planul de adoptare a europentru Ungaria. În anul 2008, Guvernul polonez }i-aexprimat inten]ia ca, în 2012, s@adopte moneda euro; este nevoie desprijinul unei institu]ii financiare înacest proces al adopt@rii euro, deoa -rece aceasta este capabil@ s@ oferepolitici fiscale solide. PlanurileGuvernului polonez referitoare laadoptarea euro nu au fost înc@îndeplinite, ele trebuie actualizate fa]@de noile circumstan]e. Trebuie con-solidat@ disciplina financiar@.Domnul Daniel Gros a f@cut o para-lel@ între vechea paradigm@/model a

adopt@rii euro (înainte de criz@) }inoua paradigm@ pentru adoptareaeuro. “Vechea paradigm@ sus]inea:costul adopt@rii euro este sc@derearatei de schimb - fiind un instrumentde reglare. Beneficiile erau: stabili-tatea pre]urilor , stabilitatea etalonu-lui monetar, pie]ele erau asigurate. Încontrast, noua paradigm@ pune laîndoial@ faptul c@ ratele de schimbsunt un instrument de reglare, maidegrab@ sunt o surs@ de }ocuripentru stabilitatea sistemului bancar!Noile state membre ale UE suntdominate de c@tre sucursale aleb@ncilor care provin din zona euro,sau unele b@nci din noile state mem-bre au fuzionat/ au fost preluate cub@nci din zona euro/ de c@tre aces-tea. B@ncile-mam@ impun o limitarea creditelor, aceast@ m@sur@ nu armai trebui adoptat@. Referitor la cri-teriile Tratatului de la Maastricht maisunt ele relevante? Nu ar trebui oares@ se introduc@ si un criteriu legatde testul bancar? “Din partea României, domnul Valen -tin Lazea a transmis urm@toarele:“România î}i men]ine obiectivul ca,în 1 Ianuarie 2012, s@ intre în MRSII (ERM II). Pentru ca aderarea s@ fieun proces sustenabil, câteva criteriiau nevoie de reforme puternice: undeficit bugetar mai mic de 3& dinPIB necesit@ o re-echilibrare }i ofinan]are din interior a sistemului depensii de stat; o corela]ie întrecre}terea productivit@]ii }i cre}tereasalariilor reale; reducerea procentuluide]inut de agricultur@ din totalul PIB(de la 8& la 5&) }i cre}terea pon-derii serviciilor in PIB (de la 50& lamai mult); s@ se ofere stimulentepentru ca investitorii str@ini dinRomâ nia s@ produc@ mai mult pen-tru export decât pentru pia]a intern@;încurajarea mobilit@]ii interne }iexterne a for]ei de munc@. Deoarecereformele men]ionate mai sus nusunt, în esen]@, de natur@ monetar@,este nevoie de suportul guvernului”.Dup@ cum am prezentat mai sus,fiecare stat are probleme lui, darUniunea European@ trebuie s@ asi -gure acea “unitate în diversitate”. Întimpurile “bune”, trebuie s@ punemla punct disciplina financiar@, prob-lem@ care afecteaz@ cel mai multnoile state membre.

Vizit@ la Bruxelles

Student Magda ILIU[

Sediul Parlamentului European - Bruxelles

ECOCONSUM VINERI 6 MARTIE 20096

Crearea produsului este punctul de ple -care în generarea problemelor ecologi ce.Aici este stadiul în care se iau deciziireferitoare la tipul resurselor }i procese-lor de prelucrare ce vor fi folo site, iaracest lucru determin@ volu mul }i carac-teristicile fluxurilor de de}euri.Un produs ecologic “posed@ atributeecologice, ce nu sunt altceva decât fac-tori ce vor conduce la îmbun@t@]ireamana gementului de}eurilor, create înmod deliberat, prin deciziile referitoare lacum sunt fabricate produsele, din cesunt f@cute, cum func]ioneaz@, cât timppot fi utilizate, cum sunt distribuite, cumsunt folosite }i cum sunt elimi nate cîndse încheie procesul de con sum sau deutilizare. Aceste decizii opera]ionalizeaz@strategiile de preve nire a polu@rii (P2) }irecuperare a resurselor (R2) }i, în acestmod, con duc la reducerea costurilorecologi ce”(Fuller, D.).Ecoprodusul poate fi considerat “acelprodus care r@spunde cererii consu -matorilor }i, în acela}i timp, armoni zeaz@interesele acestora pe termen scurt,mediu }i lung” (Iosif Gh.), sau “acelprodus sau serviciu ale c@rui perfor-man]e de mediu }i societale, în general,sunt în mod semnificativ mai bunedecât în cazul unui produs conven]ional”(Peattie K.).Totu}i, pentru majoritatea produselorecologice aceste interese pe termenscurt nu se v@d, nu exist@ sau nu potfi sesizate. În cele mai multe cazuri, atri-butele ecologice, sunt intangibile, invi -zibile }i prezint@ o importan]@ secundar@pentru consumatori. Ele nu reflect@principalul beneficiu, cel ime diat, careconstituie de fapt principalul motiv pen-tru care produsul este cump@rat. Maidegrab@, aceste carac teristici reflect@nevoile ecosistemelor pe termen lung }i,în cele din urm@, genereaz@ cre}tereacalit@]ii vie]ii pentru consumatori. Pur }isimplu, consumatorii nu cunosc sauchiar nu sunt interesa]i de aceste atri-bute ecologice, întrucât ele nu sunt pre-zente în forma produsului }i nici nu leinfluen]eaz@ func]ionarea. Putem spune c@ de aici este generat@una dintre cele mai importante proble-me de rezolvat în marketingul ecologic,}i anume, nevoia de a educa pie]ele,consumatorii orienta]i spre obtinereabeneficiilor pe termen scurt, imediate, înleg@tur@ cu beneficiile pe termen lung cesunt aduse de atributele ecologice aleproduselor.În func]ie de natura lor, atributele eco-logice pot fi clasificate în atribute speci-fice produsului }i atribute specifice pro-ceselor (Fuller D), ambele contribuind laceea ce se nume}te proces de demate-rializare.“Dematerializarea” este legat@ în primulrând de prevenirea polu@rii, dar }i derecuperarea resurselor, fiind un rezultatal preocup@rilor în aceast@ direc]ie. Eaprive}te utilizarea de mai pu]ine re sursepentru acelea}i beneficii ob]inute, antre -nând un efect pozitiv asupra mediului.Foi de hârtie mai sub]iri, vehicule maiu}oare, economii de energie etc. suntdoar câteva exemple.Este vorba de un concept novator, ceapar]ine mai multor speciali}ti în dome-niu, Amory }i Hunter Lovis, PaulHawken, Ernest Ulrich von Weizsacker,care au promovat Factorul 10 - “politicicare urm@resc s@ ofere acela}i volum debunuri }i servicii, cu un aport de mate-riale de zece ori mai mic” (Halweil B.,Mastny L). Cheia pentru aplicarea “dematerializ@rii”o constituie ideea potrivit c@reia consu -

matorii caut@ beneficii }i nu produsesub forma unor obiecte fizice, a}a încât,pentru a dezvolta cele mai potri vite pro-duse, speciali}tii în marketing trebuie s@în]eleag@ beneficiile pe care consumato-rii le caut@.O serie de considerente importante, pecare realizarea în practic@ a “dema -terializ@rii” le presupune, sunt necesareîn acest context, }i anume (Halweil B.,Mastny L.):“Deintensificarea” tuturor produselor/ am -balajelor, ceea ce se traduce într-o can-titate mai mic@ de materiale utilizate înrealizarea lor (reprezint@ o aplica]iemajor@ pentru prevenirea polu@rii);Influen]area comportamentului de cum -p@rare }i consum/utilizare al consu -matorilor pentru trecerea de la produsede unic@ folosin]@ la produse durabile }irespectarea anumitor principii, chiardac@ este vorba de produse cu unic@utilizare (de exemplu, cump@rarea pro-duselor cu ambalaj cât mai redus,cump@rarea produselor în form@ con -centrat@). Trebuie spus c@ aici este vor -ba de o redirec]ionare în decizia decum p@rare spre modificarea criteriilor pebaza c@rora se fac evaluarea }i se lec]iaîn vederea unui consum durabil(Polonsky M., Mintu-Wumsall Alma).Con su matorul va trebui convins c@schimbarea modului în care îi este ofe-rit beneficial }i a modalit@]ilor de con-sum, care s-ar putea s@ fie mai pu]inun avantaj pe termen scurt, sunt de faptîn favoarea lui.Tranzac]iile pentru produse durabile s@-}i schimbe forma de la transferul deproprietate la închiriere sau leasing. “Conceput pentru a fi compatibil cu eco-sistemele (CCE)” este o alt@ no]iune cevizeaz@ setul de atribute ecologice ce facprodusul compatibil cu ecosis temele }i“reprezint@ modalitatea prin care consi-dera]iile privind protec]ia mediului suntintegrate produsului }i procesului derealizare a acestuia” (Gatenby D., FooA.). Întrucât, toate produsele presupunutilizarea de resurse }i energie pentru afi create, lasându-}i în acest fel ampren -ta asupra mediului, conceptual “creatpentru a fi compatibil cu ecosistemele”ar trebui s@ reprezinte o considera]ieasociat@ realiz@rii oric@rui produs.Bineîn]eles c@ produsele trebuie s@ fieob]inute, având în vedere, în primulrând, atributele care ofer@ beneficiiledorite de consumatori }i care s@ le fac@,în acela}i timp, profitabile pentru firme-le produc@toare. Rolul modelului “conce-put pentru a fi compatibil cu ecosiste-mele” este c@, în paralel cu atributelecare satisfac interesele directe, imediateale consumatorilor }i ale celor care leproduc }i le ofer@ pe pia]@, s@ fiead@ugate acele atribute care diminueaz@efectele negative ale impactului asupramediului, care, de fapt, genereaz@ com-patibilitatea cu mediul – ce ar trebui s@reprezinte interesul comun pe termenlung al consumatorului, al organiza]iilor}i al societ@]ii în ansamblul s@u (KeolianG., Koch J., Menerey D.). {i chiar maimult, când la nivelul firmelor se gân de}teprin prisma acestui concept tre buie s@fie avut@ în vedere extin derea contextuluide luare a deciziei, astfel încât obiective-le de prevenire a polu@rii }i recuperare aresurselor s@ fie incluse. În cadrul ciclu-lui produc]ie-consum ecosistemele trebu-ie incluse ca o parte, subiect, la tran-zac]ie, parte ale c@rei nevoi, interesetrebuie satis f@cute împreun@ cu cele aleconsuma torilor, produc@torilor, distribui -torilor, altor organiza]ii.Sunt produse ecologice atât cele carecontribuie la îmbun@t@]irea calit@]ii me -diului }i care pot fi considerate “pro duseabsolut verzi”, spre exemplu, echipa -mentele folosite pentru reducerea polu -@rii industriale, cât }i produsele carecon tribuie la reducerea daunelor actualesau viitoare asupra mediului, care pot finumite “produse relativ verzi” (Peattie K.).Ob]inerea unor produse noi, a unor“ecoproduse”, precum }i performan]eleacestora sunt extrem de importante,odat@ cu aderarea României la UE. [ara

noastr@ va trebui s@ fac@ fa]@, din ce înce mai mult, unor cerin]e refe ritoare lacalitatea produselor; de asemenea,România va trebui s@ respecte legisla]iarestrictiv@ a UE în domeniul protej@riimediului }i combaterii polu@rii.Abordarea ecoprodusului nu poate fif@cut@ doar la nivelul unei singure verigisau etape din ciclul de via]@ al acestu-ia; abordarea trebuie s@ fie una unitar@,complex@, care s@ porneasc@ dinmomentul contur@rii conceptului privindnoul ecoprodus }i s@ se încheie cu fazade de}eu }i de reciclare a acestuia. Înacest context, sunt extrem de importan-te toate tipurile de servicii pe carefirmele (produc@toare, distri buitoare,comerciale) sau pia]a le pot pune ladispozi]ia consumatorilor, ast fel încât s@fie stimulat }i încurajat consumul eco-produselor. {i ne referim aici, în princi-pal, la comunicare (între to]i actoriiimplica]i) }i la sublinierea, prinintermediul comunic@rii, a avan tajelor }ibeneficiilor pe care le poate aduce eco-produsul.Ecoprodusul este produsul carer@spunde cererii consumatorilor }i, înacela}i timp armonizeaz@ interesele aces-tora, pe termen scurt, mediu }i lung.Ecoprodusele sunt:- produse care sunt ob]inute prin inter-mediul unei utiliz@ri eficiente a resurse-lor implicate în producerea }i realizarealor;- produse care permit, într-o propor]iemai mare sau mai mic@, reciclarea lor;produse care utilizeaz@ resurse saumaterii prime disponibile în locul celorrare sau deficitare;- produse care datorit@ caracteristicilorlor conduc la reducerea cantit@]ilor dede}euri rezultate în urma - fie a pro -ducerii, fie a consumului (Iosif, Gh.).În cadrul unei firme, un produs “eco”se poate constitui fie într-un avantaj, fieîntr-un dezavantaj, dup@ cum urmeaz@:în cazul în care firma reu}e}te s@p@trund@ pe o pia]@ (sau pe un anumitsegment al unei pie]e) în care exist@cerere pentru ecoprodusul respectiv, înurma confrunt@rii cererii cu oferta firmaîn cauz@ va avea un avantaj în compa-ra]ie cu concuren]a; în cazul în care nuexist@ o cerere bine concretizat@ pentruecoprodus, ca urmare a faptului c@pre]ul acestuia este mai mare în raportcu produsele concuren]ei, iar activitateade promovare a produselor ecologice nueste eficient@ }i nu diferen]iaz@ foartebine avantajele consumului unor astfelde produse, firma va pierde.Manifestarea }i stimularea cererii pentruastfel de produse se face princon}tientizarea consumatorilor, printr-un

proces de comunicare permanent@ întrefirm@ }i pia]@, astfel încât, încetul cuîncetul, consumatorul s@-}i trans formecomportamentul s@u obi}nuit, s@ devin@un consumator responsabil. Este utilizat@foarte frecvent în ultima vreme no]iuneade utilitate social@ a consumatorului,definind prin aceasta responsabilitateaprezent@ }i viitoare a individului, încalitatea sa de con sumator.O posibil@ clasificare a ecoproduselor arputea fi f@cut@ în func]ie de urm@toarelecriterii:- în func]ie de m@sura în care ecopro -dusele r@spund sau satisfac cererea;- în func]ie de m@sura în care ecopro-dusele protejeaz@ mediul.Pentru a putea aborda problematica pro -duselor ecologice, în special a pro -duselor agroalimentare ecologice, estenecesar@ a fi f@cut@ o distinc]ie clar@între produsele ecologice, }i produselenaturale sau cele con ven]ionale. Produsul ecologic alimentar este ob ]inutdin ingrediente provenite din agri culturaecologic@ în propor]ie de minim 95 &.Produc]ia agroalimentar@ ecolo gic@ aredrept scop realizarea unor sisteme agri-cole durabile, diversificate, echilibrate }iasigur@ protejarea resur selor naturale }is@n@tatea consuma torilor. Impactulprocesului de produc ]ie ecologic@ asupramediului este minim. Profitând de campaniile de pres@ careprezentau „e-urile” drept substan]e peri -culoase pentru s@n@tate, produsele eco-logice (denumite }i produse orga nicesau biologice) au câ}tigat din ce în cemai mult teren. Alimentele eco logicesunt produse diversificate, s@n@ toase,libere de boli }i d@un@tori, lipsite dereziduri nocive, cu un con]inut echilibratîn substan]e bioactive }i minerale. Suntrezultate din tehnologii ecologice, tehno-logii care nu utilizeaz@ îngr@}@minte chi-mice }i pesticide. Toate aceste tehnolo-gii bio-ecologice au rolul de a pune ladispozi]ia consumatorului }i industrieiprelucr@toare produse naturale lipsite dereziduuri chimice }i mai ales tehnologiimenite s@ contribuie la salvgardareaecosistemului agricol.La prepararea alimentelor ecologice serenun]@ la aditivi }i la orice alte sub-stan]e încorporate. Desfacerea aces torproduse se face, de regul@, în magazinespeciale sau chiar din "ograda" pro-duc@torului. Produsele ecologice certifi-cate sunt marcate }i etichetate conformreglement@rilor din domeniu. Produseecologice sunt numai acelea care au uncertificat de calitate }i poart@ pe amba-laj sigla organismului de certificare }i nuorice produs care se vinde subdenumirea de "natural", "]@r@ nesc" etc.

Ele nu difer@ nutri]ional fa]@ de produ-sele obi}nuite, dar calitatea, gustul }ivirtu]ile lor naturale pot reprezenta moti-ve de alegere. Men]iunea ecologic esteopus@ elementelor chimice sau sintetice.Folosirea pesticidelor este strict interzis@în cultivarea produselor bio, reziduurilepe suprafa]a plantelor sunt inexistente,este aplicat }i prin cipiul neutraliz@riiproduselor modifi cate ge netic,îngr@}@mintele utilizate sunt natu rale.Chiar dac@ con]inutul proteic este maimare în cazul pro duselor conven ]ionale,ca urmare a azotului din îngr@ }@mintelechimice, el este de mai slab@ calitatedecât în cazul produselor ecologice, caresunt }i mai bogate în aminoaciziesen]iali, în vitamine }i minerale. Deasemenea, testele oarbe pentru lactate,legume, fructe au ar@tat clar c@ produ-sele ecologice sunt în general mai gus-toase (http://www.e-green.org). Dac@produ sul este doar unul care nu con]inenici un fel de aditivi alimentari de sin-tez@, materiile prime provenind din agri -cultura conven]ional@, el se va numiprodus natural. Deci, deosebirea fa]@ deprodusele conven]ionale o fac pro -venien]a produsului sau a materiilorprime, pentru produsele prelucrate, }iprezen]a sau absen]a substan]elor desintez@, a aditivilor artificiali (http:// -www.naturaland.ro). În Europa, exist@ uncadru legislativ }i institu]ional strict, princare se verific@ în principal modul deproduc]ie }i produc@torii. Produsele suntgarantate printr-un caiet de sarcini,omologat de institu]iile abilitate.Mai poate fi sesizat un aspect legat deprodusele alimentare, }i anume curen tulde opinie care se opune utiliz@rii deorganisme modificate genetic. UniuneaEuropean@ sus]ine c@ exist@ riscuri des@n@tate }i riscuri ecologice asociateorganismelor modificete genetic. Înacest sens s-au adoptat reglement@rispecifice în iulie 2003, prin care se soli-cit@ ca toate alimentele }i produsele uti-lizate în hrana animalelor ce au uncon]inut mai mare de 0,9& organismemodificate genetic s@ fie etichetate caatare, iar toate produsele alimentaremodificate genetic s@ poat@ fi clar iden-tificate. În leg@tur@ cu acest su biect,exist@ puncte de vedere diferite pesteocean, SUA }i Canada, consi derând c@organismele modificate genetic nu pre -zint@ riscuri pentru s@n@tate, c@ nu exis -t@ o baz@ }tiin]ific@ pentru a demonstraaceasta (Halweil B., Mastny L.).

Consumatorii }i produsele ecologice

dr. Lucian BELA{CUdr. Oana STANCIU

FISCALITATEVINERI 6 MARTIE 2009 7

urmare din pag. 1Odat@ trecut bugetul, ar fi trebuit caîngrijor@rile fiscale s@ se estompeze.Oricum, pentru mediul de afaceri,b@t@lia bugetului a fost dep@}it@ cuvictime destul de serioase: cre}ereade CAS, accelerarea cre}terilor deaccize. Codul fiscal îns@, documentulpe care ar fi trebuit s@ se bazezebugetul, vine abia acum, cu surpri-zele de rigoare. În primul rând, aufost anun]ate modific@rile de taxelocale, prin cre}terea bazei de rapor-tare. Justificarea este una corect@ -nu s-au mai actualizat de ani de zileaceste cifre - efectul, îns@, nepl@cut,mai ales în contextul cre}terilor deimpozite pe care le-am men]ionat. Defapt, dup@ patru ani de stabilitate fis-cal@, am intrat într-o zon@mi}c@toare. Presiunile bugetareserioase }i accentul asisten]ial carecade asupra bugetului din 2009 facca, odat@ deschis@ Cutia Pandorei amodific@rilor fiscale, acestea s@ con-tinue, spre nelini}tea mediului deafaceri. Desigur, aceste modific@ri nu dordac@ se fac în jos. De}i, în actualulcontext, stabilitatea }i predictibilitateafiscal@ sunt mai importante decâteventuale reduceri de taxe. Într-unmediu în care totul se schimb@, sta-rea economiei, ritm de cre}tere,pie]e, o constant@ în ceea ce prive}tefiscalitatea ar fi un element de echi-libru binevenit. Nu-l avem. Economiaromâneasc@ va avea parte de modi-

fic@ri fiscale în 2009, ca }i cum toatecelelalte elemente de impredictibilita-te nu ar fi de ajuns. Ultima modificare, aruncat@ pe pia]@,prevede introducerea impozitului for-fetar. La prima vedere, a stârnitreac]ii mixte. Surprinz@tor, un num@rsemnificativ de reprezentan]i aimediului de afaceri consider@ aceast@metod@ una bun@. Sus]in c@ evaziu-nea fiscal@ e semnificativ@ în dome-nii ca hoteluri, restaurante, comer]cu am@nuntul, transporturi }i con-struc]ii de mic@ amploare, încât oasemenea form@ de taxare chiar araduce ceva bani la buget pe carecelelalte forme din impozitare nu îiaduc la suprafa]@. Explica]ia poateavea o anumit@ valabilitate. Poateaduce o simplificare fiscal@, nu maiîncurc@ micii antreprenori cu o con-tabilitate enorm@, }i nici nu blo-cheaz@ organele de control pentru adepisa fraude minore, cu eforturimari. Scenariul prin care un micmeseria}, care face anumite repara]iisau un mic restaurant, cu câtevamese, pl@te}te o sum@ fix@ încondi]iile în care pân@ atunci încasavenituri exclusiv la negru, pare unulvalabil. Cu câteva condi]ii obligatorii.Nivelul de reper. Unde se opre}teimpozitul forfetar, la acel nivel?Acest nivel este secretul succesuluipentru impozitul forfetar. Dar, dac@aceast@ cifr@ va fi stabilit@ într-unbirou, din minister, sunt mai multe}anse ca eventualele beneficii s@ nuapar@ }i s@ vorbim de o m@sur@

arbitrar@, care va distorisiona, nu vaechilibra, a}a cum se sper@, pia]a.De ce nu e bun@ o decizie centra -lizat@, care s@ prevad@ un plafon deaplicare a impozitului forfetar, înfunc]ie de cifra de afaceri? Din dou@motive. Odat@, pentru c@ ce estepu]in pentru Bucure}ti e mult pentruVaslui sau S@laj. {i apoi, ce e marepentru restaurante e mic pentrutransporturi. Plafonul de aplicare aimpozitului este esen]ial pentru a fis-caliza suplimentar. Dac@ nu se aplic@cu grij@ acest plafon, riscul de atransforma întreaga impo zitare într-oconstruc]ie arbitrar@ e enorm. {i a}a,odat@ cu acest impozit, se poatespune c@ începe sfâr}itul ideii de

cot@ unic@. Neaplicarea corect@ a pla-fonului risc@ s@ duc@ la primitivismfiscal, în care impozitele se pl@tesc cabiletele la autobuz, în care nu maiexist@ stimuli, dar nici neutralitate.Mai mult, se poate ajunge ca dac@vrei s@ ^]i dezvol]i firma investind, s@ri}ti s@ fii taxat mai mult, pentru c@ai o cifra de afaceri mai mare. Deaceea, cei doi parametri suntesen]iali. Fiecare localitate are speci-ficul ei, a}a cum fiecare domeniuprofesional, la fel. În consecin]@,finan]ele trebuie s@ ofere doar repe-rele de domeniu, în timp ce impozi-tul propriu zis s@ fie stabilit de auto-rit@]ile locale cele care }tiu, cu sigu-ran]@, mai bine decât func]ionarul de

la Bucure}ti, cam câ]i bani negri sefac în resturantele sau în transportulîn comun din localitatea respectiv@.Marea problem@ cu impozitul forfetareste c@ primi tivismul fiscal pe care îlpromoveaz@ poate da rezultate doarîn cazul unui acord extrem de finpentru a prinde toate nuan]ele bene -fice. {i acordul fin este una dinreac]iile dovedit imposibile ale fis -calit@]ii române}ti. A}a c@ impozitulforfetar, dac@ nu va ajunge s@ fie unimpozit mai mare decât cota unic@,va fi cu greu proiectul de succescare s@ aduc@ la suprafa]@ o lume amicilor afaceri care }tie, de mult, c@impozitele exist@ doar pentru a puteafi ocolite.

Politici fiscaleDan SUCIU

Sibiul de ast@zi }i de alt@dat@- c$teva secven]e -

CONTABILITATE VINERI 6 MARTIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Cupa Davis (Rom$nia - Rusia) la Sibiu

Frecvent, suntem bombarda]i de infor-ma]ii referitoare la criza financiar@,criza economic@, }omaj, recesiune etc.Din p@cate, toate acestea sunt realit@]icontemporane.Dac@ vom putea s@ trecem, f@r@ a fiafecta]i de astfel de procese, estegreu de prev@zut, dar nu ar trebuineglijat, un instrument important cear putea s@ ne protejeze, dac@ nuchiar s@ ne salveze de la unele dezas-tre economice }i anume: contabilita-tea. Ceea ce am afirmat în paragrafulanterior o s@ pun@ pe gânduri unelepersoane pentru simplul fapt c@ nu seacord@ contabilit@]ii aten]ia cuvenit@,fiind privit@ mai mult ca o activitatestatistic@, „o în}iruire de cifre f@r@noim@”, neglijând multitudinea deinforma]ii pe care le ofer@.

Necesar@ }i benefic@ ar devenischimbarea opticii asupra contabilit@]iiatât a beneficiarilor serviciilor de con-tabilitate, cât }i a celor ce presteaz@aceast@ activitate. Având in vedere cele de mai sus, pre-zint în continuare unele problemelegate de prestarea contabilit@]i }inevoile utilizatorului. Teoretic, prin contabilitate se în]elegeforma de eviden]@ }i tehnicile princare se consemneaz@, se culeg }i seprelucreaz@ informa]iile referitoare lasitua]ia economico-financiar@ a unuisistem economic – întreprindere,firm@, economie na]ional@. În acestcadru, contabilitatea desemneaz@ }itotalitatea informa]iilor referitoare laexisten]a }i mi}carea patrimoniuluiunui agent economic }i stocarea îndocumentele }i registrele contabile.Pentru a face o contabilitate util@, uncontabil are nevoie s@ determine des-tinatarul informa]iilor }i scopul uti-liz@rii. În acest context, informa]iilecontabile furnizate de o anume socie-tate pot fi de mare interes pentru

diverse grupuri de utilizatori.Dintre grupurile de utilizatori care potfi interesate de o anume so cietate, însensul „s@n@ta]i” unei firme prinsitua]iile contabile ale aces teia, voienumera pe cele mai importante, pre-cum }i informa]iile extrase de ace}tiadin situa]iile contabile.Realii sau poten]ialii clien]i pot obser -va, în situa]iile contabile ale uneisociet@]i, capacitatea acesteia de a-}icontinua activitatea }i gradul de com-patibilitate într-un eventual par teneriat.Furnizorii pot evalua capacitateasociet@]ii de a onora bunurile }i ser-viciile. Creditorii vor evalua capa -citatea unei societ@]i în a-}i îndepliniobliga]iile legate de plata eventualeidobânzi }i de a returna banii împru-muta]i.Firmele concurente î}i pot evaluaamenin]area reprezentat@ de respec -tiva societate asupra profitabilit@]ii }ia cotei lor de pia]@. Este vorba, prac-tic, de un sistem de referin]@ princompara]ie, fa]@ de care se evalueaz@propria performan]@ }i eficien]@, înfapt o autoevaluare având ca jaloanecota de pia]@ a concuren]ei.Angaja]ii au posibilitatea de a obser-va capacitatea societ@]ii respec tive îna continua s@ le ofere un loc demunc@ }i de a beneficia pe viitor dedrepturile ce decurg din acti vitateaprestat@.Managerii au pârghiile necesare în

luarea deciziilor }i planificarea afa cerii,pentru a exercita controlul necesar învederea transpunerii în realitate a pla-nurilor.Proprietarii, la rândul lor, vor puteaevalua eficien]a managerilor în condu-cerea afacerii, dar vor putea }i estimanivelul probabil de risc }i profitul afa-cerii în viitor.Institu]iile statului pot evalua nivelulde impozitare, precum }i aspectelegate de corectitudinea de calcul aacestora.Reprezentan]ii comunit@]ii, analizândsitua]iile contabile ale unei societ@]ipot obtine informatii cu referire lacapacitatea acesteia de a continua s@ofere locuri de munc@ }i de aachizi]iona resurse de interes comuni-tar. Se poate astfel prognoza, dac@societatea respectiv@ are capacitateade a ajuta la finan]area anumitorac]iuni în folosul co munit@]ii.

Anali}tii de investi]ii, la rândul lor,sunt informa]i cu privire la riscurile}i beneficiile posibile asociate cusocietatea în cauz@, în vederea deter-min@rii poten]ialului investi]ional }i aconsilierii clien]ilor. Apreciem c@ cele expuse constituiesuficiente argumente pentru a conclu-ziona c@ o eviden]@ contabil@ clar@,corect@, legal@ este de importan]@strategic@ pentru orice societatecomercial@.Din p@cate, realitatea este departe deasemenea idealuri. Responsabili de aceast@ problem@sunt deopotriv@:- proprietarii, pentru c@-}i doresc pro-fituri personale, înainte de investi]ii;- institu]iile statului, care împov@reaz@excesiv cu taxe }i impozite societ@]ilecomerciale;- managerii, care, datorit@ lipsei decuno}tin]e contabile, nu se descurc@în h@]i}ul legislativ în materie;- bancherii, care ofer@ finan]are doarsociet@]ilor comerciale profitabile;- angaja]ii, care au ca obiectivprincipal recompensa }i nu respon -sabilitatea, uitând de propor]ia caretrebuie s@ existe între drepturi }i obli-ga]ii;

- }i …. contabilii, care „prin}i înacest carusel”, sunt pu}i în situa]iaîntocmirii unor situa]ii financiar– con-tabile: „cosmetizate”, „la coman d@”,„cu mici ajust@ri”, „cu omi siuni”, „cuîntârzâieri” …. în func]ie de utilizato-rul informa]iei: furnizor, client, ban-cher, stat etc. Asemenea aspecte suntnocive }i pot intra chiar în sfera ilici-tului penal.Într-o societate in care asist@m zilnicla schimb@ri legislative, economice }i,inevitabil, sociale, respectarea custricte]e a normelor }i regle men tarilorcontabile, precum }i satis fa cereanecesita]ilor tuturor utiliza torilor estedificil@, dar necesar@. În acela}i timp,realizam cât de departe suntem intimp, de prima defin]ie a contabilit@]ii,ce apar]ine lui Luca Paciolo, formu-lat@ la Vene]ia, în 1494, în lucrarea dematematic@ }i geometrie „Summa dearihtmetica, geometria, proporzioni etpropor zionalita” }i c$t de aproape, ca}i con]inut, ^n simplitatea ei: „tot ceeace dup@ p@rerea negustorului îiapar]ine pe lume, precum }i toate afa-cerile mari }i m@runte în ordinea încare au avut loc.”

Criza economic@ spore}te importan]a contabilit@]ii !

ec. dr. Daniela PETRA{CU

Bibliografie

Atrill P., McLaney E., 2006, Conta -bilitatea }i finan]ele pe în]elesul tutu-ror, Ed. Rentrop and Straton, Bucu -re}ti.Capot@ V., }.a., 2007, Bazele conta -bilit@]ii, Ed. Niculescu, Bucure}ti.Cre]oiu G., Bucur I., 2007,Contabilitatea – Fundamentele }i noulcadru juridic, Ed. C.H. Beck,Bucure}ti.Epuran M., B@b@i]@ V., Imbrescu C.,2004. Teoria contabilit@]ii, Ed.Economic@, Bucure}ti.Paciolo L., 1981, Tratat de conta -bilitate în partid@ dubl@, versiuneromâneasc@, Ed. Junimea, Ia}i.Petra}cu D., Creditul bancar - un riscasumat, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2008;Colec]ia „Euroeconomia XXI” Sibiu2007-2009;Colec]ia „S@pt@mâna financiar@”,Bucure}ti 2007-2008. Legea contabilit@]ii nr. 82/1991,modificat@ }i completat@, republicat@în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.48/14.01.2005.Standardele Interna]ionale de Ra -portare Financiar@ IFRS – 006, 2006,Ed. C.E.C.C.A.R. Buc.