POLUAREA ÎN MASĂ CU DETERGENŢI.

IMPLICAŢIILE ACESTORA ASUPRA APELOR ŞI

METODE DE TRATARE BIOTEHNOLOGICĂ.

PROVOCĂRI

GAVRILESCU ELENA

Detergentul este un produs complex folosit în procesul de detergenţă, ce conţine

alături de surfactant şi alte componente ca agenţi de condiţionare (polifosfati,

carbonat de sodiu, perborat de sodiu) şi aditivi de detergenţă (enzime – amilaze,

lipaze, celulaze; agenţi de albire; polimeri pentru împiedicarea repunerii murdăriei;

polimeri pentru inhibare a transferului de culoare), şi auxiliari (antistatici,

parfumuri şi coloranţi, antispumanţi).

Surfactanţii sunt o clasă de agenţi superficiali activi sau agenţi activi de suprafaţă,

incluzând agenţi de udare, de emulsionare şi componente cu proprietăţi detergente.

Surfactanţii pot fi neionici şi ionici.

Detergenţii sunt substanţe care posedă proprietăţi de curăţire. Deşi diferă mult unii

de alţii din punct de vedere fizic şi chimic, ei au caracterul comun de a scădea

tensiunea superficială a lichidelor în care sunt dizolvaţi, motiv pentru care sunt

denumiţi şi agenţi de suprafaţă.

Substanţele componente ale detergenţilor care ajung în apele reziduale şi cu acestea

în sursele de apă provin din:

a) diversele întreprinderi industriale care folosesc detergenţii sintetici (întreprinderi

textile, de pielărie, vopsire etc.) sau care prepară detergenţi;

b) folosirea menajeră a detergenţilor şi utilizarea lor pentru curăţirea străzilor;

c) terenurile agricole tratate cu insecticide ori fungicide care conţin detergenţi.

Detergenţii sintetici:

- provoacă o sedimentare mai redusă a substanţelor în suspensie;

- favorizează menţinerea în suspensie a substanţelor fin divizate;

- măresc viteza de decantare a particulelor mai mari de 25 de microni;

- măresc permeabilitatea solurilor şi favorizeaza pătrunderea altor

substanţe poluante, ca substanţe gudronoase cancerigene, germeni şi virusuri

etc.

Detergenţii au efecte toxicologice (asupra omului şi a altor vieţuitoare), cât

şi efecte ecotoxicologice (asupra mediului) datorate surfactanţilor şi unor agenţi

de condiţionare.

Doza letală pentru un adult 1-10 g/kg corp.

Detergenţii sunt prezenţi în sursele de apă, în cantităţi ce ajung până la 100

mg/l în apele reziduale rezultate de la spălătorii, 10 mg/l în apele reziduale

orăşeneşti, 5 mg/l în apele de suprafaţă şi 2.5 mg/l în unele surse subterane de

apă.

Îndepartarea detergenţilor are loc prin procese:

- de epurare a apelor reziduale

- de tratare a apelor de suprafaţă.

Alte modalităţi:

a) oxidarea detergentilor absorbiţi la suprafaţă în strat molecular;

b) precipitarea cu ajutorul unui agent cationic;

c) eliminarea prin coagulanţi;

d) adsorbţia deteregenţilor cu diverse substanţe adsorbante - carbune activ,

aluminiu activat, pământ de diatomee, nisip;

e) schimbătorii de ioni pot elimina până la 99% din detergenţi;

f) spumarea provoacată prin aerare poate elimina până la 85-95% din detergenţi.

Procedeul cel mai eficient de îndepartare a detergenţilor din apele reziduale

rămâne acela al biodegradării lor sub influenţa florei microbiene şi a enzimelor

acesteia.

Rata de degradare a “detergenţilor duri” este de 20-30% în staţiile de epurare şi

cursurile de apa. “Deteregenţii moi” se degradează până la 90% în staţiile de

epurare şi cursurile de apă.

Detergenţii poti fi degradaţi biologic, însă în viteza de degradare intervin anumiţi

factori: lungimea lanţului hidrocarburii; poziţia radicalului fenil ; poziţia

sulfatului; ramificarea catenei.

Controlul poluării surselor de apa cu detergenţi şi măsurile de

combatere a acestei poluări, care constituie o preocupare în întreaga lume,

pot fi rezumate astfel:

a) determinarea cu regularitate a cantităţilor de detergenţi în efluentul

staţiilor de epurare, în apele de suprafaţă şi subterane şi în reţelele de

distribuţie;

b) îmbunătăţirea metodelor de determinare a cantităţilor mici de

detergenţi sintetici anionici din apele reziduale brute;

c) efectuarea de cercetări, în vederea introducerii de noi metode de

tratare a apelor reziduale sau de ameliorare a actualelor metode, pentru a

realiza o descompunere mai rapidă şi mai completă a detergenţilor;

d) cercetarea posibilităţilor de fabricare a unor detergenti pe bază de

substanţe uşor oxidabile în actualele staţii de epurare a apelor reziduale.

CONCLUZII

Degradarea detergenţilor reprezintă o problemă de ultimă oră datorită

consumului tot mai crescut de detergenţi sintetici.

Măsurile de protecţie sanitară a surselor de apă împotriva poluării cu

detergenţi trebuie să constituie o preocupare susţinută.

Profilarea industriei detergenţilor pe fabricarea de produşi uşor degradabili

biologic.

Epurarea tuturor efluenţilor industriali şi menajeri ce conţin detergenţi.

Elaborarea unor măsuri legislative împotriva creşterii poluării surselor de

apă cu detergenţi şi a consecintelor lor sanitare, tehnico-economice etc.

Elaborarea de studii în vederea creşterii randamentului biodegradării

detergenţilor.