IMPLICAŢIILE RESPONSABILITĂŢII SOCIALE A …

Responsabilitatea socială a corporaţiilor AE

Vol. XIII • Nr. 29 • Februarie 2011 223

IMPLICAŢIILE RESPONSABILITĂŢII SOCIALE A ORGANIZAŢIILOR

ASUPRA PROFESIEI CONTABILE: CAZUL ROMÂNIEI

Nadia Albu1

, Cătălin Nicolae Albu2, Maria Mădălina Gîrbină

3 şi Maria

Iuliana Sandu4

1) 2) 3) 4) Academia de Studii Economice, Bucureşti, România

Rezumat

Responsabilitatea socială a organizaţiilor şi sustenabilitatea sunt elemente

esenţiale în mediul de afaceri actual. Contabilii joacă un rol crucial în organizaţii în

domenii strâns legate de responsabilitatea socială, precum raportarea, transparenţa

informaţiei, etica, conformitatea cu legile, comunicarea cu partenerii şi consumul de

resurse. Obiectivul acestui articol este de a analiza rolul contabililor în contextul

responsabilităţii sociale a organizaţiilor, în cazul României. Pe baza literaturii şi a analizei

de oferte de locuri de muncă am investigat existenţa politicilor şi activităţilor legate de

responsabilitatea socială şi am discutat implicaţiile asupra profesiei contabile din România.

Rezultatele studiului arată că asemenea practici există într-o măsură relativ redusă în

România, însă tendinţa este de creştere. Profesionistul contabil român este chemat să aplice

principiile generale ale RSO, precum conformitatea cu regulile, comunicarea cu partenerii

şi măsurarea performanţei, ceea ce conduce la o creştere a importanţei funcţiei contabile în

organizaţii. Pasul următor va consta în implicarea contabililor în acţiuni specifice RSO,

ceea ce pe moment este destul de rar în România. Sugerăm ca educaţia universitară şi

profesională să se adapteze la realitatea mediului de afaceri.

Cuvinte-cheie: responsabilitatea socială a organizaţiilor, profesia contabilă, România,

competenţe, organisme ale profesiei, rolul contabililor

Clasificare JEL: M14, M41, Q01

Introducere

Responsabilitatea socială a organizaţiilor (RSO) şi sustenabilitatea sunt elemente

esenţiale în mediul de afaceri actual (Botescu, et al., 2008; State şi Popescu, 2008).

Contabilii joacă un rol crucial în organizaţii în domenii strâns legate de responsabilitatea

socială, precum raportarea, transparenţa informaţiei, etica, conformitatea cu legile,

comunicarea cu partenerii şi consumul de resurse. Aceştia măsoară, controlează şi

comunică informaţii în interiorul şi în exteriorul organizaţiei. În acest sens, efectuarea de

Autor de contact, Nadia Albu - [email protected]

AE Implicaţiile responsabilităţii sociale a organizaţiilor asupra profesiei contabile: cazul României

Amfiteatru Economic 224

cercetări asupra contabililor este importantă în scopul înţelegerii societăţii moderne,

deoarece aceştia au devenit o forţă economică şi socială majoră (Cooper şi Robson, 2006).

Mediul de afaceri actual creează oportunităţi şi ameninţări pentru contabilitate şi

pentru contabili. Printr-o importanţă crescută acordată problemelor de mediu şi

responsabilităţii sociale, managementului riscului şi raportării, profesia contabilă trebuie să

se schimbe (Norreklit, et al., 2009; Carnegie şi Napier, 2010). Organismele profesiei

contabile îşi aliniază acţiunile la trendurile identificate în mediul naţional şi internaţional.

De asemenea, organizaţiile îşi ajustează cerinţele vizavi de rolurile şi activităţile

contabililor în funcţie de aceste evoluţii.

În prezent există un interes crescut faţă de efectuarea de cercetări asupra profesiei

contabile (Smith şi Briggs, 1999; Hoffjan, 2004; Gulkvist, 2009; Norreklit, et al., 2009;

Carnegie şi Napier, 2010). În România s-a manifestat un interes relativ redus, dar în

creştere, faţă de această temă, aspectele studiate vizând în general impactul fenomenelor

economice şi sociale asupra profesiei şi educaţiei (Ionaşcu, 2006; Olimid şi Calu, 2006;

Dumitrana, et al., 2009).

În acest context, obiectivul acestui articol este de a analiza rolul contabililor în

sfera responsabilităţii sociale a organizaţiilor, în cazul României. În prima parte a lucrării

vom efectua o trecere în revistă a literaturii pe tema RSO şi a implicaţiilor asupra

contabilităţii, urmată de o analiză a strategiilor şi acţiunilor organismelor profesiei contabile

şi a implicaţiilor asupra rolului contabililor. În continuare vom utiliza analiza ofertelor de

locuri de muncă în scopul dobândirii unei înţelegeri rezonabile asupra rolului contabililor în

legătură cu RSO în România. În final sunt prezentate concluziile şi contribuţiile studiului şi

sun identificate direcţii viitoare de cercetare.

1. Responsabilitatea socială a organizaţiilor şi contabilitatea – o trecere în revistă a

literaturii

În ultimele decenii, conceptul de RSO a fost dezvoltat, dezbătut şi discutat în

diferite contexte; totuşi, acest concept reprezintă diferite imagini pentru diferiţi oameni în

diferite ţări (Griffin, 2006). Au fost propuse mai multe definiţii, dintre care următoarele au

o relevanţă mai mare pentru lucrarea noastră:

RSO presupune integrarea în mod voluntar de către organizaţii a aspectelor mediu şi

sociale în operaţiile lor şi în interacţiunea cu partenerii (Comisia Europeană, 2001);

RSO este „procesul prin care managerii unei organizaţii se gândesc la şi discută

despre relaţiile cu partenerii, precum şi rolul lor în relaţie cu binele comun, împreună cu

predispoziţiile comportamentale pentru atingerea şi realizarea acestor roluri şi relaţii” (Basu

şi Palazzo, 2008, p. 124 citat în Heath şi Ni, 2008).

Majoritatea studiilor efectuate au identificat o relaţie pozitivă (deşi nu întotdeauna

liniară) între activităţile de RSO şi performanţa organizaţională măsurată prin diferiţi

indicatori, precum rentabilitatea capitalurilor, profitul sau impactul asupra pieţei (Heath şi

Ni, 2008; a se consulta aceeaşi sursă pentru alte exemple); RSO este importantă deoarece

reprezintă bazele pentru reducerea costului şi câştigarea de avantaje de piaţă (Heath şi Ni,

2008). În literatură, RSO este raportat ca fiind un obiect politic în Europa şi unul etic în

SUA (Capron, 2006). Legătura dintre RSO şi performanţa organizaţională s-a realizat în

literatura contabilă internaţională (Hopwood, 2009) prin intermediul conceptului de

sustenabilitate, în sensul integrării planificării economice cu gestiunea socială şi de mediu.

Beneficiile RSO pot fi identificate în următoarele direcţii (Pettenella, 2010):



RSO poate reduce costurile directe (energie, materiale, pierderi de timp etc.);

RSO poate îmbunătăţi productivitatea angajaţilor (creşterea motivării, reducerea

absenteismului, reducerea rotaţiei);

RSO poate reduce riscul de management (acces mai uşor la credite, creşterea valorii

activelor pentru investitori, suport pentru parteneri etc.);

RSO poate îmbunătăţi imaginea firmei.

Diferite concepte legate de RSO se aplică domeniului contabil. Contabilitatea

managerială de mediu (Ienciu, et al., 2009; Wahyuni, 2009), contabilitatea socială de mediu

(Dascălu, et al., 2010), raportarea socială şi de mediu (Lungu, et al., 2009) sau

contabilitatea pentru responsabilitate socială (Gordon şi Gelardi, 2005) sunt asemenea

exemple. Aceste concepte leagă RSO de sistemul contabil, arătând importanţa acestor

aspecte în munca profesioniştilor contabili.

În ceea ce priveşte literatura românească în domeniul RSO şi relaţia cu

contabilitatea, câţiva autori tratează subiectul. De exemplu, Lungu, et al. (2009) integrează

rezultatele studiilor asupra raportării sociale şi de mediu în Europa şi la nivel internaţional

cu experienţa raportării financiare în scopul creării unei noi perspective asupra raportării.

Sendroiu, et al. (2006) discută potenţialul implementării principiilor contabilităţii

manageriale de mediu în organizaţiile româneşti, concluzionând că o asemenea abordare ar

fi benefică. Bogdan, et al. (2007) studiază rapoartele narative ale unei companii româneşti

recent privatizate şi observă că în urma privatizării managerii au început să acorde atenţie

responsabilităţii sociale.

Bine informat, mediul românesc de afaceri (incluzând şi organizaţiile non-profit)

pare conştient de importanţa unor bune practici de RSO. CSR România (2010) a creat un

portal care prezintă foarte bine experienţa în domeniu a companiilor româneşti şi străine.

Mai multe proiecte şi iniţiative au fost lansate de asemenea companii în ţara noastră.

Conceptele legate de RSO au un impact semnificativ asupra profesiei contabile

prin intermediul competenţelor aşteptate de la aceştia. De exemplu, contabilitatea

managerială de mediu reprezintă managementul performanţei economice şi de mediu prin

intermediul sistemelor şi practicilor contabile care se axează atât pe informaţii despre fluxul

fizic al utilizării şi destinaţiilor energiei, apei şi materialelor (inclusiv risipa), cât şi despre

informaţii financiare de tipul costuri legate de mediu, câştiguri sau economii (UNDSD,

2001). Contabilitatea managerială de mediu are aplicaţii în zone precum: evaluarea anuală a

costurilor legate de mediu, preţurile produselor, bugetare, analiza investiţiilor, calculul

costurilor, economii şi beneficii din sistemele de mediu, evaluarea performanţei de mediu,

indicatori şi benchmarking, raportarea externă a costurilor, investiţiilor şi datoriilor legate

de mediu (idem). După cum se observă, este imperativ pentru toate părţile implicate în

procesul contabil să contribuie la dezvoltarea acestor competenţe la profesioniştii contabili,

pentru interesul public.

După trecerea în revistă a literaturii naţionale şi internaţionale în scopul înţelegerii

conceptului de RSO şi a implicaţiilor asupra contabilităţii şi profesiei contabile, ne vom axa

pe analiza acţiunilor organismelor profesiei vizavi RSO şi pe identificarea implicaţiilor

asupra muncii contabililor.

2. Organismele profesiei contabile şi RSO

Organismele profesiei contabile stabilesc cadrul general în care acţionează

contabilii, influenţând pe termen lung rolurile şi atitudinile acestora. Modul în care este



organizată profesia şi strategiile organismelor sale dictează direcţia schimbării în cadrul

profesiei. Unii autori (Elliot şi Jacobson, 2002) atrag atenţia asupra faptului că profesia

contabilă poate fi neadaptată la cerinţele mediului actual, ceea ce poate fi considerat ca un

pericol, aproape de marginalizarea rolului contabilului în societate. Menţinerea statutului

social al contabililor presupune respectarea condiţiilor profesiei: aptitudini, formare

profesională, testarea competenţelor, aderarea la un cod etic. Din moment ce RSO este un

concept atât de important astăzi, vom analiza cum reacţionează organismele profesiei la

această orientare în mediul de afaceri.

Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) este organismul mondial al

profesiei care include astăzi 159 de membri şi asociaţi din 124 de ţări. Principalele

organisme ale profesiei contabile - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi

din Romania (CECCAR) şi Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) sunt

membre IFAC, urmând deci strategia şi linia directoare emise de acest organism. Ţinând

cont de rolul profesioniştilor contabili, IFAC intenţionează să influenţeze modul în care

organizaţiile integrează RSO în educaţia contabililor. În acest scop, IFAC a emis în 2009

„Cadrul general IFAC pentru sustenabilitate” şi a dezvoltat un proiect numit The Prince’s

Accounting for Sustainability (A4S) Project, care a implicat lucrul cu mediul de afaceri,

investitorii, sectorul public, organismele profesiei, organizaţii non-guvernamentale şi

mediul academic pentru a dezvolta instrumente şi direcţii de acţiune care să asigure

cooptarea sustenabilităţii în procesele de raportare şi de luare a deciziilor. Recent, pe baza

colaborării cu Global Reporting Initiative, un nou comitet – International Integrated

Reporting Committee (IIRC) a fost creat pentru “a crea un cadru general global pentru

contabilitatea pentru sustenabilitate, care să integreze informaţia financiară, de mediu,

socială şi de guvernanţă, într-un format clar, concis, comparabil”(IFAC, 2010b).

Organisme internaţionale ale profesiei (precum Association of Chartered Certified

Accountants - ACCA şi the Institute of Chartered Accountants in England and Wales –

ICAEW) şi-au orientat atenţia în ultimul deceniu asupra scoaterii în evidenţă a implicaţiilor

RSO asupra profesiei contabile. Amploarea acestui fenomen se observă analizând

proiectele, întâlnirile şi conferinţele organizate, precum şi ghidurile realizate de diverse

organisme ale profesiei. De exemplu, ACCA a investigat încă din 2003 „Cum influenţează

mediul profitul afacerii”, continuând în 2004 cu „Rolul în schimbare al firmelor în

societate”, publicând în 2005 „Raportarea orientată către parteneri”. Recent, ACCA se

axează pe ghiduri legate de raportarea emisiilor de carbon (CAPA, p. 22). ICAEW a emis

în 2004 un raport intitulat „Sustenabilitatea: rolul contabililor” şi a continuat în 2009 cu

publicarea de „Studii de caz privind responsabilitatea organizaţiilor”.

Organizaţia CAPA (Confederation of Asian and Pacific Accountants) a organizat

în 2008 un studiu asupra implicaţiilor RSO în acţiunile a zece organisme ale profesiei din

ţări precum Australia, Japonia, Canada, Coreea, Malaysia, Noua Zeelandă, Filipine şi SUA.

Studiul urmăreşte dacă aceste organizaţii au o componentă organizatorică distinctă

destinată RSO, dacă organizează întâlniri şi cum răspund problemelor legate de RSO.

Aproape jumătate din aceste organisme au o componentă organizatorică distinctă (CAPA,

p. 10), care cuprinde reprezentanţi ai firmelor mari, investitori, cabinete de audit, mediul

academic şi organizaţii non-guvernamentale. În ceea ce priveşte încorporarea RSO în

programele educaţionale, majoritatea organizaţiilor au în vedere integrarea acestor aspecte

în temele mari precum raportarea, contabilitatea managerială şi managementul riscului

(CAPA, p. 13). De asemenea, majoritatea acestor organisme au publicat materiale, au

organizat seminarii şi conferinţe pe tema RSO şi au emis rapoarte asupra unor aspecte

precum raportarea şi sustenabilitatea, schimbările climei, contabilitatea şi auditul de mediu.



Prin strategiile şi acţiunile lor, organismele profesiei influenţează modul în care

contabilii sunt formaţi, în care acţionează sau se aşteaptă să acţioneze în activităţile lor.

Vom discuta în cele ce urmează implicaţiile asupra rolurilor şi competenţelor

profesioniştilor contabili.

3. Rolurile şi competenţele contabililor – o analiză teoretică şi empirică

În ultimul deceniu organizaţiile profesionale ale contabililor au identificat diverse

tendinţe în evoluţia profesiei contabile. IFAC (2002) a identificat câteva asemenea direcţii

de evoluţie prin interviuri realizate cu profesionişti contabili: gestionarea fluxului

informaţiei, sprijinirea schimbărilor strategice, sau dezvoltarea şi sprijinirea viziunii

organizaţiei. ICAA (2004) identifică trei tipuri de contribuţii pe care le va avea în viitor

contabilitatea: conformitatea (prin audit, comunicare, previziune, IFRS), contribuţii în

domeniul strategic şi comercial (planuri de afaceri, gestiunea costurilor), precum şi legate

de personal (gestiunea relaţiilor, leadership, oferirea de suport conducerii). Citându-l pe

Kappler, IFAC (2004) subliniază importanţa transformării contabililor în consultanţi,

transformarea din oameni exclusiv ai numerelor în agenţi comerciali care vând idei în

interior şi exterior. Această abordare este strâns legată de competenţele de mediu, personale

şi comportamentale.

În ceea ce priveşte RSO, „contabilii profesionişti angajaţi în organizaţii sprijină

eforturile de sustenabilitate ale acestora acţionând în rol de leaderi în domeniul strategiei,

guvernanţei, gestiunii performanţelor şi proceselor de raportare. De asemenea, ei

supraveghează, măsoară, controlează şi comunică referitor la crearea pe termen lung,

sustenabilă, de valoare de către organizaţiile lor” (IFAC, 2010a). Acest enunţ traduce foarte

bine percepţia pe care o are organismul profesiei contabile la nivel mondial asupra rolului

contabililor în promovarea practicilor de RSO în cadrul organizaţiilor. Cadrul conceput de

către IFAC tratează patru perspective care conţin toate elementele esenţiale cerute pentru a

gestiona o organizaţie sustenabilă: strategia organizaţiei, gestiunea internă, investitorii,

ceilalţi parteneri (Idem).

Contabilii acţionează în toate aceste patru domenii contribuind în sfera RSO prin

diferite domenii de acţiune (conform IFAC):

gestiunea sustenabilă – legată de gestiunea riscului, măsurarea şi gestiunea

performanţei, raportarea performanţei în intern şi în extern prin iniţiative voluntare şi

impuse;

raportarea externă a informaţiilor legate de sustenabilitate – legată de oferirea de

informaţii relevante, corecte şi complete. Profesioniştii contabili înţeleg în acest sens nevoia

unor date de calitate şi a unor sisteme solide care permit determinarea, întreţinerea şi

raportarea performanţei;

sisteme non-financiare (inclusiv a celor care surprind date legate de performanţa în

domeniul sustenabilităţii şi celelalte informaţii). Profesioniştii contabili pot asista în acest

sens la evaluarea şi îmbunătăţirea acestor controale şi sisteme;

influenţarea comportamentelor – funcţia financiară se află în general în cea mai bună

poziţie pentru a încorpora aspectele de sustenabilitate în organizaţii, în deciziile legate de

investiţii de capital, repartizarea costurilor şi modul de integrare cu sistemele de remunerare

şi strategia.

În acest sens se remarcă faptul că RSO nu înseamnă o competenţă sau un subiect

în sine, ci o nouă abordare sau o ameliorare a unor competenţe anterioare. Deşi contabilii îşi



menţin zonele clasice de acţiune, trebuie şi să îşi dezvolte zone de acţiune precum

guvernanţa corporativă, gestiunea riscului şi gestiune strategică (CAPA, p.13).

Organismele profesiei contabile emit rapoarte asupra rolului profesioniştilor

contabili în sfera RSO şi încorporează competenţe legate de aceasta în curicula lor. De

exemplu, organisme precum Chinese Institute of Certified Public Accountants (CICPA),

Japan Institute of Certified Public Accountants (JICPA) sau ICAEW au emis asemenea

rapoarte legate de rolul profesioniştilor contabili în contextul RSO (CAPA, p.17).

Aptitudinile care trebuie dezvoltate cuprind măsurarea, interpretarea, previziunea şi oferirea

către manageri a informaţiilor de care aceştia au nevoie pentru a conduce şi a acţiona în

legătură cu RSO (CAPA, p.9).

În cadrul raportului său intitulat „Sustenabilitatea: rolul contabililor” emis în anul

2004, ICAEW identifică creşterea transparenţei, dezvoltarea politicilor legate de aspectele

legate de mediu, sociale şi economice, gestiunea riscurilor afacerii, comunicarea cu

partenerii, întreţinerea continua a cunoştinţelor legate de reglementări şi coduri voluntare,

măsurarea şi raportarea performanţei, supravegherea, verificarea şi interpretarea

informaţiilor legate de impactul social, de mediu şi economic, ca zone de acţiune ale

contabililor desfăşurate în scopul sprijinirii sustenabilităţii.

Totodată, IFAC (2006b) subliniază rolul contabililor în sfera sustenabilităţii

(aceasta fiind considerată un concept mai cuprinzător decât cel de RSO), prin dezvoltarea

de politici care tratează aspectele de sustenabilitate, sprijinirea partenerilor prin oferirea de

informaţii accesibile şi de încredere, colectarea şi interpretarea informaţiilor legate de RSO,

asigurarea conformităţii cu legislaţia în vigoare, precum şi prin crearea mecanismelor de

colectare şi de raportare a datelor necesare procesului de luare a deciziilor. IFAC (2006a)

subliniază şi faptul că pentru contabili, RSO trebuie să însemne o gândire în termeni mai

largi decât zona finanţelor, adică în sfera ştiinţei, statisticii şi măsurarea performanţei.

Totodată, ca urmare a orientării spre RSO apar rezultate precum extinderea rolului

contabililor şi a implicării lor în gestiunea afacerilor, asociate cu o orientare pe termen lung.

Pe baza acestei revizuiri a literaturii am identificat două tipuri de consecinţe ale

RSO asupra rolului şi competenţelor contabililor. (Tabel nr. 1)

Tabel nr. 1: Tipuri de consecinţe ale RSO asupra rolului şi competenţelor contabililor

Transformarea şi reinterpretarea unor zone “de

bază”

Zone specifice ale RSO

- comunicarea cu partenerii

- raportarea (voluntară; informaţii de încredere)

- măsurarea performanţei

- conformitatea legală

- gestiunea riscurilor afacerii

- politici care tratează aspecte

de sustenabilitate (de mediu,

sociale)

- evaluarea impactului RSO

- conformitatea cu

reglementările de mediu şi

sociale

Pentru a analiza modul cum contabilii români răspund cerinţelor legate de RSO,

am colectat oferte de locuri de muncă în domeniul contabil, o metodă care a mai fost

utilizată şi de alţi autori în literatura contabilă internaţională (Bollecker, 2000), deoarece

ofertele de locuri de muncă „reflectă practicile organizaţionale” (idem, p.7). Efectuarea de

studii empirice în domeniul contabilităţii în ţările cu economii emergente s-a lovit

dintotdeauna de problema culegerii datelor. Inexistenţa unor baze de date disponibile şi

reticenţa mediului de afaceri de a completa chestionare (probabil datorită dorinţei de a



proteja secretul afacerilor lor) au condus la acceptarea unor eşantioane mai puţin

reprezentative în studiile efectuate şi publicate în literatura contabilă internaţională (de

exemplu, Luther şi Longden, 2001 folosesc eşantioane formate din 139 şi respectiv 77 de

observaţii din fiecare ţară investigată) şi la căutarea unor surse alternative de acces la

realitate (precum ofertele de locuri de muncă).

Ofertele de locuri de muncă au fost colectate de pe trei site-uri româneşti

specializate în acest domeniu (www.ejobs.ro; www.bestjobs.ro; www.myjob.ro). Aceste

date au fost colectate în trei perioade succesive (pentru anii 2009, 2008 şi 2007, respectiv

decembrie 2009, iulie 2008 şi februarie 2007) cu scopul de a discuta într-o abordare bazată

pe competenţe gradul de hibridare existent între posturile de contabilitate financiară şi

contabilitate de gestiune în entităţile româneşti (Albu, et al., 2010). Totuşi, prin modul de

colectare, baza de date ne este utilă şi ne permite şi analizarea impactului RSO asupra

profesiei contabile din România, prin specificarea competenţelor care pot avea legătură cu

domeniul RSO. Mai mult de 1.000 de oferte de locuri de muncă din domeniile de finanţe şi

contabilitate au fost colectate iniţial în fiecare dintre cele trei perioade, însă numai câte 100

au fost reţinute pentru analiză în fiecare dintre cei trei ani (50 de oferte pentru posturi de

contabilitate financiară şi 50 de oferte pentru posturi de contabilitate de gestiune), baza de

date fiind constituită în final din 300 de asemenea oferte. Cele peste 1.000 de oferte culese

în fiecare etapă au vizat posturi din domeniul finanţe – contabilitate. Deoarece aceste oferte

au fost utilizate pentru a înţelege rolurile şi competenţele profesioniştilor contabili, au fost

eliminate toate ofertele care nu prezentau în mod clar şi detaliat aceste aspecte,

considerându-se utile şi de o calitate bună doar anunţurile care specificau în mod clar

competenţele cerute. Anunţurile eliminate în această primă etapă conţineau numai titulatura

postului şi o descriere a sa în termeni generali, fără detalii precise. De asemenea, au fost

eliminate ofertele care se repetau. Deoarece analiza a vizat posturi de contabilitate

financiară şi posturi de contabilitate de gestiune, am decis ca un număr egal de 50 să fie

utilizat pentru fiecare grup. Pentru a avea eşantioane egale, întotdeauna au fost eliminate

ofertele cele mai vechi. De exemplu, în anul 2007, deşi selectase 63 de oferte pentru posturi

de contabilitate financiară, respectiv 52 pentru contabilitate managerială, am selectat din

fiecare grup doar pe 50 cele mai recente (numărul mic de anunţuri eliminate neafectând

calitatea concluziilor). Aceeaşi metodologie a fost respectată şi pentru celelalt două

perioade.

Anunţurile au fost caracterizate prin descriere statistică (date procesate cu

XLSTAT for Excel®1

) pentru a putea discuta competenţele asociate cu transformarea şi

reinterpretarea zonelor „de bază”, iar pentru a caracteriza anunţurile din punctul de vedere

al zonelor specifice RSO am efectuat o analiză de text.

În ceea ce priveşte zonele „de bază”, am evaluat importanţa competenţelor din

Tabelul nr. 1 pe o scară de tip Likert pe trei niveluri (1 = absolut deloc important; 2 =

oarecum important; 3 = foarte important). Anunţurile pentru locuri de muncă detaliază

rolurile pe care contabilii români trebuie să le îndeplinească în organizaţii. Am verificat

deci măsura în care aceştia sunt implicaţi în comunicarea cu partenerii, în raportarea şi

oferirea de informaţii de calitate, în măsurarea performanţelor, în asigurarea conformităţii

cu legislaţia în vigoare şi gestiunea riscurilor. Într-o abordare tradiţională, rolul contabililor

este mai degrabă acela de „socotitori” (o abordare care a fost din păcate existentă în mediul

românesc de după căderea comunismului, probabil datorită scurtei istorii a profesiei

1 Excel® este o marcă înregistrată a Microsoft Company.



contabile după Revoluţia din 19892) (Albu şi Albu, 2009), iar roluri precum acela de a oferi

informaţii, de a sprijini luarea deciziilor, de analiză ad-hoc, sau de administrare şi utilizare

de tehnici noi sunt relativ recente. Competenţele interpersonale şi o bună cunoaştere a

mediului de afaceri sunt în general legate între ele. Aşa cum am menţionat şi mai înainte, o

extindere a acestor roluri este asociată cu o orientare RSO. În cele ce urmează prezentăm

descrierea acestor roluri cu ajutorul unor măsuri statistice pe parcursul celor trei perioade de

colectare a datelor. (Tabel nr. 2)

Tabel nr. 2: Descrierea statistică a activităţilor contabililor legate de RSO

Roluri şi

competenţe

Tipul

postului

2007 2008 2009

% de

apariţie

Medie % de

apariţie

Medie % de

apariţie

Medie

Comunicarea cu

partenerii

CF(1)

32% 2.12 36% 2.24 44% 2.32

CG(2)

4% 1.08 6% 1.12 6% 1.16

Raportare CF 62% 2.24 60% 2.18 68% 2.3

CG 10% 1.22 12% 1.20 16% 1.32

Măsurarea

performanţei

CF 56% 2.02 40% 1.48 52% 1.94

CG 96% 2.72 92% 2.54 98% 2.78

Conformitatea

cu legislaţia

CF 42% 2.32 38% 2.20 44% 2.36

CG 0% 1.00 0% 1.00 4% 1.06

Gestiunea

riscurilor

CF 18% 1.30 20% 1.32 26% 1.44

CG 24% 1.48 28% 1.52 30% 1.62

Competenţe

interpersonale

CF 64% 2.1 68% 2.14 72% 2.12

CG 74% 2.16 52% 1.92 74% 2.14

Cunoaşterea

mediului de

afaceri

CF 50% 1.76 16% 1.28 34% 1.38

CG 74% 1.86 12% 1.18 56% 1.74

Notă: CF = posturi de contabilitate financiară

CG = posturi de contabilitate de gestiune

Prin analiza comparativă a celor trei seturi de date se observă o creştere a rolului

contabililor români în domeniile legate de RSO. În ceea ce priveşte posturile de

contabilitate financiară, observăm în afara competenţelor de contabilitate financiară pură şi

de fiscalitate, faptul că datele trebuie să fie nu numai colectate, ci şi analizate şi interpretate

înainte de a fi trimise utilizatorilor lor. Aceste observaţii trebuie corelate şi cu nivelul

relativ ridicat în care sunt cerute competenţe legate de mediu şi de personal pentru aceste

posturi. Bune competenţe de comunicare înseamnă schimb de informaţii, claritatea

exprimării şi interacţiune constructivă între oameni (AICPA, 2005). De aceea, contabilii

care ocupă posturile de contabilitate financiară ale căror anunţuri le-am analizat în cadrul

prezentului articol nu sunt responsabili numai pentru oferirea de informaţii de calitate (pe

lângă celelalte sisteme de care se ocupă, ca toţi profesioniştii contabili), dar trebuie şi să

2 Profesia contabilă din România a fost recreată după 1989 prin reînfiinţarea Corpului Experţilor

Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), în anul 1994. Acesta fusese creat în

1921 şi fusese desfiinţat odată cu instaurarea regimului comunist, în 1951.



poată comunica eficient aceste informaţii utilizatorilor lor şi să „traducă” analizele făcute

pentru uzul partenerilor.

În ceea ce priveşte posturile de contabilitate de gestiune, se observă importanţa

crucială a competenţelor de măsurare a performanţei, iar ofertele analizate de noi fac

trimitere la competenţe personale şi inter-personale şi legate de mediul afacerii, datorită

orientării acestor poziţii spre susţinerea luării deciziilor. Aceste competenţe sunt în general

mai mult solicitate profesioniştilor din domeniul contabilităţii manageriale decât celor care

acţionează în domeniul contabilităţii financiare.

Aceste rezultate sunt în linie cu studiile anterioare care demonstrează că asemenea

competenţe sunt cerute din ce în ce mai mult pentru contabili la nivel internaţional (Palmer,

et al., 2004). Aceste competenţe contribuie la transformarea contabililor români în

consultanţi de afaceri. De exemplu, unele oferte de locuri de muncă din eşantionul nostru,

atât pentru posturi de contabilitate financiară, cât şi pentru posturi de contabilitate

managerială, se solicită în mod expres ca profesionistul contabil să fie „consultant”,

„partenerul managerului”, „partener de afaceri” sau „să ofere analize şi suport

departamentelor”.

În ceea ce priveşte domeniile specifice RSO, precum raportarea socială şi de

mediu, evaluarea impactului RSO şi a conformităţii cu reglementările, analiza textuală a

ofertelor arată o prezenţă mai redusă în asemenea competenţe şi activităţi. În 2007, niciun

anunţ nu menţionează aceste elemente. În 2008 2 oferte menţionează implicarea

contabilului în „analiza informaţiei financiare şi sociale”, în timp ce în 2009 avem 4 cazuri

de referiri la competenţe specifice RSO: o ofertă solicită competenţe în taxele de mediu, 2

oferte fac referire la aspecte de mediu în contextul măsurării performanţei, iar o ofertă

menţionează elaborarea de politici referitoare la evaluarea şi controlul aspectelor sociale şi

de mediu.

Pe baza acestei analize putem spune că profesionistul contabil român este chemat

să aplice principiile generale ale RSO, precum conformitatea cu regulile, comunicarea cu

partenerii şi măsurarea performanţei, ceea ce conduce la o creştere a importanţei funcţiei

contabile în organizaţii. Pasul următor va consta în implicarea contabililor în acţiuni

specifice RSO, ceea ce pentru moment se întâmplă destul de rar în România. Aceste

rezultate sunt coerente cu Popa (2008) care arată un nivel de raportare de 27% asupra RSO

într-un studiu pe primele 15 firme cotate de Bursa de Valori Bucureşti.

Concluzii

Obiectivul studiului nostru a fost acela de a analiza rolurile profesioniştilor

contabili din România în contextul RSO. În acest scop, am analizat literatura care tratează

tema RSO şi implicaţiile asupra contabilităţii şi apoi am investigat oferte de locuri de

muncă din România. Organismele internaţionale ale profesiei se angajează în diferite

activităţi de integrare a principiilor RSO în munca profesioniştilor contabili (cercetări,

rapoarte, curricula). În acelaşi timp, cercetările anterioare au documentat un proces de

schimbare în profesia contabilă. S-a argumentat că profesionistul contabil joacă un rol

important în RSO deoarece aceasta depinde de „generarea, analiza, raportarea şi asigurarea

unei informaţii de calitate” (Subramaniam, et al., 2006, p.6), domeniu în care profesionistul

contabil este principalul actor într-o organizaţie.

Acest studiu aduce mai multe contribuţii la literatura existentă. În primul rând,

aduce o nouă perspectivă în cercetările româneşti pe tema profesiei contabile prin



documentarea unui proces lent, dar continuu, de orientare a profesiei spre principiile RSO.

După o perioadă de comunism de 50 de ani şi după 20 de ani de reforme contabile,

contabilul român este forţat de mediul de afaceri să-şi extindă rolurile şi să adauge o notă

managerială (de suport în luarea deciziilor) serviciilor de conformitate cu cadrul legislativ.

Am documentat şi pentru ţara noastră tendinţa de transformare a contabilului într-un

consultant sau analist al afacerii, fenomen manifestat şi în alte ţări; această transformare

este însoţită de un accent pus pe competenţele personale şi inter-personale şi de înţelegere a

mediului afacerii, ceea ce conduce la o îmbunătăţire a practicilor de RSO. Această

schimbare este necesară ca o condiţie preliminară pentru implementarea unor politici mai

orientate spre RSO, politici care pentru moment sunt într-un stadiu incipient în România.

Dezvoltarea viitoare a profesiei este necesară. Cele două organisme ale profesiei

contabile, CECCAR şi CAFR trebuie să se implice în creşterea orientării contabililor

români spre RSO, după cum acţionează organismele profesiei la nivel internaţional. De aici

decurg implicaţii asupra educaţiei contabile în scopul încorporării principiilor RSO, atât la

nivel universitar, cât şi la nivelul formării continue.

Acest studiu este supus unei potenţiale limite legate de metoda de cercetare

utilizată, deoarece un număr redus de oferte poate ridica problema generalizării concluziilor

la nivelul întregii profesii contabile româneşti. Problema eşantionului redus este comună

însă studiilor efectuate în contabilitate în majoritatea ţărilor cu economii emergente;

totodată, se consideră că datorită numărului redus de cercetări empirice efectuate în aceste

ţări, acestea oferă informaţii semnificative (Hopper, et al., 2008). Contribuţia principală a

acestui articol constă în documentarea unui proces de schimbare în profesie spre practicile

de RSO, reprezentând astfel un punct de plecare pentru cercetările viitoare. Cercetători

interesaţi de problematica profesiei contabile din România pot utiliza concluziile studiului

nostru în realizarea unor cercetări viitoare bazate pe alte metodologii (ca de exemplu,

sondaje bazate pe chestionare), pe măsura creşterii gradului de colaborare între cercetătorii

din domeniul contabilităţii şi mediul practic din ţara noastră. În cadrul unor asemenea

cercetări pot fi investigate de exemplu existenţa unor practici specifice de RSO în firmele

româneşti, precum şi rolul contabililor în aceste entităţi. De asemenea, pot fi investigate

percepţiile studenţilor şi profesioniştilor contabili asupra RSO, precum şi rolurile

organismelor profesionale în dezvoltarea de practici de RSO. Nu în ultimul rând, pot fi de

interes şi aspecte legate de un comportament etic al contabililor români şi al entităţilor,

precum şi relaţia acestui comportament cu educaţia merită să fie investigate. Toate aceste

cercetări pot extinde concluziile studiului nostru prin analiza unor faţete şi prin metodologii

complementare ale problematicii cercetate.

Mulţumiri

Autorii mulţumesc pentru sprijinul financiar acordat în vederea efectuării acestei

cercetări Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS)

UEFISCSU, proiect PN II RU – TE nr. 337/2010, „Model de analiză a factorilor care

acţionează asupra profilului profesional al profesioniştilor contabili din România. Studiul

adaptării profesiei la mediul economic actual şi efectuarea de previziuni”.



Bibliografie

Albu, C.N. şi Albu, N., 2009. Consideraţii generale privind imaginea contabilului in

societate. Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Afacerilor, Număr 4, pp.7-11.

Albu, C.N., Albu, N., Faff, R. şi Hodgson, A.C., 2010. Accounting competencies and the

changing role of accountants in emerging economies: the case of Romania. Lucrare în

curs, nepublicată.

American Institute of Certified Public Accountants (AICPA), 2005. Core Competency

Framework & Educational Competency Assessment Web Site. [online] AICPA

Disponibil la: < http://www.aicpa.org/InterestAreas/AccountingEducation/Resources/CurriculumDevelo

pment/CoreCompetencyFrameworkandEducationalCompetencyAssessmentWebSite/Pa

ges/default.aspx> [Accesat 9 Decembrie 2010].

Bogdan, A., Ioan, I. şi Sandu, R., 2007. Les rapports narratifs du management, sont-ils

équilibrés ? Etude de cas sur la reconnaissance du capital intellectuel dans les rapports

annuels. Accounting and Management Information Systems, Număr 20, pp.98-111.

Bollecker, M., 2000. Contrôleur de gestion: une profession à dimension relationnelle?. În:

AFC (Association Francophone de la Comptabilité), 21e Congrès de l’Association

Française de Comptabilité. Angers, France, 18-20 May 2000. Angers: AFC.

Botescu, I., Nicodim, L. şi Condrea, E., 2008. Business ethics and the social responsability

of the company. Amfiteatru Economic, X(23), pp.131-135.

Capron, M., 2006. A European Vision of the Differences between the USA and Continental

Europe regarding CSR: Why CSR in Europe is a political object and not an ethical one.

În: Gendron, C. şi Pasquero, J., eds. 2006. Advancing theory in CSR: an

intercontinental dialogue. Montreal CSR International Workshop 2006. Montréal:

Université du Québec à Montréal, pp.8-9.

Carnegie, G. D. şi Napier, C.J., 2010. Traditional accountants and business professionals:

Portraying the accounting profession after Enron. Accounting, Organizations and

Society, 35(3), pp.360-376.

Confederation of Asian and Pacific Accountants (CAPA), 2009. Main survey report on the

CAPA environmental accounting/CSR survey. [online] CAPA. Disponibil la: <

http://www.capa.com.my/images/capa/CAPA%20EA%20CSR%20Report_Main%20Su

rvey%20Report.pdf > [Accesat 16 Septembrie 2010].

Cooper, D.J. şi Robson, K., 2006. Accounting, professions and regulation: Locating the

sites of professionalization. Accounting, Organizations and Society, 31(4-5), pp.415-

444.

CSR România, 2010. Raportare socială. [online] Disponibil la: <www.csr-romania.ro>

[Accesat 15 Septembrie 2010].

Dascălu, C. et al., 2010. The externalities of social environmental accounting. International

Journal of Accounting and Information Management, 18(1), pp.19-30.

Dumitrana, M., Glăvan, M. şi Dumitru, M., 2009. Pleading for the Management Controller

Profession in the Trade Area. Amfiteatru Economic, XI(25), pp.91-102.

Elliot, R.K. şi Jacobson, P.D., 2002. The evolution of the knowledge professional.

Accounting Horizons, 16(1), pp.69-81.

http://www.csr-romania.ro/



European Commission, 2001. Promoting a European Framework for Corporate Social

Responsibility. EC Green Paper [online] Bruxelles: European Commission. Disponibil

la: <http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2001/com2001_0366en01.pdf>

[Accesat 20 Septembrie 2010].

Gordon, I.M. şi Gelardi, A.M., 2005. Factors that Affect Understanding of Social

Responsibility Accounting. Canadian Accounting Perspectives, 4(1), pp.31-59.

Griffin, J.J., 2006. Corporate Social Responsibility: examining the foundation of CSR in

Europe and the United States. În: Gendron, C. şi Pasquero, J., eds. 2006. Advancing

theory in CSR: an intercontinental dialogue. Montreal CSR International Workshop

2006. Montréal: Université du Québec à Montréal, pp.13-14.

Gulkvist, B., 2009. Institutional influences in accounting practice transformation. În: EAA

(European Accounting Association), 32nd

European Accounting Association Congress.

Tampere, Finlanda, 12-15 May 2009. Tampere: EAA.

Heath, R.L. şi Ni, L., 2008. Corporate Social Responsibility, [online] Institute for Public

Relations. Disponibil la: <

http://www.instituteforpr.org/essential_knowledge/detail/corporate_social_responsibilit

y/> [Accesat 18 Septembrie 2010].

Hoffjan, A., 2004. The image of the accountant in a German context. Accounting and the

Public Interest, 4(1), pp.62-89.

Hopper, T., Tsamenyi, M. şi Wickramasinghe, D., 2008. Management accounting in less

developed countries: What we know and need to know. În: School of Accounting and

Commercial Law, 2008 research seminars. Victoria, New Zealand, 7 March 2008.

Victoria: School of Accounting and Commercial Law.

Hopwood, A.G., 2009. Accounting and the environment. Accounting, Organizations and

Society, 34(1), pp.433-439.

Institute of Chartered Accountants in Australia (ICAA), 2004. The CFO of the future –

leading through influence and integrity. [online] ICAA. Disponibil la:

<www.icaa.org.au> [Accesat 10 Septembrie 2010].

Institute of Chartered Accountants in England & Wales (ICAEW), 2004. Sustainability: the

role of accountants. [online] ICAEW. Disponibil la: <

http://www.icaew.com/index.cfm/route/127769/icaew_ga/en/Faculties/Financial_Repor

ting/Information_for_better_markets/IFBM_reports/Sustainability_the_role_of_account

ants > [Accesat 18 Septembrie 2010].

International Federation of Accountants (IFAC), 2010a. IFAC News Releases. [online]

Disponibil la: <http://press.ifac.org/news/2010/05/ifac-and-the-prince-s-accounting-for-

sustainability-project-collaborate-to-promote-sustainable-organizations> [Accesat 12

Septembrie 2010].

International Federation of Accountants (IFAC), 2010b. PAIB Committee eNews. [online]

Disponibil la: <http://web.ifac.org/news/archive/paib-enews-business-reporting-edition-

august-2010> [Accesat 12 Septembrie 2010].

International Federation of Accountants (IFAC), 2006a. Professional accountants in

business – at the heart of sustainability?. Information paper. [online] New York: IFAC.

Disponibil la: <http://web.ifac.org/publications/professional-accountants-in-business-

committee/information-papers-1> [Accesat 8 Septembrie 2010].

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2001/com2001_0366en01.pdf

http://www.icaa.org.au/

http://www.icaew.co.uk/bettermarkets




http://web.ifac.org/news/archive/paib-enews-business-reporting-edition-august-2010

http://web.ifac.org/news/archive/paib-enews-business-reporting-edition-august-2010

http://web.ifac.org/publications/professional-accountants-in-business-committee/information-papers-1




International Federation of Accountants (IFAC), 2006b. Why sustainability counts for

professional accountants in business. Information paper. [online] New York: IFAC.

Disponibil la: <http://web.ifac.org/publications/professional-accountants-in-business-

committee/information-papers-1> [Accesat 8 Septembrie 2010].

International Federation of Accountants (IFAC), 2005. Environmental Management

Accounting. International Guidance Document. [online] New York: IFAC. Disponibil

la: <http://web.ifac.org/media/publications/d/international-guidance-docu-

1/international-guidance-docu-2.pdf> [Accesat 5 Septembrie 2010].

International Federation of Accountants (IFAC), 2004. The diverse roles of professional

accountants in business. [online] New York: PAIB. Disponibil la: <

http://web.ifac.org/publications/professional-accountants-in-business-committee/other-

publications-1> [Accesat 5 Septembrie 2010].

Ienciu, A.I., Matiş, D., Achim, S. şi Cioara, N., 2009. A design for environmental

accounting information system. International Journal of Strategic Management,

[online] Disponibil la: <

http://findarticles.com/p/articles/mi_6774/is_2_9/ai_n39324892/> [Accesat 10

Septembrie 2010].

Ionaşcu, I., 2006. Mutaţii în exercitarea profesiei contabile în lumea contemporană. În:

CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România),

Congresul al XVI-lea al profesiei contabile. Bucureşti, Romania 15-16 Septembrie

2006. Bucureşti: CECCAR, pp.534-541.

Lungu, C.I. et al., 2009. Corporate Social and Environmental Reporting: Another

Dimension for Accounting Information, [online] Disponibil la:

<http://ssrn.com/abstract=1447247 > [Accesat 18 Septembrie 2010].

Luther, R.G. şi Longden, S., 2001. Management accounting in companies adapting to

structural change and volatility in transition economies: a South African study.

Management Accounting Research, 12(3), pp.299-320.

Norreklit, H., Baldvinsdotir, G., Burns, J. şi Scapens, R., 2009. The image of accountants:

from bean counters to extreme accountants. Accounting, Auditing and Accountability

Journal, 22(6), pp.858-882.

Olimid, L. şi Calu, D., 2006. Valorile profesiei contabile: există o schimbare în timp?. În:

CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România),

Congresul al XVI-lea al profesiei contabile. Bucureşti, Romania, 15-16 Septembrie

2006. Bucureşti: CECCAR, pp.722-742.

Palmer, K.N., Douglas, E.Z. şi Pinsker, R.E., 2004. International knowledge, skills, and

abilities of auditors/accountants: Evidence from recent competency studies. Managerial

Auditing Journal, 19(7), pp.889-97.

Pettenella, D., 2010. CSR: What it is, what issues it incorporates? What costs/benefits of

implementation? În: United Nations Economic Commission for Europe, UNECE

Workshop on Corporate Social Responsibility. Belgrade, Serbia, 13-14 April. Belgrad:

UNECE.

Popa, A., 2008. Trends in non-financial reporting. Analele Universităţii Eftimie Murgu

Reşita, XV(1), pp.353-360.

State, O. şi Popescu, D., 2008. Leadership and social responsibility. Amfiteatru Economic,

X(23), pp.72-79.



http://web.ifac.org/media/publications/d/international-guidance-docu-1/international-guidance-docu-2.pdf

http://web.ifac.org/media/publications/d/international-guidance-docu-1/international-guidance-docu-2.pdf

http://www.ifac.org/



http://findarticles.com/p/articles/mi_6774/is_2_9/ai_n39324892/

http://ssrn.com/abstract=1447247





Şendroiu, C., Roman, A.G., Roman, C. şi Manole, A., 2006. Environmental Management

Accounting (EMA): Reflection of Environmental Factors in the Accounting Processes

through the Identification of the Environmental Costs Attached to Products, Processes

and Services. Economie Teoretică şi Aplicată, 10(505), pp.81-86.

Smith, M. şi Briggs, S., 1999. From bean-counter to action hero: changing the image of the

accountant. Management Accounting, Număr 1, pp.28–30.

Subramanianm, N., Hodge, K. şi Ratnatunga, J., 2006. Corporate responsibility reports

assurance trends and the role of management accountants. Journal of Applied

Management Accounting Research, 4(2), pp.1-10.

United Nations Division for Sustainable Development (UNDSD), 2001. Environmental

Management Accounting, Procedures and Principles. [online] New York: United

Nations. Disponibil la:

<http://www.un.org/esa/sustdev/publications/proceduresandprinciples.pdf> [Accesat 18

Septembrie 2010].

Wahyuni, D., 2009. Environmental Management Accounting: Techniques and Benefits.

Jurnal Akuntansi Universitas Jember, [e-journal] 7(1), pp.23-35, Doar Abstract.

Disponibil prin: Social Science Research Network [Accesat 1 Septembrie 2010].

http://www.un.org/esa/sustdev/publications/proceduresandprinciples.pdf



IMPLICAŢIILE RESPONSABILITĂŢII SOCIALE A …

Documents

Transcript of IMPLICAŢIILE RESPONSABILITĂŢII SOCIALE A …