POLITICILE EGALITĂȚII DE ȘANSE

download POLITICILE EGALITĂȚII DE ȘANSE

of 6

Transcript of POLITICILE EGALITĂȚII DE ȘANSE

  • 7/25/2019 POLITICILE EGALITII DE ANSE

    1/6

    Valentina Buleac

    1 [POLITICILE EGALITII DE ANSE]

  • 7/25/2019 POLITICILE EGALITII DE ANSE

    2/6

    Egalitatea de sanse are la bazasigurarea participrii depline a fiecrei persoane la viata

    economicsi social, frdeosebire de sex,etnie,origine religie, varstasau dezabilitti .

    A trata doupersoane n mod egal nu nseamna le trata la fel,dimpotriva, a asigura

    egalitateade ansenseamnsiei n considerare contextul care influeneaz

    persoana n cauzisI se permitfiecrui individ si foloseascntregul potenial,

    fra-I impune anumite limite care nu suntntotdeauna specifice persoanei sale.

    Egalitatea de anse pentru femei si brbai este un ideal care nu se construiete, de azi

    pe mine,ci este un proces care , odata nceput, trebuie continuat,ntreinut, dezvoltat,

    pentru care i olatura care vizeaz"mentalitatea, care se schimba cel mai greu...

    Daca este sprivimn istorien perioada timpurie a Antichitii, femeile deineau un

    locprivilegiatn snul societii, aa cum aflam de la Herodot sau Plutarh, care vorbeau

    despre meritele femeilor.

    Principiul egalitatii de sanse pentru femei si barbati este dezvoltat in legislatia

    romaneasca in urmatoarele domenii :

    Domeniul muncii, accesul la educaie,cultur.sntate si informare,participarea n a lua

    decizii iar n plus fata de dispozitiile legale referitoare la egalitatea de tratament dintrebarbati si femei, legislatia UE anti-discriminare a fost inlocuitde asigurarea unui nivel

    minim de protectie si un tratament egal pentru toata lumea de viata si de munca in

    Europa. Aceste legi sunt proiectate pentru a asigura un tratament egal, indiferent de:

    origine etnicsau ras,dizabiliti,orietare sexual,credini religie,vrst.

    Discr iminarea direct care apare atunci cnd o persoaneste tratatmai puin favorabil

    dect o altpersoan, ntr osituaie comparabil, pe temeiul apartenenei la un anumit

    gen. Orice deosebire, excludere, restrictivesau preferin, pe bazde ras, naionalitate,

    etnie, limb, religie, categorie social, convingeri, gen,orientare sexual, vrst, handicap,

    boalcronicnecontagioas, infectare HIV sau apartenenla ocategorie defavorizat,

    precum i orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrngerea saunlturarea

    recunoaterii, folosinei sau exercitrii,n condiii de egalitate, a drepturilor omului i a

  • 7/25/2019 POLITICILE EGALITII DE ANSE

    3/6

    libertilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, n domeniul politic,

    economic, social icultural saun orice alte domenii ale vieii publice.

    Discriminarea indirectapare atunci cnd o prevedere, criteriu sau o practicaparent

    neutrar pune persoanele de unanumit sex ntr-o situaie dezavantajoasn comparaie cu

    o persoande un alt sex, cu excepiacazului n care aceeaprevedere, criteriu sau practic

    sunt justificate n mod obiectiv de un scop legitim,iar posibilitile de atingere a acestuia

    sunt adecvate i necesare.

    Directivele europene n domeniul egalitii de anse i se tratament ntre femei i brbai

    vizeaz:

    -plategalpentru muncde valoare egal

    -tratament egal la locul de munc

    - tratament egal cuprivire la sistemul de securitate social

    -tratament egal pentru angajai pe cont propriu

    -protecia maternitii

    -organizarea timpului de lucru (att n ceea ce privete timpul de munc, ct in ceea ce

    privete timpul de odihn)

    - concediu parental, de carepoate beneficia oricare dintre prini

    -rsturnarea sarcinii probei n cazurile de discriminare pe bazde sex (sarcina probei

    reveneapersoanei mpotriva creia s

    -a formulat cererea de chemare n judecat, prtul)

    -nediscriminarea lucrtorilor cu normredus.

    Contextul romnesc aratc, n domeniul muncii existo segregare pe sexe a

    ocupaiilor,observndu-se ccelen care predominfemeile, sunt, n general, mai prost

    pltite. Brbaii reprezintmai mult de jumtate din populaia activ.

  • 7/25/2019 POLITICILE EGALITII DE ANSE

    4/6

    In Romani, eglitte de sne si de trtment ntre femei si brbi ete un principiu

    fundmentl l drepturilor omului, trnpu tat l nivel legiltiv cat si l nivelul

    politicilor publice. Acet principiu ete concrt n Lege nr. 22!22 privind eglitte

    de ne i de trtment ntre femei i brb i, republict, cre reglemente" muriles s s t

    pentru promovre eglitii de sne si de trtment ntre femei si brbi n tote ferele

    vieii publice din Romani si defineste termeni c# eglitte de sne ntre femei si

    brbi, dicriminre pe criteriu de e$, dicriminre direct, indirect, %ruire si

    %ruire e$ul, plt egl pentru munc de vlore egl, ciuni po"itive,

    dicriminre multipl.

    &n lt obiectiv m'or de intervenie vi"t pi muncii prin # reducere difereneilrile ntre femei si brbi si implementre unor muri de conciliere vieii de

    fmilie cu vi profeionl. In vedere ndeplinirii cetui obiectiv, direci de

    pecilitte orgni"t reuniuni cu prtenerii ocili, repre"entnii orgni"iilor

    neguvernmentle si li e$peri n vedere identificrii de modliti concrete de

    diminure diferenei lrile.

    In cdrul riei de intervenie referitore l vi ocil, ( conidert oportun

    rbtorire unor dte importnte din itori luptei pentru drepturile femeilor si drepturileomului, c de e$emplu# )iu *nternionl femeii + mrtie-, )iu internionl

    brbtului +/ noiembrie-, )iu internionl 0miliei +1 mi-, )iu *nternionl

    femeii din mediul rurl +1 octombrie-, )iu *nternionl pentru eliminre violenei

    mpotriv femeii +21 noiembrie-, )iu *nternionl repturilor 3mului +

    decembrie-.

    4liminre rolurilor si tereotipurilor de gen din m medi repre"entt o lt rie

    prioritr 5trtegiei nionle pentru period 2 ( 22. in perpectiv de gen, (

    conclu"iont c me'ul trnmi de medi trebuie rpund nevoilorindividule si

    pecifice tat le femeilor, cat si le brbilor. 6i mult decat tat, imgine femeilor si

    brbilor proiectt prin intermediul me'elor medi nu trebuie duc tingere

  • 7/25/2019 POLITICILE EGALITII DE ANSE

    5/6

    demnitii individule si reflecte iture unor u ltor n ipot"e inferiore si

    degrdnte.

    Pentru intelegerea obiectivelor privind participarea femeilor la viata economiceste

    necesarapromovarea nediscriminatoare a rolurilor femeilor in toate domeniile vietii

    precum educatia, cariera, ocuparea fortei de munc. Competivitatea economica trebuie

    realizata astfel incat sa fie sustenabila din punct de vedere social.

    Cresterea productivitatii si imbunatatirea ocuparii fortei de munca trebuie realizate

    astfel incat sa fie compatibilcu viata privat, respectiv cu modelul social si stilul de

    viateuropean.

    Statele care nu reusesc sa isi utilizeze talentul a jumatate din populatia lor fac o alocare a

    resurselor, cu o crestere mai micsi isi pun in pericol competivitatea. Consolidarea

    participarii femeii in domeniul educatiei, ocuparii fortei de munca, proprietatii au impact

    puternic asupra dezvoltarii economice.

    Un element esential pentru garantarea progresului in intelegerea obiectivului egalitatii de

    sanse il constituie promovarea bunelor practici. Modelul Planului de egalitate de sanse

    promovat in Spania, ca instrument operational de bazpentru generarea unei schimbri

    culturale reale intr-o societate care doreste sa fie aplicata regula egalitatii de gen,

    constituie o practica ce poate aplicata cu succes si in alte state ce doresc sa evolueze spre

    un grad mai mare de egalitate de sanse intre femei si barbati.

  • 7/25/2019 POLITICILE EGALITII DE ANSE

    6/6

    BIBLIOGRAFIE :

    1. https://www.senat.ro/UploadFisiere%5C106d721d55e0!2"#ad$1!5$26e116!%5C&hide&alitatedesanseano'(i).pd'

    2. http://cara*anacarierei.ns.ro/wpcontent/uploads/sites/2/2012/12/+&alitatea,de,sanse,si,discri(inarea.pd'

    #. http://www.oirposdru*est.ro/-ocu(ente%20utile/pdr/Capitolul%20V%20+&alitatea%20de%20sanse.pd'

    https://www.senat.ro/UploadFisiere%5C106d721d-55e0-4283-ad91-45926e1b1b64%5Cghid-egalitate-de-sanse-anofm-ifi.pdfhttps://www.senat.ro/UploadFisiere%5C106d721d-55e0-4283-ad91-45926e1b1b64%5Cghid-egalitate-de-sanse-anofm-ifi.pdfhttp://caravanacarierei.bns.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/Egalitatea+de+sanse+si+discriminarea.pdfhttp://caravanacarierei.bns.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/Egalitatea+de+sanse+si+discriminarea.pdfhttp://www.oirposdru-vest.ro/Documente%20utile/pdr/Capitolul%20VIII%20Egalitatea%20de%20sanse.pdfhttp://www.oirposdru-vest.ro/Documente%20utile/pdr/Capitolul%20VIII%20Egalitatea%20de%20sanse.pdfhttp://caravanacarierei.bns.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/Egalitatea+de+sanse+si+discriminarea.pdfhttp://caravanacarierei.bns.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/Egalitatea+de+sanse+si+discriminarea.pdfhttp://www.oirposdru-vest.ro/Documente%20utile/pdr/Capitolul%20VIII%20Egalitatea%20de%20sanse.pdfhttp://www.oirposdru-vest.ro/Documente%20utile/pdr/Capitolul%20VIII%20Egalitatea%20de%20sanse.pdfhttps://www.senat.ro/UploadFisiere%5C106d721d-55e0-4283-ad91-45926e1b1b64%5Cghid-egalitate-de-sanse-anofm-ifi.pdfhttps://www.senat.ro/UploadFisiere%5C106d721d-55e0-4283-ad91-45926e1b1b64%5Cghid-egalitate-de-sanse-anofm-ifi.pdf