1

POLITICI ȘI

ORIENTĂRI

EUROPENE

sinteza activităților UE

4 – 10 februarie 2013

2

PARLAMENTUL EUROPEAN 4

COMISIA EUROPEANĂ 15

AGENDA DIGITALĂ 15

SPORT 16

JUSTIŢIE 18

PIAŢĂ INTERNĂ ŞI SERVICII 19

INDUSTRIE ŞI ANTREPRENORIAT 21

CERCETARE, INOVARE ŞI ŞTIINŢĂ 22

PREȘEDINȚIA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE 24

CONSILIUL EUROPEAN 24

REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI GENERALE 27

4 FEBRUARIE, ZIUA MONDIALĂ A LUPTEI ÎMPOTRIVA CANCERULUI 27

C U P R I N S

PARLAMENTUL ROMÂNIEI – CAMERA DEPUTAŢILOR

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE ŞI DREPT COMUNITAR

AUTORI © DIRECŢIA DE DREPT COMUNITAR, 2013

dr. Cristina STROESCU – coordonator

Mihaela ZĂVOIANU - expert parlamentar

Carmen Denisa ION – consilier parlamentar

Surse de informare și foto:

www.europa.europarl.eu www.ec.europa.eu www.eu2013.ie

www.europa.eu www.consilium.europa.eu www.curia.europa.eu

Publicația electronică, înființată în anul 2007, poate fi accesată:

http://www.cdep.ro/pls/parlam/AFACERI_EUROPENE.listdocsupl?tip=szs

3

”Democraţia nu este o condiţie, este

întotdeauna un proces.”

4

PARLAMENTUL EUROPEAN

În perioada 4 - 7 februarie 2013, deputaţii europeni au participat la şedinţa plenară a Parlamentului European

desfășurată la Strasbourg, Franţa.

Rezoluţia Parlamentului European din 5 februarie 2013 referitoare la

îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor [2012/2134(INI)]

IMM-urile reprezintă peste 98% dintre întreprinderile europene și asigură peste 67% dintre locurile de muncă din Uniune. Ele reprezintă

coloana vertebrală a economiei UE și sunt factori importanți ai creșterii economice pe termen lung a Europei și ai oportunităților

sustenabile de creare de locuri de muncă în cele 27 de state membre. În perioada 2002-2010, un procent de 85% dintre noile locuri de

muncă din UE au fost create de IMM-uri, în special de firmele noi. Acțiunile care sprijină IMM-urile și antreprenoriatul sunt reglementate

de „Small Business Act”, pe care statele membre s-au angajat să îl pună în aplicare împreună cu Comisia Europeană.

Reglementările aplicabile sectorului financiar, concepute deficitar, asociate cu efectele grave și universale ale crizei financiare, economice

și a datoriei pot duce la un acces mai dificil la finanțare al IMM-urilor. Este necesar a se crea şi dezvolta instrumentele necesare care să

ofere condițiile corecte care vor permite Uniunii să stimuleze creșterea economică din zona euro și din întreaga Uniune. În momentul de

faţă, creditele bancare sunt principala sursă de finanțare a IMM-urilor din Uniunea Europeană. Însă, dobânzile la creditele acordate IMM-

urilor variază foarte mult între statele membre și există dezechilibre în ceea ce privește accesul la lichidități, cu niveluri de respingere

ridicate în ceea ce privește creditele acordate pentru proiectele de afaceri din unele țări.

5

În acest sens, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor, bazându-se

pe unele aspecte generale, diversitatea întreprinderilor mici și mijlocii, vulnerabilitatea IMM-urilor, profesionalizarea

antreprenoriatului, transparența şi noile modalități de finanțare.

La baza adoptării rezoluţiei au stat comunicările CE - „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare a IMM-urilor”1,

„Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”2, „Small Business Act” pentru

Europa3 şi revizuirea „Small Business Act pentru Europa”4, raportul CE privind „reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-

urilor - adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor”5, programul CE „COSME”6 şi rezoluția PE din septembrie

2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile, precum şi alte documente.

PE este de părere că succesul, excelența și coeziunea economică a UE sunt în mare măsură dependente de creșterea economică durabilă

și de crearea de locuri de muncă bazate pe IMM-uri care s-au angajat să furnizeze produse și servicii de calitate. De aceea, subliniază

importanța încurajării creșterii economice la nivelul tuturor societăților şi consideră că IMM-urile fac parte dintr-un „ecosistem” mai

vast de întreprinderi, în cadrul căruia este necesar să se asigure o atenție egală îmbunătățirii accesului micro-întreprinderilor și al

întreprinzătorilor individuali la finanțare. În ultimii ani au fost întreprinse eforturi considerabile cu scopul de a reduce birocrația şi s-a

alocat o mai mare importanță consolidării sistemului bancar local. Dar, din cauza efectului agravant al crizei financiare și economice,

numeroase IMM-uri întâmpină dificultăți în accesarea finanțării. Ele trebuie să respecte criterii de reglementare noi, uneori mai stricte

decât înainte. De asemenea, diferențele dintre statele membre în materie de costuri ale creditelor acordate IMM-urilor și de acces la

finanțare pentru IMM-uri sunt urmarea contextului macroeconomic negativ, care ar putea avea implicații negative asupra

competitivității în regiunile de frontieră. Totodată, din cauza fragmentării sectorului bancar și a marii divergențe ulterioare în ceea ce

privește dobânzile la credite și oferta de credite dintre țări, PE consideră că este necesară o abordare diferențiată pentru îmbunătățirea

accesului IMM-urilor la finanțare, având în vedere circumstanțele specifice fiecărei țări.

1 COM(2011)0870

2 COM(2010)2020

3 COM(2008)0394

4 COM(2011)0078

5 COM(2011)0803

6 COM(2011)0834

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

6

De aceea Parlamentul European crede că:

instituțiile bancare care au beneficiat de ajutor de stat, precum și de alte subvenții implicite pe parcursul crizei (garanții publice și

sprijin pentru asigurarea lichidităților din partea băncilor centrale și a Băncii Centrale Europene) ar trebui să fie incluse în obiective

privind sumele acordate ca finanțare și condițiile de acordare a finanțării IMM-urilor;

în momentul când se adoptă măsuri pentru simplificarea cadrului administrativ și de reglementare referitor la IMM-uri trebuie

să se asigure o protecție adecvată a angajaților în domeniile securității sociale și securității și sănătății în muncă;

Comisia Europeană și statele membre trebuie să abordeze problema posibilelor discriminări în accesul la finanțare în cazul IMM-

urilor conduse de persoane sau de grupuri sociale dezavantajate;

Comisia Europeană trebuie să își continue eforturile de promovare a punerii în aplicare la nivel național a principiului „a gândi

mai întâi la scară mică”, ceea ce implică o simplificare în mai mare măsură a mediului de reglementare și a celui administrativ pentru

IMM-uri;

responsabilitatea şi funcţiile băncilor, de la cele de importanță europeană până la cele relevante pe plan local, este de a investi cu

prudență în economie și, în special, în IMM-uri.

În ceea ce priveşte diversitatea întreprinderilor mici și mijlocii, Parlamentul reamintește Comisiei că IMM-urile de la nivelul Europei

sunt foarte eterogene, variind de la afaceri de familie foarte tradiționale la întreprinderi cu dezvoltare rapidă, firme de înaltă tehnologie,

micro-întreprinderi, întreprinderi sociale și întreprinderi nou-înființate și, prin urmare, abordările pentru sprijinirea acestora trebuie

să fie, de asemenea, diverse. În acest sens, în situația actuală, când accesul insuficient la surse adecvate de capital de risc continuă să fie

una dintre cele mai semnificative constrângeri pentru crearea și dezvoltarea de firme orientate spre creștere economică, planul de

acțiune al Comisiei Europene trebuie să acorde o atenție deosebită capitalului de risc, ca un eventual mod de finanțare a creșterii

economice. Însă, acest tip de finanțare este adecvat numai pentru un număr mic de IMM-uri iar împrumuturile bancare rămân

principala sursă de finanțare. De aceea Parlamentul solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea unei game vaste de programe, instrumente

și inițiative adaptate, care să cuprindă atât capitalurile proprii, cât și titlurile de creanță.

Referitor la vulnerabilitatea IMM-urilor, PE solicită CE să supună noile reglementări relevante pentru IMM-uri unei evaluări globale și

incluzive a impactului, inclusiv unei testări cuprinzătoare, ținând seama de necesitățile și provocările specifice IMM-urilor. IMM-urile se

află adesea la capătul unui lung lanț de distribuție și sunt afectate cel mai mult de întârzierile plăților și perioadele scurte de plată. De

asemenea, consideră necesară sprijinirea IMM-urilor la nivel local în vederea elaborării de politici pentru a promova antreprenoriatul,

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

7

a îmbunătăți situația IMM-urilor pe tot parcursul ciclului lor de viață și a le ajuta să obțină acces la noi piețe, pentru că recunoașterea și

schimbul de bune practici sunt elemente-cheie ale acestei politici.

Profesionalizarea antreprenoriatului trebuie să se facă prin sistemele de bază ale învățământului, care ar trebui să fie incluse în

dezvoltarea competențelor antreprenoriale și în programele de formare privind modul în care operează piața, economia și sistemul

financiar. Lipsa de cunoștințe a antreprenorilor referitoare finanțarea de bază limitează calitatea planurilor de afaceri și limitează

succesul unei cereri de credit. În acest sens, statele membre trebuie să asigure sprijin în materie de formare profesională potențialilor

antreprenori și să sprijine parteneriatele dintre bănci, camere de comerț, asociații de întreprinderi și experți contabili.

Parlamentul consideră că este necesară o strategie specială pentru întreprinderile nou-înființate și instrumente financiare pentru a

implementa proiecte inovatoare și a dezvolta creativitatea tinerilor antreprenori. În unele state membre există deja bune practici în

domeniul îmbunătățirii pregătirii antreprenorilor, dar ele trebuie puse în aplicare în toate statele membre. Se solicită eforturi de

comunicare sporite şi din partea Grupului BEI pentru a promova programele financiare în rândul comunității IMM-urilor, în cooperare

cu organizațiile de IMM-uri.

La capitolul transparență se observă că, în general, creditorii au cunoștințe mai bune despre instrumentele de creditare decât

antreprenorii, iar antreprenorii ar trebui să comunice mai eficient cu creditorii despre planul lor de afaceri și strategia lor pe termen

lung. Creditorii ar trebui să stabilească în mod transparent criterii clare și specifice privind cererile de finanțare, iar CE trebuie să

definească linii directoare clare în legătură cu această abordare constructivă privind transparența.

Noi modalități de finanțare vor fi făcute după noi programe ale CE, care iau în considerare caracteristicile speciale ale IMM-

urilor, evitând astfel fragmentarea finanțării, care poate fi eficace numai atunci când are capacitatea de a acoperi o mare parte

din necesitățile IMM-urilor în cauză. PE consideră că pachetul financiar pentru instrumentele de finanțare prin intermediul

împrumuturilor și al capitalurilor proprii din cadrul programului COSME și al inițiativei „Orizont 2020”7 ar trebui majorat în mod

semnificativ, iar accesul IMM-urilor la acesta ar trebui îmbunătățit în mod considerabil. De asemenea, solicită Ce să asigure un cadru de

reglementare corespunzător și adaptat emitenților de finanțare în beneficiul IMM-urilor care să nu fie oneros pentru ei și care să câștige

încrederea investitorilor8.

7 PE a solicitat ca cel puțin 20 % din bugetul inițiativei „Orizont 2020” să fie alocat pentru IMM-uri.

8 Acest lucru va fi făcut în temeiul legislației europene privind standardele de contabilitate, al Directivei privind prospectul, al Directivei privind transparența, al Directivei privind abuzul

de piață și al Directivei privind piețele instrumentelor financiare.

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

8

Totodată, prin prezenta rezoluţie, Parlamentul solicită Comisiei Europene să:

consolideze și să optimizeze instrumentele de partajare a riscurilor ale Băncii Europene de Investiții și programele Fondului

European de Investiții bazate pe portofolii de finanțare din capitaluri proprii sau de tip mezanin acordate de instituțiile financiare

(intermediari) IMM-urilor;

înființeze o Platformă europeană de garanții permanentă în cadrul Fondului european de investiții pentru a facilita accesul IMM-

urilor la finanțare, ceea ce ar îmbunătăți dezvoltarea garanțiilor sau a produselor de creditare bazate pe garanții europene și ar

reduce cerințele băncilor în materie de capital și expunerea la riscuri a intermediarilor financiari;

să aibă în vedere mijloace de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la finanțare, care vizează furnizarea unor lucrări, bunuri sau

servicii inovatoare pentru sectorul public;

prezinte o propunere privind activarea economiilor, de exemplu, prin introducerea de stimulente bazate pe bunele practici

existente în statele membre;

măsuri de îmbunătățire a condițiilor de finanțare, garantând faptul că capitalul de risc și celelalte surse de finanțare relevante țin

seama pe deplin de potențialul de creștere economică al întreprinderilor inovatoare care lucrează cu partenerii sectorului public,

atât la proiecte de achiziții pre-comerciale, cât și în cadrul parteneriatelor pentru inovare.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 6 februarie 2013 referitoare la propunerea de decizie a

Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 574/2007/CE în vederea majorării ratei de

cofinanțare a Fondului pentru frontierele externe în cazul statelor membre care se confruntă

sau riscă să se confrunte cu dificultăți importante legate de stabilitatea lor financiară

[COM(2012)0527 - 2012/0253(COD)]

Criza financiară mondială și încetinirea creșterii economice au afectat în mod semnificativ stabilitatea financiară, provocând o

deteriorare evidentă a condițiilor economice și sociale în mai multe state membre. Acest lucru afectează, implicit, şi finanţarea

frontierelor externe. Parlamentul European, în procedura sa legislativă ordinară, în prima lectură, a adoptat rezoluţia mai sus amintită9

9 La baza adoptării rezoluției PE au stat: art. 294 alineatul (2 şi 3) și articolul 77 alineatul (2) din TFUE, propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a

Deciziei nr. 574/2007/CE în vederea majorării ratei de cofinanțare a Fondului pentru frontierele externe în cazul statelor membre care se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți importante legate de stabilitatea lor financiară (COM(2012)527 - 2012/0253/COD) şi alte documente.

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

9

şi întrucât este necesar un răspuns rapid pentru a contracara efectele asupra economiei în ansamblu, prezenta decizie ar trebui să intre

în vigoare cât de curând posibil.

Pentru facilitarea gestionării fondurilor UE în domeniul migrației, azilului și frontierelor externe și pentru a îmbunătăți disponibilitatea

fondurilor astfel încât statele membre să pună în aplicare programele lor anuale este necesar să se prevadă, cu titlu temporar și fără a

aduce atingere perioadei de programare 2014-2020, majorarea cu 20 %, peste ratele de cofinanțare aplicabile în prezent, a ratei de

cofinanțare a Uniunii în temeiul fondurilor, pentru statele membre care se confruntă cu dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea

lor financiară. Aceasta înseamnă că alocarea anuală națională pentru fonduri, în conformitate cu actele de bază, poate rămâne

neschimbată, în timp ce cofinanțarea națională va fi redusă în consecință. Fondurile reprezintă instrumente esențiale de ajutor pentru

statele membre în abordarea provocărilor importante în domeniul migrației, azilului și frontierelor externe, cum ar fi dezvoltarea unei

politici globale a Uniunii în materie de imigrație pentru a consolida competitivitatea și coeziunea socială a Uniunii și pentru a crea un

sistem european comun de azil. Programele anuale în derulare vor trebui revizuite pentru a reflecta modificările care rezultă din

aplicarea ratei majorate de cofinanțare a Uniunii. Contribuția Uniunii la proiectele sprijinite nu depășește 50% din costul total al unei

acțiuni specifice în cazul acțiunilor puse în aplicare în statele membre. Această contribuție poate fi majorată la 75% în cazul proiectelor

care abordează prioritățile specifice formulate în orientările strategice. Totodată, contribuția Uniunii se poate majora la 75% în statele

membre care beneficiază de finanțare de la Fondul de coeziune. Contribuția Uniunii poate fi majorată cu 20 % într-un stat membru, dacă

acesta îndeplinește una dintre condiții, la data depunerii proiectului său de program anual10.

Prin Decizia 2009/459/CE a Consiliului din 6 mai 2009 de acordare de asistență financiară comunitară pe termen mediu României, ţara

noastră a beneficiat de o astfel de asistență financiară.

Rezoluţia Parlamentului European din 6 februarie 2013 referitoare la a 57-a Sesiune a CSF a ONU: eliminarea și

prevenirea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor [2012/2922(RSP)]

Violența împotriva femeilor și fetelor rămâne una dintre problemele globale cele mai grave și una dintre încălcările structurale ale

drepturilor omului, fiind un fenomen care implică victime și agresori de toate vârstele, de toate nivelurile de educație și de venituri și

din toate pozițiile sociale, și constituie atât o consecință, cât și o cauză a inegalității dintre femei și bărbați.

10

În conformitate cu art. 23 alineatul (3) din prezenta decizie, sau a proiectului de program anual revizuit în conformitate cu art. 23 din Decizia 2008/456/CE.

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

10

Parlamentul European este de acord că trebuie contracarate toate formele de violență împotriva femeilor, și anume cea fizică, cea

sexuală și cea psihologică, conform definițiilor din Platforma de acțiune de la Beijing, pentru că toate îngrădesc posibilitățile femeilor de

a beneficia pe deplin de drepturile omului și de libertățile fundamentale11. Violența împotriva femeilor este încă prezentată în toate țările

din lume, ca o încălcare frecventă a drepturilor omului și un impediment major în realizarea egalității de gen și a emancipării femeilor.

Aceasta afectează femeile și fetele din toată lumea, indiferent de vârstă, clasă sau situație economică, aducând prejudicii familiilor și

comunităților, implicând costuri economice și sociale semnificative.

În acest sens, PE a adoptat o rezoluţie12 prin care îşi confirmă angajamentul pentru Platforma de acțiune de la Beijing și reiterează faptul

că eforturile de a pune capăt violenței împotriva femeilor și a fetelor necesită o abordare coordonată și multisectorială, care să implice

toate părțile interesate și se ocupe de cauzele profunde ale violenței, cum ar fi discriminarea directă sau indirectă, predominanța

stereotipurilor de gen și inegalitatea dintre femei și bărbați.

Parlamentul consideră esențiale ONG-urile locale și internaționale, grupurile militante și cele care se ocupă de adăposturi pentru femei,

liniile telefonice de urgență și structurile de sprijin, însă pentru a fi eficiente, eforturile de eliminare a violenței împotriva femeilor și a

violenței de gen necesită o cooperare și o acțiune internațională, un angajament ferm din partea liderilor politici la toate nivelurile,

precum și finanțări mai substanțiale. Politicile și acțiunile ONU în această direcţie au o importanță capitală prin faptul că aduc aceste

preocupări în primul plan al elaborării politicilor și acțiunii internaționale, precum prin încurajarea statelor membre ale UE să trateze în

mod mai sistematic problema violenței împotriva femeilor. Totodată, PE solicită elaborarea unor programe și a unor mecanisme

instituționale la nivel internațional și regional, care să asigure centralitatea strategiilor de prevenire a violenței împotriva femeilor și

11

Hărțuirea și violența împotriva femeilor înglobează o gamă largă de încălcări are drepturilor omului, cum ar fi: abuzul sexual, violul, violența domestică, agresiunea sexuală și hărțuirea, prostituția, traficul de femei și fete, încălcarea drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor, violența împotriva femeilor la locul de muncă, violența împotriva femeilor în situații de conflict, violența împotriva femeilor în centrele penitenciare sau în cele de asistență, violența împotriva lesbienelor, privarea arbitrară de libertate, precum și diverse practici tradiționale dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală, crimele de onoare și căsătoriile forțate; întrucât oricare dintre aceste abuzuri pot lăsa urme psihologice profunde și implică vătămări sau suferințe fizice și sexuale, pe lângă amenințări cu asemenea acte și constrângeri, și pot deteriora starea generală de sănătate a femeilor și fetelor, inclusiv sănătatea lor reproductivă și sexuală, iar în unele cazuri pot conduce chiar la moarte. 12

La baza adoptării rezoluției au stat: comunicarea CE „Foaie de parcurs pentru egalitatea între femei și bărbați 2006-2010” [COM(2006)0092], rezoluția PE din 25 februarie 2010 referitoare la Beijing +15 - Platforma de acțiune a ONU pentru egalitatea de gen, şi din 5 aprilie 2011 referitoare la prioritățile și structura unui nou cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor, Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, orientările UE privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare împotriva acestora (Consiliul Afaceri Generale din 8 decembrie 2008) și Planul de acțiune privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor în cadrul dezvoltării, integrat în Concluziile Consiliului privind ODM adoptate în iunie 2010 (Consiliul Afaceri Externe), raportul reuniunii Grupului de experți pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, care a avut loc la Bangkok, în 17-20 septembrie 2012, raportul privind rezultatele Forumului actorilor ONU pe tema prevenirii și eliminării violenței împotriva femeilor, convocat la sediul ONU, pe 13 și 14 decembrie 2012, întrebarea adresată Comisiei la cea de-a 57-a Sesiune a CSF a ONU: Eliminarea și prevenirea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, precum şi alte documente.

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

11

fetelor în toate acțiunile internaționale de reacție la crizele umanitare generate de situații de conflict și post-conflict sau de dezastre

naturale.

În acelaşi timp, CE și statele membre trebuie să-și revizuiască politicile, programele și resursele disponibile pentru combaterea violenței

în interiorul și în afara UE, și să-și consolideze strategiile prin integrarea unor instrumente adaptate prezentului și a unor obiective

ambițioase, dar trebuie să aloce mai multe resurse, financiare şi umane, pentru eradicarea violenței, la nivel local, național, european și

global.

Parlamentul European consideră că:

printre prioritățile-cheie ale combaterii violenței împotriva femeilor și a fetelor ar trebui să se numere eliminarea atitudinilor socio-

culturale discriminatorii care perpetuează poziția de subordonare a femeilor în societate și conduc la tolerarea violenței împotriva

femeilor și a fetelor atât în sfera privată cât şi în cea publică, acasă, la locul de muncă și în instituțiile de învățământ;

trebuie accelerat progresul în materie de dezvoltare a unor norme juridice, standarde și politici internaționale care să

îmbunătățească serviciile pentru victime și protecția acestora, să crească gradul de conștientizare pentru a schimba

comportamentul și atitudinile, și, în primul rând, să asigure o transpunere în practică satisfăcătoare și consecventă în toate regiunile

lumii;

consideră că, pentru a deveni actori mai eficace la nivel mondial, UE și statele sale membre trebuie să-și intensifice eforturile interne

de eliminare a violenței împotriva femeilor și a violenței bazate pe gen;

CE trebuie să propună o strategie a UE de combatere a violenței împotriva femeilor, inclusiv o directivă care să stabilească o serie de

standarde minime; de asemenea, solicită UE și fiecărui stat membru, în acest context, să semneze și să ratifice Convenția Consiliului

Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;

UE trebuie să susțină lansarea unei Campanii militante globale pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și a fetelor și a

violenței de gen, pentru a progresa în direcția unei mai mari siguranțe în țările noastre și a unei respectări depline a drepturilor

omului în privința femeilor și fetelor din toată lumea.

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

12

Rezoluţia Parlamentului European din 6 februarie 2013 referitoare la

parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate [2012/2258(INI)]

În prezent există diferențe semnificative la nivelul structurii demografice a statele membre precum și diferențe importante la nivel

național, politic și cultural cu privire la modul în care sunt percepute provocările demografice și, mai ales, la modul în care acestea sunt

abordate și estimate. Se remarcă creșterea constantă a speranței de viață în toate statele membre și faptul că numărul persoanelor care

lucrează în continuare după pensionare a crescut foarte mult, constatându-se o majorare cu 15% a ratei de ocupare a forței de muncă în

rândul persoanelor cu vârsta între 65 - 74 de ani, în perioada 2006-2011. Propunerea CE privind parteneriatul european pentru inovare

promovează o nouă paradigmă prin care îmbătrânirea este privită ca o oportunitate pentru viitor și nu ca o povară pentru societate,

oportunitate care nu trebuie să se limiteze numai la inovațiile tehnice (TIC) și la potențialul lor pentru piața internă, pentru industria și

întreprinderile din UE, pentru că soluțiile TIC trebuie să fie ușor de utilizat și orientate către utilizatorul final, în special pentru

persoanele în vârstă.

Acest parteneriat vizează creşterea cu 2 ani a speranţei de viaţă sănătoasă a europenilor, până în anul 2020, prin:

îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii (acordându-se o atenţie specială persoanelor vârstnice);

asigurarea durabilităţii şi eficienţei pe termen lung a sistemelor de sănătate şi asistenţă socială;

ameliorarea competitivităţii industriei europene, prin dezvoltarea activităţilor comerciale şi pătrunderea pe noi pieţe.

Parteneriatul presupune cooperarea dintre Comisia Europeană, statele membre, regiunile acestora, angajaţii sistemelor de

sănătate şi asistenţă socială, întreprinderi, organizaţii reprezentând persoanele vârstnice şi pacienţii etc. Această abordare va putea

îmbunătăţi viaţa cetăţenilor în vârstă, îi va ajuta să joace un rol activ în societate şi va reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate şi

asistenţă socială, contribuind astfel la o creştere economică durabilă.

Parlamentul European prin adoptarea rezoluţiei sale13 consideră că este necesară includerea unei strategii clare și lipsite de ambiguități,

care să conțină obiective sociale ce promovează și recunosc oficial rolul persoanelor în vârstă, precum și valoarea experienței și a

contribuției lor în societate, fără stigmatizare și fără discriminare. Această strategie ar trebui să includă și studiile asupra noilor forme de

ocupare, adecvate persoanelor în vârstă, şi ar trebui analizată mai în detaliu valoarea potențială și valoarea adăugată a angajării

13

La baza adoptării rezoluției au stat: comunicarea CE „Concretizarea planului strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate” [COM(2012)0083], Planul internațional de acțiune privind îmbătrânirea, adoptat la Madrid în 2002, Decizia nr. 940/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 septembrie 2011 privind Anul european al îmbătrânirii active și solidarității între generații, precum şi alte documente.

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

13

persoanelor în vârstă, astfel încât să se elaboreze linii directoare, inclusiv soluții general-aplicabile și acceptabile, obținându-se clar o

valoare semnificativă pentru societate din avantajele demografice ale generațiilor vârstnice. Drept urmare, este extrem de important să

se fixeze ferm în ecuație legătura sistematică dintre statutul socio-demografic și socio-economic (în ceea ce privește vârsta, genul și

originea etnică, dar și în ceea ce privește nivelul de educație și nivelul venitului), pe de o parte, și starea de sănătate, pe de altă parte. În

analiza stării de sănătate trebuie incluși cei 3 piloni: pilonul 1 - prevenire, depistare și diagnosticare precoce, pilonul 2 - îngrijirile și

tratamentul, pilonul 3 - îmbătrânirea activă și viața independentă, dar şi unele aspecte orizontale.

În baza celor mai sus amintite, PE consideră că trebuie să acorde mai multă atenție condițiilor de trai și de muncă ale generației mai în

vârstă, iar împreună cu Comisia Europeană, până în 2020, trebuie să se creeze o Europă favorabilă generațiilor și să-și lărgească

infrastructura socială astfel încât să poată combate sărăcia din rândul persoanelor în vârstă. De asemenea, PE îndeamnă ca propunerea

Comisiei să aibă rolul de a facilita și de a coordona parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune

de sănătate (EIP-AHA), prin implicarea părților interesate care să reprezinte atât cererea, cât și oferta şi care să fie în beneficiul tuturor

cetățenilor UE, în special al celor subreprezentați sau expuși riscului de excluziune.

Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiţii bune de sănătate face parte din obiectivele cu privire la „O

Uniune a inovării”, Agenda digitală, inițiativa „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”, Platforma europeană de combatere a sărăciei și

a excluziunii sociale și Strategia UE în domeniul sănătății, printre altele, în realizarea obiectivelor inițiativelor emblematice ale Strategiei

Europa 2020.

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

P A

R L

A M

E N

T U

L E

U R

O P

E A

N

14

„Acolo unde Uniunea acţionează

realmente eficient, rareori primeşte

laude pentru acţiunile sale.”

15

COMISIA EUROPEANĂ

AGENDA DIGITALĂ

Planul UE în domeniul securității cibernetice pentru protejarea internetului deschis, a navigării on-line

Comisia, împreună cu ÎR a anunțat o strategie de securitate în domeniul cibernetic14 şi o propunere de directivă privind securitatea rețelelor şi a

informației (NIS). Scopul este de a se promova valorile europene de libertate, democrație dar şi de a asigura o creştere a economiei digitale în

condiții de siguranță. Strategia defineşte viziunea UE prin cele cinci priorități ale sale:

Obținerea unei durabilități a infrastructurilor cibernetice;

Reducerea drastică a criminalității informatice;

Dezvoltarea unei politici de apărare împotriva atacurilor cibernetice și a capacităților necesare în contextul politicii de securitate şi

apărare comună (PSAC);

Dezvoltarea resurselor industriale și tehnologice necesare securității cibernetice;

Stabilirea unei politici internaționale coerente a Uniunii Europene privind spațiul cibernetic și promovarea valorilor fundamentale ale

UE.

14

Raportul poate fi găsit accesând http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_390_en.pdf

16

Directiva15 propusă reprezintă componenta-cheie a strategiei globale și ar impune tuturor statelor membre, principalilor operatori de servicii

de internet, operatorilor de infrastructură critică (de exemplu, platformele de comerț electronic și rețelele sociale) și operatorilor de servicii în

domeniile energiei, transporturilor, asistenței medicale, precum și în domeniul bancar,

obligația de a asigura un mediu digital securizat și fiabil în întreaga UE. Printre măsurile

prevăzute în directiva propusă se numără următoarele:

(a) Statele membre să adopte o strategie în materie și să desemneze o autoritate

competentă națională în acest domeniu care să dispună de resursele financiare și umane adecvate pentru a preveni, gestiona și soluționa

riscurile și incidentele NIS;

(b) Crearea unui mecanism de cooperare între statele membre și Comisie pentru emiterea din timp a unor avertismente referitoare la riscuri și

incidente, printr-o infrastructură securizată, pentru a coopera și pentru a organiza evaluări periodice inter pares;

(c) Operatorii unor infrastructuri critice din anumite sectoare (servicii financiare, transporturi, energie, sănătate), operatorii de servicii din

societățiile informaționale (și anume: magazine de aplicații, platforme de comerț electronic, plăți pe internet, motoare de căutare, rețele

sociale) și administrațiile publice trebuie să adopte practici de management al riscurilor și să raporteze incidentele majore de securitate privind

serviciile lor de bază.

SPORT

Comisia denunță sumele exagerate ale transferurilor în fotbal și lipsa condițiilor echitabile

Cluburile de fotbal cheltuiesc aproximativ 3 miliarde de euro pe an pentru transferuri de jucători, însă doar o mică parte a acestei sume ajunge

la cluburile mici sau la sportul de amatori, arată un studiu al Comisiei Europene prezentat în data de 7 februarie 201316. Numărul de transferuri

15

COM(2013) 48 Propunere de directivă a PE şi a Consiliului privind măsurile necesare pentru a asigura un nivel comun mai ridicat de securitate a reţelelor şi informaţiilor în întreaga UE. 16

Publicarea studiului vine după 17 ani de la publicarea hotărârii în cauza Bosman a Curții Europene de Justiție, care a dus la schimbări majore în ceea ce privește modul de organizare a fotbalului profesionist în Europa și în întreaga lume, prin eliminarea obstacolelor în calea liberei circulații a jucătorilor, și după 12 ani de la acordul informal între Comisie, FIFA și UEFA, care a dus la revizuirea regulilor de transfer în fotbalul profesionist.

C O

M I

S I A

E U

R O

P E

A N

Ă

17

în fotbalul european a crescut de peste trei ori în perioada 1995-201117, în timp ce sumele cheltuite de cluburi pentru transferuri au crescut de

șapte ori. Cea mai mare parte a cheltuielilor este concentrată însă într-un număr mic de cluburi sportive care au cele mai mari venituri sau sunt

susținute de investitori foarte puternici. Această situație nu face decât să crească dezechilibrele care există între cluburile care dispun de

mijloace și cele care nu dețin suficiente fonduri, având în vedere că doar 2% din sumele de transfer ajung la cluburile mici și la sportul pentru

amatori, care sunt esențiale pentru dezvoltarea de noi talente. Nivelul de redistribuire a banilor în fotbal, care ar trebui să compenseze

costurile legate de formarea și educarea tinerilor jucători, este insuficient pentru a permite cluburilor mai mici să se dezvolte și să pună capăt

dominației pe care cluburile mari continuă să o dețină în competițiile sportive.

Regulile în materie de transferuri sunt stabilite de organismele de conducere din sport – de exemplu, FIFA pentru fotbal, FIBA pentru

baschet. Sistemul online al FIFA de reglementare a transferurilor (Transfer Matching System - TMS), care este utilizat de 4 600 de cluburi din

întreaga lume, a avut drept efect creșterea transparenței în operațiunile internaționale de transfer, dar, la nivel național, trebuie luate măsuri

suplimentare. Raportul constată că de sistemul actual profită în continuare în special cluburile cele mai bogate, jucătorii-vedetă și agenții

acestora.

Pentru a promova o concurență echitabilă și echilibrată printr-o redistribuire mai mare și mai eficientă între cluburi, studiul propune

următoarele măsuri:

să se stabilească o „taxă de fair play” asupra sumelor de transfer care depășesc o anumită limită, pentru a încuraja o redistribuire mai

bună a fondurilor între cluburile bogate și cele mai sărace. Scopul taxei ar fi de a restabili un anumit echilibru concurențial. Limita sumei,

procentul taxei și domeniul de aplicare al acesteia ar trebui să fie stabilite de organismele internaționale de conducere din fotbal, în

consultare cu cluburile;

să se difuzeze mai bine informațiile privind transferurile jucătorilor, pentru a se garanta că taxele de solidaritate ajung să fie plătite

cluburilor și că acestea din urmă își cunosc drepturile;

să se stabilească o limită a numărului de jucători pe club;

să se reglementeze mecanismul de transfer prin împrumut al jucătorilor;

17

Raportul final privind studiul: http://ec.europa.eu/sport/library/documents/f-studies/study-transfers-final-rpt.pdf

C O

M I

S I A

E U

R O

P E

A N

Ă

18

să se soluționeze problema „proprietății terților” asupra drepturilor jucătorilor, prin adoptarea unor reglementări care să protejeze

integritatea și libertatea jucătorilor, precum și corectitudinea competițiilor sportive. Aceste reglementări nu trebuie să prejudicieze în

mod disproporționat investițiile financiare în sport și trebuie să fie compatibile cu normele UE privind libera circulație a capitalurilor;

să sprijine implementarea regulilor de fair play financiar, pentru a încuraja cluburile să nu cheltuiască mai mult decât le permit

veniturile;

să soluționeze problema instabilității echipelor de baschet.

Pentru a limita inflația sumelor de transfer, studiul recomandă:

să nu li se permită cluburilor să prelungească „perioada de protecție” în timpul căreia un jucător nu poate fi transferat fără

consimțământul clubului său, deoarece această practică duce la creșterea efectivă a sumelor de transfer (în mod normal, contractele sunt

protejate timp de trei ani până la vârsta de 28 de ani și pe parcursul următorilor doi ani);

clauzele de „răscumpărare” din contractele jucătorilor ar trebui să fie proporționale.

JUSTIŢIE

Comisia Europeană întărește protecția monedei euro prin măsuri de drept penal

Comisia Europeană a avansat, în data de 5 februarie 2013, o propunere18 de combatere a infracțiunilor de falsificare a bancnotelor și

monedelor euro. Se estimează că, de la introducerea euro în 2002, falsificarea a provocat daune de cel puțin 500 de milioane euro. Propunerea

urmărește să apere mai bine moneda euro și alte valute împotriva falsificării, prin măsuri de drept penal, respectiv prin consolidarea

anchetelor transfrontaliere și prin introducerea unor pedepse minime (inclusiv cu închisoarea) pentru infracțiunile cele mai grave de

falsificare. Propunerea va permite de asemenea analizarea falsurilor confiscate în timpul procedurilor judiciare, pentru a facilita depistarea

altor falsuri aflate în circulație.

18

COM(2013) 42 final: Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția monedei euro și alte monede împotriva falsificării prin dreptul penal, și de înlocuire a Deciziei-cadru a Consiliului 2000/383/JAI http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/euro-protection/directive_conterfeiting_en.pdf

C O

M I

S I A

E U

R O

P E

A N

Ă

19

Directiva va impune statelor membre să se asigure că centrele naționale de analiză a monedei au capacitatea de a examina falsurile în timpul

procedurilor judiciare, pentru a permite depistarea altor falsuri aflate în circulație.

Propunerea de directivă are ca temei Decizia-cadru a Consiliului 2000/383/JHA privind creștere protecției și urmează să o înlocuiască, prin

sancțiuni penale și de altă natură, împotriva falsificării legate de introducerea euro. Directiva menține majoritatea dispozițiilor deciziei-cadru,

preluând definițiile infracțiunilor, și ține cont de elementele noi introduse de Tratatul de la Lisabona, care a consolidat capacitatea UE de

combatere a fraudei, conferindu-i competența de a formula texte de lege în

domeniul dreptului penal. Potrivit Convenției internaționale din 1929

pentru represiunea falsificatorilor de monede (Convenția de la Geneva),

îmbunătățirea protecției monedei euro trebuie să se aplice și altor

monede. Directiva suplimentează prevederile Convenției de la Geneva și

facilitează aplicarea acesteia în Uniunea Europeană.

În datat de 10 ianuarie 2013, Banca Centrală Europeană a prezentat noua

bancnotă de 5 euro. Bancnota de 5 euro este prima bancnotă din seria

Europa care va fi introdusă pe piață, urmând a fi emisă la 2 mai 2013 în

toată zona euro. De la intrarea în circulație în 2002, bancnotele și monedele

euro au devenit un simbol vizibil al integrării europene.

PIAŢĂ INTERNĂ ŞI SERVICII

Combaterea spălării banilor: norme mai stricte pentru a răspunde noilor amenințări

Comisia a adoptat în datat de 5 februarie 2013 două propuneri de consolidare a normelor UE existente cu privire la combaterea spălării

banilor și la transferurile de fonduri. Amenințările asociate spălării banilor și finanțării terorismului sunt într-o continuă evoluție, iar acest lucru

impune actualizări periodice ale normelor în domeniu.

C O

M I

S I A

E U

R O

P E

A N

Ă

20

Pachetul include:

1. directivă privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului19;

2. un regulament privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri, pentru a asigura „trasabilitatea adecvată” a acestor

transferuri20.

Pachetul:

sporește claritatea și coerența normelor în toate statele membre:

prin oferirea unui mecanism clar de identificare a beneficiarilor efectivi. În plus, persoanele juridice vor trebui să păstreze registre cu

informații privind identitatea persoanelor care se află de fapt în spatele societății respective;

prin sporirea clarității și transparenței normelor referitoare la obligația de precauție privind clientela, pentru a asigura existența unor

controale și proceduri adecvate care asigură o mai bună cunoaștere a clienților și o mai bună înțelegere a naturii activităților

acestora. În special, este important să se asigure că procedurile simplificate nu sunt percepute greșit drept scutiri totale de la obligația

de precauție privind clientela;

precum și prin extinderea dispozițiilor referitoare la persoanele expuse politic (și anume, persoanele care pot fi expuse unui risc mai

ridicat în virtutea poziției lor politice), pentru a include acum și persoanele expuse politic „naționale” (cele care își au reședința într-un

stat membru UE) (în plus față de cele „străine”) și cele care lucrează în cadrul organizațiilor internaționale. Această categorie include,

printre altele, șefi de state, membri ai guvernului, membri ai parlamentelor, judecători ai curților supreme;

își extinde domeniul de aplicare pentru a răspunde unor amenințări și vulnerabilități noi asigurând, de exemplu, acoperirea sectorului

jocurilor de noroc (fosta directivă acoperea numai cazinourile) și incluzând o trimitere explicită la infracțiunile fiscale;

promovează standarde ridicate pentru combaterea spălării banilor depășind cerințele GAFI prin includerea în domeniul său de aplicare a

tuturor persoanelor care fac afaceri cu mărfuri sau furnizează servicii de plată în numerar în valoare de cel puțin 7 500 euro, deoarece

19 COM(2013)45, Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului: http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2013/COM_2013_45_RO_ACTE_f.pdf 20 COM(2013)44, Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri: http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2013/COM_2013_44_RO_ACTE_f.pdf

C O

M I

S I A

E U

R O

P E

A N

Ă

21

anumite părți interesate au sugerat că actualul prag de 15 000 EUR nu este suficient. Aceste persoane vor face în prezent obiectul

prevederilor directivei, care includ necesitatea îndeplinirii obligației de precauție privind clientela, a păstrării de registre, a existenței unor

controale interne și a prezentării de rapoarte privind tranzacțiile suspecte. Prin urmare, directiva prevede o armonizare minimă, iar statele

membre pot decide să reducă și mai mult acest prag;

consolidează cooperarea dintre diferitele unități naționale de informații financiare (UIF), ale căror atribuții constau în primirea, analizarea

și transmiterea către autoritățile competente a unor rapoarte privind suspiciunile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

Cele două propuneri prevăd consolidarea atribuțiilor în materie de sancțiuni care revin autorităților competente prin introducerea, de

exemplu, a unui set de norme minime bazate pe principii în vederea înăspririi sancțiunilor administrative, precum și obligația acestora de a-și

coordona acțiunile atunci când se ocupă de cazuri transfrontaliere.

INDUSTRIE ŞI ANTREPRENORIAT

A crescut nivelul de siguranță în utilizarea produselor chimice în Europa

Nivelul de siguranță în utilizarea produselor chimice în Europa a crescut în mod considerabil de la intrarea în vigoare a Regulamentului

REACH21, conform unui raport al Comisiei Europene preyentat în data de 5 februarie 2013. Accesul mai ușor la informații cu privire la produsele

chimice de pe piață și măsurile mai bine direcționate pentru gestionarea riscurilor au determinat o scădere semnificativă a riscurilor legate de

substanțele înregistrate în temeiul Regulamentului REACH. Se preconizează că această tendință se va menține, deoarece industria depune în

permanență eforturi pentru identificarea unor substituenți pentru cele mai periculoase produse chimice. La cinci ani de la data intrării în

vigoare a regulamentului, procesul de punere în aplicare este în plină desfășurare. Până în prezent, întreprinderile au înregistrat 30 601 de

dosare la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), în cadrul cărora sunt descrise utilizările și proprietățile a 7 884 de substanțe

chimice fabricate sau introduse pe piață. Conform unui sondaj Eurobarometru, 61 % dintre europeni consideră că utilizarea produselor chimice

este în prezent mai sigură decât în urmă cu zece ani.

21

REACH este Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice. În cadrul reviziei REACH, se examinează funcționarea generală a REACH și îndeplinirea setului unic de obiective ale regulamentului – un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, promovarea unor metode alternative pentru evaluarea pericolelor pe care le prezintă substanțele, precum și libera circulație a substanțelor pe piața internă, sporind în același timp competitivitatea și inovarea.

C O

M I

S I A

E U

R O

P E

A N

Ă

22

Raportul recunoaște existența costurilor legate de administrarea REACH și a impactului acestora asupra IMM-urilor, dar industria recunoaște,

de asemenea, efectele economice pozitive pentru întreprinderile din acest sector. Prin contribuția sa la o mai bună armonizare a pieței interne,

REACH a fost un vector fundamental în sensul creșterii și al competitivității în industria chimică. Pentru a promova în continuare

competitivitatea industriei chimice europene, Comisia va propune în curând reducerea taxelor de înregistrare pentru IMM-uri.

Comisia elaborează în prezent, în colaborare cu statele membre și ECHA, o foaie de parcurs pentru evaluarea și identificarea substanțelor care

prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC). Aceasta va stabili în mod clar etapele, rezultatele urmărite și diviziunea muncii între Comisie,

statele membre și ECHA, pentru includerea tuturor SVHC relevante cunoscute pe lista substanțelor candidate, până în 2020.

CERCETARE, INOVARE ŞI ŞTIINŢĂ

Finanțare UE pentru a contribui la cercetarea fundamentală pe piață

Finanțarea UE anunțată în data de 5 februarie va oferi granturi, fiecare în valoare de 150 000 euro, cercetătorilor de înalt nivel pentru a crea o

punte de legătură între munca lor și inovarea tranzacționabilă. Consiliul European pentru Cercetare (CEC) a publicat rezultatul ultimei runde a

principalei sale scheme de finanțare „Validarea de concept”.

Proiectele acoperă o gamă largă de teme, cum ar fi terapiile medicamentoase inovatoare și biomateriale noi, substanțe chimice industriale mai

ecologice și mai ieftine, precum și o abordare mai incluzivă pentru accesibilitatea clădirilor. Validarea de concept poate acoperi activitățile

legate de finanțare, de exemplu, drepturile de proprietate intelectuală, investigarea oportunităților comerciale și de afaceri sau validarea

tehnică.

Granturile sunt acordate cercetătorilor din zece țări din spațiul european de cercetare (statele membre UE și țările asociate la programul-cadru

de cercetare). Bugetul total pentru această cerere de propuneri este de 10 milioane euro. În total, 69 de propuneri au fost prezentate în

octombrie 2012 pentru al doilea termen-limită pentru această cerere de propuneri, din care au fost selectate 27 de propuneri câștigătoare.

Primul termen din mai 2012 a atras 75 propuneri, care au avut ca rezultat 33 de câștigători anunțați în septembrie 2012.

C O

M I

S I A

E U

R O

P E

A N

Ă

23

"Președinția irladeză va lucra împreună cu cetățenii europeni pentru a

asigura un viitor stabil și prosper."

24

PREȘEDINȚIA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

CONSILIUL EUROPEAN

7-8 februarie 201322

Preşedintele Consiliului European, dl Herman van Rompuy, a declarat, referitor la Cadrul financiar multianual, că la această reuniune se va dezbate bugetul pe următorii şapte ani, ultimii din acest deceniu. „…Discuţiile bugetare sunt întotdeauna dificile, de lungă durată şi pot părea nu tocmai curate privite din exterior, uneori chiar şi din interior.(…) Pentru mine imaginea de ansamblu este aceea că bugetul trebuie să ne ajute să abordăm problemele cele mai urgente – şomajul tinerilor este cea mai mare provocare în Europa în acest moment. Acesta este motivul pentru care voi propune joi o nouă iniţiativă în acest sens. O sumă substanţială să fie direcţionată către regiunile cele mai afectate pentru a aduce tinerii înapoi la locurile de muncă.(…) În al doilea rând bugetul trebuie să fie un motor pentru creşterea economică şi a locurilor de muncă pentru viitor. Este motivul pentru care e important să avem creşteri în termeni reali – cheltuieli pentru cercetare, inovare şi educaţie – la toate politicile noastre, de la coeziune la agricultură. (…) În al treilea rând, bugetul trebuie să aibă un caracter moderat – să reflecte eforturile depuse de economiile din statele membre.”

Tema centrală a acestei reuniuni a Consiliului European a fost Cadrul financiar multianual (CFM)23.

22

Concluziile Consiliului European (7-8 februarie 2013): http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/135325.pdf 23

Concluziile Consiliului European (7-8 februarie 2013) privind punctul referitor la Cadrul Financiar Multianual http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/135369.pdf

25

Acest cadru acoperă perioada 2014-202024 şi va avea structura următoare:

- subrubrica 1a, „Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă”, care va include mecanismul Conectarea Europei;

- subrubrica 1b, „Coeziune economică, socială și teritorială”;

- rubrica 2, „Creștere durabilă: resurse naturale”, care va include un subplafon pentru cheltuieli legate de piață și plăți directe;

- rubrica 3, „Securitate și cetățenie”;

- rubrica 4, „Europa globală”;

- rubrica 5, „Administrație”, care va include un subplafon pentru cheltuieli administrative;

- rubrica 6, „Compensări”.

„Consiliul European a ajuns la un acord politic conform căruia cifra maximă totală a cheltuielilor pentru UE 28 pentru perioada 2014-2020 este de 959 988 de milioane euro în credite de angajament, reprezentând 1,00 % din VNB-ul UE și de 908 400 de milioane euro în credite de plată, reprezentând 0,95 % din VNB-ul UE. (…). Aceleași sume sunt menţionate și în tabelul care figurează în anexa I, care stabilește, de asemenea, calendarul creditelor de plată. Toate cifrele sunt exprimate în preţuri constante la nivelul anului 2011. Se vor realiza ajustări tehnice anuale automate pentru inflaţie. Aceasta este baza pe care Consiliul va solicita aprobarea Parlamentului European, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din TFUE, care stipulează adoptarea de către Consiliu a regulamentului privind CFM după aprobarea Parlamentului European25.”

Uniunea îşi ia responsabilitatea să verifice amănunţit măsurile luate pentru a obţine performanţe şi să asigure o cheltuire corectă a fondurilor. Totodată, întreaga legislaţie sectorială referitoare la

următorul Cadru financiar multianual, cât şi noul Regulament financiar şi Acordul interinstituţional privind cooperarea în probleme bugetare şi buna gestionare financiară vor respecta pe deplin principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii, în sensul că în definirea unor norme mai puţin stricte se va ţine cont de caracterul specific al micilor programe din statele membre care cuprind o singură regiune. „Politicile Uniunii Europene vor putea primi o valoare adăugată doar dacă vor fi consecvente cu principiile subsidiarităţii, proporţionalităţii dar şi solidarităţii.”

Textele legislative propuse pentru adoptare cât mai rapid sunt:

Regulamentul de stabilire a CFM pentru anii 2014-2020;

Acordul interinstituţional privind cooperarea în domeniul bugetar şi buna gestiune financiară;

24 Este prinsă şi Croaţia – a 28-a ţară membră care va adera în 2013.

25 A se vedea documentul - EUCO 37/13 din 8.2.2013, CONCL 3.

P R

E Ș

E D

I N

Ţ I

A I

R L

A N

D E

Z Ă

26

Decizia privind sistemul de resurse proprii ale UE, precum şi măsurile de punere în aplicare a acesteia.

Consiliul European îi îndeamnă pe colegislatori să adopte rapid programele de finanțare care pun în aplicare Cadrul financiar multianual 2014-2020, astfel încât să asigure desfășurarea lor în timp util, de la 1 ianuarie 2014. Consiliul reamintește obiectivul și responsabilitatea comune ale instituțiilor și ale statelor membre de a simplifica normele și procedurile de finanțare.

În viitorul cadru financiar multianual, cheltuielile ar trebui să fie mobilizate în sprijinul creșterii, al ocupării forței de muncă, al competitivității și al convergenței, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

Comisarul european pentru programe financiare şi buget, dl Janusz Lewandowski, a subiliat că „…Acesta este un pas important pentru

IMM-urile europnene,pentru regiuni, ONG-uri, mediul de ştiinţă şi toţi beneficiarii de fonduri europene. Sunt dezamăgit că, evident,

Consiliul European a stabilit sume reduse pentru bugetele viitoare ale UE. (…) Reducerile sunt dureroase dar cu toate astea această

reuniune este doar primul capitol dintr-o nouă istorie. Consiliul, Parlamentul European şi Comisia Europeană vor scrie împreună cel de-al

doilea capitol, şi ultimul, care vor permite elaborarea unui regulament pentru perioada financiară următoare şi pe care Parlamentul să-l

aprobe.(…) Până la urmă bugetul european este pentru toţi, pentru astăzi şi pentru mâine.”

P R

E Ș

E D

I N

Ţ I

A I

R L

A N

D E

Z Ă

27

REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI GENERALE

4 februarie 2013

Sub conducerea vice-prim-ministrului şi ministrului pentru afaceri externe şi comerţ din Irlanda, dl Eamon Gilmore, s-a dezbătut atât programul preşedinţiei irlandeze cât şi pregătirile pentru Consiliul European.

Cu privire la priorităţile din programul de lucru, au fost anunţate:

asigurarea stabilităţii, cu atenţie sporită către uniunea bancară, semestrul european şi reformele uniunii economice şi monetare;

creşterea economică durabilă, a investiţiilor şi a locurilor de muncă, piaţa unică, piaţa unică digitală, şomajul din rândul tinerilor, creşterea inteligentă şi durabilă;

Europa şi lumea – contribuţia europeană la consolidarea păcii, democraţiei şi prosperităţii, prioritizarea acordurilor comerciale bilaterale cu partenerii-cheie.

4 FEBRUARIE, ZIUA MONDIALĂ A LUPTEI ÎMPOTRIVA CANCERULUI

Agenţia europeană pentru securitate şi sănătate în muncă aduce în atenţia tuturor această zi care este de fapt un semnal anual de alarmă. EU-OSHA reuneşte un grup de experţi care vin în sprijinul luptei împotriva cancerului profesional. Nevoia de a identifica aceste categorii vulnerabile, adeseori ascunse, care prin expunerea ocupaţională sunt supuse la riscul apariţiei cancerului şi a proceselor cancerigene este tot mai mare. Aceste preocupări sunt perpetue în cadrul atelierelor desfăşurate sub denumirea Substanţe cancerigene şi cancerul profesional26.

26

Raportul poate fi accesat pe https://osha.europa.eu/en/seminars/workshop-on-carcinogens-and-work-related-cancer

P R

E Ș

E D

I N

Ţ I

A I

R L

A N

D E

Z Ă

28