1

Anexamemorandum

Orientaristrategicenationalepentrudezvoltareadurabilaazoneimontanedefavorizate(2014–2020)

2

I. Introducere..........................................................................................................................................................................3

1.  Importanța Orientărilor strategice naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montanedefavorizate (2014‐2020)………………………………….……………………………………..………………………………………...3 

2.  Perioadaimplementării ..............................................................................................................................   3 

3. Modalitatedeelaborare...........................................................................................................................................................3

II. Informaţiigeneralerelevante................................................................................................................................4

1.  DescriereazoneimontanedefavorizatedinRomânia ................................................................................ 4 

2.  Caracteristicisocio‐economice ..................................................................................................................... 6 

III. Priorităţi,politicişicadrujuridicexistente...................................................................................................15

1.  Corelarecudocumenteleprogramaticedelanivelnaţional ................................................................... 16 

2.  Corelarecudocumenteleprogramaticedelaniveleuropean ................................................................. 16 

IV. Obiectivegeneraleșispecifice............................................................................................................................17

Obiectivgeneral1:Creștereacompetitivitățiieconomice ................................................................................ 17 

Obiectivgeneral2:Creștereaatractivitățiizoneimontanedefavorizateșistabilizareapopulațieimontane17 

Obiectiv general 3: Ameliorarea calităţii factorilor de mediu din zona montană defavorizată şiconservareabiodiversităţii .................................................................................................................................. 17 

Obiectivgeneral4:Conservareașivalorificarearesurselorculturale ............................................................. 17 

V. Principiifundamentale...........................................................................................................................................18

VI. Direcţiideacţiune.....................................................................................................................................................18

VII. Rezultateşiindicatorideperformanţă...........................................................................................................25

1.  Creștereacompetitivitățiieconomice ........................................................................................................ 25 

2.  Creștereaatractivitățiizoneimontanedefavorizateșistabilizareapopulațieimontane ..................... 26 

3.  Îmbunătăţireacaracteristicilordemediuînzonademunte ................................................................... 27 

4.  Conservareașivalorificareavalorilorculturale ....................................................................................... 28 

VIII. Proceduridemonitorizare,evaluare...............................................................................................................29

IX. Implicaţiipentrubuget...........................................................................................................................................29

X. Implicaţiijuridice......................................................................................................................................................30

XI. Etapeleimplementăriiorientărilorstrategiceşiinstituţiiresponsabile..........................................30

3

I. Introducere

1. Importanțaorientărilorstrategicenaţionalepentrudezvoltareadurabilăazoneimontanedefavorizate(2014‐2020)

ZonamontanădefavorizatăaRomâniei,constituieunteritoriuspecial,deinteresnaţional,cuunimenspotențialeconomic,social,culturalşidemediu.Orientările strategice prezintă principalele direcții de urmat pentru asigurarea creșteriiatractivitățiișidezvoltăriidurabileazoneimontanedefavorizate,prinpunereaînvaloarearesurselor, stabilizarea populaţiei, menținerea identității culturale, creşterea puteriieconomice lanivel local, în condiţiilepăstrării echilibruluiecologic șiprotecţieimediuluinatural.

Prinîndeplinireaobiectivelorstabilitesevarealizadezvoltareadurabilăeconomică,socialăşi demediu a zoneimontanedefavorizateprinprotejarea şi valorificarea responsabilă aresurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu‐sedepopulareaacestorzoneşidegradareatradiţiilor,îndeletnicirilorşispecificităţiiculturaleaacestora.Asigurareamijloacelorpentrudezvoltareaechilibratăaresurselormontane,laparitate cu alte zone din România și U.E., în privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă,trebuiesăbeneficiezedesprijinintenspreventivșieficientdinparteastatului.

Zoneledemuntetrebuiesăbeneficiezedeopoliticăspecificădefinităconformprincipiilordezvoltării durabile, care asigură necesitățile prezentului fără a compromite șanselegenerațiilorviitoare.Deasemenea,orientărilestrategicevizeazăreducereadezechilibruluiîntre regiunile mai favorizate și cele montane defavorizate, marcate de constrângerinaturale permanente, vizând ansamblul problematicii economice, sociale, culturale și demediuînconjurător.

Politicile montane trebuie să faciliteze cooperarea inter‐comunală și inter‐regională încadrulnațional,cooperareatrans‐frontalierășitrans‐națională.

2. Perioadaimplementării

Implementareaobiectivelororientărilorstrategicenaționalepentrudezvoltareadurabilăazoneimontanedefavorizatesevarealizaînintervalul2014–2020șicoincidecuperioadadeprogramareafondurilorșipoliticilorUniuniiEuropene(2014–2020).

Implementarea obiectivelor orientărilor strategice de către toți factorii implicați dinRomâniavafimonitorizatășievaluatăpeparcursulimplementării.

3. Modalitatedeelaborare

Elaborareaorientărilorstrategicenaționalepentrudezvoltareadurabilăazoneimontanedefavorizate(2014–2020)s‐arealizatînurmaunuiprocestransparentșiconsultativ,prinanalizareasituațieisocio‐economiceactualeazoneimontanedefavorizatedinRomâniacuutilizarea datelor obținute de la Institutul Național de Statistică (INS), MinisterulAgriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Dezvoltării Regionale și

4

Administrației Publice(MDRAP), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Mediului șiSchimbărilorClimatice(MMSC),AutoritateaNaționalăpentruTurism(ANT).Acestprocesafost susținut și cu date colectate de la institute de cercetare ale Academiei Române șiAcademieide ȘtiințeAgricole și Silviceprecumși dinmediul universitar și cu informațiiadunateîntimpuldezbaterilorpubliceceauavutloc.

În vederea identificării și elaborării orientărilor strategice naționale pentru dezvoltareadurabilă a zonei montane defavorizate, la nivelul Secretariatului General al Guvernului(SGG) a fost creat un Comitet Interministerial din care fac parte reprezentați aiministerelor mai sus menționate. Comitetul s‐a reunit în mai multe rânduri, fiecareminister implicat contribuind la trasarea obiectivelor orientărilor strategice. ActivitateacomitetuluiafostcoordonatădeCompartimentulÎnaltuluiReprezentantpentruDezvoltareDurabilă din cadrul Cancelariei Primului Ministru, obiectivele orientărilor strategiceelaboratefiinddiscutateșiagreatedecătretoţimembriiacestuia.Totodată,laelaborareaprezentului document au contribuit și următoarele autorități: Ministerul FinanţelorPublice,MinisterulMuncii,Familiei,ProtecțieiSocialeșiPersoanelorVârstnice,MinisterulFondurilorEuropene,MinisterulAfacerilorExterne,DepartamentulpentruApe,PădurișiPiscicultură, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul EducațieiNaționale și Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri șiTurism.

II. Informaţiigeneralerelevante

1. DescriereazoneimontanedefavorizatedinRomâniaZonamontanădefavorizatăavutăînvederelaelaborareaorientărilorstrategicenaționaleestedelimitatăconformprevederilorart.36(a)(i)alRegulamentului(CE)nr.1698/2005privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rurală (FEADR) şi art. 18 al Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 privindsprijinulpentrudezvoltare ruralăacordatdinFondulEuropeandeOrientare șiGarantareAgricolă (FEOGA) și demodificare și abrogare a unor regulamente și este conformă cuprevederileart.32[paragrafele(1)(a)şi(2)]dinRegulamentul(UE)nr.1305/2013privindsprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltarerurală(FEADR)șideabrogareaRegulamentului(CE)nr.1698/2005alConsiliului.

Astfel, zona montană defavorizată din România este constituită din suma suprafeţelorunităţiloradministrativ‐teritoriale(UAT)desemnateconformurmătoarelorcriterii:

‐Unităţileadministrativ‐teritoriale(UAT)situatelaaltitudinimediimaimarisauegalecu600m, limiteleacestora fiindaceleaaleblocurilor fizice(identificate înSistemul IntegratdeAdministrareşiControl)careaparţindeacesteUAT;

‐UATsituatelaaltitudinimediiîntre400–600mşicareauopantămedieegalăsaumaimare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în SistemulIntegratdeAdministrareşiControl)careaparţindeacesteUAT.

Lista completă a UAT este parte componentă a Programului Național de DezvoltareRurală(PNDR),fiindaprobatăodatăcuacestaprinDecizieaComisieiEuropene.,

1M

ConfoRomâcuosÎnzondinpo

Zonaimporşichia

Zonel(altituprin dcentredesfac

Zonadin cdefavcurescreşteagrico

2. Cara

Municipii, oraș

ormdelimităânieicuprinsuprafaţătonamontanăopulațiațăr

montană drtantediferarîntremic

edemunteudine,climădezavantajeele decizioncere.

montană,pcauza condorizată.Acestricţiiînexere a costurolicrescător

cteristiciso

e și comune

ăriidinperde657UATotalăde71.3ădefavorizaii.

defavorizatăenţierigeo‐rozone.

sedistingdă,pantă, fere structuralnale și adm

rinlimitarediţiilor deestarealestxercitareaunrilor tuturorideanimal

ocio‐econo

ioadadeprT1,reprezen341kmp,reată trăiesc3

ă include cc‐climatice,t

dealteregiurtilitatescăze, precum

ministrative,

eaconsideraclimă, pantefragildinnoractivităor activitățile,undrept

omice

rogramare2ntând20%despectiv303.270.793 lo

ca. 64 arealtradiţionale

uniprindezzutăasolulscăderea p izolare faț

abilăaposibntelor și snpunctdevţieconomiclor și lucrănaturallad

2007‐2013,dinnumăru%dinteritoocuitori, re

le (bioarii)şieconomi

zavantajenalui,perioadopulației tiță de căile

bilităţilordsubstratuluivedereecoloceşiînutilizărilor, aspecdiferenţăşi

zonamontuldeUATexoriulnaționprezentând

tradiţionalice,întrebio

aturale,cendemaiscurtinere, distade comuni

deutilizareai geologic,ogic,antrenzareaterencte ce confecompensar

Zona modefavor(2007-2

tanădefavoxistentînRonal(238.391daproximat

le (bazine, voariiletrad

nupotfischtedevegetnțele mariicație și pie

aterenuluieste cons

nândefortunurilor,impleră producăre.

ontană rizată 2013)

5

rizatăaomânia,1kmp).tiv20%

văi), cuiţionale

himbatetație,) șifață deețele de

agricol,sideratărimari,licândoătorilor

6

2.1Resurseumane

Zonelemontane defavorizate, rămase în urmă în ceea ce privește dezvoltarea economică șisocialădatorită condițiilornaturaledificile, au început să fie abandonate înultimeledeceniiîntr‐unritmdinceîncemaiaccelerat.Înspecialtineriidinzonamontanăpărăsesctreptatșidefinitivmunteleîncăutareaunorcondițiideviațămaiușoareșiveniturimaimariobținutecueforturimai reduse, înmediul urban sau în alte țări. Acest fenomen, cu implicații grave petermenmediușilung,aufostsesizateșiînțăriledezvoltatedinvestulEuropeicarefaceforturiconsiderabilepentrudiminuareaprocesuluidemigrareapopulațieimontane,demenținereafermeloragricoleșiagospodăriilor.Celmaiimportantfactordeinfluențăînechilibrulecologicmontanîlreprezintăomul,producătorulagricol‐crescătortradiţionaldeanimale.

Înultimiiani,populațiadinzonamontană,avândmareleavantajdeafiadaptatăatâtfiziccâtșipsihic constrângerilor naturale, s‐a redus constant, ajungând în 2011 la 3.270.793 locuitorifațăde3.361.070locuitoriînanul2005(conformdatelorfurnizatedeINS).

Reducereaprincipală (16%), s‐a înregistratpentrucategoriadepersoanecuvârstecuprinseîntre0și19ani,lacategoriadevârstăpeste65deaniînregistrându‐seocreștere(2,6%),ceeaceindicăotendințădeîmbătrânireapopulației.Lacelelaltecategoriidevârstă(20‐45aniși46‐65ani)creștereaafostde1,8%,respectivde0,6%.AceeașiconcluziepoatefitrasășidindateleAgențieidePlăți și IntervențiepentruAgricultură (APIA). În jurde60%din fermieriicareaudepuscererideplatăpentruplățilepesuprafațăîn2012aupeste60deani,întimpcefermieriisub30deaniocupăunprocentde8%.

Reducerealacategoriadevârstă0‐19aniafostinfluențatădescădereanatalitățiișicreșteriimigrației2 către alte regiuni sau țări. Migrația se datorează în mare parte reducerii oferteilocurilordemuncășiaccesuluideficitarlaserviciideinteresgeneral(reducereanumăruluideșcolișispitaleînspecialînzonarurală,infrastructurădetransportprecară).

Analizapopulațieipemedii(rural‐urban)indicăfaptulcăînjurde48%dinpopulațietrăieșteînmediulurban.Populațiaurbanăesteconcentratăînorașelemaridindepresiunișivăi,restulpopulațieiregăsindu‐seînsatedispersate.

Dindateleanalizate,înperioada2005‐2011,numărulelevilorînscrișiînînvățământulprimarșigimnazialascăzutcu13%,pecândnumărulunitățilordeînvățământprimarșigimnazials‐areduscu37%.Avândînvedereaceastăreducere, încondițiilegeograficedeosebite,sepoateapreciacăaceastaesteun factorcarepoateduce laabandonulșcolar timpuriușipoateaveainfluențenegativeasupragraduluidepregătirealtinerilordinzonamontană.

În ceea ce privește învățământul liceal, atât numărul elevilor cât și numărul unităților deînvățământ licealaucrescutcu17%,pefonduluneinatalitățimairidicate înperioadaanilor‘90.

Învăţământul profesional agricol adaptat specificităţii montane a fost creat, fiind accesibiledejaoseriedecalificăriprofesionale,dupăcumurmează:fermiermontan,lucrător/tehnicianîn agroturism, lucrător/tehnician în agricultura ecologică, tehnician agromontan. Totuși,

2 343.724 de persoane în perioada 2005-2009; în perioadele economice favorabile (2006-2008) plecările fiind mai mari (în jur de 78.000 de persoane pe an)

7

pregătireapracticăaeleviloresteîngreunatădatoritălipseiunorparteneriatedintreunitățiledeînvățământcuprofilmontanșiagențieconomicirelevanțicaresăoferecondițiiadecvatedepregătireșiunmodelintegratdeactivitateeconomicăviabilă,adaptatzoneimontanecaresăpromovezeprincipiilefundamentalepecaretrebuiesăsebazezedezvoltareadurabilăazoneimontanedefavorizatemenționatelacapitolulVdinprezenteleorientăristrategice.

O iniţiativă în acest scop a fost constituită de Programul național de educație și formareprofesionalăpentrudezvoltareaintegratăazoneimontane2007–2010,lansatîncadrulunuiparteneriatextinsîntreMinisterulEducațieiNaționale,prinCentrulNaționaldeDezvoltareaÎnvățământului Profesional și Tehnic, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ForumulMontandinRomânia,CentruldeInstruireînAgriculturăMureș,CentruldeFormareșiInovațiepentru Dezvoltare în Carpați Vatra Dornei (CEFIDEC) și KulturKontakt Austria. În acestprogramaufostimplicate10unitățideînvățământdin9județealețării,amplasateînzonecupotenţialdedezvoltareeconomicăpentruzonamontană.

Analizând sistemul de sănătate, în aceeași perioadă, s‐a constatat că numărul paturilor despitalascăzutcu18%,întimpcepopulațias‐areduscudoar3%,oscăderemaiaccentuatăanumărului de paturi (20%) înregistrându‐se în mediul rural, ca urmare în mare parte aprogramului de comasare/închidere a unităților spitalicești din anii 2010 și 2011. Numărulmedicilor de familie, dar și al celor din sectorul privat a crescut, o creștere mai mareînregistrându‐seînmediulurban,undecondițiiledeviațăsuntmairidicate.

Învedereastabilizăriipopulațieimontane,suntnecesarepoliticidedicatecaresăpunăaccentpecreștereacalitățiiprocesuluide învățământadaptatspecificitățiimontane,organizareadecursurideinstruireșiperfecționaredarșidecursuriderecalificare.

2.2Agricultură

Agriculturareprezintăprincipalaactivitateeconomicădinzonaruralămontană.Înanul2005numărulIMM‐urilorcareseocupaudeagriculturăînzonamontanădefavorizatăerade1925,numărul acestora crescând constant și ajungând, în 2011, la 2583. Această creștere sedatorează în mare parte existenței fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltăriiruraleaccesateatâtînperioadadepre‐aderare,câtșidupă2007,darșipoliticiidesusținereafermelordinzonademunte.

ConformunuistudiuelaboratdeComisiaEuropeană3,înzonamontanăseregăsește19,7%dinsuprafața agricolăutilizată, 18,5%din forțademuncădirect implicată în agricultură, 17,6%dinnumărultotalalfermelorși19,5%dinnumărulanimalelor.

Conform aceluiași studiu, dimensiuneamedie a fermei este de 3,9 ha (a treia ceamaimicădintrețărilemontane).Dimensiuneaeconomicăafermeiraportatălaunhaestede253Euro,iarraportatălaunitateademuncăanualăestede1631Euro(ceamaimicădințărilecumunțidin UE), rezultând de aici slaba productivitate a fermelormontane românești, și, respectiv,veniturilemicialefermierilor.

3 European Commission (2013),Labelling of agriculturalandfoodproducts of mountainfarming, JRC Scientific and Policy Reports

8

Agriculturaestepracticatăînmareparte(peste65%)înfermemicișifoartemici(sub2ha),principalaactivitate fiindcreștereaanimalelor (bovine,ovine, caprine)pentru lapte și într‐omaimicămăsurăpentru carne. Se cultivăpomi fructiferi și vii pe47.000ha, iar suprafețelearabile(peste500.000ha)suntcultivateînprincipalcucartofșiporumb.

Datoritălipseidepiețededesfacerepentruanumiteproduseagricoleșiprețurilorfoartejoasealemateriilorprime,(lână,lapte)numărulanimalelors‐aredusconstant,ajungândîn2010la558.000bovine,1.921.000ovine,184.000caprineși113.000cabaline4.Scădereaceamaimares‐aînregistratlabovine(cu50%),urmatdeovine(20%)șicabaline(20%)comparatcuanul2000.5Reducereanumăruluideanimaleareunimpactmajoratâtasupracalitățiipășunilorșifânețelor, datorită sub‐pășunatului, reducerii volumului de îngrășăminte organice, sau ne‐întrețineriipajiștilor,darșiasuprasatelorșitradițiilorcubunepractici,acesteariscândsăsepiardăcutimpul.

Zonamontanădefavorizatădispunedesuprafețeextinsedepajiștinaturale(2,1milioaneha),celemaimultedintreacestea(60%)cuoînaltăvaloarenaturală,menținuteînaceastăcondițieprin practicarea, de‐a lungul timpului, a unei agriculturi tradiționale extensive bazată pefolosirea îngrășămintelor naturale. Cu toate acestea, în ultimii ani, calitatea pășunilor șifânețelor s‐adegradatdatorită reducerii numărului de animale și implicit a îngrășămintelororganice, abandonului sau lipsei lucrărilor de întreținere a pajiștilor. Conform studiuluimenționatmaisus,densitateaanimalăestelacca.50%fațădeîncărcăturamaximă.Dindatelefurnizate de APIA, suprafaţa pe care se aplică practici agricole extensive, cu impact redusasupramediului,promovateprinMăsura214–plăţideagro‐mediuaPNDR2007‐2013,estede 1.236.480,91 ha (60% din suprafața acoperită cu pășuni și fânețe din zona montanădefavorizată).

Fermele existente sunt slab utilate și mecanizate (1tractor/88 ha teren arabil, 1motocositoare/69hapășuneșifâneață)ceeaceducelaunconsummultmaimaredeenergie,forță de muncă, și ca atare, costuri suplimentare. Lipsa bazinelor colectoare de purin și aplatformelorpentrubălegarduclafolosireaineficientăaîngrășămintelornaturale,darşilaunimpactdemediumanifestatprinscădereacalităţiiapelorşidegradareacalitativăastructuriifloreipolimorfe,furajere.

Unhandicapal zoneimontanedefavorizate îl reprezintă accesibilitatea scăzută lapiețelededesfacere,darși launitățiledeprocesare, iaracesteaau influențămareasupracosturilordetransportșiasupracosturilorfinalealeproduselorprocesate.

Datorită distanțelor mari și a calității slabe a infrastructurii de transport dar și a lipseiconcentrăriiofertei,produseledinzonademuntenusuntvalorificatelaîntreagalorvaloare.Lipsesc în mare parte unitățile de procesare a cărnii, laptelui, lânii, fructelor de pădure îninteriorulzoneimontanedefavorizate.Conformaceluiași studiu,producțiaagricolămontanăreprezintădoar1,8%din totalproducțieagricolă, iarproducțiaanimală reprezintă50%dinproducțiaagricolămontană,ceeacedenotăoslabăvalorificareaproducțieivegetale.

Rasele de animale existente, adaptate la condițiile naturale sunt principalele furnizoare dematerii primede calitate ce pot fimai bine valorificate în viitor datorită creșterii cererii de

4 Conform datelor Recensământului General Agricol din 2010 5 Conform datelor Recensământului General Agricol din 2000

9

produsetradiționaleșidecalitate,darșidatorităaccentuăriicrizeialimentarelanivelmondial.Existențatradițiilorșicunoștințelor legatedeproducereașiprocesareaproduselormontane,coroborată cu noua legislație europeană privind etichetarea produselor montane este ooportunitatepentrudezvoltareazonelormontane,prindiversificareaactivitățilorturistice.

Dezvoltareaagriculturii înzonamontanădefavorizatătrebuiesăfierealizatăînmoddurabil,maialesprinvalorificareaproduseloragroalimentarecuînaltăvaloarebiologică,urmărindu‐seoarmonizarepe termen lung întreproducțieșiconsumpedeoparte,cuprotejareaunuimediu prielnic pe de altă parte, marcând totodată trecerea de la măsuri corective la celepreventive. Organizarea producătorilor în asociaţii cooperatiste cu capacităţi proprii detransformareşicomercializareşisporireavenituriloracestora,constituieunobiectivdebazăpentruodezvoltaredurabilăînruralulmontan.

Mărimea, complexitatea şi specificitatea economico‐socială şi de mediu a zonelor montanedefavorizate, marile diferenţe tehnologice, geo‐climatice şi tradiţionale, nu fac posibilă odezvoltaredurabilăfărăoabordarespecială,diferențiată,aagriculturiimontanefaţădemareaagriculturădinzonelenemontane.

2.3Turism

Numărulunitățilordecazaredinzonamontanădefavorizatăa crescut cu22% înultimiiani(2005 – 2011). Dintre acestea, creșterea cea mai semnificativă au înregistrat‐o pensiunileturistice și agroturistice (cu 23%) datorită înmare parte existenței fondurilor europene dedezvoltareruralăpreșipostaderare.Ceamaimarecreștere încazul locurilordecazares‐aînregistrat la pensiunile turistice și agroturistice (40%). Cu toate că numărul locurilor decazareacrescut,celaînnoptărilorascăzutcu6%,celemaimariscăderiînregistrându‐seîncazulînnoptărilorîntabereleșcolare,sateledevacanță,motelurișihoteluri.S‐aînregistratocreșterecu48%aînnoptărilorînpensiunileagroturistice.78%dinînnoptăris‐auînregistratînhoteluriledepeValeaPrahoveișiînstațiunilebalneoclimaterice(înjurde4milioane,78%din total înnoptări), dar cu toate acestea, gradul deocuparea fost destul de redus (25%dintotallocurizile).

Aceastădezvoltarenus‐arealizatdeomanierădurabilășicelmaifrecventnuafostcorelatăcudezvoltarea infrastructuriide transport,a serviciilorșiunitățilordeagrement. Este încăprecară infrastructura de turism în privința marcajelor turistice, a cabanelor montane,traseelor turistice montane, locurilor de popas, zonelor de campare sau a deserviriimonumentelornaturaleși istorice.Dezvoltarea infrastructuriideturismdinzoneleprotejatetrebuie făcutăastfel încâtaceastasănudăunezemediului iar locuitorii săpoatăbeneficia înmoddirectdeinvestițiilerespective.

Existența condițiilor naturale (ape minerale, termale, fond peisagistic pitoresc și variat)favorabilepracticăriiturismuluiînaerliber(drumeţii,sporturideiarnă,cicloturism,alpinism,turismecvestru, turismactiv, turismdeaventură,eco‐turism,observarea faunei,plantelorșinaturii în general, vânătoare și pescuit sportiv, turism cultural etc.) poate fi o oportunitatepentru creșterea veniturilor locuitorilor din zona de munte, dar și pentru dezvoltareaeconomicăaunorregiunidependenteîntrecutdemarileindustrii.

10

În ceea ce privește cicloturismul6, se poate aprecia că zona montană dispune de un realpotențial, deși acest tipde activitatede recreere estepuțindezvoltată în comparație cualtestate din UE din cauza numărului de practicanţi, cantității şi calității infrastructuriicicloturisticeexistentesaualipseimaterialelorinformativeşipromoţionale.Totuși,„pădurilevirgine şi comunităţile izolate ale Carpaţilor […] atrag anual aproximativ 3.000 – 4.000cicloturişti străini şi sub 1.000 cicloturişti români”. Deși datele oficiale în acest domeniulipsesc,organizaţiilecarepromoveazăciclismul/cicloturismulestimează,lanivelnațional,pelângăpracticanțiicicloturismuluimontan,unnumărde4.000–5.000cicloturiştiromânicarefacieşirideweekend(maxim3zile),precumșiaproximativ20.000românicarefacexcursiipebicicletăocazionalesauscurte/locale.

Existența unei rețele funcționale de arii naturale protejate de interes naţional şi comunitarpoate fi unpunct tarepentrudezvoltarea eco‐turismului și a silvo‐turismului, observareafaunei,plantelor șinaturii, îngeneral, cu condiția îmbunătățirii infrastructuriide turismdinzonele respective, avându‐se în vedere totodată respectarea legislației ariilor naturaleprotejate.Dincele29deariiprotejatemajorestabiliteînRomânia(parcurinaţionale,parcurinaturaleşiRezervaţiaBiosfereiDeltaDunării),exceptândsiturileNatura2000,22deparcurinaţionale si naturale sunt situate în zonamontană. Pe lângă parcurile naționalemenționatemaisus,maiexistășialtetipurideariiprotejate(site‐uriNatura2000,rezervațiietc.)atribuiteîn administrare sau custodie, care pot contribui la dezvoltarea durabilă a comunităților.Structurile de administrare sau coordonare a parcurilor naționale și naturale, precum și asiturilor Natura 2000, oferă informații legate de regulile de vizitare, faună, floră, trasee șilocuripentrucazare.

Dezvoltarea turismului nu poate avea loc fără un program de formare al operatorilor dinindustriaturistică,precumșilanivelulcomunitățilorși,nuînultimulrând,aturiștilor.

2.4Mediuldeafaceri

Agriculturașiexploatarealemnuluierauprincipaleleactivitățialelocuitorilordinzonarurală,în timpcezoneleurbaneeraucentre importante, adeseamonoindustriale, careabsorbeauomareparte a forței demuncă localedar și din afara regiunii.Odată cu închiderea celormaimulteunitățiindustriale,omareparteaforțeidemuncăfieamigratînzoneledeproveniențăsauînaltezonecupotențialeconomic, fiea începutnoiactivitățieconomice înaltedomenii.Majoritateapopulațieifiindspecializatăîndomeniipentrucareofertalocurilordemuncăs‐aredus drastic sau chiar a dispărut, odată cu închiderea unităților industriale, este necesarăorganizareadecursuridecalificare,recalificaresaureconversieprofesională.

Deșiexistăresursenaturalediverse,exploatareaacestoranuecompetitivădatorită,înprimulrând,lipseiresurselorfinanciarepentrumodernizareatehnologică,darșidincauzareduceriipiețelordedesfacerecaurmareacrizeieconomiceșifinanciare.Oanalizăadatelorstatisticedinperioada2005‐2011indicăfaptulcănumărulunitățiloreconomiceacunoscutocreștereînperioada2007–2009,caapoisăînregistrezeotendințădescrescătoare.Cutoateacestea,sunt

6TANASĂ, L. (2013), Practicarea cicloturismului rural şi implicaţiile acestuia în dezvoltarea durabilă a economiei rurale. Studiu de caz: judeţul Neamţ, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iaşi

11

anumite domenii (agricultura, construcțiile, intermedieri financiare și asigurări) în carenumărul unităților e mai mare în 2011 comparativ cu 2005, iar alte domenii (industriaprelucrătoare, comerț, tranzacții imobiliare, închirieri, prestări servicii) în care numărulunităților economice s‐a redus. Sectorul cu cea mai mare creștere a numărului unitățiloreconomice este agricultura, silvicultura și pescuitul, cu o creștere, în 2011 față de 2005, de35%.Sectorulcuceamaimarereducereestecelimobiliar,închirieri,prestăriserviciiîncarenumărulunitățilors‐areduscu85%.Industriaprelucrătoareacunoscutoreducereconstantă,nefiindinfluențatădecreștereaeconomicădinperioada2007‐2008,numărulunitățilorfiindîn2011cu21%maimiccaîn2005.

Înceeacepriveșteposibilitățiledefinanțare,acesteasuntdestuldereduse înzonamontanărurală,majoritateafilialelorșiagențiilorbancaresituându‐seînmediulurban.

2.5Mediu

Dinpunctdevederealprotecțieimediului,zonamontanăreprezintăozonăcuaerșiapepuținpoluate,cupădurișiterenuriagricolecuînaltăvaloarenaturală.Mareadiversitateafloreișiafaunei sălbaticea condus la includereaa57%din suprafața zoneimontane în cadrul rețeleiecologiceNatura2000. În zonamontană se regăsesc197 situriNatura2000, adică37%dinnumărul siturilorde lanivelnațional, și a67%dinsuprafațaprotejată lanivelnațional.Dintotalul de 531 situri de pe întreg teritoriul României, numai 2 au planurile demanagementaprobate.

Reprezentativă pentru România este prezenţa carnivorelor mari aflate într‐o stare deconservare favorabilă, conformdatelorprezentatedeautorităţiledemediu.Astfel,populaţiade lup (Canis lupus) este estimată la 2.500de exemplare, adică aproape40%dinpopulaţiaaflată pe teritoriul Uniunii Europene, populaţia de râs (Lynx lynx) este estimată la 1.200exemplare,iarceadeursbrun(Ursusarctosarctos)la6.000exemplare,adicăpeste60%dinpopulaţia europeană. Aceste trei specii de carnivore reprezintă un simbol şi un indicator alstăriidesălbăticieahabitatelor.MenţinereaînRomâniaaunorpopulaţiistabileşiviabiledecarnivoremaripoatefiosursăpentrurepopulareînaltezonedinEuropaîncareacestespeciisuntpecalededispariţie.

Riscurile identificate privind populaţiile de carnivore mari din România sunt legate deschimbarea utilizării terenurilor cu impact din perspectiva reducerii suprafeţei habitatelorimportante.

Cererea mare de energie electrică, precum și caracterul neregenerabil al surselorconvenționaledeenergie,aucondusînultimiiani,atât lanivel internațional,câtși lanivelulUniuniiEuropene, larecunoaștereaimportanțeivalorificăriisurselorregenerabiledeenergie(apelecurgătoare,vântul,soarele,bio‐masă).

După cum menționează și politica energetică europeană, utilizarea resurselor energeticeregenerabilecontribuienunumailalimitareadependenteideresurseleenergeticeprimaredinimport, dar și, mai ales, la reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupramediului.

12

Deși investițiile în infrastructura energetică trebuie să se facă respectând cele trei obiectivepropuse la nivel european, și anume, durabilitate, competitivitate și siguranță,multe dintremicro‐hidrocentralele și centralele eoliene au fost construite fără respectarea acestorobiective,avândcarezultatdistrugereacursurilorunorrâuri, ,cuimpactsemnificativasupraspeciilor şi habitatelor, a siturilorNatura 2000, precum și a peisajelor. Astfel, deși benefică,exploatarea resurselor regenerabile în zona montană a condus în numeroase cazuri laexercitareauneipresiuniasupraelementelordemediuprinnerespectareaprevederilordelaniveleuropean.

O soluție pentru evitarea acestor probleme este dezvoltareaplanificată, prin stabilirea unorzone de excludere pentru aceste infrastructuri, în principal în ariile naturale protejate. Deasemenea,trebuieavuteînvedererealizareadesistemeintegratedecorecțiidetorențișiamenajărihidroenergetice.Acestprocestrebuiesăsedesfășoareîntr‐unmodtransparentcuparticipareacomunitățilorlocaleladesemnareaacestorzoneșilaluareadeciziilor.

Dezvoltarea turismului a dus la creșterea cantității de deșeuri, în special de deșeurinedegradabile, iar lipsa unor sisteme de colectare a deșeurilor poate avea efecte negativesemnificativepetermenlungasupramediului,implicitcuimpactnegativşiasuprapopulaţiei.Deasemenea,înunelecazuri,dezvoltareainfrastructuriideturismsausuportfărăoanalizadeimpactasupramediuluipoateaveaoinfluențănegativăsemnificativăasupraariilorprotejate.

Pe lângă investițiile necesare în vederea implementării planurilor de management pentruariile naturale protejate (echipamente de laborator, echipamente pentru monitorizare,echipamente IT pentru cartare), sunt necesare fonduri pentru plățile compensatorii pentrudeținătoriideterenuriforestierecuroldeprotecție,darșipentruactivitățiprivindinstruireapersonalului,darșialocuitorilorșituriștilorînvedereareduceriipoluăriișicreșteriigraduluideconștientizareaimportanțeimediuluipentrudezvoltareaeconomicășisocialăazonei.

Deasemenea,planuriledemanagementlaniveldebazinhidrograficjoacăunrolimportantîncontextul dezvoltări durabile și sunt necesare investiții în vederea implementăriimăsurilorecologicepentrureducereariscurilorlainundații.

2.6Păduri

În zona montană pădurile reprezintă una dintre cele mai importante resurse creatoare devaloareadăugatăprinutilizareaînmoddurabilatâtalemnuluicâtșiaproduselornelemnoase(fructedepădure,ciuperci,vânatș.a.).

Avândînvederecăaproximativ60%dinsuprafațaacoperităcupăduridinRomâniasegăseșteînzonamontană,acestsectornecesităoatențiedeosebită.Suprafațaocupatăcupăduriînzonademunteestede4,4milioaneha,dincarecca.40%seaflă înproprietateprivată,diferențafiindînproprietatepublicăastatuluisauaunitățiloradministrativteritoriale(RegiaNaționalăaPădurilor‐Romsilva,consiliilocale).

Slabadezvoltarearețeleideaccesibilizareafonduluiforestier(densitateamediededrumuriforestiere este de 6,5 m/ha, comparativ cu Austria, 36 m/ha, Elveţia, 40 m/ha şi Franţa,26m/ha) dar și lipsa de finanțare pentru dezvoltarea de tehnologii ecologice de

13

exploatareamaseilemnoaseauconduslaconcentrareaexploatărilorforestiereînarealeleușor accesibile, degradarea solului ca urmare a depășirii frecvente a distanțelor optime decolectare a materialului lemnos, creșterea costurilor de exploatare, precum și depreciereamasei lemnoase de calitate, care este recoltată cu întârziere, fapt care conduce la scădereavaloriieconomiceaproduselorrecoltate.

Exploatarealemnuluisefacedecătreunitățieconomicemici,slabmodernizate,careutilizeazămetodeși tehnici învechite,neperformante.Caurmare,estenecesarăsusținerea financiarăaacestor unități pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților, pentru creștereaproductivitățiișipentrurealizareadeinvestițiiînechipamentemaipuțindăunătoaremediului.

Concentrarea industriei forestiere în mari unități de prelucrare primară, cu capacitați deabsorbțieaunorcantitățizilnicesemnificativedelemn,conduceladisparițiaîntreprinderilormicișimijlocii,carenupotfacefațăconcurențeimarilorunități.

Modificarea structurii proprietății asupra pădurilor, respectiv creșterea suprafețelor depădure deținute în proprietate privată pe fondul lipsei unor structuri proprii deadministrare eficiente și a unor programe de dezvoltare locală au condus, în multesituații,laoexploatareneraționalăafonduluiforestier,bazatăexclusivpevalorificarealemnuluiînformăbrută,fărăvaloareadăugată.

Silvicultura, exploatarea și prelucrarea lemnului au constituit ocupații de bază alecomunităților din zona montană. Subfinanțarea domeniului forestier din ultimii ani șinumarulmicdeprogrameintegratededezvoltareruralăaudeterminatrestrângerea,înunelecazuri,chiardisparițiaunoractivitățitradiționale.

Româniaesterecunoscutăpentrucalitateadeosebităafructelordepădureșiciupercilorcareprovindinaceastăzonălipsitădepoluare,produselefiindcăutatepepiațaexternă.Pânăînprezentexploatareaacestorresursenus‐arealizatraționalșieficient,limitându‐sedoarlarecoltareaunorcantitățireduseșivalorificareaînformăneprelucrată,fărăvaloareadăugată.

Maimultdejumătatedinpăduriledinzonademunteîndeplinescroldeprotecțiesausegăsescînariinaturaleprotejate,recoltareadelemndinacesteafiindrestricționatăsau chiar interzisă. Ne‐acordarea de compensații proprietarilor care dețin astfel depăduriaconduslacreștereapresiuniiasuprafonduluiforestierșiatăierilorilegalecuconsecințenegativeînpăstrarearoluluiatribuit.

Exploatarea nerațională a resurselor forestiere în România are efecte negative majore nunumai asupra economiei și a comunităților locale, dar și asupra mediului (creștereadezechilibrelorînunelebazinehidrografice,formareadetorenți,inundații,alunecărideteren,suprafețecudoborâturidevântș.a.).

2.7Infrastructură

Subdezvoltarea infrastructurii în zona montană defavorizată, în principal în mediul rural,afecteazăfoartemultdezvoltareaeconomicăşicalitateavieţii.

14

Drumurile,deşireprezintăprincipalarutădetransportdinaceastăzonă,rămânîncontinuaredepartedeceeaceînseamnăstandardeeuropeneînacestdomeniu.Atâtdezvoltareascăzutăcât şi calitateaacestoraafectează foartemult traficuldinaceste zone, accesul lapensiuni, lastâne şi ferme. Dezvoltarea în condiții optime a rețelei de drumuri poate contribui, deasemenea,lascădereapresiuniiantropiceasupraariilornaturaleprotejate.

Reţeauadecaleferată,adouaalternativăcarutădetransportdinaceastăzonă,acunoscutodegradareînultimaperioadășinecesităinvestițiiînmodernizareaatâtainfrastructuriicâtșiaparculuidematerialrulant.

Lungimearețeleidealimentarecuapăpotabilăacrescutcu45%,adicădela62073kmînanul2005,la90222kmînanul2010.Astfel,dacăînanul2005existau448UATcarebeneficiaude rețea de apă potabilă, în anul 2011 numărul acestora ajunsese la 500 UAT , ceea cereprezintă o creștere de numai 11,6%. Ceamaimare creștere s‐a înregistrat în zona rurală(65%). Cu toate acestea, reţeaua de distribuţie a apei potabile din zona rurală montanădefavorizată rămâne în continuaredeficitară influenţândnegativ calitatea vieţii, dezvoltareaeconomicășipotențialiiinvestitori.Dincauzalipseirețeleideapăpotabilășicalitățiiprecareaapei,mortalitateainfantilăestemultmairidicatăînzonarurală(10,8%în2010)comparativcumediaUE27(4,2%).

ReţeauadecanalizaredinzonaruralămontanădefavorizatăesteoproblemămajorăpecareRomânia trebuie să o rezolve în următorii ani. Datele statistice ne indică faptul că în zonaruralămontanădefavorizată,deșis‐aînregistratocreșterealungimiirețeleidecanalizarede338%(dela1920kmîn2005la8408kmîn2011),aceastaestede15orimairedusăfațădelungimea reţelei de apăpotabilă. Cu referire laUAT carebeneficiazăde rețeade canalizare,numărulacestoraacrescutcunumai32%înperioada2005–2011,respectivdela178la236.Existălocalităţiundereţeauadealimentarecuapăs‐adezvoltatsemnificativînultimiiani,darnu există deloc reţea de canalizare sau alte soluții de epurare a apelor menajere, acesteainfiltrându‐se înpânza freaticăsau înapeledesuprafaţă.Menţinerea încontinuareaacestuidecalaj,fărăidentificareaunorsoluțiialternative(micro‐stațiideepurare,foseecologice,foseseptice) convenabile din punct de vedere al mediului și al costului conduce inevitabil lapoluareaapelordesuprafaţăşiapânzeifreaticecuconsecinţecepotfiuneorigravepetermenmediu şi lung. Studiile efectuate în ultimii ani ne indică faptul că apele subterane din zonarurală au o calitate din ce în ce mai slabă acolo unde nu există reţeaua de canalizare sauaceastaestepuţindezvoltată.

Reţeauadedistribuţieagazelor în zona ruralămontanădefavorizată estemai dezvoltatădecâtrețeauadecanalizare.Dacăînanul2005aceastaaveao lungimede35107km, înanul2010 a ajuns la o lungime de 44948 km, adică o creștere de 28%.Un ritmde creșteremaisporit(55%) s‐a înregistrat în zona rurală. Cu toate acestea, marea majoritate a satelor demunte(peste3500 întotal),acătunelorşi fermelordinzonademuntenusuntracordate lareţeauade gaze, încălzirea realizându‐se în principal pebazăde lemnde foc şi alte resurseenergeticeneconvenţionale,înevoluţie.

2.8Cultură

15

Zona montană este o zonă în care tradițiile economice și culturale au fost păstrate șiconservatede‐a lungul timpului și caredispunedeunbogatpatrimoniu culturalmaterial șiimaterial.

În ceea ce privește patrimonialmaterial, în cadrul celor 657 de comune şi oraşe din cadrulzoneimontanedefavorizate,repartizatepesuprafațaa27dejudeţe,numărulmonumenteloristoriceînscriseînListaMonumentelorIstorice(2010)seridicăla5.265deobiectivedintr‐untotaldepeste29.000,ceeacereprezintă18%dintotalulnațional.

Cureferire laserviciileculturale,zonamontanădefavorizatănumăra, lanivelulanului2011,unnumărtotalde2153debiblioteci,dincare,597bibliotecipublice.Dintreacesteadinurmă,525 se află în mediul rural, iar 72 în mediul urban. Dintre bibliotecile publice din zonamontană defavorizată, 334 de biblioteci au fost dotate cu un număr de 1387calculatoareconectate la Internet, în cadrul Programului Biblionet, facilitându‐se astfel accesul lainformațiealcomunitățilorbeneficiare7.

Înceeacepriveștemuzeele,înperioada2005‐2011seremarcăocreșteredela177la189,anumăruluiacestora.Repartițiaurbanruralurmeazăacelașitrendcrescător:dela87demuzeeînmediulurbanîn2005,la92în2011șidela90demuzeeînmediulruralîn2005,la97,în2011.

Lipsafonduriloradusînsăladegradareacontinuăamultormonumenteistoriceprecumșiainfrastructurii aferente, în timp ce migrarea populației a dus la abandonarea a numeroaselocuințetradiționale.Lipsapiețelordedesfacerepentruproduseleartizanalemeșteșugăreștișilipsa interesului tinerilorpentruacesteactivitățiaucondus ladisparițiaunormeșteșugurișimetodetradiționaleîndiverseariideactivitate.

Modernizareaaccentuatăasatelor,împreunăcuinfluențeleculturaleexogene,auduslaoseriede mutații în ceea ce privește valorile culturale și tradițiile specifice mediului rural, subimpactul globalizării și al societății consumeriste. Dacă o serie de influențe sunt necesare,acesteamarcândevoluția firească șinecesarăamediului rural românesc înceea cepriveșteconfortul vieții la sat (de exemplu, modernizarea locuințelor sau sistemul decanalizare/epurare), altele au permis preluarea ca atare a unor valori străine nu numai despecificul unei zone anume, ci chiar de specificul românesc (de exemplu, tipologia și stilularhitectonic al noilor construcții sau materialele utilizate pentru înlocuirea/modernizareaelementelordetâmplărie).

III. Priorităţi,politicişicadrujuridicexistente

Prevederileorientărilorstrategicepropuseaufostcorelatecucelelalteprevederiîndomeniu,identificateîncadrulunordocumenteprogramaticedelanivelnaţionalşieuropean,precumProgramuldeguvernare2013‐2016,StrategiaNaţionalădeDezvoltareDurabilă2013‐2030,Strategia pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane (2004), Strategia Europa 2020,ConvenţiaCarpatică.

7 Datele au fost furnizate de Fundația IREX, care implementează Programul Biblionet în România.

16

1. Corelarecudocumenteleprogramaticedelanivelnaţional

În cadrul Programului de guvernare 2013‐2016, dezvoltarea durabilă ocupă un locimportant, alături de dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc, acestea din urmă fiinddeclarate priorităţi absolute pentru perioada de referinţă. Mai exact, revigorarea şidezvoltareazoneimontane figureazăcaobiectiv încadrul liniilordeacţiunepropusepentrudezvoltareaagriculturiişiasatuluiromânesc.

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă ‐ Obiective 2013‐2020‐2030, identificăpriorităţilepentruimplementareaunuiprocesdedezvoltaredurabilăal întregiiRomânii,pefiecare domeniu relevat în parte. Zonamontană apare reliefată în cadrul acestui documentatât în contextul îmbunătăţirii mediului şi spaţiului rural, precum şi în ceea ce priveşteracordarealanormeleşistandardeleeuropeneprivindcalitateavieţiicetrebuiesăfieînsoţităde revitalizarea, înmodernitate, a unormoduri de vieţuire tradiţionale, în special în zonelemontaneşiceleumede.

Măsuriledin cadrulprezentelororientări strategice sunt înacord cuprevederiledin cadrulLegii nr 347/2004 amuntelui, republicată care reglementeazămodalitățilededezvoltare șiprotecțieazoneimontaneprinpunerea învaloarearesurselor,pentrustabilizareapopulației,creștereaputeriieconomicelanivellocalșinațional,încondițiilepăstrăriiechilibruluiecologicșiprotecțieimediuluinatural.La elaborarea viitoarelor documente de politici publice se va avea în vedere corelareaacestoracuprevederileprezentelororientăristrategice.

2. Corelarecudocumenteleprogramaticedelaniveleuropean

ActualeleorientăristrategiesuntînacordcuceletreipriorităţiinterconectatealeStrategieiEuropa 2020 care definesc viziunea comunitară asupra economiei sociale de piaţă pentrusecolulXXI:

a) creştereainteligentă:dezvoltareauneieconomiibazatepecunoaştereşiinovare;

b) creştereasustenabilă:promovareauneieconomiimaiecologiceşimaicompetitive,caresăutilizezemaieficientresursele;

c) creştereainclusivă:promovareauneieconomiicugradînaltdeocupare,caresăgenerezecoeziunesocialăşiteritorială.

“Convenţia Carpatică” (Convenția cadru pentru protecția și dezvoltarea durabilă aCarpaților),adoptatăînanul2003şiratificatădeRomâniaînanul2006,prevedeunnumărde 13 măsuri pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a zonei Carpaților. Prezenteleorientări strategice sunt înacordcuprevederileConvenției.ConvenţiaCarpaticăpropuneoseriedemăsuriînariicaresuntacoperiteşideactualuldocument,cumarfi:biodiversitatea,planificarea teritoriului, agricultură şi silvicultură, transportul şi infrastructura, turismul,

17

industriaşienergia,patrimoniulculturalşitradiţiile,conştientizarea,educareaşiparticipareapublicului.

IV. Obiectivegeneraleșispecifice

Obiectivgeneral1:CreștereacompetitivitățiieconomiceObiectivespecifice:a) Creștereaveniturilorfermierilorb) Sporireagraduluideinstruireșiinformarealfermierilorînvedereadezvoltăriideactivităţispecificeșifacilitareaaccesuluiproduselorlorpepiețelededesfacere

Obiectivgeneral2:CreștereaatractivitățiizoneimontanedefavorizateșistabilizareapopulațieimontaneObiectivespecifice:a) Menținereapopulațieitinereînzonelemontanedefavorizate,cuaccentpezonaruralăb) Încurajareadiversificăriiactivitățiloreconomiceînzonamontanădefavorizatăc) Revitalizarea turismului montan pe principiile turismului durabil prin modernizareainfrastructurii specifice, creșterii calității serviciilor în vederea dezvoltării și promovăriipotențialuluinaturalșiculturaldinzonamontanădefavorizatăd) Modernizareainfrastructuriidetransportșipentruserviciiledebază

Obiectivgeneral3:AmeliorareacalităţiifactorilordemediudinzonamontanădefavorizatăşiconservareabiodiversităţiiObiectivespecifice:a) Gestionareadurabilăapădurilorb) Conservarea biodiversității, prin consolidarea reţelei de arii protejate,elaborarea/implementareaplanurilor/măsurilordemanagementaleariilornaturaleprotejate,precumșiprin păstrarea și/sau îmbunătățirea funcționalității și conectivității aferente rețelei de ariinaturaleprotejate,inclusivalerețeleiNatura2000(prinmenținereașicreareainfrastructurilorecologice,inclusivcoridoareecologice‐coridoaredemigrare/deplasarepentruspecii)c) Implementareamanagementuluidurabilaldeșeurilor

Obiectivgeneral4:ConservareașivalorificarearesurselorculturaleObiectivespecifice:a) Protejarea, promovarea și menținerea vie a patrimoniului imaterial și a creațieicontemporaneb) Promovarea,conservareașipunereaînvaloareapatrimoniuluiculturalmaterial

18

V. Principiifundamentale

EvoluțiasituațieizoneimontanedefavorizatedinRomaniatrebuiesăseghidezeînprimulrânddupăprincipiulfundamentalaldezvoltăriidurabile(sustenabile)careurmăreșteoarmonizarepetermenlungîntreproducțieșiconsumpedeoparte,cuprotejareaunuimediuprielnicvieții,culturiișitradițiilorpedealtăparte.

Dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate presupune creșterea rațională aatractivitățiișidezvoltareaeconomico‐socialăîncontextulasigurăriibunăstăriipopulațieifărăapuneînpericolexistențagenerațiileviitoare.

Factorul principal al dezvoltării durabile a zonei montane defavorizate din România îlreprezintă elementul uman, “managerul” acestui areal, omul și în principal agricultorul –crescătoruldeanimale,fiindcelcareacreatșimenținutzonamontanăașacumseprezintăeaastăzi, camunți populați și activi din punct de vedere economic din celemai vechi timpuri.Omul trăiește în comuniune cu natura, asigurândmanagementul durabil al acestui areal, deaceea managementul durabil al resurselor și consolidarea gospodăriilor familiale trebuie săreprezintepriorități în elaborarea tuturorpoliticilor și strategiilorviitoare carevizează zonamontanădefavorizată.

Principiifundamentale:

‐ principiuldezvoltăriidurabile(sustenabile)‐ principiileprecauțieișiprevenirii‐ parteneriatul‐participareapubliculuișiimplicareafactorilorinteresați‐ abordareprogramatică‐ menținerea echilibrului ecologic al ecosistemelor, conservarea biodiversității și a

habitatelornaturale‐ acordareadeșanseegalelaunniveldeviațădecentpentrutoțilocuitorii

VI. Direcţiideacţiune

În realizarea obiectivelor de la cap. IV. Obiective generale și specifice, Orientările strategicenaționalepentrudezvoltareadurabilăazoneimontanedefavorizatevizeazăînprincipaloseriede acţiuni de natură să sprijine, cu respectarea prevederilor legale în materie în vigoare,dezvoltareadurabilăazoneimontanedefavorizate,cuprecădereprinabordareaurmătoarelorteme:agricultura,resurseleumane,populațiatânără,activitățiledinsferaeconomică,turismul,infrastructura de transport și serviciile de bază, resursele forestiere, biodiversitatea,managementul deşeurilor, patrimoniul imaterial și creaţia contemporană și patrimoniulculturalmaterial.

Astfel, în ceea ce privește agricultura, s‐a avut în vedere necesitatea creșterii veniturilorfermierilor, pe de o parte, prin stimularea formelor asociative și a formării profesionale afermierilor,iarpedealta,prinsusținereaactivitățiloragricolecumodernizărilecompatibilecumediul, în general. Prin măsurile prevăzute se mai urmărește conservarea și promovarearesurselorgeneticemontanelocaleșiconservareapajiștilorcuînaltăvaloarenaturală.

19

Măsuri:

1. Sprijinireacreăriișidezvoltăriiformelorasociativealefermierilorpentrucomercializareaproduselor;

2. Susținerea investițiilor pentru modernizarea fermelor inclusiv pentru eficientizareautilizăriiresurselorîncadrulfermei;

3. Sprijinireaproduceriișivalorificăriiproduselorlocale;

4. Sprijinireaactivitățiloragricoleînzonademunteprinplățicompensatorii;

5. Facilitareaaccesuluilacapital(bănci,IFN).

Tot în domeniul agriculturii, cu referire la resursele umane, respectiv sporireagraduluideinstruireșiinformareafermierilor,şiastfelîncurajăriidezvoltăriideactivităţispecifice,trebuie avute în vedere o serie de măsuri privind formarea profesională şi dezvoltarea deserviciideconsultanţăşiconsiliere,ajustatenevoiloracestora.

Măsuri:

1. Promovarea serviciilor de consultanță și consiliere care să răspundă nevoilor deinformare/formarealefermierilor;

2. Organizarea de cursuri de formare profesională pentru procesatorii și fermierii mici șimijlociicuaccentpepăstrarea/deprindereapracticiloragricoleextensive;

3. Sprijinirea învăţământului preuniversitar, în general şi a învăţământului profesional şitehnic, în special, prin stimularea parteneriatelor între unităţile de învăţământ şi agenţiieconomicidinzonamontanădefavorizatăînvedereaasigurăriidesfăşurăriipregătiriipracticeaelevilor.

Menţinerea tinerilor înzonamontanădefavorizatăesteunobiectivdeosebitde importantdatorită tendinței din ultimaperioadăde reducere a natalității, dar și a creșteriimigrației șiabandonului zonelor rurale în special. Astfel, se vor avea în vedere formarea profesională atinerilor din zona montană defavorizată pentru dezvoltarea şi valorificarea superioară aresursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specifice zonei, din perspectivaconceptuluidepluriactivitateșidezvoltaredurabilă,darșisprijinireatinerilorantreprenoridinzonamontanădefavorizatăpentrudemarareauneiafaceri.

De asemenea, având în vedere că agenții economici existenți în zona montană defavorizatădispun înmicamăsurăde condițiile necesare pentru a oferi o pregătire practică în acord cuprincipiilefundamentaleenunțatemaisus,sevaurmărisprijinireaunitățilordeînvățământdinzonamontanădefavorizatăînvedereaînființăriidefermedidacticecaresăserveascăînegalămăsură pregătirii elevilor și formării continue a resurselor umane necesare zonei montanedefavorizate,oferindînacelași timpunmodeldeabordare integratăavalorificăriiresurselordinzonamontanădinperspectivaconceptelordepluriactivitateșidezvoltaredurabilă.

Măsuri:

20

1. Sprijinirea tinerilor antreprenori din zona montană defavorizată pentru demararea uneiafaceri;

2. Corelareaoferteidepregătireprinînvățământulprofesionalșitehniccucerereadepepiațamunciișinevoilespecificededezvoltaredurabilăazoneimontanedefavorizată;

3. Sprijinireainstalăriitinerilormedicișicadrelordidacticetinereînmediulrural;

4. Încurajareainstalăriitinerilorfermieriînzonamontanădefavorizată.

Cuprivirelaactivitățiledinsferaeconomică,s‐aavutînvedere,înprimulrând,diversificareaacestorașicreștereacompetitivitățiieconomice,prinpregătireaprofesionalăaacestorașiprinasigurareadediversestimulentepentrudezvoltareaafacerilordinzonă.Accentul sepunepeformare profesională, recalificare, dar și sprijin financiar pentru demararea sau dezvoltareauneiafaceri.

Măsuri:

1. SprijinireaIMM‐urilorșiacelorlalteformedemiciîntreprinzători(întreprinderifamiliale,întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate) în vederea diversificării activităților,creșterii competitivității economice și sporirii locurilor de muncă în localităţile din zonelemontanedefavorizatepunându‐seaccentpeutilizarearesurselorregenerabilesausecundare.

2. Sprijinirea IMM‐urilor/a persoanelor ce derulează activități specifice menite să sprijineturismul:

‐ meșteșuguri/produselocaledeartizanat,

‐ activitățiagricoleșinon‐agricole,

‐ activitățidemarketing,

‐ piețededesfacerepentruproduseșiserviciilocale,

‐ certificareaproduselorspecificeregionale/aproduselordinzonelemontane.

3. Organizareadecursuripentruantreprenori,învedereadiversificăriiactivitățiișicreșteriivaloriiadăugateaproduselor,adaptatecerințelorpieței;

4. Organizarea de cursuri pentru șomeri și reorientarea profesională a forței de muncă, cuaccent pe aspectele legate de mediu, pe tehnologii inovative privind recuperarea materiilorprimesecundareșirecuperareaechilibrelordemediu.

Cureferirelasectorulturistic,s‐aurmăritrevitalizareaturismuluimontanatâtprinsusținereaacțiunilor de comunicare și promovare, a lucrului în parteneriat și a cooperării factorilorresponsabili din sectorul turistic cât și prin intermediul finanțării investițiilor directe.Realizarea investițiilor în unitățile de cazare ar trebui să țină cont de specificul zonei și dearhitecturatradițională.Acesteaartrebuicorelateșicuproduseleșitradițiilelocale.Creareadenoi mijloace pentru petrecerea timpului liber ar trebui să fie realizate cu un impact minimasupramediului.

Măsuri:

21

1.Formareapersonaluluidespecialitate(ghizi,ghizispecializaţi,administratoridestructurideprimireturisticecufuncţiunidecazare,manageridestinaţiituristiceetc.);formarea/educareala nivel de comunitate, regional şi naţional privind potenţialul natural şi cultural și asupramodalitățilordeutilizaredurabilășicompetitivăprinturismalzoneimontanedefavorizate;

2. Susținerea investițiilor în infrastructura de turism (renovarea/reabilitarea unităților decazare, campinguri/refugii/adăposturi/cabane, crearea de noi mijloace pentru petrecereatimpului liber, marcarea traseelor turistice montane, crearea traseelor/potecilor tematice,amplasareapanourilorinterpretativeprecumșiaindicatoarelor)

3.Punereaînevidențașipromovareamonumentelornaturaleșiaaltortipurideariiprotejateși atracții naturale, crearea de facilităţi de informare și interpretare, cât şi infrastructură devizitare – parcări, toalete, amenajări și modernizări de peșteri, acces belvedere, amenajareaizvoarelor,pistedeciclismmontan;

4. Îmbunătățireainfrastructuriidevizitarespecificeariilornaturaleprotejatedininteriorulșivecinătatealor,precumşiaserviciilorasociate;

5. Implementareaunorproiectepilotcutitludeexempledebunăpracticăpentrudestinaţiileecoturistice;

6.Dezvoltareaşipromovareastrategiilordemarketingpentruzonamontanădefavorizatăcaresănufieîncontradicție,cisăfieintegrateînstrategiiledepromovare/marketingdejaexistenteînzonarespectivă;

7. Stimularea creării asociaţiilor de dezvoltare şi promovare turistică la nivelul destinaţiilorturistice;

8.Stimulareacreăriicentrelorşipunctelordeinformarelaniveluldestinaţiilorturisticeînbazaunuiplandedezvoltare a turismului în zona respectivă, astfel încât acestea să fie amplasatestrategic,sărespecteunanumitconceptșisăfieînnumărsuficient,darînstrânsăcorelarecunevoiadeacoperireazonei.

9. Stimularea dezvoltării unor reţele naţionale pentru ecoturism la nivelul zonei montanedefavorizateîngeneral,respectivînzonaariilornaturaleprotejate,înparticular.

Modernizarea infrastructurii de transport și pentru serviciile de bază, precondiție agenerării dezvoltării economice și stabilizării populației, constituie un alt punct importantavând în vedere starea precară a acesteia în zona demunte. Este important ca dezvoltareadrumurilor din această zonă să se bazeze pe principiul integrării armonioase în peisaj,drumurileasfaltateluându‐seînconsiderarepelângăalteopțiuni.

Având în vedere caracterul ecologic şi durabil al transportului feroviar, se va avea învederemodernizarea infrastructurii feroviare, precum şi a parcului de material rulant, în acord cudocumenteleprogramaticerelevante.Dezvoltareainfrastructuriidetransportferoviar,vaaveaînvederezoneleturisticecupotenţialîncreştere,înacestdomeniu.

22

Investițiileverzi8 joacăunrolesențial înpăstrareaconectivității întrehabitatelecheiepentruspecii(înparticularpentrucarnivorelemari)șiariilenaturaleprotejate,deaceeaenevoiedeidentificarea zonelor unde acestea trebuie create și integrarea lor în planurile de dezvoltareteritorială.

Trebuie promovate, de asemenea, investițiile pentru creșterea atractivității satelor situate înzonamontanădefavorizatăprininovarelaniveldegospodărie/fermă(prinmăsurideeficiențăenergetică ‐ ex. izolarea clădirilor folosind produse din fermă, ex. lâna ‐ și prin utilizareasurselordeenergieregenerabilă‐panourifotovoltaiceetc.).În egalămăsură, se vor avea în vedere realizarea de investiţii în infrastructura unităţilor deînvăţământ, adaptate nevoilor locale şi specificului zonei montane (ferme didactice, ateliereşcoalăşilaboratoare,facilităţidetip„campus”etc.)

Măsuri:

1. Realizareade investiții înserviciiledebază(învățământ,sănătate,energieelectrică,gaze,etc);

2. Realizarea de investiții în infrastructura de transport, inclusiv feroviar, a populației și amărfurilor;

3. Sprijinireainvestițiilorîntehnologiiinovative.

Gestionareadurabilăapădurilor reprezintăunelement importantalprezentelororientăristrategiceavândînvedereproporțiaimportantăasuprafețelorîmpăduriteprezentenunumairaportat la teritoriul național (27,4 %), ci și ca proporție în cadrul zonei montane în sine(56,13%).Înaceastădirecțieaufostastfelvizatenunumaiactivitățidetrainingaleresurselorumane din domeniu, ci și activități pentru protejarea și dezvoltarea durabilă a fonduluiforestier,precumșivalorificareasuperioarăaproduselorforestiere.Sevorpromovatehnologiicu impact redus asupramediului care să contribuie la refacerea ecosistemelor naturale și ladiminuareaexploatărilornesustenabilealepădurilor.

Măsuri:

1. Sprijinirea deținătorilor de păduri cu rol de protecție sau aflate în arii naturaleprotejate;

2. Creșterea suprafeţelor împădurite și diminuarea tăierilor ilegale de arbori din fondulforestier;

3. Sprijinirea retehnologizării unităților care exploatează lemnul în vederea reduceriicosturilorșipentruprotecțiamediului;

4. Sprijinireacreăriișidezvoltăriidecapacitățideprelucrareșivalorificaresuperioarăaproduselorpădurii;

8Infrastructura verde este o abordare de amenajare a teritoriului și de planificare a investițiilor legate de infrastructurile construite al cărui obiectiv este recrearea unui sistem ecologic stabil și puternic, care să permită speciilor și comunităților lor să circule și să se adapteze schimbarilor de mediu întroduse de om.

23

5. Dezvoltarearețeleideaccesibilizareafonduluiforestier;

6. Promovarea investițiilor de prevenire şi reducere a riscului la inundații, incendii depădure,alunecărideteren,viituri;

7. Sprijinireașistimulareaasocieriideținătorilordepăduriînvedereagestionariidurabileapădurilor;

8. Organizareadecursurideinstruirepentrudeținătoriișiadministratoriidepăduri;

9. Sprijinirea și promovarea formării profesionale în domeniul tehnic forestier și aprelucrăriilemnului.

Conservareabiodiversităţiireprezintăunaltaspectimportant,tratatdeprezenteleorientăristrategice.Pentruatingereaacestuiobiectivs‐auidentificatcaprioritareacţiunicevizeazăunmanagement mai eficient al informaţiilor şi al parteneriatelor din acest domeniu, dotăricorespunzătoare,precumşiactivitățidesfășuratelanivelulariilornaturaleprotejate,inclusivasiturilorNatura 2000 și a speciilor pe cale de dispariţie/ amenințate. Pe lângă acestea se vaîncerca readucerea într‐o stare de conservare favorabilă a ecosistemelor degradate. Pentrupromovareatehnologiilorinovativesevacreaunfonddeinvestițiidestinatinventiciidemediușidezvoltăriidetehnologiiinovativecuimpactpozitivasupramediuluidincaresevorpremiaanualcelemaiinovativeproiecte.

Măsuri:

1. Elaborarea și implementarea planurilor/ măsurilor de management atât pentru ariilenaturaleprotejatecâtșipentrubazinelehidrografice;

2. Protejarea și ameliorarea florei naturale a pășunilor, fânețelor și a zonelor cu ÎnaltăValoareNaturală(HNV),inclusivprincreareademecanismefinanciareșioportunitățidepiațăpentrusistemeleagricolecaremenținastfeldepeisaje.

3. Creareadeparteneriatepentrupăstrareași/saupromovareaserviciilordemediuîn/șiînafaraariilornaturaleprotejateprinacțiunicorespunzătoare.Identificareaactivitățilorspecificedesprijinpentrumonitorizareașiîmbunătățireastatutuluideconservarealspeciilorprotejate,cuprioritatealcarnivorelormari;

4. Identificareamăsurilornecesarepentruasigurareacondițiilordedezvoltareaspeciilorpecalededispariție;

5. Reconstrucția ecologică a habitatelor cuprinse în cadrul siturilor Natura 2000/ re‐naturare;

6. Managementul datelor, cartografiere/cartare și achiziționarea echipamentelor specificeacţiunilordeprotecțieşiconservare(laboratoare,logisticăoperaționalăînteren,etc.);

7. Sprijinireaprogramelordeeducațieecologică;

8. Finanțarea și promovarea cercetărilor, studiilor și colaborărilor internaționale carerealizează tehnologii moderne și inovative cu feed‐back pozitiv de mediu, identifică factorii

24

biologici din ecosistem ce pot asigura re‐echilibrarea mediului natural și lupta împotrivaefectelorîncălziriiglobaleînzonamontanădefavorizată;

Implementareaunuimanagementdurabilaldeşeurilor înzonamontanăs‐areliefatcaunadintre problematicile acestei zone, ce necesită pe de o parte, investiţii directe în colectarea,sortareaşiprocesareadeşeurilor,darşiosporireagraduluideconștientizareacomunităţilorşiafactorilorinteresaţiînacestdomeniu.

Măsuri:

1. Sprijinirea investițiilor pentru crearea punctelor de colectare și sortare a deșeurilormenajereșipentruunitățideprocesareadeșeurilormenajeresiasimilabilecelormenajere;

2. Organizareadecursuripentruconștientizareaefectelornegativealepoluării;

3. Simplificarea procedurilor pentru realizarea planificărilor specifice astfel încât să seadresezeuniformmaimultorUAT‐uri.

Înceeacepriveștepatrimoniulimaterialșicreaţiacontemporană,avândînvederebogățiașidiversitatearesurselorculturaletradiţionale,precumșiaformelordeexpresie,s‐auavutînvedere activități de comunicare și training pentru protejarea acestora, precum și asigurareacondițiilornecesaredezvoltăriideactivitățieconomicespecifice.

Măsuri:

1. Stimularea antreprenorialului socio‐cultural în vederea păstrării și transmiteriimeșteșugurilorșitradiţiilorpopulare;

2. Dezvoltareașisprijinireaserviciilorculturaledinzonamontanădefavorizată;

3. Digitizareapatrimoniuluispecificzonelormontanedefavorizate;

4. Încurajareacreăriiformelorasociativepentruprotejareacunoștințelortradiționale(mărcicolective)șipentrucomercializareaproduselorartizanale;

5. Susținereadezvoltăriipiețeideartăpopularășiareţelelordedistribuţie;

6. Organizarea de târguri/festivaluri/șezători cu specific local în zone reprezentative/vizibile;

7. Sprijinirea inițiativelor, campaniilor de informare și a activităților de instruire pentruvalorificareaşiconservareapatrimoniuluiimaterialșisusținereacreațieicontemporane;

8. Dezvoltareașiprofesionalizarearesurselorumanedinsectorulcultural.

Cu referire la patrimoniul culturalmaterial din zonele montane, au fost identificate cuprecădereactivitățidecomunicare,precumșimăsuricevizeazăprotejareapatrimoniuluideomanierăsustenabilă,darșipăstrareașipromovareaarhitecturiitradiționaleprinelaborareadereguli,strategiilocale.

25

Măsuri:

1. Sprijinireaprotejării,restaurăriișipuneriiînvaloareamonumenteloristorice(monument,ansamblu,sit)șiazonelorprotejate;

2. Îmbunătăţirea accesibilităţii la/și a infrastructurii destinate turismului pentru siturilearheologiceșialtemonumenteistoricecupotenţialridicat;

3. Conservarea şi restaurarea clădirilor cu valoare culturală semnificativă și păstrareaintegritățiiistoriceaacestora;

4. Sprijinirea iniţiativelor private sau comunitare privind crearea de muzee ale satelor/regiunilorlanivelrural;

5. Realizarea de strategii culturale de dezvoltare durabilă pentru zonele montanedefavorizate;

6. Sprijin pentru o mai bună reprezentare a resurselor culturale și păstrarea arhitecturiitradiționaleîncadrulmasterplanurilor,strategiilorintegratededezvoltaredurabilăprecumşiaplanurilordeamenajareateritoriului;

7. Sprijinpentrucampaniideinformareşipromovareapatrimoniuluiculturalnaţional.

VII. Rezultateşiindicatorideperformanţă

Indicatorii de performanță aferenți obiectivelor specifice vor fi măsurați în perioada deprogramare2014‐2020.Informațiileastfelcolectatevorficomparate,acoloundeesteposibil,cu datele existente pentru perioada 2007‐2013. Pentru fiecare indicator în parte se vaidentifica evoluția, atât în perioada 2014‐2020, cât și raportat la perioada anterioară deprogramare, 2007 – 2013. Datele vor fi colectate de ministerele implicate în elaborareaprezentelor orientări strategice, rezultat atât al implementării programelor cu finanțarenaționalărelevante,câtșialproiectelorfinanțatedinfondurieuropene.

Încadrulactualelororientăristrategiceafostprevăzutunsetminimaldeindicatorideinputșioutputcaresăcuantificerezultateledirecteșiimediateobținutedinimplementareadiverselormăsuri.

1. Creștereacompetitivitățiieconomiceaagriculturii1.1. CreștereaveniturilorfermierilorIndicatoridemăsurare:i. Număruldefermemodernizateii. Valoareaproiectelordemodernizareafermeloriii. Numărulde fermieribeneficiari ai plăților compensatorii acordatepentru zonele care se

confruntacuconstrângerinaturale

26

iv. Valoareaplățilorcompensatoriiacordatepentruzonelecareseconfruntacuconstrângerinaturale

v. Număruldefermiericareaudezvoltatafaceripropriivi. Numărulformelorasociativeconstituitedefermierivii. Valoareaproducţieivalorificatedeformeleasociativesprijinite1.2. SporireagraduluideinformarealfermierilorşiîncurajareadezvoltăriideactivităţispecificeIndicatoridemăsurare:i. Număruldefermierișiprocesatoriparticipanțilacursurideformareii. Numărulcursurilordeformareorganizateiii. Valoareacursurilororganizateiv. Numărulșivaloareaacțiunilordeinformareorganizate

2. Creștereaatractivitățiizoneimontanedefavorizateșistabilizareapopulațieimontane

2.1.Menținereatinerilorînzonelemontanedefavorizate

Indicatoridemăsurare:

i. Număruldetinerifermieriinstalațiînmediulruralii. Numărul de cursuri pentru antreprenori, în vederea diversificării activității/ Număr de

participanți/Numărdeantreprenoricareaudemaratnoiafaceriiii. Număruldedosaredepuse/aprobatedeșcolileprofesionaleînvedereacorelăriioferteide

formarecucerereadepepiațamuncii șinevoilespecificededezvoltaredurabilăazoneimontanedefavorizate

iv. Numărul de unități de învățământ profesional și tehnic din principalele arealemontane,sprijinite ca școli pilot pentru educație și formare profesională în zona montanădefavorizată, inclusiv prin investiții pentru dezvoltarea bazeimateriale (ferme didactice,ateliere şcoală şi laboratoare, pensiune didactică pentru agroturism și facilităţi de tip„campus”‐internat,cantină,centrededocumentareşiinformareetc.)

v. Numărultinerilorantreprenorisprijinițivi. Valoareasprijinuluipentruantreprenoriitineri

2.2.ÎncurajareadiversificăriiactivitățiloreconomiceînzonamontanădefavorizatăIndicatoridemăsurare:i. Număruldeantreprenorisusținuțifinanciarpentrudemarareadenoiafaceriii. NumăruldeIMM‐urifinanțateiii. ValoareaproiectelorimplementatedeIMM‐uriiv. Numărulșivaloareacursurilororganizatepentruantreprenori/șomeriv. Numărulparticipanțilorlacursurileorganizate

27

2.3. Revitalizarea turismului montan pe principiile turismului durabil prinmodernizarea infrastructurii specifice, creșterii calității serviciilor în vedereadezvoltăriișipromovăriipotențialuluinaturalșiculturaldinzonamontanădefavorizatăIndicatoridemăsurare:i. Numărul de proiecte privind formarea/conştientizarea comunităţilor locale, cât şi a

personaluluidespecialitatedindomeniulturismuluiii. Numărul de proiecte de investiţii publice, private şi realizate în parteneriat public‐privat

derulatelaniveluldestinaţiilorturisticeiii. Numărulcampaniilordemarketingrealizatelaniveluldestinaţiilorturisticeiv. Numărulasociaţiilordedezvoltareşipromovare turisticăorganizate/care funcţionează la

niveluldestinaţiilorturistice.v. Număruldecentreșipunctedeinformarecarefuncționeazălaniveluldestinațiilorturistice2.4.ModernizareainfrastructuriidetransportșipentruserviciiledebazăIndicatoridemăsurare:i. Lungimeastrăzilororășeneștimodernizate/reabilitate‐kmii. Lungimeadrumurilordinmediulruralmodernizate/reabilitate–kmiii. Lungimeainfrastructuriiferoviaremodernizate–kmiv. Numărul/valoareaproiectedeinvestițiirealizateîninfrastructuradetransportv. Numărul/valoarea proiecte de investiții realizate în infrastructura de bază (învățământ,

sănătate,apă,canalizare,internet,telefonie)vi. Numărul/valoareaproiecteinovative

3. ÎmbunătăţireacaracteristicilordemediuînzonademunteIndicatorigeneralidemăsurare:

3.1. GestionareadurabilăapădurilorIndicatoridemăsurare:i. Valoareasprijinuluifinanciaracordatdeținătorilorpentrupădurilecuroldeprotecțiesau

aflateînariinaturaleprotejateii. Lungimeadrumurilorforestiereconstruite/reabilitateiii. Lungimeacăilorferateforestiereconstruite/reabilitateiv. Numărulșisuprafațabazinelorhidrograficetorențialeamenajatev. Numărulunitățilordeexploatare/prelucrarealemnuluimodernizatevi. Valoareaproiectelordemodernizareaunitățilordeexploatare/prelucrarealemnuluivii. Numărulunitățilordeexploatare/prelucrareaproduselornelemnoase(fructedepădure,

ciuperci,plantemedicinale)viii. Suprafațaîmpădurită–haix. Pondereasuprafețeipădurilorînsuprafațafonduluiforestierx. Număruldesesiunideformarepentrudeținătoriideterenurișiadministratoriidepădurixi. Număruldeparticipanțilasesiuniledeformareprofesională

28

i. Numărul/valoarea măsurilor care contribuie la reducerea riscurilor la inundații, viituri,incendiidepădure,alunecărideteren,etc.

3.2. Conservareabiodiversitățiiprinelaborarea/implementareaplanurilor/

măsurilordemanagementaleariilornaturaleprotejateIndicatoridemăsurare:

i. Numărulplanurilordemanagementelaborateșiaprobateii. Numărulplanurilordemanagementaleariilornaturaleprotejate/masurilordeconservare

pentruhabitateşispeciideinterescomunitarimplementateiii. Numărulmăsurilordereconstrucţieecologicăpentruspeciişihabitatedeinterescomunitar

implementateiv. Numărulprogramelorecologiceimplementatev. Număruldeparteneriate încheiate/demecanismedeplăţiprivindserviciileecosistemelor

identificatevi. Numărul planurilor de monitorizare implementate pentru habitate şi speciile de interes

comunitar,înspecialpentrucarnivorelemarivii. Numărul seturilor de date, cartografiere/cartare, echipamente specifice de protecţie şi

conservareahabitatelorşispeciilordeinterescomunitarviii. Numărulcoridoarelorecologiceidentificate/cartateșicreateși/saumenținuteix. Suprafaţa de terenuri agricole aflată sub unmanagement extensiv în zone cu valoare de

mediu(HNV,terenuriagricoleimportantepentruunelespeciidepăsărişifluturi,etc.).x. Numărul de fermieri beneficiari ai plăților compensatorii acordate pentru aplicarea unor

practiciagricoleextensiveînzonecuvaloaredemediu(HNV,terenuriagricoleimportantepentruunelespeciidepăsărişifluturi,etc.).

xi. Valoareaplățilorcompensatoriiacordatepentruaplicareaunorpracticiagricoleextensiveîn zone cu valoare de mediu (HNV, terenuri agricole importante pentru unele specii depăsărişifluturi,etc.).

3.3. Implementareamanagementuluidurabilaldeșeurilor

Indicatoridemăsurare:

i. Număruldeunitățideprocesareadeșeurilorcreateii. Număruldepunctedecolectareselectivăcreateiii. Volumuldeșeurilorcolectateselectiviv. Volumdeșeurilorprocesate

4. Conservareașivalorificareavalorilorculturale

4.1. Protejarea, promovarea și menținerea vie a patrimoniului imaterial și acreațieicontemporane

29

4.2. Promovarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului culturalmaterial

Indicatoridemăsurare:i. Număruldelocalitățidinzonamontanădefavorizatăpentrucares‐arealizatostrategiede

dezvoltarelocalacucomponentăculturalăii. Volumuldeinvestițiiîndomeniulculturiirealizateînzonamontanădefavorizatăiii. Număruldeproiecteîndomeniulculturalimplementateînzonamontanădefavorizatăiv. Numărulderesurseculturaledepatrimoniudigitizatev. Numărul de IMM‐uri care au realizat investiții în domeniul culturii în zona montană

defavorizatăvi. Număruldemonumenteistoricerestaurate

VIII. Proceduridemonitorizare,evaluare

Învedereamonitorizăriișievaluăriideomanierăcoerentășiunitarăaorientărilorstrategicevaficreată o platformă on‐line, accesibilă din pagina www.guv.ro/www.madr.ro. Informațiilecolectate, atât cu referire la finanțările europene, cât și cele naționale, vor fi incluse, în cadrulplatformei on‐line de către fiecareminister / Autoritate deManagement în parte, în condițiilelegii.

Monitorizare

Activitățiledemonitorizarevorfirealizate,încondiţiilelegii,defiecareminister/AMresponsabil,în parte, în domeniul specific de activitate, în funcție de obiectivele și măsurile menționate înprezentul document și care se regăsesc cuprinse în programele operaționale, în programul dedezvoltarerurală,precumșiîncadrulprogramelornaționale,cufinanțaredelabugetuldestat.

Astfel,datelecaresuntnecesarepentruconcepereadiverșilorindicatorivorfitransmisedecătreministere către Secretariatul General al Guvernului, Compartimentul Înaltului ReprezentantpentruDezvoltareDurabilă/MinisterulAgriculturiișiDezvoltăriiRurale.Informațiilecuprinseîncadrul platformei on‐line vor permite vizualizarea acțiunilor realizate în zona montanădefavorizată,precumșiafondurilordirecționatecătreaceastăzonă.

Evaluare

Pentrurealizareaorientărilorstrategice,MADRvaaveaînvedereefectuareauneievaluăriunitareamăsurilorpentruzonamontanădefavorizată,sevorrealizaoevaluareintermediară–latreianișiunafinală–lașapteani.Acesteevaluărivorconțineșioanalizăcalitativăporninddelavaloareaindicatorilorcantitativideperformanțășiarezultateloridentificateînteritoriu.

IX. ImplicaţiipentrubugetFondurilenecesare implementării actualelororientări strategiceprovindin fondurile europene,accesibile în perioada 2014‐2020, de la bugetul de stat și bugetele locale în limita fonduriloraprobateanualcuaceastădestinație,precumșidinaltesurse,dupăcaz,încondiţiilelegii.

30

X. ImplicaţiijuridiceObiectivele și măsurile propuse în actualelor orientări strategice vor avea un impact legislativasupra aspectelor administrative generale privind gestionarea problematicilor specifice zoneimontanedefavorizate.Autorităţilepublicelanivelnaţionalşilocalvoraveaînvedereprevederileprezentelor orientări strategice în procesul de elaborare a documentelor de politici publice, încondițiilelegii.

XI. Etapeleimplementăriiorientărilorstrategiceşiinstituţiiresponsabile

Acţiuni Termen Responsabil

Includerea în ProgrameleNaționale a obiectivelor șimăsurilor cuprinse în actualuldocument

Iulie2014 Ministerele responsabilepentru elaborareadocumentelorprogramatice pentruperioada2014‐2020

Creareaplatformeion‐line August2014 MADR

Rapoartele de monitorizare aimplementării orientărilorstrategice

Anual, începând din ianuarie2015(cu identificarea acelorseturi de date care au fostcolectate începând din 2010,pentruapermiteefectuareadecomparațiișianalize)

MADR cu sprijinulministerelorderesort

Rapoarte de evaluare ale liniilorstrategice

Decembrie 2017 ‐ Evaluareintermediară

Decembrie 2022 Evaluarefinală

MADR cu sprijinulministerelorderesort

Constituirea unei baze de date aONG‐urilor active în zonamontană defavorizată (inclusă încadrul platformei on‐line) învederea facilitării schimburilorde expertiză și know‐how întreONG‐uri

Decembrie 2014 și apoiactualizareanuală

MADR cu sprijinulministerelorderesort