Politica lingvistică a Regatului Unit al Marii Britanii

8/17/2019 Politica lingvistică a Regatului Unit al Marii Britanii

1/18

CUPRINS

I. INTRODUCERE..................................................................................................................................3

1.1. Limbile indigene............................................................................................................................3

1.2. Statutul limbii engleze în Regatul Unit.........................................................................................4

II. POLITICA LINGVISTIĂ A REGATULUI UNIT.........................................................................5

2.1. Administra ia.................................................................................................................................5ț

2.2. Justi ia............................................................................................................................................5ț

2.3. Educa ia.........................................................................................................................................6ț

2.4. Limba de lucru...............................................................................................................................6

2.5. ass media....................................................................................................................................6

III. ANALIZA SITUA IEI LINGVISTICE ÎN CELE 4 REGIUNI ALE REGATULUI UNIT AlȚ

MARII BRITANII I IRLANDEI DE NORD...................................………………………………..7Ș

3.1. Anglia.............................................................................................................................................!

3.2. "ara #alil$r...................................................................................................................................1%

3.3. Sc$ ia............................................................................................................................................12ț

3.4. &rlanda de '$rd............................................................................................................................14

IV. CONCLUZII....................................................................................................................................17

1


2/18

I. INTRODUCERE(nainte de a trece la ab$rdarea direct) a subiectului* e necesar) $ +recizare asu+ra terit$riului

im+licat. ,in +unct de -edere +$litic Regatul Unit include urm)t$arele terit$rii Anglia, Sco ia, araț Ț Galilor i Irlanda de Nord ș . &rlanda /Eire0 nu ace +arte din Regatul Unit în +$ida unei lungi ist$rii dede+enden )* ea este +arte a &nsulel$r ritanice. ele +atru terit$rii din c$m+$nen a Regatului Unit suntț țstate se+arate* i t$tu i cei care l$cuiesc în Anglia de multe $ri uit) des+re acest a+t* ara #alil$r* Sc$ ia iș ș Ț ț ș

&rlanda de '$rd sunt c$n tiente în mare +arte des+re identitatea i limbile l$r na i$nale. ara #alil$r iș ș ț Ț șSc$ ia se bucur) de un anumit grad de inde+enden ) +$litic) a ) de gu-ernul central din Anglia. Sistemulț ț ț uridic i educa i$nal din Sc$ ia de in un grad mai mare de inde+enden ) decît cele din ara #alil$r* +e deș ț ț ț ț Țalt) +arte ciar dac) ambele state au alte limbi decît engleza* ara #alil$r este mai inde+endent) i are $Ț șidentitate ling-istic) mai +r$nun at) decît Sc$ ia. rin urmare* +r$blema unei +$litici ling-istice este maiț țe7+licit) în ara #alil$r decît în alte terit$rii ale Regatului Unit.Ț

Limba $icial) de facto a Regatului Unit este limba englez). $n$rm reces)mîntului din 2%11 seestimeaz) c) 95% din +$+ula ia arii ritanii sunt -$rbit$ri m$n$ling-i de engleza. A d$ua cea maiț-$rbit) limb) din area ritanie este limba Sc$ts* urmat) de +$l$nez)* $ limb) imigrant). e l$cul +atru s8a situat galeza8 limba $icial) în ara #alil$r* i singura limb) $icial)Ț ș de jure în $rice +arte a RegatuluiUnit. E7ist) alte trei limbi -ii indigene în ar) gaelica sc$ ian)* irlandeza* i c$rnica* dierite dialecteț ț ș

regi$nale* i numer$ase limbi -$rbite de +$+ula iile imigrante cît i a cel$r care le8au în-) at ca a d$uaș ț ș țlimb). Se estimeaz) c) 5*59 din +$+ula ie -$rbe te limbi aduse în area ritanie* ca urmare a imigra ieiț ș țrelati- recente. Limbile din Asia de Sud* inclusi- +unabi* urdu* indi* bengali* tamil i guarati* re+rezint)șgru+ul cel mai mare iind -$rbite de 2*!9 din +$+ula ia Regatului Unit.ț1.1. L!"l# $$#

(n area ritanie sunt -$rbite +atru limbi celtice indigene galeza, irlandeza, gaelica, cornica * i $șlimb) germanic) indigen) Scots. :$ate sunt recun$scute ca limbi regi$nale sau min$ritare* )cînd $biectulun$r m)suri s+eciice de +r$tec ie i +r$m$-are din cadrulț ș Cartei europene pentru limbile regionale sauminoritare iș Conven ia-cadru pentru protec ia minorită ilor na ionaleț ț ț ț . (n cadrul artei eur$+ene +entru

limbil$r regi$nale sau min$ritare* gu-ernul britanic s8a angaat s) recun$asc) unele limbi regi$nale i s)ș +r$m$-eze unele tradi ii ling-istice. ; serie de $rganisme au $st îniin ate în regiunile din Regatul Unitț ț +entru a su+ra-egea +r$m$-area limbil$r regi$nale.

Anumite na iuni i regiuni din area ritanie au cadre +entru +r$m$-area limbil$r l$r aut$t$neț ș< (n ara #alil$r*Ț Legea privind limba galeză 1993 s$licit) ca engleza i galeza s) ie tratae în m$d egal înșacti-itatea sect$rului +ublic. Acest lucru a $st a+licat în c$ntinuare +rin ad$+tarea )surii +ri-ind limbagalez) / ara #alil$r0 din 2%11.Ț< (n Sc$ ia*ț Legea privind limba gaelică /Sc$ ia0ț din 2! a $erit limbii gaelice +rima sa baz) legal)= iar regiunea &nsulel$r de >est din Sc$ ia au $ +$litic) de +r$m$-are a limbii.ț

< (n &rlanda de '$rd* irlandeza i limba Ulster Sc$ts se bucur) de $ utilizare limitat)* al)turi de limbașenglez).La recens)m?ntul din 2%%1 +este $ cincime /2190 din +$+ula ia )rii #alil$r au declarat c) +$tț Ț

-$rbi galeza* $ cre tere a ) de Recens)m?ntul din 1@@1 /190. (n +lus* se estimeaz) c) a+r$7imati-ș ț2%%.%%% de -$rbit$ri galez) tr)iesc în Anglia. (n acela i recens)m?nt în &rlanda de '$rd 16!*4! +ers$aneș/1%*490 au declarat c) au Banumite cun$ tin e de irlandez)B* aceasta $bser-îndu8se a+r$a+e e7clusi- înș țrîndul +$+ula iei na i$naliste /în +rinci+al cat$lice0. este @2.%%% de +ers$ane din Sc$ ia /d$ar sub 29 dinț ț ț

+$+ula ie0 au airmat c) de in unele c$m+eten el$r ling-istice în limba galez)* inclusi- !29 din cei careț ț țtr)iesc în ;uter Cebrides. 'um)rul de ele-i c)r$ra li se +red) în una din limbile galez)* gaelic) sc$ ian)țsau irlandez) este în cre tere.ș

2


3/18

1.'. S()(*(*l l!" #$&l#+# ,$ R#&)(*l U$(

Regatul Unit nu are $ c$nstitu ie scris) +r$+riu8zis). Astel* dre+turile cet) enil$r sunt $ c$mbina ieț ț ța dre+tului cutumiar* a legil$r i $biceiuril$r. (n +rezent* $nstitu ia este un set de c$n-en ii* $biceiuri iș ț ț șsim+le acte ale arlamentului Destminster* +e care în te$rie $rice -iit$r arlament le8ar +utea m$diica. ut$ate acestea* e7ist) te7te c$nstitu i$nale ma$re agna arta /12150* care limiteaz) +uterea $r$anei*țarta dre+turil$r /16@0* care a e7tins c$m+eten ele arlamentului* Actul de re$rm) /1320* care a adusțm$diic)ri +ri-ind re+rezentare +$+ular) i Actul +ri-ind dre+turile $mului /1@@0* în care sunt deiniteșdre+turile undamentale ale cet) enil$r. 'ici unul dintre aceste te7te nu ace -re$ reerin ) la limba englez)ț țsau la statutul ei. 'umai artic$lul 14 din Actul +ri-ind dre+turile $mului men i$neaz) cu-?ntul Blimb)B.țAcesta este m$ti-ul +entru care limba engleză nu are nici o recunoa tere constitu ională"ș ț ,re+tul britaniceste de $rigine uris+ruden ial). u t$ate acestea* în ultimele decenii te7tele legale reerit$are la limb) suntțrelati- numer$ase

A$*l T(l*l -&$)l

1@421@6!1@@61@@

Dels $urts ActDels Language ActEducati$n ActDels Language Act

1@11@@31@@!

1@@1@@2%%22%%22%%52%%62%%6

ritis 'ati$nalit ActL$cal #$-ernment Sc$tland Act#$-ernment $ Dales Act

elast Agreement '$rtern &reland Act 'ati$nalit* &mmigrati$n and Aslum ActEducati$n Actritis 'ati$nalit Regulati$ns '$. 2!5Elect$ral Administrati$n Act#$-ernment $ Dales Act

,u+) cum +utem -edea* legile ling-istice sau din d$meniul de a+licare ling-istic de cele mai multe$ri nu se reer) la limba englez)* relect?nd a+tul c) aceast) limb) nu a a-ut ne-$ie de +r$tec ie. (ns)* a aț șcum area ritanie este $ ar) multina i$nal)* min$rit) ile etnice* au $st cele care au a-ut ne-$ie deț ț țaut$rul statului* inclusi- min$rit) il$r na i$nale din Sc$ ia* ara #alil$r* &rlanda de '$rd* etc.ț ț ț Ț

(n c$n$rmitate cu artic$lul 1 din ane7a 1 din Legea +ri-ind na i$nalitatea britanic) /1@10* $riceț +ers$an) care s$licit) cet) enia britanic) trebuie s) dem$nstreze cun$ tin e suiciente de limba englez)*ț ș țgalez) sau gaelic) sc$ ian). Acest te7t nu dem$nstreaz) c) limbile englez)* galez) i gaelic) suntț șrecun$scute ca $iciale în $rice +arte a Regatului Unit* ci +ur i sim+lu c) galeza i gaelica sc$ ian) suntș ș țlimbi etnice sau na i$nale* t$lerate $icial. (n $rice caz* Legea +ri-ind na i$nalitatea britanic) /1@10 a $stț țînl$cuit de Legea cu +ri-ire la terit$riile britanice de +este m)ri / #ritis$ %verseas &erritories 'ct 0 din 2%%2*în care nu se c$n ine nici $ +re-edere de $rdin ling-istic.ț

(n realitate* este -$rba mai degrab) de $ recun$a tere simb$lic)* a a cum limba englez) este singuraș ș

limb) care +ermite c$municarea cu t$ i re+rezentan ii aest) ii Sale este deci limba $icial) de act$*ț ț țde$arece engleza nu este +r$clamat) în m$d $icial* cu e7ce+ ia un$r legi dat?nd din E-ul ediu.ț

3


4/18

Legea +ri-ind na i$nalitatea* imigra ia i dre+tul la azil din 2%%2 nu mai ace reerire la limbaț ț șenglez) sau $rice alt) limb)* dar -$rbe te de suiciente cun$ tin e des+re -ia a în area ritanie iș ș ț ț șcun$ tin e c$res+unz)t$are ale unei limbi.ș ț

(ns) Regulamentul 'r. 2!5 +ri-ind na i$nalitatea britanic) din 2%%5 +recizeaz) c) cun$a terea uneiț șlimbi c$res+unde unei c$m+eten e suiciente în limba englez).ț

II. POLITICA LINGVISTIĂ A REGATULUI UNIT#u-ernul ritanic tinde s) e-ite +rezentarea un$r +$litici +ri-ind cestiunile legate de limb)* cu

e7ce+ ia cazului cînd este $bligat s) $ ac).ț Acti-itatea +$litic) din ara #alil$r* inclusi- uneleȚdem$nstra ii -i$lente cu caracter na i$nalist au dus la $rmularea un$r +$litici ling-istice clare* îns)ț țcelelalte state din Regatul Unit au d$ar +ractici ce in de d$meniul limbii. (n +lus +e lîng) limbile dințSc$ ia /gaelica0 i ara #alil$r /galeza0 sunt multe altele F -$rbite ca +rima sau a d$ua limb) în acti-it) ileț ș Ț țzilnice din Regatul Unit. ,e la mil$cul sec. al G&G8lea numer$ase gru+uri culturale* ling-istice ișreligi$ase s8au stabilit în Regatul Unit /de $rigine +$l$nez)* cinez)* rancez)* etc.0. La acestea +utemad)uga i +e cei -eni i din $stele c$l$nii sau din statele din c$m+$nen a $munit) ii Statel$r ș ț ț ț

&nde+endente. :$ate cele +rezentate mai sus ne dem$nstreaz) c) Regatul Unit este un stat multina i$nal iț șcu un HcadruI ling-istic $arte di-ers.

Se +$ate de airmat c) absen a unei +$litici $iciale +ri-ind limba -$rbit) în Regatul Unit este eațîns) i $ +$litic) de asigurarea a d$minan ei limbii engleze.ș ț

(n arlamentul britanic* la dezbateri i la elab$rarea i +r$mulgarea legil$r este $l$sit) d$ar limbaș șenglez)= legile neiind traduse în alte limbi. (n ceea ce +ri-e te usti ia* i agen iile gu-ernamentale* numaiș ț ș țlimba englez) este $l$sit)* de i galeza /Dels0 este +ermis) în administra ia +ublic) l$cal) din araș ț Ț#alil$r.

'.1. A!$/() )ț#u-ernul britanic a anun at c) n$ua sa +$litic) i i +r$+une s) dea d$-ad) de res+ect a ) deț ș ț

+reerin ele ling-istice ale cel$r ce nu -$rbesc limba engleza. (ntr8un -iit$r a+r$+iat* +ers$anele careța+ar in un$r gru+uri min$ritare etnice -$r +utea $l$si limba l$r matern) în +r$cedurile administrati-e i înț șaccesul l$r la ser-iciile +ublice. ,e e7em+lu bir$ul de beneicii s$ciale dis+une de ser-icii de inter+retariat.(nce+?nd cu anul 1@@* un num)r mare de agen ii gu-ernamentale +ublic) br$ uri in$rmati-e în limbileț șmin$rit) il$r na i$nale. Aceast) +$litic) se a+lic) în s+ecial limbil$r +recum galeza* gaelica sc$ ian)*ț ț țirlandeza i limbiiș Ulster Sc$ts.

Astel* inisterul Educa iei i inisterul muncii +ublic) br$ uri in$rmati-e cu +ri-ire laț ș șc$larizare +entru +)rin ii care sunt -$rbit$ri ai unei limbi min$ritareregi$nale= inisterul S)n)t) ii aș ț ț

+ublicat mai multe br$ uri* +ri-ind sarcina* ser-iciile de maternitate i m$artea subit) inantil). ai multș șdec?t at?t* în regiunile l$cuite în m$d tradi i$nal de un num)r substan ial de +ers$ane a+ar in?ndț ț ț

min$rit) il$r na i$nale* gu-ernul a +r$mis ai area denumiril$r l$cale tradi i$nale* numele str)zil$r i aț ț ș ț șalt$r indica ii t$+$graice destinate +ublicului* de$+$tri-) în limba min$ritar)* atunci c?nd e7ist) $ cererețsuicient) +entru astel de indica ii.ț

$nsiliul administra iei +ublice a $rganizat în t$amna anului 1@@! +rimul recens)m?nt al tutur$r țc$nsiliil$r l$cale din Anglia i ara #alil$r. Rezultatele acestui reces)mînt* care au $st +ublicate în martieș Ț1@@ au dem$nstrat c) min$rit) ile etnice* cu 3*19 din unc i$narii ale i* au $st sub8re+rezenta i înț ț ș țadministra ia l$cal). (n m$d e-ident* gu-ernul britanic a recun$scut c) min$rit) ile etnice au $st sub8ț țre+rezentate în c$nsiliile agen iil$r +ublice= airmînd c) -a caut) s) remedieze aceast) situa ie. $liticaț țegalit) ii ansel$r în administra ia +ublic) d$re te ca iecare +ers$an) eligibil) cu acelea i abilit) i s)ț ș ț ș ș țdis+un) de anse egale la acces i +r$m$-are într8$ anumit) unc ie. Aut$rit) ile recun$sc c) nu trebuie s)ș ș ț țe7iste discriminare bazat) +e ras)* cul$are* na i$nalitate sau $rigine etnic).ț

'.'. 0*/( )ț

4


5/18

(n usti ie* +r$cedurile se +etrec de $bicei în limba englez)* dar în caz de acuza ii +enale ar trebui s)ț ție dis+$nibile ser-icii de traducere +entru +ers$anele care nu -$rbesc sau nu în eleg limba englez). Unțac$rd cu +ri-ire la utilizarea inter+re il$r în cadrul +r$ceduril$r +enale a intrat în -ig$are la 1 a+rilie 1@@.țAc$rdul se a7eaz) +e standardizarea a+r$b)ril$r +ri-ind +rezen a inter+re il$r atunci c?nd se in-estigeaz)ț ț

+rezum ia de -in$-) ie i în) i area acuzatului i a mart$ril$r în +r$cedurile +enale din Anglia i araț ț ș ț ș ș ș Ț#alil$r. Se +are c) dre+t rezultat al di-ersit) ii +r$ceduril$r în -ig$are +ri-ind utilizarea inter+re il$r aț ț

c$nstituit $ surs) de c$nuzie. Ac$rdul urm)re te* de asemenea* ca +?n) la s?r itul anului 2%%1* instan eleș ș țde udecat) sau sec iile de +$li ie s) nu mai a+eleze decît la ser-iciile inter+re il$r înscri i în Registrulț ț ț ș 'a i$nal al &nter+re il$r în Ser-iciului ublic.ț ț'.3. E*) )ț

Sistemul de în-) )m?nt din area ritanie este descentralizat* dar în acela i tim+ el este gesti$natț șde gu-ernul central. E7ist) +atru $rgane ministeriale în Anglia KK,e+artement $ Educati$n andEm+l$ementKK= în ara #alil$r KKEducati$n ,e+artment $ te Dels ;iceKK= în Sc$ ia KKSc$ttis Educati$nȚ ț,e+artmentKK= în &rlanda de '$rd KK,e+artment $ Educati$nKK. Acestea sunt Aut$rit) ile educa i$nale l$caleț țcare sunt res+$nsabile +entru +unerea în a+licare a $rient)ril$r na i$nale.ț

(n-) )m?ntul $bligat$riu al r$gramului 'a i$nal este $rmat din +atru cicluri* care mai +$t iț țnumite i eta+e ceie sau ni-eluri* d$u) +rimare* i d$u) secundare. ,isci+linele $bligat$rii aleș ș

+r$gramului în c$lile +rimare sunt reglementate de Legea (n-) )m?ntului /ș ț (ducation 'ct 199) 0* carereglementeaz) educa ia în area ritanie.ț ele trei disci+line +rinci+ale includ cursurile de limba englez)i galez) în ara #alil$r* matematica i tiin a.ș Ț ș ș ț

(n +r$gram* este inclus) $ $r) de +redare a limbii engleze +e zi. #u-ernul britanic c$nsider) c)limba englez) ar trebui s) ie limba de instruire în t$ate c$lile* cu e7ce+ ia cel$r din ara #alil$r sau aiciș ț Țlimba de instruire +$ate i englez) sau galez). (n c$n$rmitate cu Legea (n-) )m?ntului* una dinț

+re$cu+)rile de baz) ale aut$rit) il$r este de a asigura c) t$ i studen ii au $ bun) cun$a tere a limbiiț ț ț șengleze. #u-ernul estimeaz) c)* )r) aceast) cun$a tere* c$+iii ai c)r$r engleza nu este limba l$r matern)șar +utea s) nu beneicieze de iecare $+$rtunitate +e care c$ala le8$ $er)= i nu ar +utea nici s) +artici+eș ș

+e de+lin în -ia a adult) i +r$esi$nal)* i a s$ciet) ii britanice.ț ș ș țu t$ate acestea* este +$sibil) i +redarea în alt) limb) /de e7em+lu galeza* cant$nez)* indi* urdu*ș

+ast$* +unabi* sindi* etc.0 cu c$ndi ia ac$rd)rii unui num)r minim de $re i limbii engleze= în cazulț șlimbil$r min$ritare* numai galeza este +redat) ca subiect* i d$ar în ara #alil$r. $tri-it statisticil$r ș Ț$iciale* a+r$7imati- 2%% de limbi materne dierite sunt re+rezentate în c$lile britanice* i este +$sibil de aș șg)si 6% de limbi dierite într8$ singur) c$al). $n$rm gu-ernului britanic* $erirea instruirii în cadrulș

+r$gramului na i$nal în c?t mai multe limbi materne* +ur i sim+lu nu ar i realizabil).ț șStudierea limbii a d$ua este $bligat$rie în area ritanie /+în) la -îrsta de 14 ani în Anglia* i +în)ș

la 16 ani8 Sc$ ia0* aceasta de cele mai multe $ri iind ranceza* dar germana* s+ani$la i rusa r)m?n +eț ș +$zi ii bune.ț #aleza este +redat) tutur$r ele-il$r din ara #alil$r ca limba a d$ua. '$ul +r$gram na i$nalȚ ț +re-ede ca liceele s) $ere studierea uneia dintre limbile de lucru ale Uniunii Eur$+ene. 'u e7ist) nici $ +$litic) în ar) +entru a +r$m$-a în-) area limbil$r regi$nale din area ritanie.ț ț

'.4. L!") # l**(n cele din urm)* în d$meniul muncii i aaceril$r* limba englez) r)m?ne înaara $ric)reiș

c$ncuren e. :$ate acti-it) ile ec$n$mice se des) $ar) e7clusi- în limba englez)* cu e7ce+ ia c$mer uluiț ț ș ț țre+rezentan il$r gru+uril$r etnice în care sunt utilizate limbile ind$8+aistaneze sau indi* urdu* sindi* etc.țUn a+t re-elat$r cirele +entru $cu+area $r ei de munc) +entru -ara anului 1@@ au ar)tat c) rataț$maului în r?ndul min$rit) il$r etnice este în general mai mare.ș ț

(n ceea ce +ri-e te ai ele c$merciale* acestea nu sunt su+use nici unei legi sau -reunui regulament=ș șe7ist) numer$ase ai e biling-e* dar acestea nu sunt rezultatul unei +laniic)ri ling-istice. #u-ernulșRegatului Unit s8a angaat s) e7clud) din legisla ie $rice dis+$zi ie care interzice sau limiteaz) în m$dț țneustiicat $l$sirea limbil$r min$ritare în d$cumentele reerit$are la -ia a ec$n$mic) sau s$cial)* înț

s+ecial c$ntractele de munc) i în instruc iunile de utilizare +entru +r$duse sau eci+amente.ș ț

'.5. M)// !#)

5


6/18

Regatul Unit a ad$+tat m)suri cu +ri-ire la mass media i limbile regi$nale. $n-en ia ș ț +re-ede c) ser-iciile $erite de aceasta trebuie s) cu+rind) emisiuni care s) relecte -ia a i +re$cu+)rileț ș +ublicului la ni-el l$cal i na i$nal. Aceste emisiuni trebuie s) numere* de asemenea* $ +r$+$r ie i $ș ț ț ș-arietate rez$nabil) de +r$grame +entru +ublicul na i$nal* iind +r$duse în &rlanda de '$rd* Sc$ ia* araț ț Ț#alil$r i Anglia* alte regiuni dec?t L$ndra i +artea de Sud8Est.ș ș administreaz) în +rezent a+r$7imati-4% de +$sturi de radi$ l$cale din Anglia i &nsulele Angl$8'$rmande i ase +entru +ublicul din Sc$ ia*ș ș ș ț

ara #alil$r i &rlanda de '$rd.Ț ș; lege din 2%%3 +ri-ind c$munica iile +re-ede ca Hir$ul de $munica iiI s) includ) înț țaut$riza iile ser-iciil$r regi$nale ale Hanalului 3I m)suri destinate s) garanteze c) un tim+ suicient -a ițac$rd +r$gramel$r regi$nale i cu+rinzînd in$rma ii din care $ anumit) +r$+$r ie -a i diuzat) în tim+ulș ț ț$rel$r de ma7im) audienM). (n +lus* ir$ul de $munica ii trebuie s) stabileasc) cerin ele care -$r garantaț ț$ +r$+$r ie adec-at) a emisiunil$r* care trebuie s) ie realizate în iecare regiune* du+) caz* i s) +r$duc)ț șemisiuni l$cale.

(n temeiul artei eur$+ene +entru limbile regi$nale sau min$ritare* Regatul Unit inten i$neaz) s)țmen in) i s) dez-$lte rela ii între gru+urile ce $l$sesc $ limb) regi$nal) sau min$ritar) i alte gru+uri aleț ș ț șaceluia i stat ce -$rbesc $ limb) sub $ $rm) identic) sau a+r$+iat)* cît i stabilirea de rela ii culturale cuș ș țalte gru+uri din cadrul statului $l$sind limbi dierite.

III. ANALIZA SITUA IEI LINGVISTICE ÎN CELE 4 REGIUNI ALE REGATULUI UNITȚ; +$sibil) analiz) a +$liticii ling-istice din cele 4 regiuni ale Regatului Unit se +$ate realiza +rin

intermediul cercet)ril$r cu +ri-ire la educa ia de -$rbit$ri cu limba matern) alta dec?t engleza* sau +redareațlimbii engleze în c$li* +rin rec$mand)rile gru+uril$r de lucru care $er) c$nsultan ) gu-ernului +ri-indș țcurriculum i +rin intr$ducerea unui curriculum na i$nal în Regatul Unit ce -ariaz) în dieritele saleș țregiuni. Aceasta este $ cestiune c$m+le7) din cauza -aria iei în unc ie de iecare regiune.ț ț

(n c$ntinuare urmeaz) +rezentarea situa iei ling-istice din Anglia* ara #alil$r* Sc$ ia i &rlanda deț Ț ț ș '$rd* iind ac$rdat) $ aten ie de$sebit) d$meniului în-) )mîntului* ca a-înd $ +$ndere mare în educarea iț ț ștransmiterea limbiilimbil$r urm)t$arei genera ii.ț

3.1. A$&l)Conte*tul de +ară

Anglia are $ +$+ulaMie de 51* mili$ane de +ers$ane* din care 169 a+arMin unui gru+ etnic min$ritar sau sunt de ras) mi7t). Aceasta este a-$rizat) ling-istic nu d$ar +entru c) are dre+t limb) $icial) $ limb)ma$r) de circulaMie m$ndial) F engleza F ci Ni dat$rit) unui grad $arte înalt de di-ersitate ling-istic)*ultimul s$nda c$nstat?nd e7istenMa în L$ndra a 233 de limbi dierite. Unul din Nase c$+ii de Nc$al) +rimar)/16*90 Ni unul din $+t c$+ii de Nc$al) secundar) /12*390 cun$sc $ alt) limb) în aar) de englez) F ciraacest$ra ridic?ndu8se la a+r$a+e un mili$n la ni-elul Angliei. Anglia are $ singur) limb) regi$nal)min$ritar) recun$scut) F limba c$rnic)* utilizat) în grade -ariabile de c?te-a sute de +ers$ane /2%%0.

1" Limbile n documente i baze de date oficiale(n Anglia Ni* în general* în Regatul Unit nu e7ist) legislaMie ling-istic) s+eciic) dinc$l$ de ceareerit$are la limbile R. Engleza* limbile str)ine* limbile R Ni limbaul mimic$8gestual sunt tratateîntr8$ serie de d$cumente Ni $rient)ri de +$litic) ling-istic). (n Anglia* în urma alegeril$r din 2%1%* multedintre acestea au $st re-izuite.2" Limbile n nvă+ăm.ntul pre-colar

(nce+?nd cu -?rsta de +atru ani* t$Mi c$+iii cu ni-el limitat de limba englez) +rimesc s+riinsu+limentar din +artea un$r +r$es$ri $rmaMi în acest sc$+. ;cazi$nal* limbile str)ine se +redau la ni-el

+re8Nc$lar. Limba c$rnic) este +redat) in$rmal într8un num)r mic* dar în c$ntinu) creNtere* de unit)Mi +re8Nc$lare.3 Limbile n nvă+ăm.ntul primar

(n anul 2%%%* în urma unei c$nsult)ri +ublice e7tinse* Studiul $misiei 'uield reerit$r la situaMialimbil$r în Regatul Unit a rec$mandat $ serie de m)suri* inclusi- în-)Marea unei alte limbi de la $ -?rst)tim+urie. Acesta a de-enit unul dintre +rinci+alii +il$ni ai Strategiei na+ionale pentru limbi din Anglia

6


7/18

lansat) de c)tre gu-ernul laburist în 2%%2. S8a auns astel ca în 2%1%* în urma unui am+lu +r$gram dedez-$ltare a curriculum8ului* de s+riin +entru Nc$li Ni de $rmare a cadrel$r didactice* @29 din Nc$lile

+rimare s) $ere $ limb) str)in). ,eNi aceasta era în ma$ritatea cazuril$r limba rancez)* $rient)rileîncuraau clar $ ab$rdare $listic) de dez-$ltare a c$m+etenMel$r ling-istice. (n-)Marea limbil$r înce+e* înma$ritatea Nc$lil$r* $dat) cu +rimul an de Nc$al) +rimar)* la -?rsta de Na+te ani* de $bicei 3%F4% minute +es)+t)m?n). ,eNi Strategia 'aMi$nal) +entru Limbi a $st aband$nat) $dat) cu -enirea la +utere a gu-ernului

actual* $rient)rile n$n8statutare sunt înc) dis+$nibile F Oe Stage 2 din adrul +entru Limbi* cele maimulte Nc$li baz?ndu8Ni acti-itatea +e acest d$cument. Este în curs de des)Nurare un +r$ces de c$nsultare cu +ri-ire la curriculum8ul naMi$nal* iar c$mitetul c$nsultati- a rec$mandat ca* înce+?nd din 2%14* în-)Marealimbil$r s) încea+) cel mai t?rziu la -?rsta de n$u) ani. (n iunie 2%12* #u-ernul a anunMat intenMia de alegiera nvă+area obligatorie a limbilor străine de la v.rsta de apte ani . Un sect$r Pc$m+lementarQ-$luntar alat în +lin) dez-$ltare $er) c$+iil$r $+$rtunit)Mi +entru a în-)Ma limbile -$rbite în c$munit)Mileacest$ra* lucru -alabil +entru ele-ii din Nc$lile +rimare Ni secundare /Ni înainte de acest ni-el0. Un studiudin 2%%5 a c$nstatat e7istenMa unei astel de $erte +entru cel +uMin 61 de limbi în cadrul unui +r$gram deti+ ater sc$$l sau al $rel$r Minute s?mb)ta. (n +eri$ada 2%%F2%1% s8a des)Nurat un +r$gram naMi$nalin$-at$r* Limbile '$astre* +entru a +r$m$-a Ni înt)ri aceast) $ert) Ni +entru a $ c$necta la sistemul Nc$lar regulat. (n cadrul acestui +r$gram* în Nc$ala +rimar) +$ate i $erit) $rice limb)* iind +redate Ni limbi din

alte z$ne ale lumii* de regul) în regiunile cu +$+ulaMii min$ritare semniicati-e Nisau ca +arte a un$r +r$grame de PiniMiere în d$meniul limbil$rQ Ni de sensibilizare intercultural). rin intermediul ;ertei de#rant +entru Realiz)ri în ,$meniul in$rit)Mil$r Etnice /EA#0 a e7istat inanMare +entru s+riinling-istic ac$rdat n$u8s$siMil$r Ni ele-il$r biling-i. Un astel de s+riin este $erit în aara Ni în tim+ul $rel$r de clas)* iar c$m+etenMele sunt m$nit$rizate în m$d regulat. ,in 2%11 EA# a $st PintegratQ în r?ndul

+r$gramel$r generale de inanMare* e7ist?nd unele înd$ieli cu +ri-ire la m$dul în care -a i $l$sit +e -iit$r.(n $rnall* a+r$7imati- 3%9 din Nc$lile +rimare $er) limba c$rnic)* de $bicei ca disci+lin)e7tracurricular). Este dis+$nibil) inanMare limitat) +entru s+riinirea cadrel$r didactice* e7ist?nd Ni uncurriculum c$erent +entru limba c$rnic)* e-aluarea iind direct legat) de ER./" Limbile n nvă+ăm.ntul secundar

SituaMia limbil$r str)ine în Nc$lile secundare din Anglia este de mulMi ani m$ti- de +re$cu+are.Limbile str)ine erau $bligat$rii +?n) la -?rsta de 16 ani +?n) în 2%%4* c?nd acest +rag a $st redus la 14 ani.,e atunci* cira cel$r care susMin e7amene +ublice a sc)zut dramatic dac) în 2%%1* !9 din num)rul t$talau dat e7amen #SE la limbi* în 2%11 cira a $st de d$ar 439. ea mai +r$nunMat) sc)dere a cirel$r s8aînregistrat în cazul rancezei Ni germanei= t$tuNi* s+ani$la Ni multe dintre limbile mai +uMin +redate aude-enit mai +$+ulare. La -?rstele cu+rinse între 16F1 ani* cira cel$r care studiaz) limbi a r)mas ce-a maistabil). Acest succes relati- se dat$reaz) în +rinci+al menMinerii +red)rii limbil$r str)ine în Nc$lile +ri-atecare educ) în ur de !9 din +$+ulaMia Nc$lar) din Anglia* dar genereaz) +este 4%9 din t$talul cel$r caresusMin e7amene de limb) la ni-el a-ansat /A0. Aceasta den$t) $ îngri$rare ma$r) +entru -iit$rul +red)riilimbil$r în Anglia F Ni anume* inegalitatea s$cial). #u-ernul actual încuraeaz) Nc$lile în a da +ri$ritatelimbil$r +rin intr$ducerea Pbacalaureatului englezescQ F $ $rm) c$m+reensi-) de certiicare +entru ele-ii

care $bMin n$te bune la cinci disci+line ceie* +rintre care $ limb). #ru+ul c$nsultati- gu-ernamental +entru curriculum8ul naMi$nal a rec$mandat ca în-)Marea limbil$r str)ine s) ie din n$u $bligat$rie +entrut$Mi ele-ii +?n) la -?rsta de 16 ani. Limbile sunt +redate ca disci+line de studiu. E7ist)* de asemenea*

+r$iecte +il$t Ni sceme indi-iduale care +resu+un utilizarea unei alte limbi ca mediu de instruire. E7ist) uncurriculum clar* iar de+rinderile sunt m$nit$rizate +e baza un$r instrumente naMi$nale. E7ist) e7amenenaMi$nale +entru 2 de limbi* multe Nc$li secundare acilit?nd accesul la acestea +entru ele-ii care Ni8audez-$ltat c$m+etenMe în acest sens F de regul)* în aara Nc$lii. ; iniMiati-) numit) Limbi utile* dez-$ltat) încadrul Strategiei 'aMi$nale +entru Limbi* a reuNit s) +un) la +unct e7amene +entru $ serie de limbi n$i*cum ar i c$rnica* :amil Ni T$ruba* limbi +entru care nu e7istau anteri$r e7amene. (n $rnall* un num)r mic* dar în creNtere* de Nc$li secundare $er) limba c$rnic)* de regul) ca disci+lin) e7tra8curricular). 'ue7ist) -reun el de curriculum +us la dis+$ziMia Nc$lil$r. (n centre urbane* cum ar i L$ndra* se +redau într8$

m)sur) limitat) limbile -elN) Ni irlandez). urriculum8ul standard de limba englez) este de $bicei $l$sit Ni +entru limba englez) ca a d$ua limb). Se +une un diagn$stic al c$m+etenMel$r de limba englez) înainte de

7


8/18

intrarea în ciclul secundar* acestea iind m$nit$rizate regulat cu aut$rul un$r instrumente standardadec-ate -?rstei.!" Limbile n nvă+ăm.ntul profesional i te$nic i superior

,eNi cele trei instituMii de în-)M)m?nt +r$esi$nal Ni tenic recenzate în cadrul Language RicEur$+e dis+un de $ert) în d$meniul limbil$r* la ni-elul Angliei $erta reerit$are la limbi este e7trem deredus) în cadrul cursuril$r de actur) +r$esi$nal) Ni tenic). Un s$nda din anul 2%%6 estima c) mai +uMin

de 19 dintre t$Mi studenMii cursuril$r +r$esi$nale Ni tenice studiau $ limb). (n cazul acest$ra* era -$rba deîn-)Marea limbii s+ani$le în cadrul un$r cursuri de turism sau de aaceri. Un studiu ulteri$r din 2%11 ac$nstatat c) $erta a c$ntinuat s) scad) Ni c) se ac e7trem de +uMine încerc)ri în acest sect$r +entruc$nectarea limbil$r str)ine la +iaMa muncii. Uni-ersit)Mile din Anglia $er) $ gam) larg) de limbi în cadruls+ecializ)ril$r de studii sau +rin m$dule c$m+lementare. Studiiile ling-istice Ni literare tradiMi$nale au a-utînt$tdeauna un statut a+arte în uni-ersit)Mile cu nume. S8a c$nstatat* t$tuNi* un declin în +ri-inMa studiuluilimbil$r în ultimele decenii. (nce+înd cu 2%%5* limbile au $st desemnate dre+t Pdisci+line de im+$rtanM)strategic) Ni -ulnerabileQ în cadrul în-)M)m?ntului su+eri$r din Anglia. Acest lucru înseamn) c) limbile +$t

beneicia de $nduri +ublice su+limentare +entru a ace aM) declinului la ni-el naMi$nal. Se înregistreaz) undeicit în +ri-inMa s+ecializ)ril$r de studii +entru cele +atru limbi c$munitare /limbi ale imigranMil$r0 delarg) r)s+?ndire urdu* cant$nez)* +anabi Ni bengali* iind t$t$dat) identiicate $ serie de bariere în calea

$rm)rii +r$esi$nale +entru limbile c$munitare în ceea ce +ri-eNte +redarea* traducerea Ni inter+retariatul.$ncentrarea limbil$r în uni-ersit)Mile cu nume* +r$ilul îngust al studenMil$r il$l$gi Ni incidenMa sc)zut) acursuril$r care c$mbin) limbile cu disci+line NtiinMiice Ni ten$l$gice sunt alte +re$cu+)ri în acest sect$r.

)" Limbile n mass-media audiovizuală i presă

Utilizarea alt$r limbi dec?t engleza nu este $ +ractic) c$mun) în mediul audi$8-izual clasic /radi$ul Nitele-iziunea terestr)0* deNi e7ist) unele seriale +$liMiste destul de +$+ulare care sunt subtitrate= în mass8media mai recent) F tele-iziune +rin cablu* +rin satelit* $nline F sunt larg dis+$nibile canale :> în limbieur$+ene Ni ale min$rit)Mil$r. (n $raNele englezeNti e7ist)* de asemenea* multe +r$grame de radi$ +entruc$munit)Mi. u +rec)dere în $raNele mari* sunt dis+$nibile ziare într8$ gam) larg) de alte limbi. ilmele înlimbi str)ine +rezentate în area ritanie sunt in-ariabil în limba $riginal) Ni cu subtitrare* at?t la cinemac?t Ni la tele-iziune. Limbaul mimic$8gestual este $erit în m$d regulat la e-enimente media im+$rtante înt$ate $raNele* +r$duc)t$rii iind $bligaMi +rin lege s) -in) în înt?m+inarea ne-$il$r +ers$anel$r cu deicienMede auz.

0" Limbile n serviciile i spa+iile publice

(n $raNe +$liMia* ser-iciile de s)n)tate* instanMele Ni administraMia l$cal) $l$sesc +e scar) larg) ser-iciide traducere Ni inter+retariat* iar in$rmaMia* scris) Ni $nline* este dis+$nibil) într8$ gam) de limbi. Limbileres+ecti-e sunt selectate din +ers+ecti-a limbil$r c$munit)Mil$r deser-ite.

" Limbile n mediul de afaceri

Analiza s$licit)ril$r de c$m+etenMe ale angaat$ril$r din Regatul Unit nu arata $ cerere e7trem demare +entru limbi. e de $ +arte* acest lucru +$ate i dat$rat a+tului c) mulMi angaat$ri m$n$ling-i au $ +erce+Mie destul de îngust) asu+ra im+$rtanMei limbil$r +entru aacerea l$r= +e de alt) +arte* cei carec$nsider) c$m+etenMele ling-istice ca iind -al$r$ase au +$sibilitatea de a recruta dintr8$ mas) b$gat) delucr)t$ri str)ini multiling-i. (n acest c$nte7t* $rganizaMiile +atr$nale* e-idenMiaz) c$nstant im+$rtanMac$m+etenMei ling-istice în ra+$rt cu c$m+etiti-itatea în ec$n$mia gl$bal)* iar un studiu recent a ar)tat cad$ar un sert din c$m+aniile britanice nu au del$c ne-$ie de c$m+etenMe în alt) limb) în aar) de englez).

rincipalele rezultate de ansamblu

Li+sa unei Pca+acit)Mi naMi$naleQ în d$meniul limbil$r a $st $ cestiune dezb)tut) c$nsiderabil înAnglia în ultimii ani* în s+ecial du+) Studiul $misiei 'uield reerit$r la situaMia limbil$r în Regatul Unit

din anul 2%%%. La ni-elul +$liticil$r Ni în discursul +ublic* limbile sunt descrise ca fiind importante, dar n privin+a practicii i a ofertei concrete au e*istat multe deficien+e. Aceasta este* )r) înd$ial)* at?t $relectare a im+$rtanMei cresc?nde a limbii engleze ca lingua ranca c?t Ni $ +erce+Mie c$ntinuat) a ideii c)

8


9/18

Plimba englez) este suicient)Q Ni c) alte limbi sunt Pim+$rtante* dar nu esenMialeQ. (n ciuda acestui a+t* s8auînregistrat +r$grese Ni in$-aMii semniicati-e în intr$ducerea în-)M)rii tim+urii a alt$r limbi* în s+riinirealimbil$r c$munit)Mii Ni în +r$m$-area c$m+etenMel$r ling-istice în r?ndul tineril$r. arMial ca urmare aacestui a+t* limbile r)m?n +e agenda +$litic) F cazul nu este încis.

Anglia a $st de$sebit de acti-) în a aduce d$-ezi +entru a dem$nstra necesitatea limbil$r Ni îndez-$ltarea un$r undamente c$erente în s+riinul în-)M)rii limbil$r. Ra+$rtul din 2%11* intitulat ,ate de +e

+iaMa muncii reerit$r la limbile str)ine Ni c$m+etenMele interculturale în în-)M)m?ntul su+eri$r* adem$nstrat necesitatea unui e-antai larg de limbi în cadrul sect$arel$r +ublic Ni +ri-at* c$nugat cua+titudini s+eciice l$cului de munc). ; n$u) cam+anie în s+riinul în-)M)rii limbil$r a $st lansat) în 2%11

F >$rbeNte cu -iit$rul.3.'. 2)) G)ll-Conte*tul de +ară

"ara #alil$r are $ +$+ulaMie de trei mili$ane de l$cuit$ri. (n 2%%1* 2%*9 /52.%%%0 dintre aceNtia +uteau -$rbi galeza* +$tri-it recens)m?ntului. (n urma cuceririi de c)tre Anglia în 122* Actul de Unire din1563 a interzis cel$r ce -$rbeau limba galez) s) deMin) uncMii +ublice. a$ritatea +$+ulaMiei din "ara#alil$r a c$ntinuat s) -$rbeasc) limba +?n) s+re s?rNitul sec$lului al G&G8lea. &migraMia susMinut)* mai alesdin Anglia Ni &rlanda* dat$rit) re-$luMiei industriale* al)turi de e*cluderea n fapt a limbii galeze $dat) cu

intr$ducerea în-)M)m?ntului $bligat$riu* a c$ndus la sc)derea numeric) Ni +r$centual) a -$rbit$ril$r degalez) Ni la restr?ngerea z$nel$r în care se -$rbea galeza +e larg. (n 2%%1* în cele trei $raNe -izate de studiutr)iau !5.%%% de -$rbit$ri de galez)* ceea ce re+rezint) 129 din +$+ulaMia t$tal) a acest$ra.

La înce+utul sec$lului al GG8lea* ardi era cel mai mare +$rt e7+$rtat$r de c)rbune din lume*marinari din alte +)rMi ale lumii cre?ndu8Ni* de asemenea* c$munit)Mi de imigranMi ac$l$ Ni în 'e+$rt NiSansea. ai recent* au s$sit imigranMi de +e subc$ntinentul indian Ni* $dat) cu e7tinderea UE* din Eur$+ade Est. 259 din +$+ulaMia recenzat) în 2%%1 era n)scut) în aara ")rii #alil$r /2%9 în Anglia0.

Adunarea 'aMi$nal) a ")rii #alil$r a $st c$nstituit) în 1@@@. uterile sale legislati-e se limitauiniMial la legislaMie secundar) în d$ar c?te-a d$menii* între care Ni educaMia. a urmare a Actului#u-ernamental al ")rii #alil$r din 2%%6 Ni a unui reerendum Minut în martie 2%11* Adunarea deMine în

+rezent +uteri legislati-e decizi$nale în multe z$ne ale +$liticii interne. 1" Limbile n documente i baze de date oficiale

rimul d$cument legislati- din trecutul recent +ri-it$r la statutul limbii galeze a $st 'ctul Cur+iialeze din 19/2* care a +ermis $l$sirea limitat) a limbii galeze în ustiMie. 'ctul Limbii aleze din 19)0 garanta dre+tul e7tins de $l$sire a limbii galeze în ustiMie* +ermiM?nd* de asemenea* $l$sirea limbii înadministraMia +ublic). 'ctul Limbii aleze din 1993 statua +rinci+iul +$tri-it c)ruia* în "ara #alil$r* limbileenglez) Ni galez) -$r i tratate în m$d egal în sect$rul +ublic Ni în ustiMie. rin acelaNi Act s8a îniinMatComisia pentru Limba aleză* cu r$lul de a +r$m$-a Ni acilita $l$sirea galezei Ni cu $bligaMia statutar) dea a+r$ba Ni m$nit$riza im+lementarea +r$gramel$r reerit$are la limba galez) ale $rganismel$r +ublice.Res+ecti-ele +r$grame reerit$are la limba galez) trebuiau s) s+eciice ce m)suri îNi +r$+uneau$rganismele +ublice +entru a trans+une în +ractic) +rinci+iul egalit)Mii enunMat în Act.

4orma Limbii aleze 56ara alilor7 din 211 include $ declaraMie +rin care Plimba galez) are statut $icialîn "ara #alil$rQ. ,$cumentul sti+ula numirea unui $misar +entru Limba #alez)* c$nc$mitent cudesiinMarea $misiei Limbii #aleze. Limbaul mimic$8gestual britanic a $st recun$scut dre+t limb) desine st)t)t$are* îns) nu e7ist) $ legislaMie c$ne7)* ceea ce li+seNte Ni în cazul limbil$r str)ine sau aleimigranMil$r* cu e7ce+Mia legislaMiei legate de educaMie. Alte limbi dec?t galeza* atunci c?nd a+ar în legislaMiace nu Mine de educaMie* sunt în general menMi$nate în leg)tur) cu acilit)Mile de inter+retare sau traducere.

2" Limbile n nvă+ăm.ntul pre-colar

(n-)M)m?ntul +re8Nc$lar nu este în t$talitate de stat* cea mai mare +arte a+arMin?nd de sect$rul-$luntar. (n 1@!1 a $st creat) $ $rganizaMie* actualmente numit) udiad eitrin* -iz?nd îniinMarea de

creNe în limb) galez). ;rganizaMia num)r) +este 55% de gru+e unde se estimeaz) c) iau +arte a+r$7imati-1!9 din c$+iii galezi de +?n) la d$i ani. este d$u) treimi din c$+iii înscriNi în aceste gru+e +r$-in din

9


10/18


11/18

e7ista un $misar +entru Limba #alez). $misarul -a a-ea r)s+underea +r$m$-)rii Ni acilit)rii utiliz)riilimbii galeze* asigur?nd $l$sirea limbii galeze în aceleaNi c$ndiMii ca Ni engleza* in-estig?nd e-entualeleingerinMe în libertatea de utilizare a limbii galeze Ni eectu?nd ancete dac) situaMia $ cere. $misarultrebuie s) -egeze la +rinci+iul c$n$rm c)ruia $amenii din "ara #alil$r trebuie s)8Ni +$at) tr)i -iaMa +rinintermediul limbii galeze dac) $+teaz) în acest sens.I iniNtrii #alezi /din Adunarea 'aMi$nal) a ")rii#alil$r0 trebuie s) ad$+te $ strategie care arat) cum intenMi$neaz) s) +r$m$-eze Ni s) aciliteze $l$sirea

limbii galeze. Li se +ermite* de asemenea* s) s+eciice standardele la care $rganismele +ublice trebuie s) sealinieze. Aceste standarde -$r înl$cui actualul sistem al +r$gramel$r de limb) galez). $misarul -asu+er-iza im+lementarea acest$r standarde. #u-ernul #alez a +ublicat n$ua sa strategie reerit$r la limbagalez) la data de 1 martie 2%12.

3.3. S- )țConte*tul de +ară

Sc$Mia are $ +$+ulaMie de 5*22 mili$ane de +ers$ane* din care @2.%%%* +uMin sub 29* cun$sc intr8$m)sur) limba gaelică. Sc$Mia a c$ntinuat s) atrag) migraMie înc) din 2%%2 recens)m?ntul din 2%%1 a rele-at$ min$ritate etnic) de 29 n$n8albi* ma$ritatea iind de $rigine +aistanez)* dar în 2%%@* un s$nda naMi$nalal ele-il$r ar)ta dea c) 4*39 dintre Nc$lari utilizau cu +rec)dere $ alt) limb) dec?t engleza acas). Au $st

înregistrate 13 de limbi -$rbite* +$l$neza al?ndu8se în runtea listei cu %*9 din +$+ulaMia Nc$lar)* urmat)de +anabi* urdu* arab)* cant$nez)* rancez) Ni gaelic). 626 de ele-i au $st înregistraMi ca -$rbind în

+rinci+al gaelica acas)* ceea ce înseamn) +uMin sub 1 la 1%%%. u t$ate acestea* mult mai mulMi studiaz) înlimba gaelic) $ri în-aM) aceast) limb) nemil$cit F 4%64 în 2%11* ceea ce eci-aleaz) cu 1 la 1% de ele-i.Sc$Mia este în al d$ilea an de im+lementare a unui n$u urriculum de E7celenM) în care +r$cesul de în-)Mareeste tratat de manier) $listic)* nu ca $ serie de disci+line se+arate. Au e7istat temeri c) aceasta ar +uteaagra-a situaMia limbil$r de$arece at?t Nc$lile +rimare c?t Ni cele secundare dau +ri$ritate aritmeticii* citirii*educaMiei sanitare Ni +entru calitatea -ieMii. a urmare* &ns+ect$ratul Vc$lar din Sc$Mia s8a -)zut în situaMiade a trebui s) dea $ declaraMie )r) eci-$c des+re im+$rtanMa +e care $ ac$rd) limbil$r în curriculum. 'ue7ist) $ert) de limbi ale imigranMil$r în Nc$lile sc$Miene* accentul iind +us +e educaMia c$+iil$r deimigranMi în limba englez).

1" Limbile n documente i baze de date oficiale

Legea limbii gaelice /Sc$Mia0 din 2%%5 s$licita crearea unui lan 'aMi$nal +entru Limba #aelic) iar gu-ernul sc$Mian s8a angaat s) c$ns$lideze statutul acestei limbi* al în-)M)rii Ni utiliz)rii acesteia. #u-ernula +ublicat recent +r$iectul lanului 'aMi$nal +entru Limba #aelic) +e 2%12F2%1! ce include elab$rareaunui curriculum +entru gaelic). $ziMia relati- a-$rabil) ac$rdat) limbii gaelice a ridicat întreb)rireerit$are la +$ziMia limbii Sc$ts care este* al)turi de Ulster Sc$ts* Ni ea recun$scut) în cadrul arteieur$+ene a limbil$r regi$nale sau ale min$rit)Mil$r. Ra+$rtul #ru+ului de Lucru inisterial +entru LimbaSc$ts /n$iembrie 2%1%0 cerea gu-ernului sc$Mian s) dez-$lte $ +$litic) ling-istic) +entru Sc$ts* c?t Ni

+rezentarea Sc$Miei +e +lan internati$nal ca Mar) triling-). $liticile Ni +racticile reerit$are la limba englez)

ca limb) adiMi$nal) Ni s+riinul +entru n$u8s$siMi au $st re-izuite în 2%%@. Ra+$rtul as$ciat rec$mand)diseminarea bunel$r +ractici ale aut$rit)Mil$r l$cale +e scar) mai larg)* inclusi- rece+Mia n$us$siMil$r Niab$rd)ri reerit$are la e-aluarea iniMial) Ni +e +arcurs a acest$ra= asigurarea +$sibilit)Mii +entru c$+iii Nitinerii n$u8s$siMi de a $l$si +rima l$r limb) ca instrument de în-)Mare= urnizarea unui +r$gram de $rmare

bine c$nce+ut +entru ca +ers$nalul s) +$at) satisace c?t mai eicient ne-$ile c$+iil$r Ni tineril$r n$u8s$siMi.


Un num)r mic* dar în creNtere* de instituMii de în-)M)m?nt +re8Nc$lar $er) limbi str)ine /cineza*ranceza* germana* italiana* s+ani$la0* în +rinci+al în sect$rul +ri-at* e7ist?nd îns) Ni institu ii l$cale careț$er) limbi str)ine de la -?rsta de trei ani. ,ac) au ne-$ie* t$Mi c$+iii cu de+rinderi limitate de limbaenglez) +rimesc s+riin su+limentar din +artea unui +ers$nal cu caliicare. Limba gaelic) este dis+$nibil)

într8un num)r mic de instituMii +re8Nc$lare /a+r$7imati- 2%%% de c$+ii înscriNi0. ;erta de limbi aleimigranMil$r este rar).3" Limbile n nvă+ăm.ntul primar

11


12/18

Sc$Mia a ad$+tat de tim+uriu limbile str)ine în ciclul +rimar /1@@20* +ractic* +?n) în 2%%5* în t$ateNc$lile +rimare sc$Miene +red?ndu8se $ limb) str)in). ranceza a $st Ni r)m?ne d$minant) /aM) de s+ani$l)*german)* italian) Ni gaelic)0. :$Mi tinerii au dre+tul de a în-)Ma cel +uMin $ limb) str)in) înce+?nd cu ultimaeta+) a Nc$lii +rimare* dar acest lucru nu este $bligat$riu. urriculum8ul de E7celenM) $er) $rient)ri clarereerit$r la +redarea limbil$r str)ine* ni-elul8Mint) care trebuie atins +?n) la s?rNitul ciclului +rimar trebuind s) ie A1* c$n$rm adrului Eur$+ean $mun de ReerinM) /ER0 al $nsiliului Eur$+ean. (n

ma$ritatea cazuril$r* +redarea LS este limitat) la ultimii d$i ani de Nc$al) +rimar) F de la 1% la 12 ani*a-?nd al$cat un buget de tim+ restr?ns. E7ist) temeri recente care +ri-esc $rmarea cadrel$r didactice NisusMinerea din +artea aut$rit)Mil$r l$cale /din cauza reducerii inanM)rii0. (n-)Marea limbii gaelice a $sttratat) în m$d undamental dierit $dat) cu îniinMarea* înce+?nd din 1@6* a unit)Mil$r de studiu +rinintermediul limbii gaelice în cadrul Nc$lil$r +rimare din întreaga Sc$Mia* c$m+letat) cu $erta de educaMie

+re8Nc$lar) în gaelic) în mai multe regiuni. el mai recent ra+$rt al &ns+ect$ratului +entru EducaMie alaiest)Mii Sale /C&E0 a c$nstatat c) e7ist) 2312 c$+ii educaMi +rin intermediul gaelicei în Nc$ala +rimar)*

+entru ma$ritatea aceasta neiind +rima limb). #aelica este* de asemenea* $erit) ca a d$ua limb) într8unnum)r de Nc$li +rimare./" Limbile n nvă+ăm.ntul secundar

Limbile m$derne re+rezint) $ +arte integrant) a urriculum8ului de E7celenM)* t$Mi c$+iii a-?nd

dre+tul s) studieze $ limb) m$dern) ca +arte a Nc$larit)Mii $bligat$rii. )sura are în -edere $biecti-ul de aatinge cel +uMin ni-elul A2 c$n$rm ER* acest lucru realiz?ndu8se +entru ma$ritatea ele-il$r +e

+arcursul Nc$larit)Mii $bligat$rii. #u-ernul sc$Mian îNi +r$+une s) +un) în a+licare +$litici menite a asiguraîn-)Marea de c)tre iecare c$+il a d$u) limbi +e l?ng) limba matern). u t$ate acestea* situaMia actual) alimbil$r str)ine în Nc$lile secundare este îngri$r)t$are. ,ac) în anul 2%%1 +ractic t$Mi ele-ii studiau $ limb)

+?n) în al &>8lea an de în-)M)m?nt secundar* în 2%1% +r$centul sc)zuse la 6!9. ranceza re+rezint) circa!%9 din cei înscriNi la e7amen* urmat) de german) /circa 1690 Ni s+ani$l) /circa 1%90. (n +$idadeclinului de ansamblu* s+ani$la a r)mas +e creNtere.

Limba Sc$ts nu se +red) ca disci+lin) de sine st)t)t$are* iind îns) limba cu care mulMi c$+ii -in deacas). Vc$lile sunt* +rin urmare* încuraate s) ac) uz de acest lucru Ni s) $ere ele-il$r Nansa de a -eni înc$ntact cu as+ecte ale limbii Sc$ts în cadrul un$r disci+line curriculare. E7ist) un curriculum clar +entru

+redarea limbii engleze ca +rima sau a d$ua limb). E7ist) $ $ert) $cazi$nal) de limbi ale imigranMil$r +entru c$+iii din z$ne cu +$+ulaMie mare de imigranMi* accentul iind* îns)* +e limba englez) +entru aîncuraa integrarea.!" Limbile n nvă+ăm.ntul profesional i te$nic i superior

Uni-ersit)Mile din Sc$Mia suer) de +e urma un$r +resiuni inanciare se-ere* ceea ce a +r$-$cattemeri cu +ri-ire la -iit$rul un$r de+artamente de limbi din unele uni-ersit)Mi* în s+ecial în cazul limbil$r mai +uMin +redate. arlamentul sc$Mian a $st +etiMi$nat +entru a asigura s+riin s+eciic limbil$r Pdeim+$rtanM) strategic) Ni -ulnerabileQ similar celui e7istent în Anglia. ele mai recente date +r$-enite de laAut$ritatea +entru aliic)ri din Sc$Mia ar)tau c) $erta de limbi m$derne în în-)M)m?ntul +r$esi$nal Nitenic Ni su+eri$r era în +ragul c$la+sului t$tal. Analiza a e-idenMiat a+tul c) ideea* aut$8+er+etuat) în

r?ndul angaat$ril$r Ni cel$r care ac +r$gn$ze +ri-ind abilit)Mile* +$tri-it c)reia Plimba englez) estesuicient)Q a a-ut un eect negati- asu+ra $ertei de limbi la ni-elul în-)M)m?ntului +r$esi$nal Ni tenic Nisu+eri$r. )" Limbile n mass-media audiovizuală i presă

r$gramele radi$ sunt transmise în +rinci+al în limba englez)* e7ist?nd* îns)* Ni emisiuni zilnice inlimba gaelic) la +$stul Radi$ 'an #Wideal. r$gramele de tele-iziune sunt în general în limbaenglez) Ni gaelic)* dar e7ist)* de asemenea* emisiuni în senegalez)* indi* danez) Ni în limbaul mimic$8gestual. ,in 2%%* uncMi$neaz) Alba* un canal în limba Sc$ttis #aelic* dis+$nibil +rintele-iziunea digital)* satelit Ni $nline* cu $ audienM) s)+t)m?nal) de +este 5%%.%%% de +ers$ane. ilmele înlimbi str)ine din Sc$Mia sunt in-ariabil diuzate în limba $riginal) Ni cu subtitrare* at?t la cinema c?t Ni la

tele-iziune. Sunt dis+$nibile Ni +r$grame radi$8:> în limbi str)ine Ni R* de +ild) +e canale ree-ie*$nline Ni satelit. Limbaul mimic$8gestual este $erit în m$d regulat la e-enimente media im+$rtante înt$ate $raNele. Xiarele sunt dis+$nibile într8un re+ert$riu larg de alte limbi în $raNele mari.

12


13/18


$liMia* instanMele de udecat)* ser-iciile de s)n)tate Ni administraMia l$cal) $l$sesc e7tensi- ser-iciide traducere Ni inter+retariat Ni se între+rind e$rturi +entru a urniza in$rmaMii* în scris Ni $nline* într8$-arietate de limbi. $municarea scris) este* de $bicei* în englez) Ni gaelic)* iind dis+$nibil) Ni într8$ mare-arietate de alte limbi. Limbile res+ecti-e sunt selectate din +ers+ecti-a limbil$r c$munit)Mil$r deser-ite.

At?t Edinburg c?t Ni #lasg$ -izeaz) e7tinderea c$m+etenMel$r de limb) gaelic) ale uncMi$naril$r +ublici* în c$n$rmitate cu Legea +lanului naMi$nal +entru limba gaelic) /Sc$Mia0 2%%5.


S$ndaele din Sc$Mia +e tema necesarului de c$m+etenMe tind s) nu identiice dre+t $ +r$blem) li+sac$m+etenMel$r ling-istice. :$tuNi* $ +ri-ire mai atent) asu+ra acest$r cercet)ri a e-idenMiat a+tul c)angaat$rii sc$Mieni au mai degrab) tendinMa de a eluda +r$blema necesarului de c$m+etenMe ling-istice +rin$rientarea e7+$rtului e7clusi- c)tre M)ri angl$$ne sau M)ri unde +$t g)si cu uNurinM) -$rbit$ri de limbaenglez). E7ist) în m$d clar $ dimensiune ling-istic) în c$m+$nenMa celei mai rec-ent ra+$rtate bariere în

calea e7+$rtului F diicult)Mi în a g)si +arteneri de încredere în str)in)tate.


#aelica se bucur) de un ni-el ridicat de susMinere +$litic)* at?t +rin lanul +entru limba gaelic) c?tNi +rin s$licitarea c$ntinu) +entru studii +rin intermediul limbii gaelice -enit) din +artea +)rinMil$r. Statutulacesteia este $arte dierit de cel al alt$r limbi -$rbite Ni utilizate în Sc$Mia. Un studiu reerit$r la limbilec$munitare /limbi ale imigranMil$r0* +ublicat în 2%%6* a c$nstatat c)* +entru c$+iii de -?rst) Nc$lar)* e7ist)$ert) de studiu +entru 21 astel de limbi în cadrul un$r clase c$m+lementare* dar Ni $ li+s) t$tal) a $ertei

+entru restul limbil$r -$rbite* inclusi- Sc$ts. ea mai semniicati-) $ert) era +entru urdu* în cazul c)reiaau $st identiicate 42 de clase c$m+lementare Ni $ert) în sistemul regulat al Nc$lil$r +rimare Ni secundare*inclusi- $+$rtunit)Mi de a $ studia ca limb) m$dern). ,eNi cestiunea în-)M)rii limbil$r str)ine +are s)8Niac)* în +rezent* l$c +e agenda +$litic)* trebuie în m$d clar insistat +e e-idenMierea beneiciil$r s$ciale*culturale* intelectuale Ni ec$n$mice +entru Sc$Mia* +recum Ni a necesit)Mii in-estiMiei în +r$grame de $rmarede calitate +entru +r$es$ri. #u-ernul sc$Mian a stabilit recent $biecti-ul ca iecare c$+il din Sc$Mia s) în-)Me d$u) limbi +e l?ng)limba matern) /c$n$rm Ac$rdului $nsiliului Eur$+ean de la arcel$na0. #u-ernul intenMi$neaz) s) +un)în a+licare aceast) decizie +e +arcursul a d$u) legislaturi Ni a îniinMat un gru+ de lucru care urmeaz) s)ra+$rteze miniNtril$r* cu rec$mand)ri* în 2%12.

3.4. Il)$) # N-Conte*tul de +ară

&rlanda de '$rd are $ +$+ulaMie de 1* mili$ane de $ameni. Limba englez) este limba de baz)*recens)m?ntul din 2%%1 c$nstat?nd* t$tuNi* c) 1%9 din +$+ulaMie a ra+$rtat Pcun$NtinMeQ de irlandez). ,e lastabilizarea situaMiei +$litice la inele anil$r 1@@%* &rlanda de '$rd a atras un num)r t$t mai mare demigranMi. (n urma recens)m?ntului din 2%%1* gru+urile ling-istice identiicate ca iind cele maisemniicati-e au $st cineza* araba Ni +$rtugeza= cu t$ate acestea* imigraMia de dat) recent) din M)ri aleUniunii Eur$+ene /Aderarea ;+t 8 A0 a generat $ +rezenM) semniicati-) a +$l$nezei* urmat) delituanian). 39 din ele-ii de Nc$al) +rimar) au în +rezent $ alt) limb) dec?t engleza ca +rima limb)*

+r$centul cresc?nd la 119 în ,ungann$n* districtul cu cea mai +r$nunMat) di-ersitate. 'cordul ood 8rida din 1@@ a stabilit +rinci+ii de res+ect Ni t$leranM) în +ri-inMa di-ersit)Mii

ling-istice. PLimba irlandez)* Ulster Sc$ts Ni limbile dieritel$r min$rit)Mi etniceQ erau t$ate menMi$natee7+licit ca a-?nd $ c$ntribuMie la Pb$g)Mia cultural)Q a +r$-inciei. $misia de Limb) '$rdSud* îniinMat) la

2 decembrie 1@@@ Ni care cu+rinde d$u) agenMii se+arate* $ras na #aeilge /AgenMia +entru limba irlandez)0Ni :a $$rd $ UlstYr8Sc$tc /AgenMia +entru Ulster8Sc$ts0* +r$m$-eaz) irlandeza Ni Ulster Sc$ts Ni +uneîn a+licare +$liticile c$n-enite de c)tre miniNtrii din $nsiliul inisterial '$rd Sud /'S0 din &rlanda de

13


14/18

'$rd Ni Re+ublica &rlanda cu +ri-ire la aceste d$u) limbi. (n august 2%%%* inisterul EducaMiei din &rlandade '$rd a îniinMat $mairle na #aelsc$laZ$cta +entru a încuraa Ni acilita dez-$ltarea strategic) aîn-)M)m?ntului în limba irlandez) Ni +entru a $eri îndrumare Ni c$nsiliere în sect$rul unde se utilizeaz)limba irlandez). E7ist) +ublicate cerinMe $bligat$rii legate de +redarea limbil$r str)ine d$ar +entru ni-elulgimnazial /11F14 ani0.

(n 2%%6 inisterul EducaMiei a c$misi$nat elab$rarea unei Strategii $m+reensi-e +entru Limbi în

&rlanda de '$rd* Plu?nd în c$nsiderare t$ate as+ectele legate de limbi la ni-elul în-)M)m?ntului +rimar*secundar* +r$esi$nal Ni tenic si su+eri$r* engleza ca limb) adiMi$nal)* limbi +entru mediul de aaceri*limbile din &rlanda de '$rd* limbi materne ale imigranMil$r* limba mimic$8gestual* limbi +entru ne-$is+ecialeQ* ra+$rtul urm?nd a i +rezentat. r$gramul numit S+riin +entru limba englez) /EAL0 a $stre-izuit c$m+let în 2%%5F2%%@ +rin intermediul iniMiati-ei iecare Nc$al)* $ Nc$al) bun) F S+riin +entruele-ii n$u8s$siMi* lansat) la 1 a+rilie 2%%@. #u-ernul britanic recun$aNte limbile irlandez) Ni Ulster Sc$tsdin &rlanda de '$rd în r?ndul limbil$r incluse în arta eur$+ean) /ERL0.


$+iii cu de+rinderi limitate de limba englez) +rimesc adesea s+riin su+limentar. (n general*limbile str)ine nu se +redau la ni-el +re8Nc$lar* îns) e7ist) 44 de instituMii de în-)M)m?nt +re8Nc$lar cu

+redare în limba irlandez) Ni cel +uMin $ gr)diniM) +articular) biling-) rancez)8englez).3" Limbile n nvă+ăm.ntul primar

EducaMia +rin intermediul limbii irlandeze /&E0 a luat am+l$are în &rlanda de '$rd $dat) cuîniinMarea de c)tre +)rinMi a +rimei Nc$li +rimare cu +redare în irlandez)* în aara sistemului de mas)* în1@!1. 1*6!9 din t$Mi ele-ii Nc$lil$r +rimare urmeaz) acum Nc$li de ti+ &E sau sunt înscriNi în unit)Mi de ti+&E în cadrul Nc$lil$r +rimare de limb) englez)* num)rul acest$ra iind în creNtere de la an la an. &E estes+riinit) de +$litici gu-ernamentale.

Limbile m$derne nu Ni8au g)sit l$c în n$ul curriculum +entru ciclul +rimar din &rlanda de '$rd*re-izuit în 2%%!* în +$ida e-alu)rii +$ziti-e a un$r +r$iecte8+il$t des)Nurate între 2%%5 Ni 2%%! Ni care aucu+rins 21 de Nc$li unde se +reda în +rinci+al ranceza* dar si s+ani$la. (n ciuda absenMei din curriculum* uns$nda din 2%%! a c$nstatat c) 5!9 din Nc$lile +rimare +artici+ante au g)sit m$dalit)Mi de a $eri $ a d$ualimb)* deNi* în +este um)tate din cazuri* sub $rm) de acti-itate e7tra8curricular). '$ul curriculumîncuraeaz) +redarea limbil$r m$derne într8un cadru multidisci+linar* e7ist?nd îndrum)ri scrise +entru aauta +r$es$rii s) dez-$lte Ni s) integreze +redarea în acest m$d. #idul include resurse $nline +entrugerman)* rancez)* irlandez) Ni s+ani$l). ,in 2%%* inisterul EducaMiei din &rlanda de '$rd inanMeaz) unr$gram de limbi +entru ciclul +rimar care a +ermis ca +r$es$ri +eri+atetici de s+ani$l) sau irlandez) s)lucreze al)turi de în-)M)t$rii titulari ai clasei la ni-el Oe Stage 1 /limba +$l$nez) a $st Ni ea inclus) din2%%@0.

r$gramul a $st criticat +entru c) a e7clus ranceza* limba cea mai rec-ent +redat) în în-)M)m?ntulsecundar. ?n) în 2%%@* +artici+aser) 24! de Nc$li la +r$gramul de limba s+ani$l) Ni !6 la cel de irlandez).

'$u8s$siMii +rimesc s+riin intensi- la limba englez)* înainte Ni în tim+ul $rel$r de +r$gram* e7ist?nd un

e$rt c$ncertat de s+riin EAL în ultimii ani de$arece &rlanda de '$rd a +rimit un num)r t$t mai mare deimigranMi. 'u e7ist) $ert) +entru limbi ale imigranMil$r cu e7ce+Mia* $cazi$nal)* a +$l$nezei./" Limbile n nvă+ăm.ntul secundar

SituaMia în +ri-inMa limbil$r str)ine m$derne în Nc$lile secundare din &rlanda de '$rd s8a deteri$rat ra+iddin cli+a în care limbile au de-enit $+Mi$nale du+) +rimii trei ani de în-)M)m?nt secundar* ca +arte are$rmei curriculare din 2%%!. Acest lucru a dus la $ sc)dere cu 1@9 a cirei +artici+anMil$r la e7amenele#SE în inter-al de trei ani* limba rancez)* ca +rim) limb) str)in) +redat)* iind cea mai aectat).S+ani$la este în +rezent cea de a d$ua limba m$dern) +redat) ca rec-enM)* reuNind s)8Ni menMin) +$ziMia. Vigermana a suerit un declin. La ni-el gimnazial* multe Nc$li im+un ele-il$r studiul a d$u) limbi.

?n) la intr$ducerea urriculum8ului din &rlanda de '$rd în 1@@* irlandeza era cea mai rec-ent +redat) limb) du+a rancez)* în ciuda a+tului c) era +redat) d$ar în Sect$rul Sub-enMi$nat /cat$lic0*

+)str?ndu8Ni +$ziMia în +ri-inMa înscrieril$r la #SE +?n) în 2%%2. &rlandeza a $st e7clus) din r?ndullimbil$r $bligat$rii în Nc$al) în urriculum8ul din &rlanda de '$rd* iind îns) re8intr$dus) în 2%%6. (n 1@@3s8a +r$m$-at un e7amen #SE +rin intermediul limbii irlandeze /#aeilge0 +entru a r)s+unde ne-$il$r unui

14


15/18

num)r relati- mic de ele-i de ni-el +$st8+rimar instruiMi în irlandez). EducaMia în limba irlandez) +rezint)aici mai multe diicult)Mi dec?t la +rimar ca urmare a li+sei de +r$es$ri abilitaMi s) +redea alte disci+line

+rin intermediul limbii irlandeze la acest ni-el. ai +uMin de %*59 din t$Mi ele-ii din în-)M)m?ntul secundar studiaz) +rin intermediul limbii irlandeze. (n inter-alul de -?rst) 16F1 ani* cira cel$r care studiaz) limbi ar)mas c$nstant)* sc)z?nd t$tuNi $dat) cu micN$rarea cirei de ansamblu. :endinMa arat) un declinsemniicati- al rancezei= germana scade mai +uMin* c$m+arati- cu baza de +$rnire mai redus)= s+ani$la

c?Ntig) înc) ade+Mi* iar irlandeza îNi menMine ecilibrul. '$u8s$siMii +rimesc s+riin su+limentar la limba englez) înainte Ni în tim+ul $rel$r de +r$gram. 'ue7ist) un diagn$stic bazat +e ne-$i al c$m+etenMel$r de limba englez) anteri$r admiterii în în-)M)m?ntulsecundar* îns) acestea sunt m$nit$rizate regulat cu instrumente standard adec-ate -?rstei. a Ni în cazulîn-)M)m?ntului +rimar* se maniest) în ultimii ani un e$rt c$ncertat de s+riin de$arece &rlanda de '$rd a

+rimit un num)r t$t mai mare de imigranMi. 'u e7ist) $ert) +entru limbi ale imigranMil$r.!" Limbile n nvă+ăm.ntul profesional i te$nic i superior

recum în restul Regatului Unit* în cadrul studiil$r +r$esi$nale Ni tenice se ac$rd) $arte +uMin)atenMie limbil$r* deNi cele d$u) uni-ersit)Mi din &rlanda de '$rd /[ueenQs Uni-ersit elast Ni Uni-ersit $ Ulster0 au $ert) +entru limbi în c$mbinaMie cu alte s+ecializ)ri* +recum Ni +r$grame de licenM) +entrulimbile str)ine +redate în Nc$al). u t$ate acestea* [ueenQs Uni-ersit elast Ni8a încis de+artamentul de

german) în 2%%@* ceea ce relect) +resiunea +us) asu+ra limbil$r în în-)M)m?ntul su+eri$r din întregulRegat Unit. &rlanda de '$rd este de+arte de a i în m)sur) s) +r$duc) un num)r de ling-iNti îndestul)t$r

+entru limbile cel mai +r$babil a i cerute de mediul de aaceri +e -iit$r* cum ar i limbile asiatice Ni $ gam)mai larg) de limbi eur$+ene.

)" Limbile n mass-media audiovizuală i presă

r$gramele radi$ sunt dis+$nibile în +rinci+al în limba englez)* incluz?nd c?te-a $re +e s)+t)m?n)în limba irlandez) Ni c?te-a minute în cant$nez). r$gramele de tele-iziune sunt în +rinci+al în limbaenglez)* dar e7ist) emisiuni regulate în limba irlandez)* Sc$ts #aelic* rancez) Ni Ulster Sc$ts. (n acestc$nte7t* c$nce+tul de Pcanale terestreQ de-ine dem$dat în era tele-iziunii digitale* c?nd +$sturile :> Niradi$ în limbi str)ine sunt larg accesibile +rin canale ree-ie* $nline Ni satelit. Limbaul mimic$8gestualeste $erit în m$d regulat la e-enimente media im+$rtante. resa de limb) str)in) nu este mereu dis+$nibil)în $rmat izic* iind îns) larg dis+$nibil) în $rmat digital.


Ac$rdul #$$d rida* îm+reun) cu imigraMia recent)* +are s) i ridicat gradul de c$nNtientizareasu+ra +r$blemel$r legate de limb) în -iaMa +ublic)* ca Ni a necesarului de ser-icii +ublice de traducere Niinter+retariat. $tri-it cercet)rii din cadrul Language Ric Eur$+e* multe $rganisme +ublice din elasturnizeaz) in$rmaMii nu d$ar în irlandez) Ni* într8$ m)sur) mai mic)* în Ulster Sc$ts* ci Ni în limbi cum ar i

+$l$neza* lituaniana* +$rtugeza* sl$-aca* cant$neza Ni araba. Limbile res+ecti-e sunt selectate din +ers+ecti-a limbil$r c$munit)Mil$r deser-ite.


La el ca în t$t Regatul Unit* angaat$rii din &rlanda de '$rd nu sunt $arte sensibili la +r$blemalimbil$r. u t$ate acestea* c$m+etenMe ling-istice de calitate ar s+riini ec$n$mia &rlandei de '$rd înc$nruntarea cu +r$-$c)ri care merg de la creNterea e7+$rturil$r +?n) la +r$m$-area turismului Ni ain-estiMiil$r interne.


Ultimul deceniu a $st mart$rul un$r scimb)ri en$rme în &rlanda de '$rd. ,intr8$ Mar) de emigraMieNi generat$are de c$nlict în ultima +arte a sec$lului GG* a de-enit mult mai +aNnic) Ni mai interc$nectat)gl$bal* marc?nd $ creNtere a turismului* a trans+$rtului aerian l$ c$st Ni a imigraMiei. ,eNi înc) este*

+r$babil* cea mai +uMin di-ers) din +unct de -edere ling-istic dintre cele +atru naMiuni ale Regatului Unit*ist$ria sa $ ace sensibil) la +r$bleme de limb) Ni cultur)* iar m)surile ad$+tate +?n) în +rezent au $st denatur) inclusi-). u t$ate acestea* aNa cum arat) cercet)rile eectuate în cadrul Language Ric Eur$+e*

15


16/18

&rlanda de '$rd are un +r$il m$dest în +ri-inMa în-)M)rii limbil$r str)ine* iind necesar s) ac$rde acumacestui sect$r $ +ri$ritate mult s+$rit) la t$ate ni-elurile sistemului educaMi$nal. Strategia +entru Limbi +r$+us) în &rlanda de '$rd este menit) s) urnizeze $ e-aluare a ne-$il$r Niun +lan de acMiune +entru întregul s+ectru al limbil$r din educaMie* mediul de aaceri Ni -iaMa +ublic)* iindîn m)sur) s) creeze $+$rtunit)Mi +entru $ dez-$ltare bine c$$rd$nat). Au e7istat c?te-a e7em+leîncuraat$are în &rlanda de '$rd în ceea ce +ri-eNte $rmarea cadrel$r didactice in d$meniul limbil$r. ;

dez-$ltare de succes se înregistreaz) la Stranmillis Uni-ersit $llege +rin intr$ducerea unui m$dul$+Mi$nal de limbi la ciclul +rimar* ceea ce a de-enit $ caracteristic) inc$r+$rat) în +rezent în cursurile deLicenM) în EducaMie /Ed0.

CONCLUZII

S) nu uit)m c) +$litica ling-istic) actual) din Regatul Unit este rezultatul unei lungi tradi ii dețre+resiune e7ercitat) de Anglia a ) de -ecinii s)i ale c)r$r terit$rii le8a cucerit* iar limbile le8a asimilatț/galeza* gaelica sc$ ian)* irlandeza* c$rnica0. Acum* c) limbile na i$nale min$ritare nu mai re+rezint) unț ț

+eric$l +entru limba englez)* iar su+ra-ie uirea l$r e din ce în ce mai nesigur)* s8ar +utea crede c) gu-ernulți aiestatea Sa +$t s)8 i +ermit) lu7ul de a $eri $ anumit) aut$n$mie +$litic) Sc$ iei* )rii #alil$r iș ș ț Ț ș

&rlandei de '$rd* care -$r încerca s)8 i restabileasc) limba str)m$ easc) i î i -$r gesti$na +r$+riileș ș ș șaaceri.

Este ade-)rat c) re$rmele din area ritanie au $st necesare* dar +ar +rea t?rziu ad$+tate înm)sura în care asimilarea a de-enit $ realitate +entru min$rit) i na i$nale /numite $icial min$rit) i etnice0.ț ț ț,in +)cate* nimic nu -a îm+iedica marea ma$ritate a sc$ ienil$r* cel$r din ara #alil$r sau irlandezil$r s)ț Țc$ntinue s) se e7+rime în m$d natural în limba englez)* în -ia a l$r de zi cu zi* la l$cul de munc) sau lațc$al). &ndierent de sub-en iile gu-ernamentale* directi-ele Uniunii Eur$+ene* restaurarea administra iil$r ș ț ț

regi$nale sau cam+aniile de +r$m$-are a limbii* min$rit) ile na i$nale -$r c$ntinua s) se e7+rime în limbaț țenglez). #aleza* gaelica sc$ ian) i irlandeza risc) s) r)mîn) ni te limbi de dec$r care -$r i g)site d$ar înț ș șlegi* numele str)zil$r* meniurile restaurantel$r* etc.* dar nu i în -ia a real). Aceste limbi au mai multeș țanse de a r)m?ne simb$luri ale identit) ii c$lecti-e decît s) ser-easc) ca instrumente de c$municare +eș ț

scar) larg) în -ia a de zi cu zi.ț

:$tu i se $bser-) i tendin e +$ziti-e în ceea ce +ri-e te limbile min$ritareregi$nale din Regatulș ș ț șUnit. (n +rimul rînd au $st ad$+tate mai multe acte care $er) anumite dre+turi acest$r limbi Actul limbiigaleze a $erit acela i statut limbii galeze ca i englezei* iar '$rma Limbii #aleze $er) statut $icial limbiiș șgaleze în ara #alil$r. (n Sc$ ia Legea limbii gaelice s$licita crearea unui lan 'aMi$nal +entru LimbaȚ ț

#aelic)* iar 'cordul ood 8rida din &rlanda de '$rd a stabilit +rinci+ii de res+ect Ni t$leranM) în +ri-inMadi-ersit)Mii ling-istice.

(n d$meniul educa iei se realizeaz)* de asemenea* un +r$gres în acest sens. Atît în ara #alil$r* cîtț Ți în Sc$ ia i &rlanda de '$rd e7ist) institu ii de în-î )mînt cu +redare în limbile regi$nalemin$ritare* sauș ț ș ț ț

institu ii în care aceste limbi se +redau* ca +rima limb).ț

Limbile min$ritareregi$nale sunt sus inute i +r$m$-ate la ni-el regi$nal re+rezentînd $ m$ tenireț ș șa b$g) iei culturale na i$nale* îns) limba englez) c$ntinu) s) r)mîn) +rinci+alul mil$c de c$municare.ț ț

16


17/18

B"l-&)#

1. LANGUAGE RIC EUROPE

TENDIN E ÎN POLITICILE I PRACTICILE MULTILINGVISMULUI ÎN EUROPAȚ ȘEdit$ri uus (*tra i :utla ;agmur ș

R#&)(*l U$( 6)&. '38'59:&eresa &insle i $ilip


18/18

18

Politica lingvistică a Regatului Unit al Marii Britanii

Documents

Transcript of Politica lingvistică a Regatului Unit al Marii Britanii