Politica liberului schimbn Romnia ea s-a concretizat prin ncheierea unei prime conventii comerciale cu Austro-Ungaria n 1875 si pusa n aplicare n anul urmator pentru o perioada 1876 - 1886. Ceea ce a fost grav n cazul Romniei a fost influenta nefasta a conventiei asupra sectorului industrial. Conform principiilor acestei conventii, patrunderea nestingherita a produselor industriale austro-ungare pe piata romneasca a determinat o ngustare a acesteia, constituindu-se ntr-un factor de blocare a demarajului industrial. ntreprinderi industriale create au mari dificultati n activitatea lor, iar unele dintre ele si nchid chiar portile. n aceste conditii se produce o reactie deosebita a burgheziei industriale, aflata nca la nceputurile formarii sale. Congresul de la Iasi din 1884 a cerut clar renuntarea la liberul schimb, ca fiind o politica nefavorabila intereselor romnesti. n aceste conditii, conventia nu mai este rennoita, ncheindu-se astfel etapa liberului schimb.Politica protectionistaAnul 1886 este nu numai anul nerennoirii conventiei comerciale romno-austro-ungare, ct si al adoptarii unei politici economice protectioniste. Protectionismul era opus liberului schimb, apararea pietei interne de patrunderea marfurilor straine, constituia o conditie indispensabila prin care se putea trece la crearea unei industrii proprii.Chiar n anul 1886, guvernul romn adopta primul tarif general protectionist (modificat n 1891 si 1893). El apara ramurile industriale (usoara, alimentara) care si aveau baza de materii prime n tara. Acesta avut o importanta deosebita. n primul rnd, a asigurat o aparare mai consecventa si completa a pietii interne, n al doilea rnd a asigurat o baza mai echitabila, mai favorabila a intereselor romnesti, n ncheierea unor conventii comerciale cu diferite state. De asemenea, nu este lipsit de importanta si de faptul ca taxele vamale s-au constituit ntr-o suma de venituri pentru bugetul statului.Dupa 1900, se simte nevoia datorita diversificarii structurii industriale unei noi reglementari a regimului vamal care sa creeze un cadru si mai favorabil dezvoltarii industriei. Ca urmare, n 1904 este adoptat un nou tarif general (pus n aplicare dupa 1906), cunoscut sub numele de tariful Costinescu. De aceasta data, nivelul protectiei vamale este mai ridicat (10 -25% ad valoare).La adapostul acestei masuri menite a crea o bariera vamala eficienta, au fost adoptate o serie de masuri de politica industriala menite a stimula nfiintarea de ntreprinderi industriale. O data cu largirea treptata a pietei, cu acumularea de capitaluri, si mai ales dupa unirea principatelor si reforma agrara din 1864, s-au nfiintat si ateliere capitaliste de talie mare, ntemeiate pe munca manuala salariata si divizunea interna a muncii - manufacturi. Ramurile care s-au dezvoltat mai mult n aceasta perioada au fost cele care se bazau pe materii prime agricole. La sfrsitul secolului al XIX-lea numarul manufacturilor nregistrate din Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea era de circa 280.Aceasta este o perioada n care s-a dezvoltat mult industria de fabrica, fiind nfiintate aproximativ 15 fabrici pe an n industria alimentara, de prelucrare a lemnului, textila, a hrtiei, a prelucrarii petrolului si prelucrarii unor metale.O data cu dezvoltarea masinismului, dimensiunile unor ntreprinderi au necesitat centralizarea de capitaluri sub forma societatilor pe actiuni; astfel n perioada 1867 - 1872 au fost ntemeiate 34 de societati pe actiuni. La sfrsitul secolului XIX a crescut ntr-o masura nsemnata numarul ntreprinderilor care se bucurau de avantajele legilor de ncurajare a industriei. Numerosi dintre ntemeietorii acestor ntreprinderi au fost negustori. Mult mai puternice dect cele ale capitalurilor interne au fost investitiile industriale ale capitalului strain. Cresterea nentrerupta, cu toate limitele, discrepantele si contradictiile sale, a procesului de formare a capitalului industrial, n conditiile trecerii la masinism si mai ales pe baza politicii protectioniste, a dus, n toate regiunile tarii la o conturare tot mai mare a burgheziei industriale, ca parte componenta a burgheziei n general. Acest fapt si-a gasit expresia n sporirea rolului social si politic al acestei componente a burgheziei, ca si afirmarea ei prin impunerea unei politici protectioniste ce avea sa o serveasca si, de asemenea, n crearea unor organisme speciale de promovare a intereselor proprii. n acest din urma caz este vorba n primul rnd de crearea camerelor de comert si industrie. n virtutea unei dezvoltari mai rapide acestea au aparut mai nti n Transilvania si Banat.Actiunea de modernizare a transporturilor si comunicatiilorO data cu dezvoltarea agriculturii comerciale si a industriei, transporturile si comunicatiile att interne, ct si externe ale tarii au nceput sa cunoasca o amplificare si o perfectionare continua, iar legaturile dintre regiuni s-au intensificat. Caile ferate s-au extins rapid, fiind construite o parte prin concesiuni date capitalului strain, o parte date capitalului autohton, si multe cu capital de stat. n partea de sud a tarii, prima linie ferata a fost construita ntre Cernavoda si Constanta si a intrat n functiune n 1860. n total, la 1900, pe ntinsul regiunilor romnesti reteaua de cale ferata avea cu mult peste 7000 km, iar n 1914 depasise 8500 km.n general, constructia cailor ferate s-a facut cu capital strain, dar aceasta este o caracteristica absolut generala n toate tarile lumii, inclusiv n cele dezvoltate. n 1889 statul romn a rascumparat si preluat aproape ntreaga retea de cai ferate, puse sub administratia Directiei Generale CFR. S-au facut eforturi sustinute, prin crearea unei scoli speciale, de creare a unui personal calificat, ceferistii devenind un component esential al proletariatului modern romn.Paralel cu dezvoltarea transporturilor terestre, a nceput si dezvoltarea navigatiei. n 1856, Congresul de la Paris, a proclamat libertatea de navigatie pe Dunare, neutralitatea Marii Negre si a nfiintat Comisia Europeana a Dunarii, pentru usurarea si stimularea navigatiei pe acest fluviu. Dupa 1887 s-a ridicat problema crearii unei flote fluviale si a uneia maritime romnesti. n aceeasi perioada au fost luate masuri pentru reorganizarea si modernizarea porturilor dunarene Braila, Galati, Giurgiu, Turnu-Severin, Calafat. n acest domeniu se nfiinteaza doua societati: Navigatia Fluviala si Serviciul Maritim Romn, n ultimul deceniu al sec. al XIX-lea. De asemenea, s-a produs si o modernizare a transporturilor rutiere, pietruindu-se 41.276 km sosele (1901), desi acest sector al transportului a ramas cel mai deficitar sub aspectul modernizarii.Tot n aceasta perioada, s-au facut primii pasi spre nasterea transportului aerian, reprezentat de Traian Vuia, Henri Coanda, Aurel Vlaicu care a construit primul avion n 1910 n Romnia, avion care a cunoscut n urmatorii ani mai multe modele experimentale.Dupa 1878 au nceput sa se dezvolte serviciile de posta si telegraf, au fost reorganizate si modernizate postele, a crescut numarul oficiilor postale si de telegraf.http://www.scritub.com/istorie/MODERNIZAREA-ECONOMICA-SOCIALA74869.php