Politica externă a FR – vectori, principii, instrumente

Federaţia Rusă şi-a structurat întotdeauna politica externă pe cinci mari linii directoare de acţiune: două din ele vizează relaţia cu Occidentul: Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană – fiind de altfel şi cele mai vizibile în ultimii douăzeci de ani. Celelalte trei au ca ţintă Asia de Est/Orientul Îndepărtat şi în principal China, Orientul Apropiat şi fostele state ex-sovietice, adică Vecinătatea Apropiată. Un instrument care s-a dovedit redutabil: resursele şi politica energetică şi două principii de acţiune: unilateral şi multilateral. La nivel declarativ oficialii Federaţiei Ruse susţin linia multilaterală în luarea deciziilor. De altfel în conformitate cu Recomandarea Parlamentului European din 2 aprilie 2009 adresată Consiliului privind noul acord UE – Rusia, principalul document care reglementează politica internaţională a statului rus conţine prevederi clare în acest sens. Oficial “Rusia va continua să insiste asupra începuturilor multilaterale în afacerile globale şi formării unei asemenea arhitecturi a relaţiilor internationale, care să-şi aibă baza în recunoaşterea de către comunitatea internaţională a principiilor indivizibilităţii securităţii în lumea modernă, reflectându-i diversitatea acesteia”. Dar în acelaşi timp putem observa că utilizarea multilateralismul în relaţiile diplomatice de către Federaţia Rusă este mai degrabă un principiu opţional. De fiecare dată când interesul naţional al Rusiei va necesita aplicarea unor metode de acţiune unilaterală, aceasta nu va ezita să utilizeze unilateralismul, lucru demonstrat în cadrul conflictului ruso-georgian din luna august 2008. Exemple pot fi mai multe (mai ales privind politica energetică şi relaţiile cu UE), acesta fiind doar cel mai cunoscut. Deci, putem să observăm cum politica externă rusă oficial are ca principiu multilateralismul, dar neoficial acţionează unilateral şi asta deoarece interesul naţional (în viziunea conducătorilor săi) nu are (ne)voie să cunoască o limită dintre cele două principii antagonice.

Pentru a înţelege principalele direcţii în care Federaţia Rusă a evoluat în plan extern trebuie să ne racordăm la planul intern. De la reconstrucţia unei ţări aflate în colaps economic până la reaşezarea sa la masa marilor decidenţi politici în calitate de putere (necontestată din punct de vedere regional, dar cu aspiraţii certe de putere mondială), Kremlinul a mizat continuu pe susţinerea populară generată de un anume tip de cultură tributară nostalgic măreţiei imperiului de la Răsărit. Ideologia interesului naţional, care trebuie să fie realizat, indiferent de relaţia cu partenerul sau rivalul, vom vedea că va reveni în forţă în actualul mandat al lui Vladimir Putin. E bine de reţinut că atari concepte de tip democraţia suverană şi verticala puterii au fost create în laboratoarele Kremlinului şi acceptate de comunitatea internaţională tacit, aşa cum acum se acceptă falimentul controlat. Noul concept pe care Rusia doreşte să-l implementeze este e-guvernarea. Vom vedea pe parcurs cum se va structura «guvernarea deschisă» propusă de Medvedev şi echipa sa.

Geoană: Scopul politic principal al Rusiei este federalizarea Ucrainei"Rusia nu poate să anexeze întreaga Ucraină prin forţă militară, este un risc şi pentru Moscova de a merge agresiv mult mai departe. Obiectivul Federaţiei Ruse este de a nu permite unor ţări ca Ucraina, Moldova şi Georgia să vină cu acte-n regulă către Europa sau NATO". Declaraţiile au fost făcute la RFI de Înaltul Reprezentant al Guvernului pentru proiecte economice strategice şi de diplomaţie publică, Mircea Geoană.

Federaţia Rusă duce o politică agresivă şi încearcă prin toate mijloacele de a-şi menţine poziţia în Ucraina şi Republica Moldova. Concluzia aparţine unui grup de experţi , invitaţi ai emisiunii „Fabrika” de marţi seara a postrului de televiziune „Publika TV“, transmite IPN. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Transnistria vrea un „divorţ civilizat“ de Chişinău Preşedintele Nicolae Timofti şi

premierul Iurie Leancă se gândesc la m... Analistul politic Anatol Ţăranu consideră că Moscova urmăreşte destabilizarea situaţiei în Ucraina şi Republica Moldova, care ar conduce la federalizarea acestor state, iar în consecinţă va putea să controleze regiunea respectivă. „Rusia nu mai este un partener de nădejde al Republicii Moldova. Mă abţin să spun că ne este duşman, dar nici prieten nu ne este”, a conchis Ţăranu. Referitor la interdicţia impusă de Federaţia Rusă la exportul de mezeluri, aceasta face parte dint-un şir de acţiuni ale Moscovei de a intimida Republica Moldova, care însă nu va afecta economia Republicii Moldova, susţine Ţăranu. Alt invitat al emisiunii, doctorul habilitat în relaţii internationale, Victor Juc, consideră că Rusia vrea să facă din Moldova şi Ucraina doi sateliţi de ai săi. „Scenariul din Crimeea urmăreşte destabilizarea de proporţii a situaţiei din aceste două state. Moldova este vulnerabilă în faţa Moscovei, atât în plan economic, cât şi social”, a conchis  Juc. Expertul a spus că vede soluţionarea problemei în semnarea cât mai curândă a acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. „Moldovenii ar trebui să preia experienţa statelor Baltice care, la rândul lor, au rezistat tutror presiunilor Moscovei. Autorităţile nu mai au ce face în această situaţie. Acum nu este problema autorităţilor, ci a noastră, a cetăţenilor. Trebuie să avem suficient discernământ şi să fim uniţi,să ne gândim la sutele de mii de moldoveni, aflaţi în Rusia la muncă, care sunt supuşi riscului de a fi discriminaţi şi maltraţi" , a spus directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova,Viorel Cibotaru. Potrivit lui Cibotaru, în situaţia creată, autorităţile ar trebui să se gândească mai bine la dotarea armatei naţionale. Pe de altă parte, juristul Pavel Midrigan consideră că prin aplicarea embargourilor, Rusia încalcă normele dreptului international, deoarece doar ONU este în drept să aplice embargourile. Midrigan a adus critici în adresa guvernării de la Chişinău pentru că nu foloseşte în situaţia creată pârghiile de care dispune. În acest context juristul  a făcut referinţă la statutul de membru al CSI pe care îl are Republica Moldova, precum şi la acordirile bilaterale semnate cu Rusia, care permite producătorilor verificarea calităţii produselor pe teritoriul statelor terţe. 

De ce nu se mai teme Rusia de Occident. Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 de soldaţi. Reacţia oficialilor europeni şi americani este, cel puţin pentru moment, una de uimire. Publicaţia „Politico” se întreabă de ce Rusia alege să-şi rişte legăturile cu Occidentul în valoare de trilioane de dolari. Majoritatea liderilor europeni, cât şi cei din Statele Unite s-au arătat uimiţi de modul în care Rusia a ales să nu mai respecte Europa, aşa cum o făcea după Războiul Rece. În prezent, Federaţia Rusă nu se mai uită la Occident ca la un fel de alianţă gata să intervină în cazul conflictelor, ci pur şi simplu întelege că astazi este vorba doar despre aspectele economice dintre state. Liderii ruşi, precum şi apropiaţii lor şi-au dat seama de acest lucru. De ani de zile, bogaţii Rusiei cumpără Europa. Aceştia deţin vile şi apartamente luxoase în vestul Londrei, în Coasta de Azur, precum şi în alte zone ale vechiului continent. De asemenea, copiii bogaţilor ruşi sunt în siguranţă în diverse oraşe europene, iar banii părinţiilor sunt adăpostiţi bine în bănci austriece sau în state considerate „paradisuri fiscale”. În ultimii ani, Rusia şi-a dat seama că „aristocraţii” europeni, în special magnaţii, pot deveni foarte servili atunci când e vorba de bani. Ruşii îi văd acum ca nişte ipocriţi – aceleaşi „elite” europene care îi ajută să-şi ascundă averile. În acest caz vorbim de sume impresionante. Banca Centrală din Rusia estimează ca circa două treimi din cele 56 de miliarde de dolari care au ieşit din Rusia în 2012 ar putea avea legătură cu activităţile ilegale. Pe de altă parte, Kremlinul nu recunoaşte cu adevărat o independenţă a ţărilor europene, cu excepţia Germaniei, deoarece le consideră mai mult sau mai puţin depedente de SUA. Însă în acelaşi timp, Rusia a înţeles că un control prea mare al americanilor în Europa a început demult să se dizolve. Moscova este conştientă că ţări europene precum Spania, Italia sau Grecia se bat reciproc pentru a deveni unul dintre cei mai buni parteneri ai Rusiei, fără a cere îmsă prea multe garanţii în schimb. Singurele temeri ale Moscovei din timpul Râzboiului Rece au fost că o tensionare prea mare a relaţiilor cu Occidentul ar putea declanşa sancţiuni

economice în industria energetică, precum şi tăierea accesului la sectorul bancar străin. Însă alte îngrijorări pentru Moscova nu au existat.

În ciuda tuturor problemelor curente, mulți oficiali ruși și comentatori își exprimă încrederea enormă că țara lor poate să reprezine o mare putere la nivel global.

Rusia este o mare putere în termenii importanţei sale politice, a capacităţii intelectuale şi a influenţei în planl afacerilor globale, inclusiv ca membru permanent în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alte dovezi ale statutului de mare putere al Rusiei sunt constituite de situaţia sa geopolitică şi de existenţa armelor nucleare.

“Rusia a redevenit o putere revizionistă, care-şi continuă agenda de secol XIX cu tactici şi metode de secol XXI. La nivel nivel global, Rusia a devenit, din multe puncte de vedere, o putere status quo, iar la nivel regional şi în raport cu naţiunile noastre acţionează din cel mai mult ca o forţă revizionistă. Foloseşte atât mijloace făţişe, cât şi absconse, de la blocări energetice şi investiţii motivate politic, până la mituire şi manipulare a presei, pentru a-şi realiza interesele şi a se confrunta cu confruntarea transatlantică a centrului şi estului Europei”1

5. Rusia si SUA

Uniunea Sovietică a fost rivalul SUA pe toată durata Războiului Rece. Uniunea Sovietică nu era doar o

superputere rivală, dar era și un rival ideologic, apărător al ideologieicomuniste care se

opunea capitalismului occidental. Uniunea Sovietică conducea Pactul de la Varșovia, cunoscut și sub

numele de Blocul Răsăritean, sau țările în curs de dezvoltare.

Unii analiști susțin că Rusia a rămas o superputere și după încheierea Războiului Rece, iar influența sa

economică în piața energetică rămâne un factor decisiv în economia mondială. [1] [2]

 Statele Unite  Federatia Rusa

Politic SUA este o republică federală,  cu un 

executiv   puternic,   condus   de   un 

presedinte .

americanii   se  mândresc   puternic   cu 

tradițiile democratice înrădăcinate ale 

țării

SUA   alimenteaza   22%   din   buget 

pentru Organizația Națiunilor Unite

SUA au un loc permanent în Consiliul 

de Securitate, cu drept de veto

Rusia este o republică federală , condusa de un 

executiv puternic concentrat. Cu toate acestea, 

datorită   poziției   relativ   slaba   a   Adunării 

Federale   ,   precum   și   a   numeroase   cazuri   de 

incalcari   ale   drepturilor   omului,   libertăților 

civile și libertății de exprimare, sistemul rusesc 

de   guvernare   este   aspru   criticat   de   opinia 

publica vestica .

Rusia   are   un   loc   permanent   în   Consiliul   de 

Securitate al ONU cu drept de veto

1 http://activenews.ro/constantinescu-rusia-redevenit-o-putere-revizionista_1829395.html Constantinescu: Rusia a redevenit o

putere revizionistă (vizualizat 03.05.14)

Poziția   sa   pe   scena   mondială   se 

datorează   sprijinului   oferit   aliațiilor 

obișnuiti:   țările   membre   NATO, 

Australia   ,   Noua   Zeelandă   ,   Israel   , 

Japonia și Coreea de Sud .

Rusia pare să-și continue politica sa de rivalitate 

cu Occidentul

relații   destul   de   tensionate   cu   țări   precum 

Polonia   și   țările   baltice   ,   și,   mai   recent,   cu 

Ucraina   și   Georgia   ,   care   si-au   recâștigat   pe 

deplin   suveranitatea,   fiind   acuzate   de   Rusia 

pentru ca poartă semne ale "imperialismului" , 

cum ar   fi   santajul   energetic  prin   deschiderea 

spre vest.

dispute   teritoriale   asupra   Insulelor   Kurile   cu 

Japonia si cu Ucraina pe Crimeea .

cei  mai   apropiați   aliați   sunt   dintre   țările   CSI: 

Belarus   ,  Armenia   ,   țările  din  Asia  Centrală  și 

Mongolia .

relații ambigue cu Iranul și Coreea de Nord .

Geografic

Suprafata: 9,631,420 km ²

Relief foarte variat, pe teritoriul ei se 

gasesc   resurse  de   combustibili   fosili, 

metale si lemn si terenuri agricole

Suprafata: 17,075,400 km ²

In Rusia se gasesc numeroase resurse minerale 

si combustibili fosili si metale, resurse ce o fac 

sa fie o superputere energetica

Cultural

Cultura americana are un impact mare 

asupra lumii, mai ales în Occident.

Este  tara cea mai  diversificata  rasial, 

cultural si etnic, fiind un model pentru 

globalizare .

SUA este   locul  de  nastere  al  muzicii 

moderne.

Cultural,   Rusia   este   o   civilizație   distincta,   o 

civilizația ortodoxă.

Literatura  rusă,  muzică clasică,  teatru,   inclusiv 

baletul   au   o   reputație   remarcabilă   pe   plan 

mondial .

În   orasele   rusesti   din   partea   europeană   sunt 

numeroase   monumente   valoroase   de 

arhitectura si colecții de arta ale Rusiei

Militar Bugetul   militar   american   este   unul 

dintre cele mai mari la nivel mondial

Detine   cea  mai   avansata   tehnologie 

militara din lume

Forte aeriene si navale puternice

cheltuieli   crescute   pentru   modernizarea 

armatei.

Detine arsenal nuclear.

Capabila   să   desfășoare   operațiuni 

militare oriunde în lume.

Tehnologia spațiala avansata.

Economic

Companiile   americane   sunt   cele  mai 

active  în diverse domenii  și   în  multe 

industrii,   cum   ar   fi:   electronice   , 

telecomunicații   ,   tehnologia 

informației   ,   explorarea   spațiului, 

energie   ,   nanotehnologie   , 

biotehnologie   ,   medicina   , 

bioinformatica   ,   genetica   si 

chimie.Este   țara   cu   una   din 

principalele   hambarele   agricole   și 

producătoare de alimente

Locul 9 in lume ca PIB.

Îmbunătățiri necontestate ale condițiilor de trai 

ale rușilor.

Dependenta   mare   fata   de   materiile   prime 

strategice

70% din veniturile de stat provin din exporturi

exporturile   consta   in  produse  de   inginerie   (în 

principal militară)

Impactul   economic   mare   asupra   țărilor   din 

fosta Uniune Sovietică , iar acum CSI .

Membru BRICS