![Maurice Druon - Regii blestemati vol.1 - Regele de fier [v. BlankCd]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5571f98f49795991698fdeae/maurice-druon-regii-blestemati-vol1-regele-de-fier-v-blankcd.jpg)
Maurice Druon - Regii blestemati vol.1 - Regele de fier [v. BlankCd]
POLITIA CAPITALEI MA MAGG AZINAZIN -...
1
6 MA MAG AZIN AZIN POLITIA CAPITALEI La baza tuturor cercet`rilor [tiin]ifice se afl` observarea, ipo- teza, experimentarea [i ra]iona- mentul. Cercet`rile acestea, de[i propriu-zis nu constituesc o [tiin- ]`, ele se bazeaz` \ns` pe [tiin]ele fizice [i biologice, dela cari \mpru- mut` metodele. Tehnica poli]ieneasc` sau cri- minologic` constitue o art` practi- c`, foarte asem`n`toare cu medi- cina [i dreptul. |ns`, de[i aceste studii sunt foarte \naintate, totu[i numai o prea mic` parte a poli]iei [i a jus- ti]iei le pune la contribu]ie pentru descoperirea adev`rului. |n gene- re, at#t poli]ia c#t [i justi]ia sunt prea conservatoare. Ele \nt#rzie \n vechile metode [i ignoreaz` pro- gresele [tiin]ei, pe cari, dimpotri- v`, criminalii de ras` le folosesc cu prisosin]`. Din aceast` cauz` aceste institu]ii adesea se g`sesc \ntr'o stare de inferioritate fa]` de progresele criminalit`]ii. C`ci \n genere ast`zi, judec`- torul, spre a-[i face convingerea dac` prevenitul este autorul cri- mei ce i se imput`, cere tradi]iona- la prob` cu martori sau m`rturi- sirea inculpatului, probe ale c`ror defecte le vom schi]a imediat, ne- glij#nd aproape complect adev`ra- ta prob` [tiin]ific`, proba indicial`. * M`rturisirea inculpatului se pare c` este cea mai sigur` prob` fireasc`, natural`, care se impune dela sine \n mod evident; o prob` absolut`, care nu admite dovad` contrarie. |ntr'adev`r, c#nd \nsu[i inculpatul m`rturise[te c` el este autorul unei fapte, calificat` delict sau crim`, nu pare absurd ca ad- versarul s` fie autorizat s` \ncerce a dovedi c` m`rturisirea inculpa- tului este mincinoas`, [i c` adev`- ratul autor al crimei este alt` per- soan`? {i totu[i se \nt#mpl` c#teo- dat`, c` spre a sc`pa de pedeaps` o alt` persoan`, spre a crea un alibi pentru o fapt` mai grav`, de care vrea s` scape, spre a evita de- zonoarea unei persoane scumpe, etc., inculpatul s` se dea autor al unei crime ce n'a s`v#r[it-o. Posibilitatea eroarei bazat` pe m`rturisirea inculpatului r`m#ne un principiu, de care \ns` nici po- li]ia, nici justi]ia nu ]in seam`. |n cazurile obi[nuite - \n majo- ritatea cazurilor - inculpatul neag` fapta, chiar c#nd celelalte \mpre- jur`ri \l acuz`, suger#nd adesea \n con[tiin]a magistratului o \ndoial`. C#teodat` \ns`, inculpatul se recunoa[te autor al unei infrac- ]iuni, din eroare, sau exasperat de un instructor, cu mult` experien]`, r`bdare [i spirit de [ican`. Nu mai vorbim de cazul c#nd, la primele cercet`ri, jandarmul sau comisarul \ntrebuin]eaz` mijloace de con- str#ngere, nu psihice, ca jude- c`torul instructor, ci fizice, mai u[or de m#nuit... Dar fiindc`, \n genere, delinc- ven]ii sau criminalii nu m`rturi- sesc fapta s`v#r[it` nici judec`- torilor [i nici chiar avoca]ilor, - re- zerv#nd povestirea \nflorit` a ispr`vilor, amantelor sau priete- nilor, - m`rturisirea inculpa]ilor prin ea \ns`[i, nu este o prob` [tiin]ific`. Mai mult \nc`, strict vorbind, aceast` m`rturisire nu-i nici chiar o prob` juridic`. {tiin]a ast`zi este pe cale s` \nl`ture, sau s` fac` s` colaboreze acest mijloc de prob` subiectiv, cu probele curat [tiin]ifice. Dar mai este un mijloc de pro- b`, \ndeosebi c#nd la comiterea actului nu a fost de fa]` un ofi]er de poli]ie judiciar`, care s` con- state faptul \n a[a-zisele procese verbale, cum se \nt#mpl` \n imen- sa majoritate a cazurilor. Este pro- ba testimonial`, adic` faimo[ii martori, cari formeaz` episodul co- mic al tragediei procesului penal. Selec]ie de prof. Ioan S Selec]ie de prof. Ioan S P~TAN P~TAN 28 octombrie 1980 Curtea Suprem` Parizian` de Justi- ]ie \l condamn` pe Philippe Maurice la pedeapsa capital`. Pe atunci \n vârst` de 24 de ani, inculpatul [i complicele s`u au fost surprin[i de un gardian public [i de un om al legii, sustr`gând radiocase- tofoane \n parking-ul unui supermarket. |n urma schimburilor de focuri, poli]istul moare, iar gardianul este grav r`nit. Maurice [i complicele lui, interpela]i mai târziu de for]ele de ordine, sunt aresta]i \n urma unor noi schimburi de focuri. R`nit grav, complicele moare, nu \nain- te ca Maurice s` execute \nc` un poli]ist [i s` r`neasc` grav, pe un altul. Ca [i cum nu ar fi fost suficient, Philippe Maurice fiind \ncarcerat \ntr-o alt` celebr` \nchisoare de \nalt` secu- ritate, din regiunea parizian` - Fresnes, rezervat` criminalilor recidivi[ti, \n dis- perarea lui nem`rginit` \[i pune la cale propria evadare, convingând o tân`r` avocat` de la Curtea Suprem`, s`-i introduc`, \n \nchisoare, o arm` de foc. Tentativa lui de evadare, de altfel bine preg`tit`, e[ueaz`, dup` ce a ucis un gardian al \nchisorii [i l-a r`nit grav, pe un altul. F`r` drept de apel, Philippe Maurice este condamnat definitiv la moarte, ne- având nici o posibilitate practic` de a mai fi gra]iat. (Niciodat` \n istoria Fran]ei, \ntr-un asemenea caz, gra]ierea prezi- den]ial` nu ar fi fost posibil`, chiar dac` pre[edintele avea acest drept, f`r` s`-[i justifice actul). Contactat de Badinter (care a fost im- presionat profund de acest caz [i de in- teligen]a criminalului) [i care, de la afa- cerea Buffet [i Bontems a salvat via]a a peste zece condamna]i la moarte (blo- când, practic, execu]iile dup` 1977), Philippe Maurice, care \[i a[tepta exe- cu]ia, avea s` afle c` foarte probabil va deveni simbolul abolirii pedepsei capi- tale. {i Badinter nu s-a \n[elat! Philippe Maurice este primul criminal de mare calibru c`ruia i se comut` pe- deapsa capital` \n \nchisoare pe via]`, cu o perioad` de siguran]` de 22 de ani. |nainte ca legea de abolire s` fi fost votat` de Adunarea Na]ional` din 16-17 septembrie 1981, câ[tigând alegerile, Mitterrand l-a gra]iat deja pe Philippe Maurice, \ntrucât execu]ia lui nu mai putea s` a[tepte promulgarea legii de abolire a pedepsei cu moartea. Celelalte opt persoane, care \ntre timp \[i a[teptau execu]iile, au fost obli- gate s` a[tepte legea Badinter, cel care prin demersurile lui poate fi considerat f`r` rezerve, pe bun` dreptate, p`rin- tele abolirii pedepsei capitale \n Fran]a. Vizitându-l pe Philippe Maurice la \nchisoarea parizian`, Rue de la Santé, [i având \n vedere climatul premerg`tor alegerilor preziden]iale, Badinter l-a asigurat c` via]a lui este, practic, sal- vat`, explicându-i c`, dac` Mitterrand câ[tig` alegerile, pedeapsa capital` va fi abolit`. |n caz de \nfrângere, Giscard reales - adept al abolirii [i aflat la al doilea mandat - va aboli [i el pedeapsa capital`, (nemaiavând nevoie de votul aleg`torilor s`i!), iar \n perioada alege- rilor preziden]iale, execu]iile fiind, evi- dent, suspendate! Teoria lui Badinter a func]ionat per- fect. Philippe Maurice, aflat la momentul arest`rii \n e[ec [colar, aproape analfa- bet, dup` 22 de ani de deten]ie, este eliberat condi]ionat, \n 2002. Având de trecut obstacole extrem de dificile, de toate felurile, \n urma unui efort intelec- tual ie[it din comun, \[i sus]ine teza de doctorat, aflându-se \nc` \n \nchisoare. Devenind doctor \n Litere [i cerce- t`tor [tiin]ific la Centrul Na]ional de Cercetare {tiin]ific` (CNRS), Philippe Maurice elaboreaz` lucr`ri de mare anvergur`, cu adev`rat remarcabile, care dovedesc un nivel intelectual [i profesional ie[ite din comun. Cerând scuze public rudelor celor uci[i, \n emi- siuni televizate [i mass-media, doneaz` acestora totalitatea drepturilor sale de autor, ob]inute din vânzarea lucr`rilor sale, suma ridicându-se la câteva mi- lioane de Euro. Philippe Maurice nu este numai un simbol al abolirii pedepsei capitale \n Fran]a, ci [i un exemplu de posibil` re- integrare, cu succes, \n societate, a unui fost mare criminal. Mai mult, un exemplu al unei reu[ite profesionale [i sociale de excep]ie, f`r` pericolul de a recidiva. Marcând istoria profund, atât prin crimele pe care le-a comis, cât [i prin marile sale realiz`ri profesionale [i acte de caritate, \n scop umanitar, intr` \n legend`, \nainte de toate, ca fiind omul care a v`zut moartea [i… a \nvins ghilotina! Pentru restul, l`s`m istoria s`-l judece. Abolirea pedepsei capitale \n Fran]a este un pas important \n Europa, dar nu foarte semnificativ \n lume, având \n vedere c` execu]iile se succed zilnic, sute [i sute de oameni sunt \nc` execu- ta]i, fiind astfel priva]i de unul din drep- turile lor fundamentale, dreptul la via]`. Amnesty International precizeaz` \ntr-un raport c`, \n prezent, 90 de ]`ri sunt \nc` neaboli]ioniste, ceea ce repre- zint` numai 46% din num`rul ]`rilor lumii. Din totalitatea celor 105 r`mase, 68 au abolit pedeapsa cu moartea pentru toate tipurile de crime, 14 o men]in pen- tru crime excep]ionale (cum sunt crime- le de r`zboi [i genocidul) [i 23 sunt aboli]ioniste \n practic` (adic`, de[i le- gisla]ia ]`rilor respective permite pe- deapsa cu moartea, n-au practicat exe- cu]ii \n ultimii 10 ani). |n Statele Unite ale Americii (cea mai democratic` na]iune a lumii), dup` suspendarea pedepsei capitale \ntre 1967-1976, de c`tre Curtea Suprem`, \n 1976, organul judiciar federal compe- tent \n asemenea probleme revine asu- pra acestei decizii, permi]ând instaura- rea acestei pedepse, conform unei ho- t`râri luate de fiecare stat \n parte. La nivel federal, pedeapsa capital` a fost instaurat` definitiv de c`tre Guvernul American, \n 1988. Astfel, numai 12 state americane au suprimat pedeapsa cu moartea, cele cu criminalitate relativ redus`, printre care: Alaska, Dakota de Nord, Hawai, Iowa, Maine etc., iar alte 38 au restabilit-o dup` 1976, fiind vorba de state unde criminalitatea are cote ridicate, cum ar fi: New York, New Jersey, Alabama, Ari- zona, Colorado, Nevada, Florida, Geor- gia, Ohio, Missouri, Mississippi, Illinois, Oklahoma, Pensylvania, Montana, Texas, California, Virginia etc. Printre statele cu cele mai multe execu]ii sunt: Texas (245), Virginia (83), Florida (50), Missouri (48). Din 1977 (când \n Fran]a a avut loc ultima execu]ie), legiuitorul american a executat 739 de persoane, din care peste jum`tate \n ultimii 5 ani, utilizând sinistre [i macabre mijloace de trecere \n nefiin]`: injec]ia letal`, scaunul elec- tric, camera de gazare, plutonul de exe- cu]ie [i spânzur`toarea. EPILOG F`r` a fi toleran]i, f`r` a \ncerca s` lu`m o pozi]ie ferm` \mpotriva pedepsei capitale, acord`m \n mod voluntar votul nostru de \ncredere unei justi]ii care r`spunde la crima comis` de cel incul- pat, printr-o crim` legalizat` de legiuitor, devenind astfel sus]in`tori ai unei justi]ii care ucide sub acoperire, legal. Prin comiterea unui asemenea act barbar, nu vom readuce la via]` victi- mele inculpatului. |nl`tur`m, \ns`, orice [ans` a sa de reabilitare, cu atât mai mult cu cât \n afacerile criminale, dese- ori exist` atât \ndoial`, cât [i circum- stan]e atenuante. {i chiar dac` \n majo- ritatea cazurilor nu exist` \ndoial`, \n aceea[i majoritate de cazuri exist`, sigur, circumstan]e atenuante. Totul este s` le c`ut`m, s` le g`sim \n timp util [i s` le interpret`m cu responsabilitate. |n mod cert, un nerecidivist, neiertat, nu poate recidiva! Dar, \n cazurile de recidiv`, noi, societatea, comunitatea ce- lor independen]i, nu avem nici o respon- sabilitate? Experien]a, studiile [i cercet`rile efectuate \n domeniul reintegrabilit`]ii sociale, arat` c` \n majoritatea cazurilor de recidiv`, fostul delincvent, un social dependent, nu a fost corect reabilitat \n societate. Cu alte cuvinte, noi, societa- tea, nu ne-am asumat corect respon- sabilitatea! |n locul reintegr`rii reale, noi am preferat una de form`: margina- lizarea lui. Iar aceast` marginalizare nu este altceva decât excluderea lui din toate structurile socio-profesionale, o excludere care ulterior devine, indirect, o alt` condamnare, una social` [i deci, inevitabil, motorul generator al propriei sale recidive. Thomas CSINTA Thomas CSINTA PEDEAPSA PEDEAPSA CAPITAL~ CAPITAL~ 3 Nr. 2, Anul XX, Nr. 2, Anul XX, Aprilie - Iunie 1939 Aprilie - Iunie 1939 ISTORIA LA ROTATIV~ "POLI}IA" "POLI}IA" REVIST~ POLI}IENEASC~ REVIST~ POLI}IENEASC~ ILUSTRAT~ ILUSTRAT~ 2 Martorii mu]i, ce nu mint nicio- dat`: amprente l`sate de crimi- nal la locul crimei pe un pahar Martorii mu]i, ce nu mint nicio- dat`: amprente l`sate de crimi- nal vesel pe o sticl` de vin spumos
Transcript of POLITIA CAPITALEI MA MAGG AZINAZIN -...
6M AM A GG A Z I NA Z I NP O L I T I A C A P I TA L E I
La baza tuturor cercet`rilor[tiin]ifice se afl` observarea, ipo-teza, experimentarea [i ra]iona-mentul. Cercet`rile acestea, de[ipropriu-zis nu constituesc o [tiin-]`, ele se bazeaz` \ns` pe [tiin]elefizice [i biologice, dela cari \mpru-mut` metodele.
Tehnica poli]ieneasc` sau cri-minologic` constitue o art` practi-c`, foarte asem`n`toare cu medi-cina [i dreptul.
|ns`, de[i aceste studii suntfoarte \naintate, totu[i numai oprea mic` parte a poli]iei [i a jus-ti]iei le pune la contribu]ie pentrudescoperirea adev`rului. |n gene-re, at#t poli]ia c#t [i justi]ia suntprea conservatoare. Ele \nt#rzie \nvechile metode [i ignoreaz` pro-gresele [tiin]ei, pe cari, dimpotri-v`, criminalii de ras` le folosesccu prisosin]`. Din aceast` cauz`aceste institu]ii adesea se g`sesc\ntr'o stare de inferioritate fa]` deprogresele criminalit`]ii.
C`ci \n genere ast`zi, judec`-torul, spre a-[i face convingereadac` prevenitul este autorul cri-mei ce i se imput`, cere tradi]iona-la prob` cu martori sau m`rturi-sirea inculpatului, probe ale c`rordefecte le vom schi]a imediat, ne-
glij#nd aproape complect adev`ra-ta prob` [tiin]ific`, proba indicial`.
*M`rturisirea inculpatului se
pare c` este cea mai sigur` prob`fireasc`, natural`, care se impunedela sine \n mod evident; o prob`absolut`, care nu admite dovad`contrarie. |ntr'adev`r, c#nd \nsu[iinculpatul m`rturise[te c` el esteautorul unei fapte, calificat` delictsau crim`, nu pare absurd ca ad-versarul s` fie autorizat s` \ncercea dovedi c` m`rturisirea inculpa-tului este mincinoas`, [i c` adev`-ratul autor al crimei este alt` per-soan`?
{i totu[i se \nt#mpl` c#teo-dat`, c` spre a sc`pa de pedeaps`o alt` persoan`, spre a crea unalibi pentru o fapt` mai grav`, decare vrea s` scape, spre a evita de-zonoarea unei persoane scumpe,etc., inculpatul s` se dea autor alunei crime ce n'a s`v#r[it-o.
Posibilitatea eroarei bazat` pem`rturisirea inculpatului r`m#neun principiu, de care \ns` nici po-li]ia, nici justi]ia nu ]in seam`.
|n cazurile obi[nuite - \n majo-ritatea cazurilor - inculpatul neag`fapta, chiar c#nd celelalte \mpre-jur`ri \l acuz`, suger#nd adesea \ncon[tiin]a magistratului o \ndoial`.
C#teodat` \ns`, inculpatul serecunoa[te autor al unei infrac-]iuni, din eroare, sau exasperat deun instructor, cu mult` experien]`,r`bdare [i spirit de [ican`. Nu maivorbim de cazul c#nd, la primelecercet`ri, jandarmul sau comisarul\ntrebuin]eaz` mijloace de con-str#ngere, nu psihice, ca jude-c`torul instructor, ci fizice, maiu[or de m#nuit...
Dar fiindc`, \n genere, delinc-ven]ii sau criminalii nu m`rturi-sesc fapta s`v#r[it` nici judec`-torilor [i nici chiar avoca]ilor, - re-zerv#nd povestirea \nflorit` aispr`vilor, amantelor sau priete-nilor, - m`rturisirea inculpa]ilorprin ea \ns`[i, nu este o prob`[tiin]ific`.
Mai mult \nc`, strict vorbind,aceast` m`rturisire nu-i nici chiaro prob` juridic`.
{tiin]a ast`zi este pe cale s`\nl`ture, sau s` fac` s` colaboreze
acest mijloc de prob` subiectiv, cuprobele curat [tiin]ifice.
Dar mai este un mijloc de pro-b`, \ndeosebi c#nd la comitereaactului nu a fost de fa]` un ofi]erde poli]ie judiciar`, care s` con-state faptul \n a[a-zisele proceseverbale, cum se \nt#mpl` \n imen-sa majoritate a cazurilor. Este pro-ba testimonial`, adic` faimo[iimartori, cari formeaz` episodul co-mic al tragediei procesului penal.
Selec] ie de prof. Ioan SSelec] ie de prof. Ioan S P~TANP~TAN
28 octombrie 1980
Curtea Suprem` Parizian` de Justi-]ie \l condamn` pe Philippe Maurice lapedeapsa capital`. Pe atunci \n vârst`de 24 de ani, inculpatul [i complicele s`uau fost surprin[i de un gardian public [ide un om al legii, sustr`gând radiocase-tofoane \n parking-uul unui supermarket.|n urma schimburilor de focuri, poli]istulmoare, iar gardianul este grav r`nit.Maurice [i complicele lui, interpela]i maitârziu de for]ele de ordine, sunt aresta]i\n urma unor noi schimburi de focuri.R`nit grav, complicele moare, nu \nain-te ca Maurice s` execute \nc` un poli]ist[i s` r`neasc` grav, pe un altul.
Ca [i cum nu ar fi fost suficient,Philippe Maurice fiind \ncarcerat \ntr-ooalt` celebr` \nchisoare de \nalt` secu-ritate, din regiunea parizian` - Fresnes,rezervat` criminalilor recidivi[ti, \n dis-perarea lui nem`rginit` \[i pune la calepropria evadare, convingând o tân`r`avocat` de la Curtea Suprem`, s`-iiintroduc`, \n \nchisoare, o arm` de foc.Tentativa lui de evadare, de altfel binepreg`tit`, e[ueaz`, dup` ce a ucis ungardian al \nchisorii [i l-aa r`nit grav, peun altul.
F`r` drept de apel, Philippe Mauriceeste condamnat definitiv la moarte, ne-având nici o posibilitate practic` de amai fi gra]iat. (Niciodat` \n istoria Fran]ei,\ntr-uun asemenea caz, gra]ierea prezi-den]ial` nu ar fi fost posibil`, chiar dac`pre[edintele avea acest drept, f`r` s`-[[ijustifice actul).
Contactat de Badinter (care a fost im-presionat profund de acest caz [i de in-teligen]a criminalului) [i care, de la afa-cerea Buffet [i Bontems a salvat via]a apeste zece condamna]i la moarte (blo-când, practic, execu]iile dup` 1977),Philippe Maurice, care \[i a[tepta exe-cu]ia, avea s` afle c` foarte probabil vadeveni simbolul abolirii pedepsei capi-tale. {i Badinter nu s-aa \n[elat!
Philippe Maurice este primul criminalde mare calibru c`ruia i se comut` pe-deapsa capital` \n \nchisoare pe via]`,
cu o perioad` de siguran]` de 22 deani.
|nainte ca legea de abolire s` fi fostvotat` de Adunarea Na]ional` din 16-117septembrie 1981, câ[tigând alegerile,Mitterrand l-aa gra]iat deja pe PhilippeMaurice, \ntrucât execu]ia lui nu maiputea s` a[tepte promulgarea legii deabolire a pedepsei cu moartea.
Celelalte opt persoane, care \ntretimp \[i a[teptau execu]iile, au fost obli-gate s` a[tepte legea Badinter, cel careprin demersurile lui poate fi consideratf`r` rezerve, pe bun` dreptate, p`rin-tele abolirii pedepsei capitale \n Fran]a.
Vizitându-ll pe Philippe Maurice la\nchisoarea parizian`, Rue de la Santé,[i având \n vedere climatul premerg`toralegerilor preziden]iale, Badinter l-aaasigurat c` via]a lui este, practic, sal-vat`, explicându-ii c`, dac` Mitterrandcâ[tig` alegerile, pedeapsa capital` vafi abolit`. |n caz de \nfrângere, Giscardreales - adept al abolirii [i aflat la aldoilea mandat - va aboli [i el pedeapsacapital`, (nemaiavând nevoie de votulaleg`torilor s`i!), iar \n perioada alege-rilor preziden]iale, execu]iile fiind, evi-dent, suspendate!
Teoria lui Badinter a func]ionat per-fect. Philippe Maurice, aflat la momentularest`rii \n e[ec [colar, aproape analfa-bet, dup` 22 de ani de deten]ie, esteeliberat condi]ionat, \n 2002. Având detrecut obstacole extrem de dificile, detoate felurile, \n urma unui efort intelec-tual ie[it din comun, \[i sus]ine teza dedoctorat, aflându-sse \nc` \n \nchisoare.
Devenind doctor \n Litere [i cerce-t`tor [tiin]ific la Centrul Na]ional deCercetare {tiin]ific` (CNRS), PhilippeMaurice elaboreaz` lucr`ri de mareanvergur`, cu adev`rat remarcabile,care dovedesc un nivel intelectual [iprofesional ie[ite din comun. Cerândscuze public rudelor celor uci[i, \n emi-siuni televizate [i mass-mmedia, doneaz`acestora totalitatea drepturilor sale deautor, ob]inute din vânzarea lucr`rilorsale, suma ridicându-sse la câteva mi-lioane de Euro.
Philippe Maurice nu este numai un
simbol al abolirii pedepsei capitale \nFran]a, ci [i un exemplu de posibil` re-integrare, cu succes, \n societate, aunui fost mare criminal. Mai mult, unexemplu al unei reu[ite profesionale [isociale de excep]ie, f`r` pericolul de arecidiva. Marcând istoria profund, atâtprin crimele pe care le-aa comis, cât [iprin marile sale realiz`ri profesionale [iacte de caritate, \n scop umanitar, intr`\n legend`, \nainte de toate, ca fiindomul care a v`zut moartea [i… a \nvinsghilotina! Pentru restul, l`s`m istorias`-ll judece.
Abolirea pedepsei capitale \n Fran]aeste un pas important \n Europa, dar nufoarte semnificativ \n lume, având \nvedere c` execu]iile se succed zilnic,sute [i sute de oameni sunt \nc` execu-ta]i, fiind astfel priva]i de unul din drep-turile lor fundamentale, dreptul la via]`.
Amnesty International precizeaz`\ntr-uun raport c`, \n prezent, 90 de ]`risunt \nc` neaboli]ioniste, ceea ce repre-zint` numai 46% din num`rul ]`rilorlumii.
Din totalitatea celor 105 r`mase, 68au abolit pedeapsa cu moartea pentrutoate tipurile de crime, 14 o men]in pen-tru crime excep]ionale (cum sunt crime-le de r`zboi [i genocidul) [i 23 suntaboli]ioniste \n practic` (adic`, de[i le-gisla]ia ]`rilor respective permite pe-deapsa cu moartea, n-aau practicat exe-cu]ii \n ultimii 10 ani).
|n Statele Unite ale Americii (ceamai democratic` na]iune a lumii), dup`suspendarea pedepsei capitale \ntre1967-11976, de c`tre Curtea Suprem`,\n 1976, organul judiciar federal compe-tent \n asemenea probleme revine asu-pra acestei decizii, permi]ând instaura-rea acestei pedepse, conform unei ho-t`râri luate de fiecare stat \n parte. Lanivel federal, pedeapsa capital` a fostinstaurat` definitiv de c`tre GuvernulAmerican, \n 1988.
Astfel, numai 12 state americane ausuprimat pedeapsa cu moartea, cele cucriminalitate relativ redus`, printre care:Alaska, Dakota de Nord, Hawai, Iowa,Maine etc., iar alte 38 au restabilit-oodup` 1976, fiind vorba de state undecriminalitatea are cote ridicate, cum arfi: New York, New Jersey, Alabama, Ari-zona, Colorado, Nevada, Florida, Geor-gia, Ohio, Missouri, Mississippi, Illinois,Oklahoma, Pensylvania, Montana,
Texas, California, Virginia etc. Printrestatele cu cele mai multe execu]ii sunt:Texas (245), Virginia (83), Florida (50),Missouri (48).
Din 1977 (când \n Fran]a a avut locultima execu]ie), legiuitorul american aexecutat 739 de persoane, din carepeste jum`tate \n ultimii 5 ani, utilizândsinistre [i macabre mijloace de trecere\n nefiin]`: injec]ia letal`, scaunul elec-tric, camera de gazare, plutonul de exe-cu]ie [i spânzur`toarea.
EPILOGF`r` a fi toleran]i, f`r` a \ncerca s`
lu`m o pozi]ie ferm` \mpotriva pedepseicapitale, acord`m \n mod voluntar votulnostru de \ncredere unei justi]ii carer`spunde la crima comis` de cel incul-pat, printr-oo crim` legalizat` de legiuitor,devenind astfel sus]in`tori ai unei justi]iicare ucide sub acoperire, legal.
Prin comiterea unui asemenea actbarbar, nu vom readuce la via]` victi-mele inculpatului. |nl`tur`m, \ns`, orice[ans` a sa de reabilitare, cu atât maimult cu cât \n afacerile criminale, dese-ori exist` atât \ndoial`, cât [i circum-stan]e atenuante. {i chiar dac` \n majo-ritatea cazurilor nu exist` \ndoial`, \naceea[i majoritate de cazuri exist`,sigur, circumstan]e atenuante. Totul estes` le c`ut`m, s` le g`sim \n timp util [is` le interpret`m cu responsabilitate.
|n mod cert, un nerecidivist, neiertat,nu poate recidiva! Dar, \n cazurile derecidiv`, noi, societatea, comunitatea ce-lor independen]i, nu avem nici o respon-sabilitate?
Experien]a, studiile [i cercet`rileefectuate \n domeniul reintegrabilit`]iisociale, arat` c` \n majoritatea cazurilorde recidiv`, fostul delincvent, un socialdependent, nu a fost corect reabilitat \nsocietate. Cu alte cuvinte, noi, societa-tea, nu ne-aam asumat corect respon-sabilitatea! |n locul reintegr`rii reale, noiam preferat una de form`: margina-lizarea lui. Iar aceast` marginalizare nueste altceva decât excluderea lui dintoate structurile socio-pprofesionale, oexcludere care ulterior devine, indirect,o alt` condamnare, una social` [i deci,inevitabil, motorul generator al proprieisale recidive.
Thomas CSINTAThomas CSINTA
P E D E A P S AP E D E A P S AC A P I T A L ~C A P I T A L ~ 3
Nr. 2, Anul XX, Nr. 2, Anul XX, Aprilie - Iunie 1939Aprilie - Iunie 1939
ISTORIA LA ROTATIV~
"POLI}IA" "POLI}IA" REVIST~ POLI}IENEASC~ REVIST~ POLI}IENEASC~
ILUSTRAT~ ILUSTRAT~
2
Martorii mu]i, ce nu mint nicio-dat`: amprente l`sate de crimi-nal la locul crimei pe un pahar
Martorii mu]i, ce nu mint nicio-dat`: amprente l`sate de crimi-
nal vesel pe o sticl` de vinspumos
![009 Maurice Champagne - Taina Farului Îndoliat [1937]-An](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55cf8eb3550346703b94be99/009-maurice-champagne-taina-farului-indoliat-1937-an.jpg)
![Maurice Champagne - Taina farului îndoliat [v. 1.0]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/577cd90f1a28ab9e78a299b6/maurice-champagne-taina-farului-indoliat-v-10.jpg)
![Maurice Druon - Regii Blestemati Vol.4 - Legea Barbatilor [v. BlankCd]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55721311497959fc0b91861d/maurice-druon-regii-blestemati-vol4-legea-barbatilor-v-blankcd.jpg)
![138075478 Maurice Druon Regii Blestemati Vol 1 Regele de Fier[2]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55cf96e0550346d0338e5c13/138075478-maurice-druon-regii-blestemati-vol-1-regele-de-fier2.jpg)
