Polaritatea celulelor epiteliale

Polaritatea este determinata de existenta a doua domenii diferite din punct de vedere chimic

II.Existanta a doua domenii diferite

Boala rinichiului polichistic

Aparitia unor formatiuni chistice care maresc mult volumul rinichilor

Ca si mainifestatie clinica:

-hematuria macroscopica

-hipertensiunea arteriala

Boala rara dar cu caracter letal.

II.Formarea de joctiuni stranse

Bine reprezentate intre celulele cu caracter secretor

Realizate de doua proteine(caudine,ocludine)

Aceste jonctiuni au rolul de a genera si a mentine domeniilor membranare, prevenirea miscarii laterale a membranei laterale si formarea unei bariere impermeabila.

III.Distributia componentelor citoscheletului si a organitelor celulare

Se remarca o distributie apicobazala a microtubulilor cu rolul de a preveni ***

Ex(celula epiteliala de tip langular endocrin)organitele de sinteza sunt distribuite la polul laterobazal in ,zona subnucleara,(coplex golgi,),produs de sinteza la polul apical(vezicule).

IV Interactiuni de adezivitate

Contactele sunt stranse. Realizeaza doua tipuri de contacte. Mol. De adezivitate celula celula/celula substrat.

Clase de molecule de adezivitate:

-caderine si selectine(cu activitate Ca dependenta)

-integrine si mol

Caderina(proteina transmembranara):

-clasice (Caderina E)

-nonclasice(Desmocolina, desmogleina)

Caderina E (membrana laterobazala){domeniul extracelular lung cu 5 unitati intre care se leaga Ca,aspectul variaza in functie de concentratia Ca, cand este mai mult este mai rigid cand este mai putin este mai flexibil, interactiunea se va realiza cu domenii identice atunci cand concentratia de Ca este mai mare}{domeniul intracelular este mai scurt scurt}

Rolul Caderine E este de ancorare din domeniul lateral=>zonula adherens(Carderine clasice, proteine de ancorare antreneaza filamentele de actina),macula adherens(caderine nonclasice, filamente intermediare)

Integrine(molecule de adeziitate a caror activitate nu este influentata de ionii de calciu, membrana bazala)

Se deosebesc de celelalte molecule de adezivitate prin faptul ca

Formate din domenii extracelulare lungi si scurte

Cele lungi Subunitatea B(se leaga de laminina sau fibronectina)

*******

Rolul integrinelor:asigura atasarea polului bazal la matricea extracelulara+mecanosenzitivitate(orice modificare a matricei de tip mecanic si apoi urmata de modificarea intracelulara)Sunt esentiala in timpul embriogenezei deoarece fara existenta lor nu se poate forma un epiteliu.(disintegrinele{prezente in veninul de sarpe})

Pemfigus Vulgaris (Maladia buloasa)(penfigus=basicuta)

-boala autoimuna care afecteaza epiteliile si mucoasele(leziune intraepiteliala)

-la o parte din indivizi au fost identificati autoanticorpi-antidesmogleine (1 si 3). Aparitia acestosra determina fenomenul de acantoliza

-poate fi asociata si alte afectiuni unele din categoria bolilor autoimune()si altele(cancer tiroidian), in mod egal ambele sexe, incidenta cea mai mare in decada 5/6 dar poate apare si in adolescenta cu o frecventa de***, cel mai des mucoasa bucala

Membrana bazala

Termenul este atribuit unei structuri care poat fi obervata la microscopul optic.Structura orientata catre tesutul conj adiacent

Prezinta particularitate:

-amorf

-dens

-acelular

-limitele de variate(70-300nm)Unele membrane bazale pot fi examinate la microscopul optic. Exista posibilitatea de observatie prin coloratia Hemalaun Eozina(zona acidofila[in cazul I care este mai groasa]{ceamai mare parte a lor este totusi subtire})in microscopia optica totusi examinarea ei se face prin metode histochimice(Pas{culoarea este rosu purpuriu} si impregnare argentica{culoarea este negra})

Are un sepect variat(Deobicei la baza epiteliului dar poate avea si un aspect ondulat realizat de papilele conjunctive(proiectiile tesutului conjucnti{tesut conjuctiv de tip pavimentos}))

La microscopia electronica se observa o Lamina bazala si o Lamina reticulata

Lamina bazala are doua componenta, zona electronotransparenta(Lamina lucida=Lamina rara, 50nm relativ constanta,domeniile extracelulare ale unor molecule de adezivitate{integrine, distroglicani[deobicei la tesutul muscular], glicoproteine extracelulare[laminina, entactina]}) si zona electrona densa(Lamina densa, retele de filamente constituite dintr-o proteina colagen {colagen de tip 4} care vine in raport pe ambele parti de o alta proteina, perlecan)

In cazul unor epitelii observam faptul ca lamina bazala este mai groasa atunci cand fuzioneaza doua lamine densa intre care nu se interpune tesut conjunctiv(glomerulul,alveole pulmonare) contribuind la formarea membranei de filtrare si respectiv de respiratie

Initial s-a considerat ca aceasta structura exista doar la nivelul tesutului epitelial, dar s-a observat ca exista si la alt tip de tesut care intra in contact cu tesutul conjunctiv(tesut muscular(toate), tesut nervos(doar schwann), celule adipoase(doar ceva)) in cazul acestora neexistant o polaritate, in cazul acestora lamina externa va fi termenul care va fi utilizat pentru a denumi structura cu corespondentul in cazul celuleor epiteliale de lamina densa.

Compozitia chimica difera in functie de tesutul epitelial si chiar regiune:

1. proteine/glicoproteine(laminina+colagen(proteina),entactina(nidogen{glicoproteina}))

2.proteioglican(perlecan{heparan sulfat})

Laminina este considerata proteina esentiala pentru formarea laminei bazale(formata din 3 lanturi polipeptidice lungi {alfa,beta,gama})Forma acesteia este de cruce.Prezinta in domeniul extracelular domenii de interactiune cu laminina***si domenii intracelulare de interaciune cu***

Molecula de colagen

In structura laminei bazale exista colagen 4(principalul din structura laminei bazale),7,18

Colagenul de tip patru este format din 3 lanturi polipeptidice lungi(mai multe tipuri de lanturi alfa).Ele se dispun spiralat unul in jurul celuilalt.

II descriem lantului 3 segmente.Segmentul scurt(amino-terminal{domeniul 7s}),segment scurt(domeniu colagen helicoidal),domeniu NC1

3 lanturi for forma un monomer.2 monomeri se vor unii prin regiunea NC1 si vor forma un dimer.4 dimeri vor interactiuna prin regiunea 7S.

Modul in care lamina bazala interactioneaza cu tesutul conjunctiv adiacent se realizeaza