POIANA BRASOV

CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE

1.Localizare

Statiunea face parte din judetul Brasov,gasindu-se la poalele Munţilor Postăvaru, la est şi ale Munţilor PoineniiBraşovului, la vest, pe un platou întins cu altitudini cuprinse între 950-1050 m.

Poiana Brasov este una dintre cele mai cunoscute statiuni destinate sporturilor de iarna si odihnei si in acelasi timp este una dintre cele mai appreciate destinatii turistice ale turistilor straini care vin sa viziteze Romania.

2.Cadru natural

Clima de munte a statiunii Poiana Brasov este favorabila odihnei pe tot timpul anului,schiului si a altor sporturi de sezon pe timpul iernii iar in celelalte anotimpuri clima favorizeaza efectuarea de excursii variate.

Statiunea Poiana Brasov si-a castigat un binemeritat renume prin integrarea armonioasa in peisaj a dotarilor turistice, prin posibilitatile largi de practicare a sporturilor de iarna si prin conditiile bune de odihna si recreere in orice perioada a anului.

Stratul de zapada se mentine timp de 4-5 luni pe an, astfel ca sporturile de iarna pot fi practicate atat de incepatori cat si de sportivii de performanta din noiembrie pana in martie.

CAPITOLUL 2. POPULATIA,RESURSA UMANA,CADRU SOCIO-ECONOMIC

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a municipiului Brasov și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape exponențial:

1890: ||½ 30 781 locuitori 1930: ||||| 59 232 locuitori 1941: ||||||| 84 557 locuitori 1948: ||||||| 82 984 locuitori 1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori¹ 1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 323 736 locuitori 2000: ||||||||||||||||||||||||||| 317 772 locuitori² 2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori[1]

2011: |||||||||||||||||||| 227 961 locuitoriCAPITOLUL 3. ANALIZA COMPONENTELOR DE TURISM

1.Obictive turistice

Obiectivele turistice sunt oferite de localitatile din apropiere,unde putem preciza: Brasovul cu numeroase obiective turistice: Forificaţiile vechi, din sec. XV – XVI,

reprezentate de Turnul Alb şi Turnul Negru, Bastionul Ţesătorilor (cel mai vechi bastion din România), Poarta Ecaterina; Casa Sfatului; Casa Negustorilor; Biserica Bartolomeu; Biserica Neagră; Complexul

muzeal al culturii româneşti, care cuprinde Biserica Sf. Nicolae (sec. XV – XVI), clădirea vechii şcoli româneşti din sec. XVI, refăcută în 1760 – 1761, care găzduieşte în prezent Muzeul culturii româneşti; Mausoleul din Schei; Secţiile de artă şi etnografie ale Muzeului Judeţean, expoziţii muzeale, monumente, statui, busturi, etc.

Bran,unde se poate vizita Cetate Bran Rasnov,unde se poate vizita Cetatea sateasca,Biserica ortodoxa Sf.Nicolae,Biserica

Evanghelica În staţiunea Poiana Braşov se găseşte, în centrul său, şi o frumoasă biserică ortodoxă.

2.Infrastructura turistica si spatial destinat agrementuluiPoiana Brasov dispune de echipamente turistice variate, vand o oferta turistica bogata si

diversificata.Serviciile oferite sunt in general de buna calitate ea detasandu-se de celelalte statiuni. Profilul statiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarna,agrementul bazandu-

se pe existenta partiilor de schi amenajate,in numar de 13,deservite de 10 instalatii de transport pe cablu(2teleferice,o telegondola,7 teleschiuri);de asemenea exista partii pentru sanius,patinuar in aer liber,trasee de schi precum si scoala de schi.

Ca activitati pentru sezonul estival,Poiana Brasov ofera numeroase posibilitati,cum ar fi: piscine acoperite, saune, cluburi de noapte, restaurante cu programe artistice, o stânăturistică, bowling, hidrobiciclete sau plimbări pe lac, etc.

3.Circulatia turistica

Turistii care viziteaza Poiana Brasov sunt atat turisti straini cat si autohtoni,motivatiile principale ale sosirii in statiunie fiind sporturile de iarna in sezonul rece si odihna in sezonul cald.

Tabel 1. Numarul de turisti inregistrati in spatiile de cazare a statiunii Poiana Brasov in perioada 2005-2008

Din table se observa o scadere al numarului total de sosiri in statiune,in 2005 numarul sosirilor era de 118 157 ca in 2008 sa ajunga la 101 843.Numarul sosirilor la turistii romani inregistreaza valoarea maxima in 2006 ( 98 063) iar valoarea minima in 2008 ( 72 594) iar in ceea ce priveste turistii straini valoarea maxima se inregistreaza in 2005 (34 032) iar valoarea minima in 2006 (26 459).

Grafic evolutia numarului de sosiri turisti

Din graficele de mai jos se observă că, dacă la sosirile de turişti străini variaţiile sunt foarte mici, la sosirile de turişti români variaţiile sunt mari şi într-un proces continuu de scădere.Dacă în ceea ce priveşte turiştii străini principala explicaţie a acestei evoluţii este "deschiderea" graniţelor după 1989 ca element pozitiv şi situaţia politică instabilă ca element cu repercursiuni negative, evoluţia numărului de sosiri pentru turiştii români este rezultatul situaţiei economico-financiare dificile şi în continuă deteriorare care a dus la îngustarea segmentelor de populaţie care îşi pot permite o vacanţă.

Tabel 2.Numar zile-turist

Se va observa scăderea continuă a numărului zile-turist atât la turiştii români cât şi la cei străini. Scăderea este mai bruscă şi mai accentuată la turiştii români cu repercursiuni negative asupra duratei medii a sejurului. Astfel, în 2008 scăderea în valoare absolută faţă de 2005 este de 85.383 zile - turist. La turiştii străini, în 2008 scăderea în valoare absolută faţă de 1998 este de 58767 zile-turist.

Tabel 3.Capacitati de cazare

DENUMIRE Nr. locuri cazare

COMPEXUL „Alpin” 272 locuriCOMPLEXUL „Alunis-Ruia” 111 locuriCOMPLEXUL „Bradul” 120 locuriCOMPLEXUL „Caraiman” 134 locuriCOMPLEXUL „Ciucas” 509 locuriHOTELUL „Intim” 64 locuriCOMPLEXUL „Piatra Mare” 348 locuriCOMPLEXUL „Poiana” 119 locuriHOTELUL „Poiana Ursului” 39 locuriCOMPLEXUL „Sport” 243 locuriCOMPLEXUL „Şoimul” 214 locuriCOMPLEXUL „Teleferic” 298 locuriVile 308 locuriTOTAL 2.779 locuri

Sursa: „Cazarea turistică în anul 1989 – reţea-capacităţi-utilizare, Ministerul Turismului

Tabel 4.Sosiri in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare

Tabel 5.Innoptari in structuriele de cazare turistica cu functiuni de cazare

4.Indicatori

Capitolul 4.Particularitatile domeniului schiabil

1.Domeniul schiabil si dotarile aferente

Statiunia dispune de mai multe partii de schi cu grade diferite de dificultate,existat atat partii pentru incepatori cat si pentru avansati.

Exista: o partie olimpica, trei partii pentru coborire si slalom urias, o pârtie pentru slalom special, doua trambuline etc.

2.Dimensiunile domeniului schiabil. Tabel 1

Tabel 2.

3.Indicatori sintetici de corelatie

Capitolul 5.Analiza SWOT a zonei Poiana Braşov

S - PUNCTE TARI

1. Calitate înaltă a produselor şi serviciilor oferite.

2. Acces rapid în regiune; Locaţie atractivă şi vad comercial.

3. Prezenţa numeroaselor obiective turistice şi culturale.

4. Prezenţa bisericii de lemn Sf. Ioan Botezătorul.

5. Autobuzele pe ruta Livada Postei-Poiana Braşov

6. Extinderea pârtiilor de schi cu 20 de km.

7. Prezenţa teleski-ului şi a telecabinei.8. Relieful variat.9. Climatul.10. Faună11. Organizarea de evenimente şi

concerte pe timpul iernii de pe pârtia Bradul.12. Platforma pentru utilizarea

elicopterelor.

W - PUNCTE SLABE

1. Preţuri medii şi mari faţă de veniturile populaţiei din România.

2. Notorietate scăzută pe plan internaţional

3. Numărul redus de parcări. 4. Lipsa pliantelor din hoteluri şi

hărţilor printate cu staţiunea Poiana Braşov. 5. Calitatea drumurilor din

interiorul staţiunii. 6. Lipsa băncilor pentru odihnă.

O – OPORTUNITĂŢI

1. Cererea mare de servicii în domeniul

T – AMENINŢĂRI 1. Riscul concurentei în domeniu. 2. Populaţia nu cunoaşte îndeajuns

turismului.2. Locaţie atractivă-numarul turiştilor

ar putea creşte.3. Atragerea unor investitori interesaţi

de potenţialul turistic al zonei.4. Crearea unui aeroport în judeţul

Braşov.5. Construirea unei instalaţii cu circuit

închis.6. Modernizarea transportului pe cablu.7. Folosirea unor sănii cu cai iarna.

piaţa turistică românească. 3. Ofertarea în ţările Europei de Est

a unor servicii de cazare calitativ superioare şi mai ieftine.

Capitolul 6. Strategii de dezvoltare a statiunii

În scopul unei valorificări superioare a potenţialului turistic al judeţului Braşov şi a staţiunii Poiana Braşov este necesară luarea unor măsuri cu caracter concret:

-crearea şi promovarea unor programe turistice - promovarea turismului de afaceri, zona Braşovului fiind atât un important centru turistic, cât şi

unul economic -promovarea turismului speologic în munţii Făgăraş datorită caracteristicilor aparte ale peşterilor

din această zonă;dezvoltarea grupurilor de ghizi atât pentru îndrumarea spre traseele numeroase ale zonei, dar şi pentru realizarea de programe pentru cunoaşterea specificităţii zonei prin organizarea de excursii cu programe înainte stabilite;

 -promovarea la nivel naţional şi internaţional, în colaborare cu societăţile de turism, a unor programe speciale pentru vacanţele de iarnă şi de vară; crearea unei i m a g i n i a u n e i s t a ţ i u n i o p t i m e p e n t r u p e t r e c e r e a t i m p u l u i l i b e r c a o a c t i v i t a t e constantă în tot timpul anului, dat fiind accesul relativ uşor către această zonă.

ConcluziiConform Analizei Swot, din punctele tari, reiese faptul că Poiana Braşov deţine cea mai densă şi

mai modernă dotare turistică montană din ţara noastră. Desigur, trebuiesc enunţate şi punctele slabe ce confirmă preţurile ridicate faţă de veniturile

populaţiei, calitatea slabă a drumurilor din interiorul staţiunii şi numărul sărac de parcări auto iar oportunităţile numeroase, dacă sunt aplicate, pot duce la o dezvoltare importantă atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional.

În concluzie, staţiunea montană Poiana Braşov este una din cele mai importante destinaţii turistice din România, atât în timpul verii, dar în special în timpul iernii datorită numeroaselor centre de agrement şi pârtii de ski dotate conform normelor europene.

Bibliografie:

1.ALBU NICOLAE,Turism şi eficienţă Principii general, Editura Lux Libris, Braşov,2005.2.ALBU NICOLAE,Turism şi eficienţă Turismul Braşovean, Editura Lux Libris,Braşov,3.ANASTASIEI BOGDAN, Marketing Turisti, Editura Tehnopress,4.CRISTUREANU CRISTIANA, Economia şi politica turismului internaţional, EditurAbeona, 2004.5.DINU MIHAELA,Geografia turismuluI,Editura didactică şi pedagogică, R.ABucureşti 2005.6.FERENŢ EMIL,Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi,2004.7.GLAVAN VASILE,Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

8.LUCACONSTANTIN, CHIRIAC ALEXANDRA CRINA,Manualul ghidului deturism,2002.9.MANOLESCU IRINA TEODORA, Amenajarea turistică a teritoriului, edituraPIM, Iaş200610.MINCIU RODICA,Economia turismulu, Editura Uranus, Bucureşti, 2001.11.NISTOREANU PUIU,Management în turism,Editura Lux Libris, Bucureşti,2002.

Proiect realizat de:

Pruteanu Roxana(gr311)

Popoiu Alina(gr311)

Patrichi George(gr310)

Nita Laurenti(gr310)