Organizarea Si Amenajarea Statiunii Cheia + Indicatori Turistici
Determinarea Gradului de Atractivitate a Statiunii Poiana Brasov
-
Upload
ionica-vlad -
Category
Documents
-
view
290 -
download
4
Transcript of Determinarea Gradului de Atractivitate a Statiunii Poiana Brasov
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIRFACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL
DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE A STATIUNII POIANA BRAŞOV
Student : Grupa :
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
CUPRINS
1. Prezentarea generala a statiunii2. Asezarea geografica, cai de acces, scurt istoric3. Baza tehnico-materiala4. Circulatia turistica5. Metoda TECDEV
2
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
1. Prezentarea generala a statiunii Poiana Brasov
Poiana Brasov este o statiune pentru sporturile de iarna din Romania, fiind o atractie turistica de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 partii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Cazarea este asigurata in hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, in Poiana se afla o statie de ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal.
Statiunea se afla la poalele Postavarului la o altitudine de 1030 m, iar cel mai inalt varf de munte la altitudinea de 1799 m, ceea ce inseamna o diferenta de altitudine de aproape 800 m.
Statiunea este de asemenea recomandata pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15 grade Celsius.
2. Elemente de cadru generalScurt istoric
Poiana a fost din vechi timpuri destinatia drumetiilor si a practicarii sporturilor de iarna. Prima mentiune documentara a locatiei dateaza din 1427, in contextul activitatilor de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postavaru inca din 1895, iar in 1906 in Poiana a avut loc primul concurs de schi. Pana in preajma lui 1950, statiunea s-a mentinut in limitele dotarilor naturale.
Doar cateva vilisoare sau cabane puteau fi zarite ici-colo. In 1951, la Poiana Brasov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarna. Cu aceasta ocazie, se da in folosinta un modern hotel al sporturilor si primul teleferic - Poiana-Postavarul - pe o lungime de 2.150 m.
Urmeaza apoi alte si alte amenajari si dotari, care au adus Poiana la infatisarea cu care o cunoastem astazi.
Asezare geografica
Statiunea este asezata in partea central sud-estica a Romaniei, in regiunea Transilvania, intr-un luminis inconjurat de paduri de conifere, la poalele Masivului Postavaru. Se afla la aproximativ 15 km de orasul medieval Brasov, 25 de km de Castelul Contelui Dracula, 185 km de Bucuresti
3
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Cai de acces
Pentru a ajunge in statiune exista urmatoarele mijloace de transport: - AVIONUL: la Aeroportul International Henri Coanda din Bucuresti de
unde exista urmatoarele alternative pentru a ajunge la Poiana Brasov:- TRENUL: din Gara de Nord Bucuresti pana la Gara Brasov aproximativ
170 km .Din Gara Brasov cu autobuzul nr. 4 pana la statia Parcul Central si apoi din Livada Postei cu autobuzul 20 pana in Poiana Brasov sau cu taxiul, aproximativ 15 km, iar pretul cursei cu taxiul variaza intre 10-15 euro direct de la Gara Brasov sau de la statia Livada Postei. - MASINA: pe DN1 intre Bucuresti si Brasov, iar din Brasov se urca pe Drumul Poienii, in aproximativ 20 de min , total aprox. 185 km.
Mediul naturalClima
Clima este tonic stimulanta specifica zonei de munte. Temperaturile medii sunt in luna Iulie de 14.5 C si poate ajunge in ianuarie la -5 C. Precipitatiile ajung la 900 mm anual (ploi frecvente). Stratul de zapada dureaza aproximativ 120 de zile pe an.
Poiana Brasov, medical vorbind, este o veritabila farmacie naturala. Nu sunt necesare vaccinuri de nici un fel la intrare in Romania, indiferent din ce tari veniti. Ingrijirea si asistenta medicala este asigurata de spitale de stat sau clinici particulare la preturi acceptabile.
Aerul este curat, plin de ozon si fara praf. Presiunea atmosferica scazuta si ionizarea atmosferica sunt factori de tratament recomandati in tratarea nevrozelor astenice, supraincarcarilor psihice si intelectuale, anemiei, bolilor endocrine si respiratorii (pneumonii, asm bronsitic etc.). Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.
Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6° C, temperatura maxima absoluta fiind de 37° C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara
4
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm/ an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/ s.
Hidrografie
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.
Vegetatie
La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin. Multe specii rare si endemice (zona Tampa, Dealul Cetatii).
Fauna
In statiunea Poiana Brasov se intalnesc in paduri: capra neagra, urs, ras, cocos de munte (toate protejate), lup, cerb, mistret, caprior, iepure, acvila de munte. In ape se intalnesc: pastrav, lipan, scobar, mreana.
5
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Resurse turistice naturale
Poiana Brasov este inconjurata de 4 mari masive muntoase:- Postavarul (altitudine maxima 1.799m) - Piatra Craiului (altitudine maxima 2.238m) - Bucegi (altitudine maxima 2.505m) - Piatra Mare (altitudine maxima 1.848m)
M-tii Bucegi: relief stancos cu varfuri si creste, modelat in conglomerate; circurile si vaile glaciare (Gaura, Malaiesti, Tiganesti); relief calcaros din zona de vest Grohotis-Strunga.
Sunt prezenti pe teritoriul brasovean numai prin versantul lor nordic, care prezinta insa multe particularitati. Din varful Omul, culmile coboara ramificate si in panta accentuata spre depresiunile Brasovului si Predealului. Culmile Scara, Gaura, Padina Crucii sunt dintre cele mai reprezentative. Pe langa vaile adanci cu praguri si mase de grohotisuri, versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea ghetarilor cuaternari.
Urmele activitatii glaciatiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe vaile Gura Catunului si Malaiesti: circuri, morene, praguri.
In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv.
In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare.
Parcul National Bucegi s-a infiintat in anul 1943, pe o suprafata de 35.700 ha. In cadrul lui avem:-Rezervatia Abruptul - Bucsoiu, Malaiesti, Valea Gaura(cat. IV - 1643 ha), -Rezervatia Abruptul Prahovean(cat. I - 3748 ha), -Rezervatia Ialomitei (Muntii Batrana si Cocora). Paduri de molid cu exemplare de zada sizimbru, dupa cum si plante endemice; relief carstic Valea Ialomiteisi Valea Horoabe,-Rezervatia Zanoaga (Muntii Zanoaga si Cheile Zanoaga Mare). Conserva speciitermofile precum si padurea seculara de molid,-Rezervatia Turbaria Laptici- intre Cheile Coteanu si Tatarului
6
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
-Rezervatia Babele ocroteste formele de relief rezultate din eroziunea conglomeratelorsi gresiilor (Babele, Ciupercilesi Sfinxul) si o serie de asociatii vegetale alpine -Rezervatia Omu protejeaza asociatiile vegetale de tundra alpina cu ierburi endemice pentru CarpatiAcces: Sinaia, Busteni, Predeal, Rasnov, Bran, Fundata, Moroieni
M-tii Ciucas: relief de eroziune diferentiata in conglomerate (martori de eroziune): turnuri, ciuperci, stanci ce inchipuie chipuri de om sau de animale etc.
E reprezentat in relieful Brasovului doar prin latura sa nord-vestica. Relieful carstic a capatat aici o larga dezvoltare aparand sub cele mai diferite infatisari: lapiezuri, turnuri, abrupturi.
Tot în treapta muntilor inalti mai intra Culoarul Bran-Rucar, Masivul Leaota, Muntii Barsei compus din doua masive montane: Postavarul si Piatra Mare, caracteristica comuna a acestora fiind faptul ca sunt aproape în totalitate impaduriti.
Marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica , la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali . Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilir Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci.
Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov.
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.
In sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii
7
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. Relieful mai contine o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.
M-tii Fagaras: relief cu trasaturi alpine (circuri si vai glaciare, creste, varfuri piramidale); Vf. Vistea Mare, cel de-al doilea varf al trapezului stancos, marcat de cel mai inalt varf al Romaniei - Vf. Moldoveanu; Lacul glaciar Urlea.
Reprezinta forma dominanta a reliefului din cadrul primului lant muntos,pe teritoriul Brasovului aflanduse versantul nordic al jumatatii estice a acestuia.
Formatiunile cristaline ce compun muntii Fagaras au dat posibilitatea existentei si conservarii unor forme tipice: varfuri ascutite cu aspect piramidal, creste de intersectie sau chiar de ace, turnuri, colti, cum ar fi Coltii Vistei, Acele Cleopatrei - vai glaciare, morene, versanti abrupti, vai inguste si adanci, unele cu numeroase praguri.
M-tii Persani: Bazaltele de la Racos, rezervatie geologica - coloane de bazalt poliedrice, cu inaltimi de 12-15 m .
M-tii Piatra Craiului (sectorul nordic), cu relief calcaros; Prapastiile Zarnestilor, chei cu o lungime de 4 km si energia reliefului de peste 200 m.
Incadrati intre culoarul Branului in est, valea Barsei si valea Dambovitei in vest; pe teritoriul judetului aflandu-se cea mai mare parte din intinderea sa.
Este constituit dintr-o creasta structurala principala ascutita, lunga de cca 20 km, si o serie de munti scunzi, de o parte si de alta, formati fie din roci calcaroase fie comglomeratice. Apa sub diferitele ei forme si variatia de temperatura au generat fenomene carstice deosebite: pesteri, chei, doline, lapiezuri, etc.
Formele curioase care atrag atentia sunt numeroase: datorita eroziunii în capetele de strat s-au format o serie de hornuri tipice, o suita de trepte cunoscute sub numele de brane sau polite.
Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii, in aceste zone culegera oricarei plante este interzisa.
8
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Parcul National Piatra Craiului a luat fiinta in anul 1938, are o suprafata de 14.800 ha. Avem:-Rezervatia Peretele Vestic-Rezervatia Piatra Mica-Rezervatia Prapastia Zarnestilor-Rezervatia Hornurile Grindului - Muchia Lunga
Se cunosc in acest parc 1000 de specii si 123 subspeciide plante superioare (32% din totalul tarii) din care 53 specii endemice (41% total tara) garofita Pietrei Craiului remarcandu-se prin gingasie si frumusetea ei. La fel de bogatasi diversificate este si fauna, in cadrul careia amintim Viperaberus, Cocosul de Munte, Capra Neagra. Aici se deruleaza Proiectul Carnivorelor Mari din Carpati ce are ca obiectiv mentinerea viabila a populatiei de lupi, ursi si rasi, cat si a habitatuluilor pe cuprinsul Carpatilor Romanesti.
In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente:-Monumentul Natural Coltii Chiliilor-Monumentul Natural Acul Crapaturii-Monumentul Natural Padina Inchisa - Orga Mare-Monumentul Natural Turnurile Dianei-Monumentul Natural Zaplazul-Monumentul Natural Cerdacul Stanciului-Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu-Monumentul Natural Vladusca-Monumentul Natural Pestera Mare-Monumentul Natural Zidul lui DumnezeuAcces: Soseaua DN 73A Predeal - Zarnesti si din DN73 Bran- Campulung. Din Predeal 35 km.
Muntele Tampa: se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si
singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul
9
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte.
De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noasta.
Muntele Postavarul: aflat la 15 km de Brasov masivul este protejat pe o suprafata de peste 1000 ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Padurea Bogatii, Dealul Cetatii-Lempes, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.
Acces: DN1 - DN73A Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, inmiresmand natura cu mirosul lor.
Dumbrava este formata din exemplare rare de stejar, intre care, in lungul paraielorsi rovinelor, cresc Zalogul, plopul tremurator, Crusinul,s.a.Specia dominanta este narcisa. Perioada de inflorire a narciseloreste luna mai. Acces: DN 73A si drum nemodernizat -din Predeal 49 km. Padurea Bogatii (8,5 ha) se gaseste in Muntii Persani, Valea Bogatii fiind strabatuta de soseaua Brasov-Rupea-Sighisoara. Padurea este formata din exemplare fumoase de fag amestecate cu gorun si carpen. In aceasta zona, turistul poate admira, pe o distanta de 18 km, un mozaic geologic si de vegetatie forestiera.
Astfel, la „Fantana Alba” pot fi examinate conglomerate formate din calcar si alte roci, printre care cele mai importante sunt bazaltele asezate in coloane. Dealul Cetatii - Lempes la 8 km de Brasov, se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m cu o suprafata de 274,52 ha. Este partial impadurit cu specii vegetale deosebite. Prezenta vegetatiei xerofile, formata in perioada calda si relativ uscata din post- glaciar, a determinat declararea acestui deal ca rezervatie stiintifica.
Acces: DJ 103 - de la Predeal 31 km. Mlastinile de la Harman, Prejmer cu o suprafata 200 ha -an decretare ca rezervatie 1962. In depresiunea Barsei, la nordde Marele Cot al Oltului, in jurul localitatilor Harman, Prejmeri s-au format numeroase mlastini eutrofe, care adapostesc o flora si o fauna rara cu numeroase relicte glaciare. Acces: DN11 si Dj 103 - 18 km de la Brasov.
10
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Arii si rezervatii protejate
Arie de protectie speciala avifaunisticaComplexul Piscicol Dumbravita
Este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales în migratie.Complexul Piscicol Dumbravita se afla în Depresiunea Bârsei, jud. Brasov, la 25 km N de Municipiul Brasov pe DN Brasov – Sibiu, spre comuna Dumbravita. Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumulare si un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414 ha.
Aici s-au identificat peste 150 specii de pasari. Dintre ele, câteva sunt incluse în directivele si conventiile internationale privind protectia faunei: buhaiul de balta, stârcul pitic, stârcul rosu, rata rosie, crestetul cenusiu, cârstelul de câmp etc. Zona a fost numita “Delta Brasovului” sau “Delta dintre munti”.
Sunt permise urmatoarele activitati in aria protejata: pescuitul sportiv de pe malurile nordic si sudic ale lacului de acumulare, observarea si studiul pasarilor, activitatile traditionale ale comunitatii (cositul, pasunatul cu bovine si cabaline etc.)
Rezervatii Geologice si Geomorfologice
Se gasesc la - Racos, in rezervatia "Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita" - Comana de jos; Rupea (Stanca bazaltica Rupea). Bazaltele de la Racos (1,1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din zona. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m. Acces: DN1-DN13 siDC33 - 60 km de la Brasov.
REZERVATII PALEONTOLOGICE
Se gasesc in muntii Persani, la Carhaga si Garbova, la Ormenis, Purcareni, Vama Strunga (Bucegi). Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o mica valcea ale carei ape se varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga, unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea. Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul
11
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
numit „Uluci”, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui
punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali.
REZERVATIILE SPEOLOGICE
Sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov), Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata).
GRADINA DENDROLOGICA DIN BRASOV
Apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. Pe langa toate aceste rezervatii, mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular din Fagaras.
MUNTII CIUCAS
Rezervatiile naturale din Muntii Ciucas suprafata de 3 ha. - an declarat rezervatie 1962
-Rezervatia Naturala Tigaiile Mari - se afla in centrul masivului si inglobeaza cateva din varfurile cu inaltimile cele mai mari (Vf. Ciucas1957 m; Vf. Tigaiile mari 1862 m) si concentreaza grupuri de turnuri, ciuperci, abrupturi si stanci cu dimensiuni uriase si forme complexe
-Rezervatia Naturala Culmea Zaganu - Gropsoarele- rezervatiea propriu-zisa se afla in treimea superioara aculmii si include tot ansamblul de coloane, varfuri, creste secundare ce se desprind din cele doua varfuri Vf. Gropsoarele1862 m, in nord si Vf. Zaganu 1785 m, la sud.Acces:din statiunea Cheia DN 1A - de la Predeal 50 km.
STEJARII DE LA CRISTIAN.
La est de comuna Craistian - la 10km de la Brasov se gaseste o frumoasa padure de stejari declarati monument al naturii datorita aspectului lor si al varstei apreciabile (peste 400 de ani). Acces: DN 73 de la Predeal 25 km
12
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
MESTECANISUL DE LA RECI
Rezervatie floristica cu o suprafata de cca 34 ha situata in lunca Raului Negru, afluent al Oltului,reprezentata de un complex de mlastini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt: mesteacanu lpitic, feriga, angelica salbatica. Acces: DN11 – de la Predeal 60 km.Cai de acces pe litoral
1.Rutier : dinspre orasul Brasov (13 km) si dinspre Rasnov (12 km).DN1 Ploiesti - Brasov DN73 Pitesti - Brasov - Poiana BrasovDN1 Bucuresti - Brasov (166 km);
2.Cale ferata:• ruta feroviara Bucuresti - Ploiesti - Brasov ; – Gara Brasov, apoi cu autobuze pana in statiune DN 1(E 15) DN 73 si orice ruta pana la Brasov, apoi 12 km pana in statiune. De la Tg-Jiu – 340 km. 4.Transportul Local: Dinspre Brasov spre Poiana Brasov circula din jumatate în jumatate de ora autobuze; un taxi Brasov-Poiana Brasov costa aproximativ 5,00 €. Pentru cei care vin cu masina: din Brasov sunt 13 km si din Rasnov 12 km pana în Poiana.Pentru cei care vin cu trenul: exista mai multe legaturi pe zi dinspre Bucuresti spre Brasov. Mersul trenurilor si alte informatii le gasiti.
Trasee turistice
Atractia majora a acestui tip de turism este libertatea de a cunoaste de aproape padurile, poienile si vaile incantatoare si de a admira de la inaltime piscurile magnifice si muntii, in toata splendoarea lor.
Pe creste puteti intalni frecvent turme de oi, ocupatia de oier fiind una cu traditie in zonele montane. Va puteti opri cateva zile la o gospodarie taraneasca pentru a cunoaste indeaproape specificul vietii de tara si a savura preparate culinare traditionale.
13
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Astazi turismul rural castiga teren in batalia "intoarcerii la natura" declarata impotriva stresului civilizatiei citadine.
Trasee de iarna:
Piatra Craiului: cel mai spectaculos traseu de iarna il constituie creasta principala parcursa la coltari, piolet si bete schi. Nu mai putin interesante sunt si traseele din padini: Padina Hotarelor, Padina Sindrilesei, Padina lui Calinet, Valea Podurilor, Valea Cioranguta.Coborarea se face cel mai usor pe versantul rasaritean catre Refugiul Grind sau Poiana Vladusca- Prapastii- Zarnesti.
Bucegi: pentru parcurgere pe timp de iarna cele ce se preteaza cel mai bine sunt: -Creasta Morarului: abordata prin Valea Bujorilor, Creasta Ascutita Barna Acelor. -Creasta Bucsoiului Mic: prin Poiana cu Urzici, Timbalul – Brana Mare a Bucsoiului. -Creasta Bucsoiului Mare pe Drumul Deubei marcat cu banda rosie..
Pesteri:
-Pestera de lapte (D10); -Avenul Groapa de Aur (E10); -Pestera Rasnoavei (d8); -Pestera de Gheata (D14); -Avenul Vladusca (O3), -Pestera Coltii Chiliilor (M4); -Pestera Liliecilor (O4).
Locuri de pornire cu parapanta:
-Postavarul, versantul estic (D11); -Tamoa –spre Racadau (B11); -Banloc (C13)
14
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Cateva trasee care se pot face din Poiana Brasov: -Poiana Brasov (Patinoar) * Prapastia Lupului * Poiana Popii * Avenul Groapa De Aur * Valea Poienii * Cabana Cheia Rasnoavei. -3 1/2 h; 4 h in sens invers, drum moderat vara, dificil iarna. -Poiana Brasov *Partia Lupului * Groapa Lunga * Cabana Cheia. Marcaj punct rosu pana la sageata ce indica intrarea spre stanga in traseul de mai sus; la dreapta traseul este marcat cu punct albastru pana in Poiana Cerbului de unde se continua cu banda albastra. - 2 1/2 h; in sens invers 3-3 1/2 h, traseu moderat vara, dificil iarna. -Poiana Brasov * Patinoar * Prapastia Lupului * Poiana Cristianul Mare * Cabana Postavarul. Marcaj cruce albastra pana la Poiana Cristianul Mare, in continuare cruce rosie. - 2 h; drum moderat. -Poiana Brasov * Cabana Capra Neagra * Izvorul Din Pietris * Poiana Cristianul Mare * Cabana Postavaru * Cabana Cristianul Mare * Varful Postavaru (1799m) * Drumul Rosu. -3 h; drum moderat.
Ciclism Montan
Considerat ca o arie turistica aparte, ciclismul montan poate fi practicat pe tot teritoriul carpatic. Libertatea de miscare si posibilitatea alegerii traseelor si punctelor de oprire, aduc in Carpati turisti de varste diverse, amatori ai acestui tip de turism. Festivalurile si concursurile de ciclism creeaza o ambianta relaxanta care atrage mereu noi adepti.
15
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
3. Baza tehnico-materialaUnitati de cazare si de alimentative publica
CAZAREa) Hoteluri:
Denumire hotel Capacitate de cazareHotel Heraldic-Club 33 locuri Hotel Acasa la Dracula 34 locuriHotel Alpin 292 locuriHotel Condor 50 locuriHotel Edelweiss 50 locuriHotel Miruna 40 locuriHotel Piatra Mare 400 locuriHotel Ruia 78 locuriEuro Hotel 220 locuriHotel Bradul 107 locuriHotel Poiana 53 locuriHotel Royal 80 locuriHotel Sport 89 locuriHotel Tirol 120 locuriHotel Olimpic 107 locuri
Total locuri de cazare 1573 locuri
b) Pensiuni:
Denumirea pensiunii Capacitatea de cazarePensiunea Alex 34 locuriPensiunea Limor 60 locuri
Pensiunea Cassandra
20 locuri
Pensiunea Escalade 32 locuriPensiunea Colina 28 locuriPensiunea Mihaela 19 locuri
Total locuri de cazare 193 locuri
c) Vile:
16
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Denumire vila Capacitate de cazareVila Zorile 47 locuri
Vila Crocus 11 locuri
Vila Violeta 10 locuri
Vila Daria 18 locuri
Vila Casandra 11 locuri
Vila Alexandra 65 locuriVila Casa Viorel 31 locuriVila Club Rossignol 12 locuriVila Scherg 13 locuriVila Liat 28 locuriVila Orizont 35 locuriTraveland - sat de vacanta 40 locuriCabana Postavaru 60 locuriVila Diana 20 locuriVila Valentin 17 locuriVila Andrei 19 locuri
Total locuri de cazare 437 locuri
ALIMENTATIE PUBLICA
Denumire restaurant Capacitate
17
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Restaurant Acasa la Dracula
Restaurant Castel: Specific medieval
180 locuri
Separeu "Sala cavalerilor"
18 locuri
Separeu "Sala misterelor"
16 locuri.
Restaurant Capra Neagra
50 locuri
Restaurant Coliba Haiducilor
20 locuri
Restaurant Sura Dacilor
3 saloane 300 locuri
Restaurant Vanatorul
50 locuri
Total locuri 634 locuri
Unitati de agrement
Poiana Brasov detine cea mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra. Aici întalnim hoteluri de doua, trei si patru stele, dotate cu piscina, sali de spectacole si conferinte, un centru de echitatie, baze sportive sau stâna turistica. Dispune de trei piste de coborâre si de slalom urias, de pe o pista de slalom special, de doua trambuline si de un lac artificial pentru sporturi de vara. Statiunea este dotata cu doua linii de telecabina si una de telegondola care asigura accesul turistilor spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleski.
Poiana Brasov este însa locul ideal si pentru petrecerea lunilor de vara. Clima de munte (cu aer bogat în ozon); lacul artificial (ce ofera numeroase posibilitati de agrement); potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumetii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare); unitatile de cazare confortabile etc justifica pe deplin renumele international acestei statiuni.
Statiunea este recomandata pentru odihna activa (sport si agrement), având efecte terapeutice asupra sistemului nervos central cu influente pozitive asupra tuturor functiilor vitale.
Agrementul cuprinde într-o paleta elastica toate activitatile ce au drept scop sa scoata turistul de sub influenta oboselii si a stresului, oferindu-i cele mai variate mijloace de sport, distractie, divertisment si amuzament, în vederea
18
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
dezvoltarii sale fizice si spirituale, refacându-i forta necesara pentru continuarea activitatilor zilnice.
Oferta specifica sezonului rece• practicarea schiului alpin si de fond pe pârtiile cu diferite grade de dificultate, fiind asigurat transportul cu mijloace de transport pe cablu;• practicarea saniusului pe pârtiile special amenajate;• practicarea patinajului pe patinoarul artificial;• plimbari cu sanii trase de cai;• învatarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul scolii de schi specializata mai ales în schi alpin cât si schi fond atât pentru începatori cât si pentru avansati; centre pentru închirierea materialelor sportive.
Oferta specifica sezonului cald• drumetii montane în Masivul Postavarul;• alergarea si mersul pe jos sunt favorizate de terenul cu pante reduse si de numeroasele alei strajuite de paduri de conifere;• tenis de câmp pe terenurile amenajate în apropierea hotelurilor;• minigolf si handbal pe terenul din zona lacului;• schi pe iarba;• plimbari cu barci si hidrobiciclete pe lacul Poiana;• cursuri de calarie si practicarea echitatiei în împrejurimi;• pescuit agrementiv;• windsurfing, yolle si ambarcatiuni pe lacul Moacsa (40 Km);• miniparc de distractii pentru copii.
Activitati de agrement pe tot parcursul anului:• înot, sauna, masaj la piscinele din statiune; gimnastica de întretinere; popicarie; mese de biliard; • videoteci; cinematograf; jocuri electronice; • program de folclor; arta culinara traditionala româneasca; program de actiuni si obiceiuri populare românesti organizate la diferite date calendaristice; • pentru copii exista gradinite al caror personal vorbeste si limbi straine;• excursii - turul municipiului Brasov cu vizitarea principalelor obiective;• excursii la: Castelul Bran, Complexul Sâmbata, Cheile Bicazului, Bucuresti, Nordul Moldovei, Delta Dunarii, litoral.
19
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
La cererea delegatiilor de firme si în raport cu cererea turistica, se vor organiza si alte actiuni turistice menite sa conduca la o vacanta cât mai placuta în statiunea Poiana Brasov.
Statiunea Poiana Brasov reprezinta totodata si locul preferat de antrenament si refacere pentru sportivi de performanta de diferite discipline. Cercetarile medicale întreprinse asupra antrenamentului sportivilor au aratat influenta binefacatoare a curei de altitudine din Poiana Brasov asupra capacitatii lor de efort.
De asemenea, Poiana Brasov poate gazdui diferite consfatuiri, întruniri, simpozioane pentru grupuri de 150 - 200 de persoane, asigurându-se cazarea, masa si sali de conferinta la care se adauga seara si la sfârsit de saptamâna, variate programe de agrement, excursii prin împrejurimi. În prezent se are în vedere constituirea unui club V.I.P. cu dotari la nivel ridicat de exigenta (instalatii de tradus simultan, mobilier adecvat).
Între cladiri, baze sportive si terenurile de agrement exista un paienjenis de alei, drumuri asfaltate si poteci a caror parcurgere da posibilitatea cunoasterii statiunii si împrejurimilor.
Accesul în statiunea Poiana Brasov se poate realiza din localitatile Brasov si Râsnov, prin doua sosele modernizate, precum si prin numeroase trasee turistice ce pornesc din localitatile: Brasov, Timisu de Sus, Timisu de Jos, Pârâul Rece, Râsnov si Cristian.
O atractie deosebita în Poiana Brasov o constituie Centrul de Echitatie. Acesta este situat în nordul statiunii, pe stânga soselei spre Brasov, în apropiere de Cabana Junilor. Centrul dispune de un grajd cu o capacitate de 26 cai, cu toate anexele necesare, de un manej (70x50 m) si de un teren de sport multifunctional.
În curtea Centrului de Echitatie a fost dat în folosinta un popas turistic cu 12 casute, bufet si bar de zi, destinate în special celor veniti sa practice calaria.
Turistii pot sa apeleze la sfaturile unor instructori calificati care sa-i initieze în arta calariei. Aici se poate închiria si echipamentul necesar practicarii
20
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
acestui sport, iar pentru începatori sunt organizate cursuri de calarie cu o durata de 6 zile.
De asemenea, se organizeaza plimbari de agrement calare, plimbari cu carute cu coviltir, cu calesti, trasuri si sanii. În cadrul centrului sunt prezentate la cerere, demonstratii de calarie.
De o deosebita apreciere se bucura excursiile calare pe urmatoarele trasee: • Centrul de echitatie - Cabana Junilor - Stâna Turistica - Spinarea Lunga - Cabana Aviatorilor.• Centrul de echitatie - Cabana Junilor - vila Ruia cariera - Poiana lui Brânca - Valea cu Apa - Pietrele lui Solomon (popas).• Centrul de echitatie - Cabana Junilor - vila Ruia cariera - Groapa lui Simon - Crucul Mare - Cabana Postavarul.• Poiana Brasov - Bran.• Poiana Brasov - Tâmpa.• Poiana Brasov - Râsnov - Cabana Cheia - Cabana Trei Brazi - Timisu de Sus - Cabana Postavarul - Poiana Stechil - Centrul de echitatie.
În apropierea hotelurilor sunt situate restaurante cu specific românesc: • Coliba Haiducilor - restaurant cu specific românesc• Sura Dacilor - restaurant cu specific românesc• Vânatorul - restaurant vânatoresc• Favorit - club de noapte• Stâna turistica - restaurant în stilul unei stâni• Miorita - program folcloric si bucatarie traditionala.
Instalaţii de transport pe cablua) Telecabine
-Poiana Braşov – Vf. Kantzel (diferenţă de nivel 730 m, lungimea traseului 2248 m);-Hotel Sport -Vf. Postăvarul (diferenţă de nivel 737 m, lungimea traseului 2809 m).
b) Telegondole
21
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
- Poiana Braşov - Cabana Cristianul Mare (diferenţă de nivel 643 m, lungimea traseului 2096 m).
c) Teleschiuri-Kantzel (diferenţă de nivel 120 m, lungimea traseului 300 m);-Ruia (diferenţă de nivel 172 m, lungimea traseului 500 m);-Slalom (diferenţă de nivel 80 m, lungimea traseului 300 m);-Bradul (diferenţă de nivel 75 m, lungimea traseului 450 m);-Sub-teleferic (diferenţă de nivel 280 m, lungimea traseului 450 m);-Camelia (diferenţă de nivel 150 m, lungimea traseului 300 m).
d) Pârtii de schi-Lupului (diferenţă de nivel 775 m, lungime 2860 m, dificilă);-Sub-teleferic (diferenţă de nivel 280 m, lungime 1000 m, medie);-Ruia (diferenţă de nivel 194 m, lungime 540 m, dificilă);-Slalom Poiana (diferenţă de nivel 170 m, lungime 450 m, medie);-Lamba (diferenţă de nivel 180 m lungime 800 m, medie);-Sulinar (diferenţă de nivel 645 m, lungime 2241 m, medie);-Kantzel (diferenţă de nivel 104 m, lungime 350 m, medie);-Drumul Roşu (diferenţă de nivel 540 m, lungime 3820 m, uşoară);-Bradul (diferenţă de nivel 73 m, lungime 433 m, uşoară);-Cristian (diferenţă de nivel 150 m. lungime 600 m, medie);-Camelia (diferenţă de nivel 60m, lungime 300 m, uşoară);-Intim (diferenţă de nivel 30 m, lungime 200 m, uşoară).
Baze de tratament
Factorii naturali terapeutici: bioclimatul tonic, stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferica relativ joasa, aer curat, bogat in radiatii ultraviolet, cu atmosfera puternic ionizata.
Indicatii terapeutice: nevroze astenice, surmenaj fizic si intellectual, anemie, boli endocrine si respiratorii.
4. Circulatia turistica
22
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
23
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
24
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
5. Metoda TECDEV
Analiza pieţei
Identificarea pieţei
Tipuri de piaţa
Poziţionarea geografică a staţiunii Poiana Braşov în zona montană din centrul ţării
favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura
rutieră şi feroviară bună ce face legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa Occidentală.
Potenţialul turistic îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale şi istorice.
Oferta turistică a staţiunii este diversificată, asigurând condiţii pentru practicarea a
numeroase forme de turism, cum ar fi: turism montan de drumeţie, turism cultural istoric,
turism sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitaţie, mountainbike şi turism de
afaceri şi conferinţe.
Staţiunea Poiana Braşov este recunoscută pentru practicarea sporturilor de iarnă dar şi
pentru sejururi de odihnă. Staţiunea este recomandată şi pentru tratamentul nevrozei asmatice,
25
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli
endocrine, pentru boli ale aparatului respirator.
Piaţa destinaţiei:este formată din vizitatorii aceste staţiuni, persoane iubitoare de
aventură, de sport şi de potenţialii vizitatori cu venituri medii şi mari. Anual staţiunea este
vizitată în medie de 110.000 de turişti români şi străini.
Piaţa produsului: este dată de numărul potenţialilor cumpărători ai fiecărui voiaj sau
sejur. Piaţa produsului este formată din persoanele cu vârste cuprinse între 7 şi 50 de ani, cu
venituri medii sau mari, iubitoare de sport.
Piaţa agenţiei Clever Tour:este formată din persoanele care achiziţionează produse
turistice oferite de agenţia noastră în scopul practicării sporturilor sau a relaxării, aceştia
dispunând de venituri medii şi mari şi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani.
Starea cererii
Cererea de turism se poate defini ca fiind cantitatea solicitată de o persoană (sau de
întreaga clientelă) dintr-un produs sau serviciu turistic dat, oferit de o firmă dată, la un tarif
bine precizat, într-o zonă şi într-un interval de timp delimitate, în anumite condiţii de mediu
şi ca răspuns la un program de marketing dat. Având în vedere aceşti factori considerăm că
starea cererii în zona turistică Poiana Braşov este una fluctuantă , în creştere pentru turiştii
români şi în scădere pentru turiştii străini.
Starea cererii este fluctuantă datorită sezonalităţii , Poiana Braşov fiind vizitată de
turişti mai mult în timpul iernii decât în celelalte anotimpuri.
Starea cererii este în scădere deoarece în ciuda potenţialului zonei statisticile arată în timp
scăderea interesului acordat de străini, numărul lor scăzând de la 96.000 în 2002 la 78.000 in
2006.
Dimensiunea pieţei
Principalele elemente cu ajutorul cărora se măsoară dimensiunea pieţei turistice sunt
numărul de clienţi, capacitatea pieţei şi potenţialul pieţei.
Dintre aceştia non-consumatorii absoluţi, care nu vor achiziţiona niciodată produsul
turistic Poiana Braşov, este reprezentată de persoanele cu vârsta peste 55 de ani, cu venituri
mici, de copii şi de persoanele bolnave.
Non-consumatorii relativi sunt reprezentaţi de persoanele cu vârsta pâna în 20 de ani,
fără venituri, de exemplu cei care nu sunt încă angajaţi.
26
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Consumatorii sunt reprezentaţi de persoanele tinere,de tineri căsătoriţi si necăsătoriţi
cu copii, cu vârsta cuprinsă între 18-55 de ani, cu venituri medii şi mari şi iubitoare de
practicarea sporturilor.
Evoluţia turismului în zona Poiana Braşov
Unităţi
turistice
Nr de
locuri
Sosiri
români
Sosiri
străini
Înnoptări
români
Înnoptări
străini
2002 19 1445 46178 31251 95922 67511
2003 23 1331 45911 29965 96742 57901
2004 27 1300 49775 40293 92330 79800
2005 42 1704 61785 43009 105793 82723
2006 51 2261 78932 41280 136015 85871
Perspective de dezvoltare
Una din perspectivele dezvoltării turismului declarată de către Elena Udrea este
amenajarea, în Poiana Braşov, a lacului care să alimenteze instalaţiile de producere a zăpezii
artificiale şi totodată reabilitarea unor trase turistice şi dezvoltarea schiabilă.
Concurenţa
Concurenţa este reprezentată de celelalte destinaţii cu specific montan dar şi de celelalte
destinaţii turistice din ţară şi din străinătate şi de concurenţa pe firmă.
Concurenţa reprezentată de alte destinaţii cu specific montan din România sunt :
Vatra Dornei, Gura Humorului, Predeal, Sinaia, Buşteni, Azuga.
Concurenţa pe firmă
Concurenţa este foarte bine reprezentată, începând de la agenţiile de mari dimensiuni,
care concep şi comercializează programe turistice variate, pâna la cele mici si foarte mici, care
se limitează la operaţiuni foarte simple. Ofertele agenţiilor sau destinaţiilor nu diferă foarte
mult unele de altele, fapt care accentuează concurenţa.
Raportându-ne la firmele compatibile ca profil şi ca servicii oferite, principalii
competori sunt: Across Travel Iaşi, Malya Travel, Arias Turism, Prima Tours, Atlantic Turism
Company.
27
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Segmentarea pieţei
Procesul complex de adoptare a ofertei agenţiei la necesităţile pieţei presupune un
efort de identificare, analizare şi cuantificare a pieţei.
În urma acestui proces de analiză, în funcţie de caracterizarea pieţei căruia i se adresează,
agenţia va decide pentru care alternativă strategică de abordare a pieţei va opta.
Consumatorii au cerinţe diferite şi vor cumpăra acel sortiment care le va satisface în
cea mai mare măsură nevoile specifice.
O analiză atentă a consumatorilor şi nevoilor lor relevă faptul că există diferenţe între
aceştia. În fapt, piaţa se poate divide în grupuri relativ omogene de consumatori, având nevoi
similare, numite segmente de piaţă.
Segmentul de piaţă este grupul de consumatori cu nevoi sau preferinţe similare şi care
vor răspunde pozitiv unui anumit mix de marketing, deci unui produs cu anumite calităţi, la
un anumit preţ, distribuit într-un anumit fel şi cu anumite mijloace promoţionale.
Criteriile avute în vedere la segmentarea pieţei în studiul nostru sunt:
Socio-demografice :
- SEX: masculin, feminin
- Vârstă: 7-18, 18-30, 31-45, 45-55, peste 55
- Venituri:700-1500, 1500-2500, peste 2500
- Stare civilă: căsătoriţi, necăsătoriţi
- Mediu de provenienţă:urban, rural
- Categoria socio-profesională: angajaţii, studenţii , elevi
Segmentare psihografică
Stil de viaţă:turişti economi, turişti familiali, turişti sportivi, turişti culturali, turişti
ecologişti, turişti nocturni
Segmentare de comportament
Scopul călătoriei: distracţie, relaxare , în scopul afacerilor, îngrijirea sănătăţii
Piaţa ţintă
În urma segmentării, piaţa ţintă pentru destinaţia Poiana Braşov este reprezentată de
turiştii angajaţi cu vârtsa cuprinsă între 20 şi 55 de ani,cu venituri medii şi mari, căsătoriţi
28
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
şi necăsătoriţi. Aceştia sunt turişti spotivi care călătoresc pentru distracţie, relaxare,
practicarea unor sporturi.
Factori care influenţează comportamentul consumatorului
Comportamentul consumatorului de servicii turistice înseamnă ansamblul actelor,
atitudinilor şi deciziilor sale privind alegerea, cumpărarea şi consumarea produselor şi serviciilor
turistice, precum şi reacţiile sale post – consum.
Comportamentul consumatorului este influenţat de o multitudine de factori de natură
psihologică, socială, culturală şi chiar naturală, care pot fi grupaţi în trei clase mari: factori
personali, factori sociali şi factori situaţionali.
Aceştia sunt cunoscuţi şi sub denumirea de factori psihologici sau de variabile explicative
individuale şi ţin nemijlocit de fiinţa consumatorului de servicii turistice. Îi vom trece în revistă în
continuare:
Factori personali
Personalitatea turistului : Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune din România şi o
destinaţie care îi va atrage mai ales pe turiştii cărora le plac sporturile de iarnă, drumeţiile,
distracţiile, natura dar şi cei care doresc să se relaxeze şi să se odihnească.
Atitudiniile: acesta este un factor foarte important în alegerea acestei destinaţii, cunoscut
fiind faptul că mulţi turişti vin aici pentru mişcare, petrecerea timpului într-un cadru natural dar şi
pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru
anemii secundare şi boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator deoarece aerul pur existent
aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea atmosferică relativ
scăzută, şi ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă staţiunea pentru aceste probleme
de sănătate.
Motivaţiile - se pot grupa în patru categorii:
- motivaţii fizice (de pildă, dorinţa de odihnă sau dorinţa de a face tratament în staţiunea
montană)
- motivatii culturale – drumeţiile pe munte şi vizitarea monumentelor Babele şi Sfinxul
- motivaţiile care ţin de statut şi de prestigiu - sunt turişti care vin în staţiunea Poiana Braşov
pentru practicarea sporturilor de iarnă.
29
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
- motivaţii interpersonale (dorinţa de a-şi face noi cunoştinţe, de a realiza contacte, de a evada din
rutină).
Percepţiile. În general, percepţia unui obiectiv turistic este dată de interacţiunea între
stimulii specifici obiectivului (formă, colorit, ambianţă sonoră) şi factorii care ţin de personalitatea
clientului. Astfel cele 12 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac,
discoteci, baruri şi restaurante, precum şi frumuseţea naturală a zonei fac ca percepţia turiştilor să
se axeze pe motivaţia excursiei. Faptul că zona este dezvoltată şi modernizată îmbunătăţeşte
viziunea turiştilor asupra staţiunii.
Stilul de viaţă: acest loc este pentru cei cu un stil de viaţă activ, dispuşi să valorifice
fiecare minut din această vacanţă pentru a exploata toate activităţile care au loc în această staţiune.
Vârsta. Segmentele de vârstă interesante pentru marketingul turistic din punctul de vedere
al comportamentului sunt: copilăria, adolescenţa, prima tinereţe, a doua tinereţe şi bătrâneţea. În
cazul staţiunii montane Poiana Brasov, categoriile de vârstă ţintite de agenţia noastră sunt turiştii
angajaţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 55 de ani,cu venituri medii şi mari, căsătoriţi şi necăsătoriţi.
Profesia. Profesia (legată de nivelul de educaţie) este un factor cu influenţă într-adevăr
considerabilă asupra comportamentului.
Factorii sociali
Ne vom referi la trei factori sociali: familia, clasa socială şi liderii de opinie.
Familia. Prin normele morale, estetice, religioase, politice pe care le impune, familia de
origine sau de orientare este factorul social cu cel mai puternic impact asupra individului.
Clasa socială. O descriere a comportamentului unui turist în funcţie de clasa socială ar fi
următoarea:
Clasă superioară:
- Dedică o parte însemnată din timpul său călătoriilor şi turismului;
- Călătoreşte cel mai adesea din plăcere sau din motive de afaceri;
- Călătoreşte aproape în exclusivitate cu vehicule de lux proprietate personală (automobil,
iaht sau elicopter);
- Solicită o mare varietate de servici auxiliare pe parcursul călătoriei.
Clasă medie sau inferioară:
- Dedică turismului o parte redusă din timpul său;
- Călătoreşte de multe ori forţat de probleme familiale sau de sănătate;
- Călătoreşte cu mijloace de transport în comun;
- Apelează rar la serviciile auxiliare propuse la faţa locului.
30
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Liderii de opinie. Liderii de opinie exercită influenţe asupra grupurilor de referinţă ca
urmare a: capacităţii lor de a personifica grupul, cunoştinţelor şi experienţei mai bogate de care
dispun şi poziţiei lor privilegiate în sistemul comunicaţional.
În general, cei care îşi petrec o parte din timp în staţiunea montană sunt cei care fac parte
din clasa medie sau superioară, şi cei care vor să practice sporturi de iarnă. Din păcate cei care
vizitează Poiana Braşov, doar de dragul naturii sau din alte motive sunt din ce în ce mai puţini.
Factorii situaţionali
În această categorie de factori se înscriu:
Ambianţa fizică: staţiunea este preferată de turişti ca urmare a atracţiilor naturale
(Muntii Bucegi, Gârbovei, Piatra Mare si Piatra Craiului) şi a atmosferei generale de linişte şi
relaxare.
Ambianţa situaţională: cei care aleg ca destinaţie turistică Poiana Braşov vin aici şi
pentru socializare, pentru ospitalitatea localnicilor.
Timpul: fiind o zonă în care turştii vin pentru distracţie şederea în această zonă nu
presupune alocarea unui timp îndelungat.
Starea de spirit (bună sau proastă dispoziţie, enervare sau calm etc.) are un efect direct
asupra comportamentului clientului, imprimându-i trăsături cu totul specifice.
31
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Analiză Swot
Puncte tari
ocupă locul întâi între staţiunile de schi din ţară
dispune de 12 pârtii cu grade diferite de dificultate
pârtiile sunt dotate cu instalaţii de transport pe cablu
este un spaţiu turistic cu o mare importanţă europeană
diversitatea potenţialului turistic natural, a reliefului, florei şi faunei
capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire a turiştilor
capacitate de cazare care poate fi utilizată pe tot parcursul anului
Puncte slabe
infrastructura inadecvată-lipsa autostrăzii, a aeroportului
grad de ocupare mai mic pe perioada verii
promovare slabă - număr redus al programelor de
instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nişele de piaţă
Oportunităţi
dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport
extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de informare turistică astfel încât să răspundă nevoilor turiştilor
dezvoltarea pachetelor turistice - dezvoltarea evenimentelor
Riscuri
încălzirea climatică riscă să afecteze derularea activităţilor turistice de iarnă
supraaglomerarea zonelor turistice prin construcţii fără autorizaţie sau care nu respectă mediul înconjurător
concurenţa internaţională, precum şi cea din ţară
32
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
Statiunea montana –etalon
Elementele ofertei turistice
Importanţa (ponderea) elementelor
ofertei turistice (%)
(qi)
Nivelul calitativ al staţiunii etalon
(ci)
Indicele de atractivitate al staţiunii
etalon(I)
1 2 3 4 = 2x3I. Mediul natural 40,0 153,0
- relief 10,0 40,0- diversitate 3,0 3 9,0
- accesibilitate 3,0 5 15,0- originalitate 4,0 4 16,0
- climă 8,0 29,0- temperatură medie 3,0 3 9,0
- precipitaţii 2,0 5 10,0- curenţii de aer 1,0 4 4,0
- nr. de zile însorite 2,0 3 6,0- hidrografie 5,0 15,0
- râuri 2,0 5 10,0- lacuri 2,0 2 4,0
- cascade 1,0 1 1,0- floră 6,0 27,0
- diversitate 3,0 5 15,0- estetică 3,0 4 12,0- faună 6,0 18,0
- diversitate 4,0 4 16,0- grad de periculozitate 2,0 1 2,0
- puritate 5,0 24,0- aer 2,0 5 10,0- apă 2,0 5 10,0- sol 1,0 4 4,0
II. Structuri materiale 25,0 88,5- de cazare 10,0 35,0- cantitativ 7,0 20,0- diversitate 1,5 2 3,0- capacitate 2,0 4 8,0- amplasare 2,0 3 6,0
- estetică 1,5 2 3,0- calitativ 3,0 5 15,0
- de alimentaţie 4,0 12,5
33
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
- cantitativ 3,0 9,5- diversitate 1,0 3 3,0- capacitate 1,0 4 4,0- amplasare 0,5 3 1,5
- specific 0,5 2 1,0- calitativ 1,0 3 3,0
- de transport 3,0 11,0- pe cablu 2,0 4 8,0- pe roţi 1,0 3 3,0
- de agrement 8,0 30,0- de zi 5,0 21,0
- sportiv 3,0 5 15,0- de divertisment 2,0 3 6,0
- de noapte 3,0 3 9,0III. Infrastructura 15,0 68,0
- de acces 7,0 30,0- feroviar 3,0 4 12,0- rutier 3,0 5 15,0- aerian 1,0 3 3,0
- naval (maritim) 0 0 0- de alimentare 8,0 38,0
- apă 3,0 5 15,0- energie electrică 3,0 5 15,0
- combustibil 2,0 4 8,0IV. Suprastructura 10,0 36,0
- generală 4,0 12,0- de organizare 2,0 3 6,0
- de pază 2,0 3 6,0- turistică 6,0 24,0
- de organizare 3,0 4 12,0- de pază 3,0 4 12,0
V. Mediul economic 5,0 14,0- sectorul primar 1,0 2 2,0
- sectorul secundar 1,0 1 1,0- sectorul terţiar 3,0 11,0
- de consum 2,0 4 8,0- de producţie 1,0 3 3,0
VI. Mediul cultural 5,0 13,0- manifestări culturale (expoziţii, spectacole,
festivaluri etc.)2,0 3 6,0
34
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
- patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetăţi etc.)
1,0 3 3,0
- patrimoniu neconstruit (folclor)
2,0 2 4,0
T O T A L 100,0 372,5Statiunea montana- reala
Elementele ofertei turistice
Nivelul calitativ
(nota) al/a statiunii reale (ci)
Indicele de atractivitate al statiunii
reale (I)Abaterea
1 56 = 2x5
7 = 6-4
I. Mediul natural 318 165- relief 86 46
- diversitate 8 24 15- accesibilitate 10 30 15- originalitate 8 32 16
- climă 67 38- temperatură medie 9 27 18
- precipitaţii 9 18 8- curenţii de aer 8 8 4
- nr. de zile însorite 7 14 8- hidrografie 35 20
- râuri 8 16 6- lacuri 7 14 10
- cascade 5 5 4- floră 48 21
- diversitate 8 24 9- estetică 8 24 12- faună 38 20
- diversitate 7 28 12- grad de periculozitate 5 10 8
- puritate 44 20- aer 9 18 8- apă 9 18 8- sol 8 8 4
II. Structuri materiale 217 128,5- de cazare 85,5 35,5- cantitativ 61,5 41,5- diversitate 9 13,5 10,5
35
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
- capacitate 8 16 8- amplasare 10 20 14
- estetică 8 12 9- calitativ 8 24 9
- de alimentaţie 32,5 20- cantitativ 24,5 15- diversitate 8 8 5- capacitate 8 8 4- amplasare 9 4,5 3
- specific 8 4 3- calitativ 8 8 5
- de transport 29 18- pe cablu 10 20 12- pe roţi 9 9 6
- de agrement 70 40- de zi 46 25
- sportiv 10 30 15- de divertisment 8 16 10
- de noapte 8 24 15III. Infrastructura 117 49
- de acces 55 25- feroviar 8 24 12- rutier 9 27 12- aerian 4 4 1
- naval (maritim) 0 0 0- de alimentare 62 24
- apă 8 24 9- energie electrică 8 24 9
- combustibil 7 14 6IV. Suprastructura 64 28
- generală 28 16- de organizare 7 14 8
- de pază 7 14 8- turistică 36 12
- de organizare 6 18 6- de pază 6 18 6
V. Mediul economic 36 22- sectorul primar 7 7 5
- sectorul secundar 6 6 5- sectorul terţiar 23 12
- de consum 8 16 8
36
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
- de producţie 7 7 4VI. Mediul cultural 40 27
- manifestări culturale (expoziţii, spectacole,
festivaluri etc.)9 18 12
- patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetăţi etc.)
8 8 5
- patrimoniu neconstruit (folclor)
7 14 10
T O T A L 792 419,5
In urma analizei indicilor de atractivitate se constata ca indicele de atractivitate al statiunii reale este mai mare decat cel al statiunii etalon, ceea ce inseamna ca statiunea este atractiva din punct de vedere turistic.
37
Determinarea gradului de atractivitate Statiunea Poiana Brasov
BIBLIOGRAFIE
1. Resurse şi destinaţii turistice interne şi internaţionale, N.Neacşu, A.Băltăreţu, M.Neacşu, M.Drăghilă, Ed. Universitară, Bucuresti 2009.
2. Potenţialul turistic al României, M.Cândea, T.Simion, Ed. Universitară, Bucureşti 2006.
3. www.poianabrasov.ro
4. www.poianabrasov.org
5. www.poiana-brasov.com
38