poezii toamna

8
Fructele de toamna Hai, copii,veniti cu mine! In livada-i tare bine. Fructele ne-asteapta toate Sa mancam pe saturate. Mere,pere,nuci si prune Si gutui,sunt tare bune! Iar de urcati sus,la vie, Aici alta bogatie. Strugurii s-au strans gramada Iar ciorchinii stau sa cada. Hai, pe ganduri nu mai stati! Sunt zemosi si aromati. Fructele-s gustoase toate Insa trebuie spalate. Ca praful necugetat Pe ele s-a asezat. Doar si mamica le spala Cand le-aseaza in camara Ca toata iarna s-avem Compot, dulceata si gem. Ce te legeni? "Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ?" - "De ce nu m-aş legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea creşte Şi frunzişul mi-l răreşte. Bate vântul frunza-n dungă - Cântăreţii mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte - Iarna-i ici, vara-i departe. Şi de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele, Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele. Şi se duc pe rând pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Şi se duc ca clipele, Scuturând aripele, Şi mă lasă pustiit, Veştejit şi amorţit Şi cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el!" Pleaca Berzele Spre cararea de sub stele, Carduri, carduri se grabesc.

description

doc

Transcript of poezii toamna

Page 1: poezii toamna

Fructele de toamna

Hai, copii,veniti cu mine!

In livada-i tare bine.

Fructele ne-asteapta toate

Sa mancam pe saturate.

Mere,pere,nuci si prune

Si gutui,sunt tare bune!

Iar de urcati sus,la vie,

Aici alta bogatie.

Strugurii s-au strans gramada

Iar ciorchinii stau sa cada.

Hai, pe ganduri nu mai stati!

Sunt zemosi si aromati.

Fructele-s gustoase toate

Insa trebuie spalate.

Ca praful necugetat

Pe ele s-a asezat.

Doar si mamica le spala

Cand le-aseaza in camara

Ca toata iarna s-avem

Compot, dulceata si gem.

Ce te legeni?

"Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?"

- "De ce nu m-aş legăna,

Dacă trece vremea mea!

Ziua scade, noaptea creşte

Şi frunzişul mi-l răreşte.

Bate vântul frunza-n dungă -

Cântăreţii mi-i alungă;

Bate vântul dintr-o parte -

Iarna-i ici, vara-i departe.

Şi de ce să nu mă plec,

Dacă păsările trec!

Peste vârf de rămurele

Trec în stoluri rândunele,

Ducând gândurile mele

Şi norocul meu cu ele.

Şi se duc pe rând pe rând,

Zarea lumii-ntunecând,

Şi se duc ca clipele,

Scuturând aripele,

Şi mă lasă pustiit,

Veştejit şi amorţit

Şi cu doru-mi singurel,

De mă-ngân numai cu el!"

Pleaca Berzele

Spre cararea de sub stele,

Carduri, carduri se grabesc.

Toate berzele pornesc

Intr-un drum stiut de ele.

Inainte de plecare

Au facut un mic popas,

Sa ne spuna: „Bun ramas".,

Rand pe rand, la fiecare.

Clampanind prietenoase,

Dau din aripi catre mine:

- Noi plecam, ramai cu bine!

- Sa va-ntoarceti sanatoase!

Page 2: poezii toamna

Vrabiuta le petrece

Si se-ntoarce-ncet spre sat.

- Ce-o fi draga de oftat?

Ele tin mortis sa plece!

Si zburand pe gard, sprintara,

Mai privi odata-n sus:

- Cip! Cirip! S-au dus?- „S-au dus!"

Le vedem la primavara.

Povestea Frunzelor

Azi cad frunzele duium

Si-mi stau vesele in drum,

Ca-s gatite in culori

Aduse-n calesti cu flori

De cocorii ce-au plecat

Si n-au vrut sa stea la sfat.

Maine vor fi suparate,

Zgribulite si plouate.

Mi s-or aduna la poarta

Si-or umple ograda toata.

Matura mi-o da dreptate

Cand le-oi alunga pe toate!

Peisaj de Toamna

Crizantema, floare rara,

Cu petale diafane,

A-nflorit. Si floarea toata

Si-a-mbracat-o cu volane.

Sta in rond si nu-i e teama

Chiar de-al toamnei carnaval.

Cum e alba ca zapada,

Parca s-a gatit de bal.

Dar vazand-o asa frumoasa

Si-mbracata ca o stea,

Vantul a venit, a luat-o

Si-a pornit In dans cu ea.

Si danseaza acum, danseaza,

Vantu-o tine-n brat de stei,

Pomii azvarle cu confete,

Frunze galbene de tei...

Toamna

Vine ploaia, bate vantul,

Frunze cad din pomi de-a randul,

Doar un cuc de poleiala

Canta-n plopii de la scoala.

S-au copt merele-n livada,

Nu se duce sa le vada.

S-au copt prune, s-au copt pere,

El nu vine si nu cere,

Numa-si ia la revedere

De la vara care piere.

A cazut intaia bruma

de Niculina Muresan

A cazut intaia bruma

Si-au ramas copacii goi.

Toamna trena si-o aduna -

Vrea sa plece de la noi.

Pleaca toamna, iarna vine!

Page 3: poezii toamna

Nu-i nimic, ne pare bine.

Peste frunze vor cadea

Fulgii albi, fulgii de nea.

Crizantemele-s brumate,

Toate florile-nghetate,

Dimineata-i ceata, rece,

Vine iarna, toamna trece.

Si padurea-i suparata -

Si-a pierdut podoaba toata.

Cantaretii ii plecara,

Vor veni la primavara.

Vine Toamna

de Emilia Plugaru

Soarele e tandru,

Vara caldă trece,

Vine sora Toamnă.

- Cântă, Chiriece!

- Cântă, Chiriece –

Lăutar cu strună,

Doar în cântec dulce

Toamna îşi adună,

De pe plaiul nostru

Roadele bogate.

- Tu eşti solul roadei,

Cântă, cântă frate!

Vant de Toamna

              de M. Lovin

S-a pornit aşa deodată,

Vântul toamnei să tot bată,

Să legene crengile,

Să usuce frunzele.

S-au copt toate fructele:

Gutui, nuci şi pere,

Struguri, prune, mere.

Toate noi le-am adunat

Să le-avem pentru iernat.

  Toamna

           de Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga vară

Am muncit din zori în seară,

Toamna au roade bogate,

Au şi fructe şi bucate.

Mere, pere, în panere,

Prune bune şi alune,

Şi gutui amărui

Cu puf galben ca de pui,

Şi tot felul de legume

De nu le mai ştii pe nume.

   Toamna

A venit toamna ceţoasă,

Frunzele au ruginit,

Vremea este răcoroasă,

Page 4: poezii toamna

Florile s-au vestejit.

Ploi mărunte-ncep să cadă.

Dealurile sunt pustii,

S-au sfârşit de prin ogradă

Jocurile de copii.

Balada unui greier mic

                de G. Topârceanu

Peste dealuri zgribulite,

Peste ţarini zdrenţuite,

A venit aşa, deodată,

Toamna cea întunecată.

Lungă, slabă şi zăludă,

Botezând natura udă

Cu-n mănunchi de ciumăfai,-

Când se scutură de ciudă,

Împrejurul ei departe

Risipeşte-n evantai

Ploi mărunte,

Frunze moarte,

Stropi de tină,

Guturai…

Si cum vine de la munte

Blestemând

Şi lăcrimând,

Toţi ciulinii de pe vale

Se pitesc prin văgăuni,

Iar măceşii de pe câmpuri

O întâmpină-n cale

Cu grăbite plecăciuni…

Doar pe coastă, la urcuş,

Din căsuţa lui de humă,

A ieşit un greieruş,

Negru, mic, muiat în tuş

Şi pe-aripi pudrat cu brumă:

- Cri, cri, cri,

Toamnă gri,

Nu credeam c-o să mai vii

Înainte de Crăciun,

Că puteam şi eu s-adun

O grăunţă cât de mică,

Ca să nu cer  împrumut

La vecina mea furnică.

Fiindcă nu-mi dă niciodată,

Şi-apoi umple lumea toată,

Că m-am dus şi i-am cerut…

Dar de-acuş,

Zise el cu glas sfârşit

Ridicând un picioruş,

Dar de-acuş s-a isprăvit…

Cri, cri, cri,

Toamnă gri,

Tare-s mic şi necăjit.

 

 

Page 5: poezii toamna

Zile de Toamna

          de G. Coşbuc

Ieri vedeam pe luncă flori…

Mândri fluturi zburători,

Şi vedeam zburând albine!

Ieri era şi cald şi bine.

Azi e frig şi nori şi vânt,

Frunzele cad la pământ,

Florile stau supărate,

Veştejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe-afară

Ca-ntr-o caldă zi de vară.

Azi e toamnă pe pământ

Vreme rea şi bate vânt.

  Toamna

           de Maria Pândaru

A venit deodată

În haină bogată,

Să trezească-n flori

Teama de ninsori.

Păsări călătoare

Cu dorul de soare

Le auzi trecând

În cârduri plecând.

Iar ca o dovadă,

Ploi încep să cadă,

Câmpul pustiind,

Ierburi risipind.       

   Toamna

              de O. Cazimir

Trece vântul prin copacii goi

Şi zvârle cu castane-n noi.

Dar în liniştea din umbra lui,

Nu-i răspunde glasul nimănui.

Doar o frunză-a mai foşnit, departe,

Ca o filă-ntoarsă dintr-o carte.

     Livada

                de Tiberiu Utan

Pasăre de aur, toamna

Trece-n zbor neauzit,

Iar în cinstea ei, în arbori,

Fructele s-au rumenit.

Merii picotesc sub raze

Şi îţi vine să alergi

Printre pomi, desculţ, prin ierburi

Moi, ca peste calde cergi.

Minunată eşti livadă,

Colţ din basmul luminos

De bunica spus aseară,

Ca voinicul Frumos     

Page 6: poezii toamna

Toamna

Toamna-ncepe să îşi sune

Frunzele-aurite salbe.

Veveriţa strânge-alune

Pentru zile reci şi albe.

Iar livada-ngălbeneşte

Şi frunzişul îşi destramă,

Semn că toamnei îi plăteşte

Roadele cu bani de-aramă.

Chiar şi-un şoricel de câmp

Mai găseşte pe câmpie

Bobuleţe de porumb

Pentru-ascunsa-i magazie.

De priviţi cu luare-aminte,

Tot ce este-n jur te-nvaţă

Să fi gospodar cu minte,

Ca să-ţi fie bine-n viaţă.

Toamna

de Emilia Plugaru

Joacă razele de soare

Printre frunzele de nuc,

Trece-un vântuleţ şăgalnic

Şi le smulge şi se duc.

Şi se duc şi zboară-n cercuri

Frunze galbene, hazlii.

Vântuleţul le tot mână,

Spre frunzetul de prin vii.

Frunzuliţele aleargă,

Zburdă vesele prin vie,

Şi nici una dintre ele

Nu-nţelege şi nu ştie,

Că întoarcere la nucul

Ce pe crengi le-a legănat                       

Nu mai este, de ce oare?

De ce oare au plecat?

Vor veni iar neguri triste,

Se vor stinge toate jos.

Zboară-n cercuri, zboară-n cercuri.

Ce frumos e, ce frumos!

Toamna tese-un covoras

de Emilia Plugaru

Pomii, goi, se întristează,

La verdeaţa lor visează.

Toamna ţese colo jos

Din frunze covor frumos.

Eu încet, încet păşesc,

Teamă mi-e să nu-l strivesc,

Şi buchet de frunze-adun

În ierbar să mi le pun.