m i h a i a m a r a d i a

poeme pentru cutia ta poştală

Editor: Gabriel Timoceanu

Ilustraţie coperta 1: după o lucrare de Marc Chagall (1959),

“Îndrăgostiţi cu margarete”

Fotografie coperta 4: Daiana Olteanu

Tehnoredactare: Eliza Purcaru

Tipar: BrumaR

Editura BrumaR

300050 Timişoara, str. A. Popovici 6

tel./fax: + 40 256 203 934; 293 441

e-mail: office@brumar.ro

www.brumar.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiAMARADIA, MIHAI Poeme pentru cutia ta poştală / Mihai Amaradia. – Timişoara: Brumar, 2012 ISBN 978-973-602-785-7

821.135.1-1

m i h a i a m a r a d i a

poeme pentru cutia ta poştală

“Cât de frumoşi sunt astăzi paşii tăi, şi sprinteni în sandale”

Cântarea cântărilor, Regele Solomon

ar trebui să mă vezi

Ar trebui să mă vezi, sunt frumos, acum nu mă mai deranjează nimic, pentru că mi-am cumpărat cele mai frumoase cămăşi, fabricate din cele mai curate ploi, mi-am lăsat un pic de barbă, să ştii, şi din profil semăn bine cu mântuitorul florilor de hârtie creponată. Acum pun mare preţ în poeziile mele pe enumerări, cum cerul se schimbă după fiecare frunză, cum furnicile se urmăresc îndrăgostite pe antebraţul meu, cum peştii din râu se îngrămădesc în lipsa soarelui. Ar trebui să mă vezi, deşi n-am învăţat să cânt, ştiu să desenez bine lipsa ta în nisip, ud leoarcă, sunt un trunchi cu mâinile sub cap ce obişnuieşte să privească avioanele şi fumul lor, ţin evidenţa filmelor de dragoste importantă, a pieselor febrile, a grijilor ce ne privesc pe-amândoi. Ar trebui să mă vezi, sunt frumos şi mă plimb prin lipsa ta ca un turist încântat zâmbind unui oraş senin, bătrân şi cuminte.

• 5 •

• 6 • vă iubesc mult, Ana Pavlovna

Vă iubesc mult, Ana Pavlovna, şi pentru asta vă spun că împotriva singurătăţii medicament sigur e să vă cumpăraţi o sobă de teracotă, o să vă simţiţi mai bine, n-o să mai ţineţi cont de indicatoare în orăşelul acesta bătrân, senin şi cuminte, chiar solniţele de pe rafturi or să vă aplaude în picioare, o să vă simţiţi mai bine, iar eleganţa oraşelor în care n-aţi fost n-o să mai doară chiar aşa. Sandalele dumneavoastră, Ana Pavlovna, or să se mântuiască asemenea fiului risipitor, trebuie numai un viţel îngrăşat, asemenea unei sobe de teracotă. Să vedeţi, o să vă simţiţi mai bine, o să ieşiţi afară cu ochii limpeziţi, o să priviţi lumea, ramurile de deasupra, norii, milioane de culori. Vă iubesc mult, Ana Pavlovna.

• 7 •cumplita fabulă

Dansantul urs golindu-şi ochiul bun cu patul plin de dragoste ţinea discursul,nu cuvânta, privea curatul peşte cum pretindea că doarme. Câtă tristeţe, patimă, nu se putea plânge, bubos cum era, odată învins, dădea dovadă de mare cuviinţă. Imaginea lui îngheţa sau lăcrima, parcă puteai şti, ochiul galben te privea şi nu-ţi puteai da seama, dansantul urs bubos, cărat de alţii-n spinare, nemântuit, legat fedeleş, alesese pre tine-a te iubi, cu mâinile-mpreunate vrăjea pâinea, cerceii şi jumătăţile de măsură. Suporta cu greu sărutul altora pe umărul păstrat lui, maimuţă era şi se preocupa mai nou cu muritul.

• 8 • dragă iubita

... îţi povestesc despre camera mea. În primul rând, un colţ nordic al tavanului parcă m-ar înghiţi cu totul, mi-am pus perdele purpurii şi tu nu vii, mi-am vopsit până şi uşa-n alb. Uite, dacă vrei, o să-ţi prepar o salată de fructe, ai putea în tot acest timp să te risipeşti prin pat sau să te risipeşti prin grădină dacă vrei, simpla agitare a aerului dimprejurul tău ar însemna o curăţire de primăvară. Uite, dacă ţi-e greu, eu n-o să fiu acasă, dar fie-ţi milă, te rog, de covorul meu care numai despre tine-mi vorbeşte, el te iubeşte, ai putea, te rog, să calci pe el desculţă? Ţi-am cumpărat şi o cană portocalie,de nedespărţit de vechea mea cană verde închis. Haide, iubita! tu când mai vii?

• 9 •un poem serios

Hai să-ţi scriu un poem serios, pentru că-ţi iubesc toate degetele de la picioare, într-atât că m-am obişnuit cu norul tău, mai înainte cum cerul. Bucată cu bucată, îţi părăsesc buzele şi punctul meu de sprijin e tot mai fragil şi te prind şi-ţi dau drumul, dansând rumba prin grădină, dragostea noastră scutură chiciura. Mai împart vin cu poeţii, mai găsesc de cuviinţă că pământul umbrit de tine trebuie salutat la sărbători. Şi zorii pleoapelor tale vindecă pianul parfumat, şi pleci, şi vii, şi pleci, şi oricum ar suna, Mihai tot te iubeşte.

• 10 • eu eram departe, căutam

În vremea asta războiul era în putere, ca o doică grasă tricotând în delir. Eu eram departe, aveam umbrelă şi seminţe de flori, legume, chiar un puiet de prun în traistă şi poza ta în buzunarul interior al vestonului. Eram pregătit să feresc degetele mele de trăgaci, să trăiesc pe pace, pe soare, cu lapte cald, căutând. În vremea asta, războiul ciuntea până şi troiţele, mesele beţivilor de lemn veniţi de la câmp, nu ţinea cont nici de ciuperci sau de animalele sălbatice. Eu eram departe, aveam umbrelă, seminţe de felurite animale domestice şi poza ta în buzunarul vestonului învelită bine. Degetele mele erau în siguranţă şi căutau un loc paşnic să pună vie, să reorganizeze istoria, odată cu răsadurile şi credinţa. Cerul se tot primenea şi vremea trecea, războiul nu ştiu pe unde şi dacă mai chiuia. Eu aveam gospodărie în loc paşnic, umbrelă şi lapte cald şi poza ta învelită bine în buzunarul interior al vestonului.