Cutia de viteze.pdf

5/19/2018 Cutia de viteze.pdf

1/44

CUPRINS

Memoriu explicativ

1. Destinatia, conditii impuse si clasificarea cutiilor de viteze

. Partile componente ale cutiei de viteze

. 1 Mecanismul reductor

!Solutii constructive de cuplare

!"reapta de mers inapoi. Mecanismul de comanda a cutiei de viteze

. # Dispozitivul de fixare a treptelor

. $dispozitivul de zavorire a treptelor

#. "ipuri constructive de cutii de viteza

#. 1 Cutii de viteze pentru autoturisme

#. Cutii de viteze pentru autocamioane si auto%uze

$. Cutii de viteze planetare&. Cutii de viteze continue 'pro(resive)

&. 1 Cutii de viteze *idrodinamica

+. Materiale utilizate la constructia cutiilor de viteze

. Defecte in exploatare ale cutiei de viteze si inlaturarea lor

-. Intretinerea cutiei de viteze

. Defecte si te*nolo(ia de reconditionare a cutiei de viteze

1/. Protectia muncii11. 0nexe

1. i%lio(rafie


2/44

Memoriu explicativ

Inca din cele mai vec*i timpuri, omul a cautat metode prin care sa poata

transporta diferite materiale sau *rana de la distante mult mai mari. 0stfel, el a

construit, folosindu!si inteli(enta cu care este inzestrat, diferite mi2loace de

transport, de la cele mai rudimentare, atin(and apo(eul in sec. al 3I3!lea, odata

cu inventia automo%ilului.

Masinile sunt mi2loace de transport mici si motorizate. Succesul lor ca

mi2loace de transport de personae si marfa se datoreaza vitezei si independentei

pe care o permit.

Dintre realiz4rile te*nice care au cunoscut o evolu5ie 6ndelun(at4,

automo%ilul 7i!a cucerit treptat un loc 6nsemnat 6n via5a oamenilor, el fiind ast4zi

un mi2loc eficace pentru a 6nvin(e distan5ele 7i timpul 7i devenind totodat4

st4p8nul necontestat al desului p4ien2eni7 de drumuri ce str4%at 6ntinsul

p4m8ntului.

0r*itectura automo%ilului a fost o pro%lem4 c4reia constructorii i!au dat

mai pu5in4 importan54, acestia urm4rind 6n primul r8nd realizarea unor a(re(ate

mecanice cu care s4 o%5in4 performan5e te*nice deose%ite.

Plecindu!se de la cele mai reusite tre%uie sa amintim numele lui 9ouis

Renault,care in 1-- a inventat cutia de viteze la automo%ile,priza directa la

automo%ile,amortizoarele *idraulice si multe altele in domeniul automo%ilistic.

Nici alti in(ineri nu duceau lipsa de idei in domeniul mecanici, 0u(ust

:orc* inventind cutia de viteze si diferentialul fa%ricate din alia2e usoare.

Daca momentul maxim al motorului ar fi transmis direct rotilor motoare

automo%ilul n!ar putea porni. Pentru ca turatia motorului sa fie transmisa

rotilor,ori sa putem manevra automo%ilul inapoi in conditiile in care ar%orele

cotit al motorului se roteste intr!un sin(ur sens, sau in vederea rezolvarii tuturor

pro%lemelor ridicate de circulatia pe diferite drumuri,cind valoarea necesara

fortei de tractiune poate fi diferita,intre motor si rotile automo%ilului se monteaza


3/44

o serie de mecanisme cu roti dintate,care reduc turatia

dupa,necesitati,marind in acelasi timp cuplul transmis.

Rolul cutiei de viteze care face parte din transmisia automo%ilului este deci

urmatorul;

permite modificarea fortei de tractiune in functie de variatia

rezistentelor de inaintare

permite deplasarea automo%ilului cu viteze reduse in raport cu

turatia motorului

permite mersul inapoi al automo%ilului,fara a inversa sensul de

rotatie al motorului

realizeaza intreruperea le(aturii dintre motor si restul transmisiei in

timp ce motorul functioneaza 'dar automo%ilul sta pe loc).

In cele ce urmeaza voi prezenta destinatia,clasificarea,partile

componente,citeva tipuri constructive de cutii de viteze,precum si materialele

utilizate la constructia cutiilor de viteze,defectele in exploatare,inlaturarea lor,si

intretinerea cutiei de viteze.


4/44

1. Destinatia, conditiile impuse si clasificarea cutiilor de viteze

Cutia de viteze este al doilea or(an al transmisiei automo%ilului, in sensul de

transmitere a miscarii de la motor, avind urmatoarele functii;

Permite modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelorla inaintare

Permite mersul inapoi al automo%ilului, fara a inversa sensul de rotatie

a motorului

Realizeaza intreruperea indelun(ata a le(aturilor dintre motor si restul

transmisiei in cazul in care automo%ilul sta pe loc cu motorul in

functiune

Cutia de viteze a unui automo%il tre%uie sa indeplineasca urmatoarele conditii; Sa asi(ure calitati dinamice si economice %une

Sa prezinte si(uranta in timpul functionarii

Sa prezinte o constructie simpla, rezistenta si sa fie usor de

manevrat

Sa prezinte o functionare fara z(omot si sa ai%a un randament cit

mai ridicat

Sa ai%a o rezistenta mare la uzura

Sa fie usor de intretinut

Cutia de viteze se clasifica dupa modul de variatie a raportului de transmitere si

dupa modul de sc*im%are a treptelor de viteze.

Dupa modul de variatie al raportului de transmitere, cutiile de viteze pot fi;

Cu trepte care au numar determinat de rapoarte de transmitere

Continue sau pro(resive


5/44

Cutiile de viteze cu trepte se clasifica dupa felul miscarii axei ar%orilor si

dupa numarul treptelor de viteze.

Dupa felul miscarii axei ar%orilor, cutiile de viteze cu trepte pot fi;

Cu axe fixe, la care ar%orii au axa (eometrica fixa

Planetare

Dupa numarul treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi cu trei, patru, cinci, sase

sau c*iar mai multe trepte.

Dupa modul de sc*im%are al treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi;

Cu comanda directa

Cu comanda semiautomata

Cu comanda automata


6/44

. Partile componente ale cutiei de viteze

Cutia de viteze, indiferent de numarul treptelor,se compune din;

Mecanismul reductor sau cutia de viteza propriu!zisa

Mecanismul de comanda cu dispozitivele de fixare si zavorire a treptelor

. 1.Mecanismul reductor

Mecanismul reductor are rolul de a transmite momentul motor si de a

modifica raportul de transmitere.

In (eneral un mecanism reductor se compune din trei ar%ori; primar,

intermediar si secundar si un carter. "ransmiterea momentului motor intre cei

trei ar%ori se face cu a2utorul mai multor perec*i de roti dintate.

9a o cutie de viteze cu trei ar%ori ar%orele primar, care este in (eneral si

ar%orele am%rea2ului primeste miscarea de la motor prin intermediul

am%reia2ului. In prelun(irea lui se (aseste ar%orele secundar, care transmite

miscarea la transmisia lon(itudinala, fiind prevazut cu caneluri pe care pot

culisa unele roti dintat esi mansonul. 0r%orele intermediar este asezat paralel cu

ar%orele secundar, pe el fiind fixate alte roti dintate. In (eneral, rotile dintate de

diametru mai mic sint executate impreuna cu ar%orele, iar cele de diametru mai

mare sint fixate prin pana. Roata doi de pe ar%orele intermediar este an(renata

permanent cu roata 1 al ar%orelui primar, astfel ca ar%orele intermediar se va

roti tot timpul cit motorul va fi in functiune si am%reia2ul este cuplat.


7/44

Cind motorul functioneaza, dar automo%ilul sta pe loc, miscarea se

transmite de la ar%orele primar la ar%orele intermediar, ar%orele secundar fiind

li%er, adica rotile de pe el nu an(reneaza cu nici una dintre rotile

corespunzatoare de pe ar%orele intermediar.In aceasta situatie cutia de viteze se

afla in pozitie neutra'punct mort).

Diversele trepte ale cutie de viteze se o%tin prin deplasarea pe ar%orele

secundar a %locului de roti dintate sau al mansonului.In felul acesta miscarea se

poate transmite de la ar%orele intermediar la ar%orele secundar prin unele

perec*i de roti dintate.

Cutia de viteze cu trei ar%ori da posi%ilitatea o%tinerii treptei de priza

directa prin cuplarea directa a ar%orelui primar cu cel secundar cu a2utorul

mansonului.In aceasta treapta,cutia de viteze functioneaza aproape fara z(omot

si cu un randament ridicat.


8/44

Cuplarea treptelor se poate o%tine prin;

Roti dintate cu deplasare axiala 'culisante)

Roti dintate an(renate permanent si mansoane de cuplare simple

Roti dintate an(renate si sincronizatoare

Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala.

Rotile dintate si $, din fi(ura 1, sunt fixe pe ar%orele P, iar %locul rotilor dintate

1!# se poate deplasa axial pe ar%orele secundar S prevazut cu caneluri.Cuplarea

treptelor se o%tine prin deplasarea spre stin(a sau dreapta a %locului de roti 1!#

pina cind roata 1 va an(rena cu roata , respectiv roata # va an(rena cu roata $.

9a cuplarea treptelor cu roti dintate culisante, se produce z(omot datorita

socurilor ce au loc din cauza vitezelor tan(entiale diferite ale rotilor ce intra in

an(renare, ceea ce duce la uzura laterala a dintilor.

Cuplarea treptelor cu mansoane de cuplare.

Solutia se aplica in cazul rotilor dintate permanent an(renate. Rotile dinate 1 si

# din fi(. , se rotesc li%er pe ar%orel S si sunt in an(renare permanenta cu rotile

si $, fixate pe ar%orele P.Mansonul de cuplare m se compune dintr!un manson

de (*idare & si dintr!o coroana culisara +,prevazuta cu o dantura interioara prin

care se solidarizeaza cu mansonul de (*idare.

Cuplarea treptelor se o%tine prin deplasarea coroanei culisare + spre stin(a sau

dreapta, pina cind dantura sa interioara se va cupla cu dantura auxiliara d a

rotii 1, respectiv #.

In scopul usurarii cuplarii treptelor se utilizeaza, in unele cazuri, mansoane de

constructie speciala. De asemenea mar(inile dintilor danturilor de cuplare sunt

tesite.

Cuplarea treptelor cu

sincronizatoare.

Prin sincronizare se

urmareste ca, inainte de

cuplare mansonul cu roata


9/44

dintata, vitezele un(*iulare sa se e(alizeze, astfel incit cuplarea rotilor sa se faca

fara socuri.

0vanta2ele sincronizarii sunt urmatoarele; se elimina z(omotele, se mareste

dura%ilitatea rotilor dintate, se usureaza conducerea prin micsorarea timpilor

morti intre sc*im%urile treptelor de viteze.

Sincronizatorul conic cu inertie cu inele de %locare 'fi(ura # )


10/44

%ilele & ale dispozitivului de fixare. 0ceste %ile se (asesc su% actiunea arcurilor

1,dispuse in orificiile radiale ale mansonului.

De am%ele parti ale mansonului, pe suprafetele conice 1# si 1$, se (asesc

dispuse inelele de %locare din %ronz , prevazute cu coroanele dintate 1, avind

acelasi pas ca si coroanele dintate si + din dantura interioara a coroanei 1/.

Partile frontale ale dintilor inelelor de %locare si ai coroanelor rotilor dintate, la

partea dinspre manson, sunt tesite su% acelasi un(*i ca si dintii interiori ai

coroanei 1/. In fiecare inel de %locare, la partea frontala dinspre manson, sunt

executate # ferestre 1+ in care intra capetele pastilelor #.

Datorita faptului ca partea centrala a pastilelor este asezata in crestaturile 1&,

iar partile laterale in ferestrele inelelor de %locare, mansonul si inelele se rotesc

impreuna. 9atimea ferestrelor 1+ din inelele de %locare este mai mare decit

latimea pastilelor # cu un 2oc putin mai mare decit 2umatate din (rosimea

dintilor. Din acest motiv, inelele de %locare au posi%ilitatea unei deplasari

un(*iulare in raport cu mansonul, cu un un(*i determinat de 2ocul dintre

pastile si peretii laterali ai ferestrelor 1+, dintii inelului se rotesc in raport cu

dintii coroanei 1/ cu o 2umatate din (rosimea lor impiedicind deplasarea

coroanei in directia rotii dintate care urmeaza sa se cupleze. In aceasta consta

actiunea de %locare al inelelor.


11/44

vitezele un(*iulare ale pinionului 1 si a ar%orelui secundar nu se e(aleaza.

=fortul axial transmis de conducator asupra coroanei si mansonului se

transmite inelului de %locare, care, apasind asupra suprafetei conice 1#, da

nastere la o forta de frecare ce conduce la e(alarea vitezelor un(*iulare.

Dupa ce viteza de rotatie a ar%orelui primar si cea a inelului de %locare

devin e(ale, componenta tan(entiala a fortei de apasare dintre tesiturile dintilor

coroanei si ai inelului devine suficienta pentru a roti inelul de %locare in sens

opus rotatiei ar%orelui primar. 9a rotirea inelului de %locare, c*iar cu un un(*i

mic, dintii coroanei intra in an(renare cu dintii inelului de %locare, iar

interactiunea dintre tesiturile dintilor inceteaza, si cu aceasta frecarea dintre

suprafetele conice ale inelului de %locare si ale ar%orelui primar. In aceasta

situatie, coroana 1/ se poate deplasa in lun(ul mansonului dupa invin(erea

fortei arcurilor 1, prin impin(erea %ilelor in lacasul de placute, iar dantura ei va

an(rena cu dantura a rotii 1, cuplind treapta fara soc si fara z(omot.

In

fi(ura de mai sus sunt prezentate diferitele faze ale procesului de sincronizare la

cuplarea treptei de priza directa.

. 1. "reapta de mers inapoi

"reapta de mers inapoi se o%tine prin intercalarea unor roti dintate

suplimentare intre cele doua roti dintate ale treptei 1.


12/44

In fi(ura a se reprezinta treapta de mers inapoi ce se o%tine cu doua roti

dintate culisante.

"reapta de mers inapoi se poate realiza constructiv mai simplu, prin

intercalarea unei sin(ure roti dintate ale treptei 1 ' fi(ura %). Rotile dintate 1 si

ale treptei I vor fi cuplate simultan cu pinionul #, care, in acest caz, este mai lat,

raportul de transmitere fiind insa e(al cu cel al treptei I.In felul acesta,sensul de

rotatie al ar%orelui secundar se sc*im%a,deci si sensul de mers al automo%ilului.

. Mecanismul de comanda a cutiei de viteze

0cest mecanism are rolul de a cupla si decupla perec*ile de roti dintate cu

scopul o%tinerii diferitelor trepte.

Comanda treptelor se poate face manual sau cu servocomanda.Comanda

manuala poate fi la rindul ei directa,cumaneta pe capacul cutiei de viteze,sau de

la distanta,utilizata la automo%ilele la care cutia de viteze nu se (aseste in

apropierea locului conducatorului.

Comanda directa cu maneta asezata pe capacul cutiei de viteze. Maneta

este prevazuta cu articulatia sferica -,pentru a putea oscila in locasul sferic al

cutiei de viteze,cu scopul executarii operatiilor de cuplare a treptelor.In capacul

pot culisa ti2ele & si +,pe care sint fixate furcile $ si,respectiv #.

0ceste furci au niste locasuri in forma de U, in care intra capatul inferior

al manetei 1.


13/44


14/44

. $. Dispozitivul de zavorire a treptelor

Dispozitivul de zavorire a treptelor exclude posi%ilitatea cuplari

concomitente a mai multor trepte.

>avorirea treptelor de viteza se o%tine prin

practicarea unui locas lateral in fiecare ti2a

, astfel incit %oltul 'zavorul) 1 sa impidice

cuplarea simultana a doua trepte. Unele

sc*eme de or(anizare prevad in locul%oltului 1, cite doua %ile.

In fi(ura de mai 2os este prezentata

cs*ema de functionare a dispozitivului de zavorire a treptelor unei cutii de viteze

cu patru trepte.

"i2ele culisante extreme 1 si & sint prevazute in plan orizontal pe partea

interioara cu cite un locas semisferi. "i2a centrala # este prevazuta in plan

orizontal cu cite doua locasuri semisferice. In dreptul locasurilor, ti2a centrala

este prevazuta cu un orificiu in care se monteaza stiftul $, intre ti2ele extreme si

ti2a centrala se (asesc cite doua %ile 'zavoare) si +.

In pozitia neutra, toate locasurile se afla pe aceeasi linie, iar intre %ile si

locasuri exista un 2oc mic. Daca se deplaseaza ti2a centrala ea va actiona asupra

%ilelor si +, care vor iesi din locasurile ei, si le va o%li(a sa intre in locasurile

ti2elor 1 si &. 0stfel, ti2ele extreme 1 si & se vor zavori sin u se vor eli%era pina

cind ti2a centrala # este readusa in pozitia neutra.


15/44

In cazul deplasarii ti2ei extreme 1 se va actiona asupra %ilelor , scotindu!

le din locasul e isi o%li(indu!le sa inter in locasul ti2ei centrale #. In momentul in

care %ilele au intrat in locasul ti2ei centrale, ele vor deplasa stiftul $ din locas

in locasul din cealalta parte a ti2ei #. Prin aceasta deplasare, stiftul $ va deplasa

%ilele + sa intre in locasul ti2ei &. In acest fel, ti2ele # si & sint zavorite in pozitia

neutra; Prin deplasarea ti2ei & se vor zavori ti2ele 1 si #.

In fi(ura &'anexa 1) se reprezinta constructia mecanismului de

actionare cu dispozitive de fixare si zavorire a treptelor, utilizat la automo%ile.

Mecanismul este prevazut cu trei ti2e culisante cu a2utorul carora se o%tin cele

cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi.

Pentru im%unatatirea selectarii,treapta I si mersul inapoi sint comandate

de aceeasi ti2a,iar,pentru cuplarea lor,maneta 1+ tre%uie actionata cu o forta

marita pentru a invin(e rezistenta arcului 1#.

#. "ipuri constructive de cutii de viteze

#. 1. Cutii de viteze pentru autoturisme

Cutiile de viteze pentru autoturisme se construiesc cu trei, patru sau cinci

trepte, in functie de capacitatea cilindrica a motorului; la capacitate cilindricamedie si mare cu trei trepte, deoarece, avind o rezerva mare de putere, nu

necesita sc*im%area deasa a treptelor; la capacitate cilindrica mica si spre medie

cu patru trepte si mai rar cu cinci trepte.

0utoturismele construite dupa solutia ?clasica@ 'motorul in fata si puntea

motoare in spate) sint prevazute cu cutii de viteze cu trei ar%ori.

In cazul autoturismelor construite dupa solutiile ?totul in fata@ si ?totul in

spate@, deoarece nu se poate o%tine coaxialitatea ar%orelui primar cu ar%orele


16/44

secundar, ?priza directa@ lipseste. In acest caz, cutia de viteze are doi ar%ori;

ar%orele primar, cuplat cu ar%orele am%reia2ului printr!un manson, si ar%orele

secundar, montat su% ar%orele primar.

9a aceste cutii de viteze, valoarea raportului de transmisie, in treapta cea

mai rapida, este su%unitara sau supraunitara.

In fi(ura + 'anexa ) este reprezentat (rupul cutie de viteze!diferential al

autoturismului Dacia 1#//, or(anizat dupa solutia ?totul in fata@. 0ceasta cutie

de viteze este prevazuta cu patru trepte de mers inainte sincronizate 'rotile

dintate avind dantura inclinata) si o treapta de mers inapoi, cu roata dintata

culisanta cu dantura dreapta. 0r%orele primar primeste miscarea de la

ar%orele am%rea2ului 1, prin intermediul mansonului de le(atura 1-. Rotile

dintate de pe ar%orele primar sint solidare cu el in timp ce rotile dintate de pe

ar%orele secundar # sint li%ere. Solidarizarea rotilor cu ar%orele secundar se face

cu a2utorul sincronizatoarelor 1& si 1$.

Cutia de viteze a autoturismului 0RA or(anizat dupa solutia clasica este

reprezentata in fi(ura 'anexa #). Cutia de viteze este de tipil cu trei ar%ori si

permite o%tinerea a patru trepte pentru mersul inainte 'sincronizate) si o treapta

pentru mersul inapoi. Sincronizatoarele utilizate sint de tipul cu inerti esi %olturi

de %locare.

#. . Cutii de viteze pentru autocamioane si auto%uze

Cutiile de viteze pentru autocamioane si auto%uze se construiesc cu

numar mai mare de trepte,patru,cinci sau sase trepte


17/44

Cutia de viteze 0B $!-/ 'fi(ura) montata pe auto%uzele Roman destinate

transportului ur%an. Cutia este de tipul cu trei ar%ori si permite o%tinerea a

patru trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Cuplarea

diverselor trepte se o%tine cu a2utorul mansoanelor cu (*eare. 9a aceasta cutie

de viteze, rotile dintate sint montate pe ar%orele secundar prin intermediul unor

rulmenti cu role ace.

9a automo%ilele Roman si Dac, se utilizeaza cutia de viteze 0B &!#& cu

cinci trepte de mers inainte nesincronizate si o treapta de mers inapoi. 0ceasta

cutie de viteze este de tipul cu trei ar%ori, diversele trepte realizindu!se cu

a2utorul mufelor de cuplare cu (*eare, prevazute cu o dantura interioara, care

cupleaza cu dantura exterioara laterala a rotilor dintate de pe ar%orele secundar.

9a autocamioanele de mare tona2,avind in vedere conditiile specifice de

exploatare a acestora, se utilizeaza cutia de viteze 0B +!-/ sau cutia de viteze 0B

+!-/ cu reductor -/.


18/44

9a cutia de viteze 0B +!-/, cu sase trepte pentru mersul inainte si una

pentru mersul inapoi, caracteristic este modul de montare a rotilor dintate de pe

ar%orele secundar, care se realizeaza prin intermediul unor rulmenti cu role ace;

cuplarea treptelor se realizeaza prin mufe de cuplare cu (*eare.

Reductorul !-/ montat la cutia de viteze 0B +!-/ face ca aceasta sa!si

du%leze numarul de trepte, acoperind mult mai %ine intrea(a (ama de rezistente

ale drumurilor. Reductorul are doi ar%ori, ar%orele primar si ar%orele secundar.

Cuplarea treptei de priza directa sau a treptei reducatoare se realizeaza cu

a2utorul unui sincronizator.

$. Cutii de viteze planetare


19/44

Cutiile de viteze planetare se caracterizeaza prin aceea ca unele dintre

rotile dintate executa in acelasi timp o miscare de rotatie in raport cu propria lor

axa si o miscare de revolutie in raport cu axa centrala a mecanismului. Rotile

dintate sint cilindrice si au dintii drepti sau inclinati. Sc*im%area treptelor se

face cu a2utorul unei frine, al unui am%reia2 sau com%inat.rotile dintate fiind

permanent an(renate.

In raport cu cutiile de viteze normale, cele planetare prezinta avanta2ele;

trecerea de la o treapta la alta se face mai usor

viteza medie a automo%ilului creste, sc*im%area treptelor facindu!se fara

pauze

functionarea silentioasa

se preteaza la automatizare

permit o%tinerea unor rapoarte de transmisie mari, la dimensiuni de

(a%arit mii

In acelasi timp, insa, cutiile de viteze planetare au o constructie complicata care

cere precizie mare de executie, ec*ili%ra2 perfect, monta2 de precizie.

Pentru ca un mecanism planetar

simplu sa poata constitui o transmisie,

tre%uie ca unul di cei trei ar%ori sa

devina ar%ore conducator, altul ar%ore

condus, iar al treilea sa poata fi

imo%ilizat 'cu a2utorul unei frine sau al

unui am%reia2).

Mecanismele planetare pot fi cu an(renare interioara sic u an(renare

exterioara.

In miscarea lor complexa, un punct de pe circumferinta pinioanelor sateliti

descrie o cur%a epicicloida 'la an(renare exterioara) sau *ipocicloida 'la

an(renarea interioara.

&. Cutii de viteze continue 'pro(resive)


20/44

&. 1 eneralitati. "ransmisii continue

Datorita numarului limitat de trepte, cutiile de viteze cu trepte prezinta

dezavanta2ul ca adaptarea momentului motor,a carui variatie este redusa,la

momentul rezistent,care are o variatie foarte mare,se face discontinuu,ceea ce

contri%uie la scaderea calitatilor dinamice si economice ale automo%ilului.

"ransmisiile continue au urmatoarele avanta2e;

usurinta in conducerea automo%ilului, permitind reducerea partiala sau

totala a sc*im%arii comenzilor, marind si si(uranta circulatiei posi%ilitatea maririi capacitatii de trecere, deoarece forta tan(entiala la

roata este mai mare

cresterea dura%ilitatii transmisiei

&. Cutia de viteze *idrodinamica

Cutia de viteze *idrodinamica este un variator de cuplu cu

autore(lare,adica realizeaza variatia momentului motor si a raportului de

transmiter,automat,fara servomecanism.

Spre deose%ire de am%reia2ul *idraulic care transmite un moment e(al cu

momentul motor, cutia de viteze *idrodinamica transmite un cuplu care se

modifica cu turatia, adica transmiterea miscarii se face cu transformarea

momentului. Din aceasta cauza, cutia de viteze *idrodinamica se mai numeste si

*idrotrnsformator.

In principiu, un *idrotransformator simplu se compune din trei elemente

*idraulice cu palete, si anume; pompa, tur%ina si reactorul.


21/44

+. Materiele utilizate la constructia cutiilor de viteze

Rotile dintatese executa din oteluri aliate.

Pentru marirea duratei de functionare, rotile dintate sint supuse unui

tratament termoc*imic 'cementare sau cianurare), urmat de tratamentul termic

corespunzato. In cazul rotilor dintate care se cementeaza, se utilizeaza otelurile

aliate de tipul 1& CA -,1- MC 1/, 1- MoCN 1#3, 1 MoMc 13, 1# CN #/ 3, 1

"MC 1 sau - "MC 1 'S"0S 1!++). Pentru rotile dintate care se cianureazase folosesc, in (eneral, otlurile aliate cu Cr!Ni!Mo.

Arborii cutiei de vitezesint executati, in (eneral, din oteluri aliate. Pentru

ar%orii executati dintr!o %ucata cu rotile dintate, se recomanda acelasi material

ca si rotile dintate, iar pentru ceilalti ar%ori, oteluri aliate cu un continut mediu

de car%on, de tipul; $1 MoC 113, $/ C 1/,&/ C 11 etc.

Carterul cutiei de vitezeeste executat, de o%icei, din fonta cenusie, nealiata

de rezistenta medie. Pentru reducerea (reutatii se utilizeaza si cartere din alia2ede aluminiu 'Dacia, Altcit).


22/44

. Defecte in exploatare ale cutiei de viteze si inlaturarera lor

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta su%

forma;%locarea cutiei de viteze, raminerea cutiei intr!o treapta, fara posi%ilitatea

de a mai cupla alta, autodecuplarea cutiei de viteze, sc*im%area cu z(omot a

treptelor la demara2, cu am%reia2ul decuplat complet, z(omot continuu mai

puternic la mersul in plina sarcina, z(omot asemanator unui *uruit puternic

sau unei trosnituri, cu intentii de %locare a cutiei de viteze, %ataie ritmica;sc*im%area (reoaie a treptelor.

Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifesta mai ales, la pornirea din

loc sau la mersul inapoi, ca urmare a deteriorarii dispozitivului de zavorire a

treptelor sau din cauza ruperilor de dantura.

Defectarea dispozitivului de zavorire a treptelor poate duce la cuplarea a

dou trepte in acelasi timp rezultind o %locare a cutiei de viteze. Defectul se

elimina prin inlocuirea pieselor uzate.Ruperea dintilor pinioanelorconduce la %locarea cutiei de viteze, atunci

cind fra(mente din dantura sparta se intepenesc intre dintii pinioanelor.

Cauzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi; solicitari mari, datorita

am%reierilor %ruste, manevrari (resite ale manetei de comanda, o%oseala

materialului si uzuri avansate. Inlaturarea defectului se poate face numai intr!

un atelier de reparartii prin inlocuirea pinioanelor cu dintii rupti.

Raminerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai

cupla alta. Defectul se datoreste mai multor cauze, mai importante fiind;

ruperea manetei de sc*im%are a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau ti2elor

culisante, defectarea dispozitivului de zavorire si con(elarea uleiului pe timp de

iarna.

Ruperea manetei de schimbare a treptelor de vitezese poate datora o%oselii

materialului sau manevrarilor %ruste, indeose%i iarna, cind uleiul de transmisie

di carter este prea viscos.


23/44

Daca maneta s!a rupt deasupra articulatiei sferice,pentru a se putea

continua drumul pina la atelierul de reparatie, se va folosi o c*eie tu%ulara ori o

teava!introdusa pe capatul manetei!cu a2utorul careia se vor sc*im%a treptele.

Daca maneta s!a rupt su% articulatia sferica, tre%uie demontat capacul

cutiei de viteze si scos capatul rupt al manetei pentru a preveni producerea unei

avarii;se introduce, apoi, in treapta intii sau a doua de viteza cu a2utorul unui

levier,dupa care se monteaza la loc capacul, si, de%reind, se porneste motorul,

continuindu!se, apoi, drumul pina la atelierul de reparatie, fara a se mai

sc*im%a treapta.

Ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisantese produce datorita

o%oselii materialului, sc*im%arilor %ruste sau manevrarilor fortate cind uleiul

este con(elat. Defectul se constata prin faptul ca desi maneta se poate manevra,

totusi nu se realizeaza cuplarea treptelor. Daca se produce ruperea unor %ucati

din furca, acestea pot cadea in carterul cutiei de viteze, putind sa patrunda intre

rotile dintate, distru(ind dantura sau c*iar fisurind carterele.

Pentru a se preveni producerea unor astfel de deteriorari, la imposi%ilitatea

cuplarii pinioanelor se de%reiaza si se opreste motorul.

Autodecuplarea cutiei de viteze (sare din viteza defectulse poate

datora urmatoarelor cauze;defectarea dispozitivului de fixare a

treptelor,danturilor pinioanelor si danturilor de cuplare 'cra%otii) uzate

accentuat,rulmenti cu 2ocuri mari,2ocuri axiale mari ale pinioanelor pe ar%orele

secundar.

Defectqarea dispozitivului de fixare a treptelorse produce ca urmare a

sla%irii arcurilor sau a iesirii %ilelor din locasurile lor, precum si uzarii ti2elor

culisante. Defectiunea conduce la autodecuplarea treptei. Defectul se elimina

inlocuindu!se partile uzate ale dispozitivului de fixare.

Uzura excesiva a rulmentilorconduce la 2ocuri mari care determina

neparalelismul cutiei de viteze. Defectul se datoreste unui numar mare de cauze;

un(erea insuficienta, existenta unor impuritati in ulei, monta2 prea strins,

centrarea incorecta a cutiei de viteze fata de motor etc.

S!imbarea cu z"omot a treptelor la demara#, cu ambreia#ul complet

decuplat.


24/44

Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorare sincronizaritoarelor;

indeose%i se uzeaza inelel de %locare.

Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor, cuplarea

treptelor se face cu z(omot, datorita faptului ca vitezele un(*iulare ale

elementelor, in momentul cuplarii, nu mai sint e(ale.

$"omot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.

Manifetarea se datoreste uzurii sau deteriorarii rulmentilor ar%orilor. De

asemenea,ea poate aparea si la monta2ul prea strins,fiind urmata de de incalziri

locale ale la(arelor si,eventual,de (riparea rulmentilor.

$"omot asemamator unui !uruit puternic sau unei trosnituri, cu

intentii de blocare a cutiei de viteze. 0ceste manifestari se datoreaza spar(erii

corpurilor de rosto(olire ale rulmentilor.

Bataia ritmica. Defectiunea se datoreste ruperii danturii rotilor dintate.

Daca z(omotul este la fel de puternic in oricare dintre trepte, inseamnaca s!a

produs ruperea danturii rotilor dintate permanent an(renate, fixe pe ar%ori. In

cazul in care ruperea danturii s!a produs la o roata dintata li%era pe ar%ore si

care se cupleaza cu a2utorul unui sincronizator, %ataia apare numai intr!o

anumita treapta, cind se cupleaza roata respectiva. Continuarea drumului se va

face cu automo%ilul remorcat pina, la atelierul de reparatii.


25/44

-. Intretinerea cutiei de viteze

Intretinerea cutiei de viteze consta in urmatoarele lucrari;

controlul fixarii cutiei pe carterul am%reia2ului sau pe cadru

verificarea strin(erii piulitelor de la flansa ar%orelui secundar

verificarea etanseitatii carterului prin o%servarea locurilor pe unde au loc

pierderi de ulei

controlul z(omotelor cu stetoscopul

controlul functionarii dispozitivelor de fixare si zavorire

re(larea mecanismului de comanda a treptelor

(resarea articulatiilor mecanismului de comanda

controlu si complectarea nivelului uleiului

sc*im%area lu%rifiantului din carter

9a automo%ile cu comanda la distanta a cutiei de viteze si la cele cu maneta pe

coloana volanului, tre%uie sa se re(leze, periodic, lun(imile ti2elor intermediare

pentru a se aduce in concordanta cu pozitia pinioanelor din cutia de viteze.

Un(erea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie.Sc*im%area

uleiului consta in (olirea celui uzat si umplerea pina la nivel cu altul proaspat.

De re(ula, nivelul uleiului in carter tre%uie sa fie la mar(inea inferiora a

orificiului de umplere.

Periodic, se controleaza nivelul lu%rifiantului in carter, care tr%uie sa fie la

nivelul orificiului de alimentare.

Deasemenea, atunci cind instructiunile de exploatare prevad, se fac

inlocuirea in functie de anotimp 'iarna!vara) a uleiului, c*iar daca rula2ul

prevazut nu a fost realizat.


26/44

. Defecte si te*nolo(ia de reconditionare a cutiei de viteze

In scopul sta%ilirii pieselor ultilizate si a celor apte de a fi reconditionate,

or(anele componente ale cutiei de viteze se verifica si se controleaza, iar

rezultatele se inscriu in fise de constatari si masuratori.

%arterul cutiei de viteze. Pot aparea urmatoarele defecte; fisuri alecarterului, uzura locasului din fata pentru axul de mers inapoi, uzura locasului

din spate pentru axul de mersinapoi, deteriorarea filetului (aurilor pentru fixarea

capacului cutiei de viteze, a capacelor ar%orelui primar si ar%orelui intermediar

si a capacului pentru vitezometru, deteriorare filetului (aurilor pentru fixarea

carterului reductorului, stir%iri ale %osa2elor (aurilor filetate.

Fisurile carteruluise constata prin examen vizual si control prin ciocanire.

Daca fisurile sint mai mici de &/ mm sau nu traverseaza mai mult de doua(auri, carterul se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica si refacerea

suprafetelor afectate de fisuri la forma si dimensiunile initiale.

Uzura locasurilor pentru axul de mers inapoise masoara cu cali%re!tampon;

locasurile uzate se alezeaza la cote ma2orate si se foloseste un ax de mers inapoi

la cote ma2orate.

Filetul gaurilor deterioratse reconditioneaza prin ma2orarea (aurilor si

refiletarea la cota ma2orata sau prin incarcarea cu sudura a (aurilor, (aurirea si

refiletarea la cota nominala.

ocasurile rulmentilor arborilor cutiei de viteze uzatese reconditioneaza

prin; alezare la o cota ma2orata!%ucsare '%ucse montate cu strin(ere prin

presare)!prelucrarea aleza2ului la cota nominala; metalizare, urmata de

prelucrarea la cota nominala.


27/44

Carterul cutiei de viteze se rebuteazadaca prezinta sparturi si rupturi de

orice natura si pozitie, fisuri care lea(a doua aleza2e pentru rulmenti, fisuri mai

mari de &/ mm sau care traverseaza mai mult de doua (auri.

Arborele primar. Pot aparea urmatoarele defecte;

uzura suprafetei locasului 1 pentru spri2inirea ar%orelui secundar; uzura

suprafetei de fixare a rulmentului din carterul cutiei de viteze, uzura in latime

a canelurilor # pentru %utucul discului am%reia2ului, uzura fusului de (*ida2 $

in ar%orele cotit, uzura suprafetei de alunecare & a inelului de etansare, stir%iri

ale suprafetei de lucru a dintilor de an(renare + sau cuplare, incovoierea sau

torsoinarea ar%orelui, uzura in (rosime a dintilor de an(renare, uzura in

(rosime sau la capete a dintilor de cuplare -, fisuri de orice natura sau pozitie.

Uzura suprafetei locasului pentru spijinirea arborelui secundarse masoara

cu un tampon sau un micrometru de interior; defectul se elimina prin rectificare

la cota ma2orata. Reconditionare suprafetei se poate face si prin cromare, dupa

care se rectifica la cota nominala.

Uzura in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajuluise

masoara cu un sa%lon, iar daca scade su% o anumita latime, ar%orele se

re%uteaza.

Uzura suprafetei de fixare a rulmentului din carterul cutie de vitezese

masoara cu un micrometru de exterior sau cali%ru potcoava; defectul se elimina

prin cromare, metalizare cu pul%eri metalice sau metalizare cu sirma si

rectificare la cota nominala.

Uzura fusului de ghidaj in arborele cotitse masoara cu un micrometru de

exterior; defectul se elimina prin cromare sau metalizare cu pul%eri si rectificare

la cota nominala.


28/44

!tirbirile suprafetei de lucru a dintilor de angrenare sau cuplarese

examineaza vizual. Suprafata se reconditioneaza prin polizarea mar(inilor

stir%irilor, daca defectul nu depaseste &E din suprafata dintelui sic ind nu

apare la doi dinti alaturati.

Arborele primar se rebuteazain cazul urmatoarelor defecte;fisuri sau

rupturi de orice natura;rupturi ale dintilor;incovoierea sau torsionarea

ar%orelui;uzura in (rosime a dintilor de an(renare sau de cuplare,peste o

anumita valoare;uzura la capete a dintilor de cuplare,peste o anumita

limita;exfolierea canelurilor.

Arborele intermediar& Pot aparea urmatoarele defecte;uzura fusului 1

pentru rulmenti,uzura suprafetei de contact cu roata dintata du%la;uzura

suprafetei de contact # cu roata dintata pentru treapta a III!a si roata dintata a

an(rena2ului permanent;uzura fusului $ pentru rulment;uzura aleza2ului &

pentru colivia rulmentului cu role!ace;stir%iri ale suprafetei de lucru a dintilor

+;incovoierea sau torsionarea ar%orelui ;uzura in (rosime a dintilor danturii

-;uzura in (rosime a dintilor danturii ;uzura in (rosime a dintilor danturii

1/;uzura in (rosime a dintilor danturii 11;fisuri de orice natura sau pozitie.

Uzura fisurilor pentru rulmenti se masoara cu un micrometru de exterior

sau cali%ru potcoava; defectul se elimina prin cromare si rectificare la cota

nominala.

Uzura suprafetelor de contact cu rotile dintatese masoara cu micrometru de

exterior sau cali%ru potcoava; defectul se eliminaprin cromare si rectificare la

cota nominala,cind se folosesc roti dintate cu diametru interior la cota


29/44

nominala,sau prin cromare si rectificare la cota ma2orata,cind se folosesc roti

dintate la o treapta de reparatie.

Uzura in grosime a dintilor danturii rotilorse masoara cu un cali%ru special

pentru dantura. Daca cota peste trei dinti este su% limita admisa, ar%orele nu se

reconditioneaza ci se re%uteaza

Fisurile de orice natura sau pozitiese controleaza prin feroflux. Daca apar

fisuri, ar%orele nu se reconditioneaza ci se re%uteaza.

!tirbirile suprafetei de lucru a dintilorse examineaza vizual. 0r%orele se

reconditioneaza prin polizarea mar(inilor stir%irilor daca nu depasesc &E din

suprafata dintelui sin u se produc la doi dinti alaturati.

Arborele secundar. Pot aparea urmatoarele defecte; uzura suprafetei de

centrare a canelurilor pentru flansa ar%orelui si suportul mufelor de cuplare a

treptelor;uzura in (rosime a canalurilor pentru suportul mufelor de cuplare a

treptelor;uzura suprafetelor de lucru a rulmentilor cu role!ace pe care se spri2ina

rotile dintate;uzura fisurilor pentru rulmentii de spri2in;fisuri de orice

natura;incovoierea si torsionarea ar%orelui.

Uzura suprafetelor de centrare a canelurilorse masoara cu micrometrul de

exterior sau cu cali%ru potcoava. Daca dimensiunile sint su% limita admisa,

ar%orele nu se reconditioneaza ci se re%uteaza.

Uzura in grosime a canalurilorse masoara cu micrometrul pentru dantura.

Daca cota este su% limita admisa, ar%orele nu se reconditioneaza ci se

ru%uteaza.

Uzura suprafetelor de lucru ale rulmentilor cu role"ace pe care se sprijina

rotile dintatese masoara cu un micrometru de exterior sau cu un cali%ru

potcoava.0r%orele se reconditioneaza prin;cromare dura si rectificare la cota

nominala;metalizare cu pul%eri metalice si rectificarea la trepte de

reparatie;inlocuirea rolelor!ace initiale cu unele avind diametrul ma2orat si

folosirea unei roti dintate reconditionate.

Uzura fusurilor pentru rulmentii de sprijinse masoara cu un micrometru de

exterior sau cu un cali%ru potcoava.0r%orele se reconditioneaza prin rectificare

de uniformizare,cromare dura si rectificare la cota nominala.


30/44

Fisurile de orice naturase controleaza prin feroflux.0r%orele fisurat se

re%uteaza.

#ncovoierea arborilorse masoara cu un dispozitiv cu comparator.ataia

radiala la prindere intre virfuri nu tr%uie sa depaseasca o anumita valoare

precisa.0r%orele nu se reconditoneaza.

Reconditionarea rotilor dintate."inind cont de complexitatea

pro%lemelor ridicate de danturari,nu este indicat a se reconditiona danturile

rotilor dintate.Stir%irile mici se indeparteaza cu o masina porta%ila cu piatra

a%raziva.Suprafetele laterale functionale se reconditioneaza prin cromare,urmata

de rectificare.Daca uzurile sint mari,suprafetele se rectifica,iar diferenta de cota

la monta2 se compenseaza prin sai%e plane. 0leza2ele %utucilor rotilor dintate se

reconditioneaza prin cromare, urmata de rectificare la cota nominala. 9a uzuri

mari, se pot %ucsa, prelucrindu!se, apoi, la cota nominala.

In fi(ura alaturara este reprezentata roata dintata

a treptei a !a de la cutia de viteze 0B!-/ si locurile unde

pot aparea defecte;uzura locasului 1 pentru ar%orele

secundar;uzura danturii de cuplare , stir%iri ale

suprafetei de lucru # a dintilor, uzura in (rosime a

dintilor danturii de an(renare $.fisuri ale rotii &.

Uzura alezajului pentru arborele secundarse

masoara cu un micrometru de interior sau cu un cali%ru

tampon;defectul se elimina prin rectificarea aleza2ului la treapta de reparatie.

Uzura danturii de cuplarese poate manifesta prin; uzura in (osime a

dintilor de cuplare, uzura la capete a dintilor de cuplare, am%ele defecte. Rotile

dintate nu se reconditioneaza; se re%uteaza daca cota peste trei dinti sau latimea

danturii sint su% limitele prescrise.

!tirbirile suprafetei de lucru a dintilorse indeparteaza prin polizarea

mar(inilor stir%irilor daca nu depasesc &E din suprafata dintelui sau nu apar

la doi dinti alaturati.

a uzura in grosime a dintilor danturii de angrenare$roata dintata nu se

reconditioneaza; se re%uteaza cind cota peste patru dinti este su% valoarea

prescrisa.


31/44

Fisurile in orice pozitiese controleaza prin feroflux. Roata se re%uteaza cin

din urma controlului apar fisuri.

'erificarea cutiei de viteze. 9a asam%larea cutuiei de viteze se verifica;

pozitionarea rotilor pe ar%ori

2ocul axialal rotilor li%ere pe ar%ori

2ocul dintre inelele 1 si # de %locare ale sincronizatorului si carcasa

marimea anumitor re(la2e,prin utilizarea corecta

a sai%elor,a (arniturilor si a inelelor care asi(ura 2ocul functional narmal

al rulmentilor

2ocul axial al ar%orilor, re(lat la un anumit moment rezistent de rotatie

li%era 'de exemplu,la cutia de viteze 0B &!#&,2ocul axial al ar%orelui

intermediar este de /,/-!/,/1 mm,la moment rezistent de 1,/F.1,& Nm)

2ocul lateral al furcilor in canale 'la cutiile de viteze de le Roman 2ocul este

de /,1 mm pentru fiecare parte)

pozitionarile reciproce ale danturilor ar%orilor

Re"larea cutiei de viteze. In (eneral, la cutiile de viteze, se re(leaza 2ocul axial

al (rupului sincronizatoare 'cu a2utorul sai%elor si al inelelor compensatoare),

rulmentii ar%orilor si pozitia ar%orilor.

In fi(ura - 'anexa $) este reprezentat modul de pozitionare a ar%orelui

primar de le cutia de viteze a autoturismului Dacia 1#//. Pe ar%orele primar se

monteaza inelele rulmentilor si #, precum si rondela de re(lare 1 care a fost

scoasa la demontare. Se monteaza, apoi, in semicarterul din dreapta ar%orele

primar si,


32/44

apoi, ar%orele secundar. Pozitia ar%orelui primar este corespunzatoare daca fata

0 a pinionului treptei a III!a se (aseste retrasa in raport cu fata C a pinionului

treptei a III!a de pe ar%orele secundar, cu aceeasi valoare cu care fata a

pinionului treptei a I!a se (aseste retrasa in raport cu fata D a pinionului

terptei a I!a de pe ar%orele secundar. 0ceasta pozitie se re(leaza cu a2utorul

rondelei 1. Rondelele au (rosimea de !$ mmm 'din /,& in /,& mmm).

In fi(ura 'anexa$) se reprezinta modul de re(lare a 2ocului rulmentilor

ar%orelui primar, de la cutia de viteze a autoturismului Dacia 1#//. 0r%orele

primar fiind montat, se asaza semicarterul stin( fara a se fixa. Se monteaza

calele de re(la2 1, scoase la demontare, si antretoza . 0r%orele tre%uie sa se

roteasca li%er, fara 2oc, antretoza depasind carterul cu cota =G/, mm '(rosimea

(arniturii de *irtie a carterului din spate). Daca re(la2ul nu este corect, se

adau(a sau se scot cale 'existe cale cu (rosimea de /,1/, /,/, /,& si 1 mm ).

1/. Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si

repararea autove*iculelor

Ardinul.1$/H1-./$.1&

Ar(anizarea locului de munca

!intretinerea si repararea autove*iculelor se va face in *ale si incaperi amena!

2ate, dotate cu utila2e, instalatii si dispozitive adecvate

!executarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a autove*icu!

lelor este admisa si in spatii amena2ate inafara *alelor si atelierelor de intreti!

nere denumite ?platforme te*nolo(ice@ . 0ceste platforme vor fi delimitate,

marcate si amena2ate corespunzator, iar atunci cand este necesar vor fi im!

pre2muite


33/44

!caile de acces din *ale ateliere si de pe platformele te*nolo(ice vor fi intreti!nute

in stare %una si vor fi prevazute cu marca2e si indicatoare de circulatie

standardizate

!incalzirea *alelor si incaperilor de lucru va fi asi(urata in perioada anotim!pului

rece in functie de temperatura exterioara si in limitele sta%ilite de ?%ormele

generale de protectia muncii&

!in *alele de intretinere si reparare a autove*iculelor, canalele de revizie vor fi

intretinute in stare curata, asi(urandu!se scur(erea apei, a uleiurilor si a

com%usti%ililor

!nu se admite pornirea motoarelor autove*iculelor in interiorul *alelor decat

daca exista instalatii de ex*austare, in stare de functionare

!instalatiile de ventilatie (enerala si locala din *alele si incaperile destinate

lucrarilor de intretinere si reparare a autove*iculelor vor fi in %una stare,

urmarindu!se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

!persoanele fizice sau 2uridice vor asi(ura afisarea instructiunilor te*nice si de

exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand pro(ramul de function!nare

al acestora precum si o%li(atiile referitoare la reviziile te*nice si verificarile

periodice

!utila2ele din *ala si ateliere vor fi %ine fixate, le(ate la pamant, dotate cu

dispozitivele de protectie in %una stare

!la demontarea, montarea si transportul su%ansam%lelor (rele se vor folosi

mi2loace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea su%ansam%lelor la

mi2loacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omolo(ate, care sa asi(ure

prinderea corecta si ec*ili%rata a su%ansam%lelor

!dispozitivele de suspendare a autove*iculelor tre%uie sa ai%a sta%ilitate si

rezistenat corespunzatoare


34/44

!in *alele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autove*icule, se

va sta%ili locul de amplasare a tu%urilor de oxi(en, a (eneratoarelor de sudura

oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor

de protectie folosite in timpul sudurii electrice

!petele de ulei si com%usti%il de pe pardoselele *alelor vor fi acoperite cu nisip,

dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in

locuri care nu prezinta pericol de incendiu

!carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si ster(erea pieselor

sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri

sta%ilite in acest scop pentru a fi arse sau in(ropate

!lucratorii tre%uie sa poarte ec*ipament de lucru si ec*ipamentul de lucru

corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utila2ele din dotare

!sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza!

toare si la inaltimi accesi%ile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si

inc*ise in dulapuri. 0scutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra!tor

instruit special in acest scop

!este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelun(itoarelor improvizate

pentru c*ei in vederea maririi cuplului

!autove*iculele aflate pe pozitiile de lucru din *ale vor fi asi(urate impotriva

deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care

nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autove*iculele vor fi asi(urate

si cu mi2loace proprii 'frana de a2utor si cuplarea intr!o treapta de viteza)

Repararea autove*iculelor

!autove*iculele tre%uie sa fie introduse in *ala cu motorul in functiune, avand in

rezervor o cantitate de car%urant de cel mult 1/E din capacitatea acestuia,

necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul


35/44

!canalul de revizie tre%uie mentinut in stare curata, asi(urandu!se scur(erea

apei, uleiurilor si com%usti%ililor. Introducerea autove*iculelor se va face cu

maxim & mH*, diri2ate din fata de catre conducatorul locului de munca

!standul unde se face verificarea %unei functionari a sistemului de rulare si a

motorului tre%uie sa ai%a montat (rila2ul de protectie

!la dia(nosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se

evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asi(ure

evacuarea (azelor arse folosindu!se in acest scop tu%ulatura de evacuare si

sistemul de ventilatie

!demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa

decuplarea %ateriei

!demontarea su%ansam%lelor de su% cadru sau caroserie se va executa numai cu

autove*iculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene

de lemn astfel incat sa asi(ure sta%ilitatea autove*iculului

!se interzice desfundarea conductelor de %enzina sau motorina prin suflarea cu

(ura

!spalarea si de(resarea pieselor mici se va face numai cu deter(enti in cuve

speciale, amplasate in locuri corespunzatoare

!pentru lucrarile a%solute necesare su% autove*icul, cand inaltimea de

suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi

rulante adiacente

!se interzice incercarea franelor cu autove*iculul in mers, in *ale si ateliere.

Pro%a franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special

amena2ate

!se interzice scoaterea din *ala a autove*iculelor la care nu s!a efectuat un

control al sistemelor de si(uranta rutiera'directie,frana,semnalizare luminoa!sa)


36/44

!la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale

!se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto!

ve*iculelor atata timp cat acestea sunt in lucru

!inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a

autove*iculului va fi conectata la instalatia de evacuare a (azelor de esapament

!in locurile pentru umflarea pneurilor tre%uie sa se afiseze la loc vizi%il ta%elul cu

presiunile admise pe tipuri de automo%ile, precum si intructiunile specifice de

protectia muncii

!iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asi(ure o %una

vizi%ilitate la locul de munca

!corpurile de iluminat tre%uie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face

masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de

iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

!in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise; fumatul, intrarea cu

foc desc*is, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea

a doua scule feroase si folosirea ec*ipamentului de lucru din materiale sintetice

!este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor

straine

!este interzis fumatul in *alele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor

amena2a locuri speciale pentru fumat


37/44

!este interzisa pastrarea rezervoarelor, a %idoanelor cu com%usti%ili lic*izi,

car%id, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti etc. in interiorul *alelor

sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de

constructie.

0nexa 1


38/44

i"ura )

%onstructia mecanismului de actionare(cu maneta pe capacul cutiei de

viteze cu dispozitive de fi*are si zavorire a treptelor,utilizat la automobile&

1!capac carter; !ti2e culisante; #!furca; $!manson furca; &!articulatie sferica; +!

stift pentru impiedicarea rotirii manetei; !suru%uri; -!arc dispozitiv de fixare; !

%ila dispozitiv de fixare; 1/!stifturi dispozitiv zavorire; 11! (*eara de (*idare care

impiedica rotirea ti2elor; 1! tampon; 1#! arc; 1$! coroane culisante; 1&!arc de

apasare maneta; 1+! maneta de actionare.

0nexa


39/44

i"ura +

rupul cutie de viteze diferential al autoturismului acia 1//

1!ar%orele am%reia2ului; !ar%orele primar; #!ar%orele secundar; $,&,+ si -!rotile

treptelor pentru mersul inainte solidare cu ar%orele primar; si 1!rotile treptei

de mers inapoi; ,1/,11si 1#!rotile treptelor pentru mersul inainte de pe ar%orele

secundar;1$!sincronizatorul treptelor I si aII!a;1&!sincronizatorul treptelor a III!a

si a I!a;1+!pinionul transmisiei principale;1!diferential;1-!manson.


40/44

0nexa #

i"ura 0

%utia de viteze a autoturismului AR-sectiune lon(itudinala

1!carter; , $, & si 1!roti solidare cu ar%orele intermediar; #!pinion pentru

treaptaa III!a;+ si +J!conuri sincronizator trepte!Isi II!a; !pinion ax mers

inapo;-!pinion antrenare reductor!distri%uitor;!pinion pentru treapta I;1/ si1-!

pinioane pentru treapta de mers inapoi;11!pinion pentru treapta a II!a;1!capac

cu mecanism de actionare si dispozitive de fixare si zavorire a treptelor;1#!ar%ore

primar;1$!manson de (*idare;1&!ar%ore secundar;1+J si 1+!sincronizator trepte


41/44

a III!a si a I!a;1 %uson de (olire;/!ar%ore intermediar;1!pinion ar%ore

primar;!sincronizator trepte KI si a KII!a.

0nexa $

i"ura

3ozitionarea arborelui primar al cuitei de viteze la autoturismul acia 1//


42/44

i"ura 4

Re"larea #ocului rulmentilor primar al cutie de viteze de la autoturismul

acia1//

Biblio"rafie

1. !eor"!e ratila, 5. '.3opa& Automobile&sofer mecanic auto,6ditura

didactica si peda"o"ica Bucuresti-1442

2. 7n". ctavian 3alade& 7ntroducere in mecanica auto, %olectia Biblioteca

Automobilistului-148

. 5arincas, . Abaitancei, . &abricarea si repararea autove!iculelor

rutiere, 6d. idactica si peda"o"ica-142

8. 5inisterul 5uncii si 3rotectiei Sociale, 5inisterul Sanatatii&9orme

"enerale de protectia muncii


43/44


44/44

Cutia de viteze.pdf

Documents

Transcript of Cutia de viteze.pdf