Podul in dezbatere PROIECTUL...

4
ziar independent ANUL III NU. 335 MARŢI . ÎS IUNIE 19D1' 4 PAGINI 3 LEI Podul de flori Peste podul de flori tancurile nti pot trece şi ele nici nu tre- ; buie 'să treacă " dinspre români spre' români, de, oricare parte a ‘ Priitului:ar f| ei;. Peşte podul, de flori.-dacă e, să-,i luăm înţelesul concret al cuyînitului, trec doar albinele,!'sărutul fiecăreia îm- bogăţindu-i povara de nectar. Cu sau fără ştirea albinelor şi dînd cti tifla tuturor tancurilor din lume, podul de flori durat între români şi -r'dmâhi ’ poşte rîul fals despărţitor Prut este construcţia kcea mar; trainică, poate tocinai datorită :f ragllitâţii extrerrie- y a, elementelor ei; - De „ f.'îpt1.,poduZ ;de -flori a acoperit -Prutul- _pe aproape toată lungi - mea lui, ca şi cum ar fi vrut să-l ‘ facă să? dispară ;ca obstâcol nefiresc, :, anacronic - între fraţi. Ceea ce-s-a petrecut, la 10 iunie, • ceea .cc s-a petrecut cu uri an în ; urmă .pe malul lui stîng,: * aşa cum; sin tem; îndreptăţiţi să aş- teptăm să se petreacă nu doar o dată pe an; ci-în: fiecare zi,; :nu mai-are nevoie de comentării: e un. mod firesc de â fi, de ; a trăi Şi' a - se 'înţelege laolaltă,-- între toţi cei ce' sînt realmente fraţi. ' Nici un' ' hotar, dricît de îndîrjit . menţinut,:nici 'o: reţea- de sîrmă ; • ghimpată'^nici ' un .-„zid. .ăl -linului* absurdr $i • iiîumari păs* trat îde-ă') lungul Prutului: nu-i - pot împiedica pe cei :ce. vorbesc aceeaşi' limbă să' :se înţeleagă simplu;'direct* fără: translatof şi fără urechi spioane : şi' guri delâr toare, în chiar limba lor strămo- şească,r nimic ■> şi >nimeni '-nlt-i 'vpoate* împiedica să. aibă aceleaşi , obiceiuri, acelaşi mod de a se bucura de viaţă; aceeaşi'istorie, şi. cu " siguranţă,': > acelaşi viitor. •Românii sînt singurul popor eu- ropean, în momentul - de faţa, a- fiat , în tragica şi nefireasca si- tuaţie de a vieţui în două state separate, ' ""ambele ' româneşti,’ prin majoritatea locuitorilor lor, prin grai -şi datini pînă şi prin simbolica Vstatală a. drapelului unificator. De : ce anomalia stri- gătoare ,laxcer a impunerii unui hotar între ei? Cărei „transpa- renţe" din luine, cărei perestroici îi serveşte principiile altfel no- bile, înnoitoare, o asemenea situ- aţie falsă,*'arblţrară, coşmar jă- maă"peste decenii dintr-un‘ cre- ier ros de cancerul puterii, al supremaţieiabsolute si al te- rorii?- ' - Raportui-mai riniilt, decit sem- nificativ al. unui comandant al trupelor de grăniceri arăta că în întreaga zi- de 16 iunie şi de-a lungul întregului-traseu al curge- rii Prutului românesc, nu s-a petrecut nici;un incident -nici o faptă care să- umbrească/ Să ştirbească în cît de mică măgură frumuseţea, armonia’; durabilita- tea podului de flori: E adevărat: singurul incident grav, incredibil Şi pe care ;nu-l> putem- uita -s-a ■petrecut tot într-o zi de iunie '(nefastă zi!), cu 51 " de ani în ur- mă şi' el \A fost raptul barbar al celor ce ătr smuls pe' frate do lîngă frate,: părinţii sau copiii lor din ..sinul familiilor, unchii sau verii de lîngă'nepoţi şi veri — şi consecinţele acestui act de brutalitate medievală se menţin 5i astăzi, şi la ele Europa cea mult civilizată şi, mult atentă la greşelile, slăbiciunile altora a- sistă fără măcar un suspin de protest. , . ' .V Dan REBIUCANU in dezbatere PROIECTUL LEGII în Proiectul Legii învăţămintului o .importanţa deosebită este acordată' problemei privitoare • la ocuparea, funcţiilor didactice în. înVăţămintul su-, perior. (art. 27—42). Astîel, act. 33 al. 3 se ocupă , de problema posibilităţii ocupării unui, post de profesor universitar -de persoane care provin „din alte sectoare de activitate". Considerăm că, . pe... lingă titlul de; doctor rşi vechimea de 15 ani în specialitate, ar'trebui să li’: se-pretindă :şi prezerita- l red , lucrărilor‘^ştiinţifice * (manuale, -tratate,; înonof) grafiiî articole *eţc;) jîn »legătură*; cu • domeniul ,res-,.. .. -pectiv^.'.rAM^i'',(^i]^iHe.'estie'.;valabilă'''şi. ponti-u ; , ocuparea?: posturilor cTe_'conferenţiar şi* şef de lu- : ţ crări (lector)/ art. - 34 ; şi '35. - Articolul: 42, -care s e . 1 ocupă de incompatibilitatea cu exercitarea' func- ^ ţiilor didactice 'de, către anuriiitaperşoarie, ni se~pare':~ ' ,foarte .superficial,' redactat.".Credem 'că ar trebui a- "' duse precizări îi] legătură"cu „faptele care le fac ne- demne pentru instrucţie .şi, educaţie!1 ,; cei. înde- părtaţi din învăţămînt111etc. Aceastai, tîntrUcît 1 se ’ pot' comite abuzuri .din partea forurilor .' de' deci- ’> zie, care, uneori încearcă -să" se, debaraseze de per-1 -1 soariele mai dotate sau' rincomoder l'Treliulef'pre- cizatdacă este vorba de pedepse, penale, de 'sanc- .ţiuhi date de conducerea instituţiei sau de o viată *: imorală, de notorietate publică. ' - ; * ..' Un loc însemnat în .Proiect-îl'. bcupă?. capitolul privitor la -drepturile’ şl- Mdatoririie^personal-ulu* didactic (art.' 43—58j,-arătinduTse -că- aceştia;;;,se ■ bucură de p deplină autonomie şi libertate în exer-1 > citarea;atribuţiilor didactico' şi. de ^cercetare, sub'-'' rezerva respectării, .tradiţiilor ;universitare .şi’'’, a ' dispoziţiilor prezentei ..legi: arprincipiilorj de [tole- ranţă şi obiectivitate11 .1-Invocarea traditiilorunoas-, . tre universitare ne " fiuce' la 'legislaţia;;»privitoare. la această chestiune din : perioada interbelică, un- de se arăta că ;profesorii universitari au răspun- derea pricjpală ă formării. spiritului; ştiinţific al studenţilor -şi -ş\ pregătirii- lor,'profesionale, după cum âu şi. datoria de a; contribui : atît personal, cît şi prin.- colaboratorii- lor, la progresul.- dişci- _ plinei.pe., care, o servesc în dubla calitate de .pro-, •fesori şl. cercetători.-. De asemenea, se preciza fap - tul*- că', înăfară de universitate, înafară de labora- ,tor; .şi de sala de cursuri, fiecare este liber să-şi exprime opiniile sale politice; economice <şi: socia- le care pot fi ■ legal exprimate într-un stat de 'drept/, <lar''înăuntrul' universităţii, de la catedra 'universitară /riimerii nu se poate" 'extinde; înafara domeniului disciplinei- pe . care o profesează, şi :.în care este'compelenl. K Articolele-67—69 diri Proiect se ocupă; de pro- blema pensionăm personalului didactic. La acest capitol, dacă comparam continutul: Proiectului cu. Legea ' învăţămîntului superior, diri ^194.3,,,cori.5ta- :tam cu uşurinţă unele- omisiuni. Cea mai impor- .tanta ni. se pare paragraful in t it u la t în legea din:. 1913 — „întregirea pens-.iloi^. in care se a- ,-rath;' „Membrii :s corpului. didactic: din • învâţ&mln- tul superior, care -la data .punerii în retragere au o.-vechime de. 35 dc am, b servicii, publice, Qît şţ cei care au C gradata, au drgptul la-între- girea pensiei pînă la .cuantumul s iariului ce’jfl'i1 '' mese colegii - lor aţtivi;din. actori,,categorie, cu aceeaşi, vechime; şi dm acelaşi-centru^ <nrfc.. 93). , -Aceste eonsideratiuni sînt >xloar: o parte ’din cele care- se pot .face. în- legătură', cu- Proiectul Legii învatămîntului. ; î , ).?,'-!■ Conf. dr. loan GltlCU . Greva Sindicatului IndepcndenV' al Medicilor Anunţam săptămînă trec.ută i- minenta , grevei tgeacrale în re- ' ţeaua medicală. .. Ea a debutat Juni Iz. iunie cu greva gene- rala a membrilor Sindicatului In- dependent al Medicilor (SIM). Am stat- de vorbă,'cii ’doihhuî dr- Traian Mărghitâş,yinedicX' princi- pal, liderul Comitetului de reor- :ganizare^-a- -S.IîMi,» prim ind Cspre publicare rj următorul .comunicat; „Noi am r aderat la coinunicâţul Sindicatului^ >„Saniţas",y: atît, 'la nota de protest, cît şi la greva de avertisment. -Deoarece ^orrnmica-- tul' „Sanitas1*-din, 16 nu'ne-a -satisfăcuttr«aiî 'cel puţin m i ,.au fost- atinse - ' problemele Ş.l,ii.“ului,: discutîrid şi • cu Co- legiul coordonator;, al . Federaţiei Ş.I.M. pe ţară, am'considerat.ner cesară continuarea' grevei cu încă 48 de ore perioadă fa' care' să se mai poarte discuţii Ia Minister şi la Preşedinţia. Consiliului .. de Miniştri,» pe următoarele 'patru puncte: >1):. cerem c<3uvcrnului anularea ,’hotărîrii nr. 307 (lin 21.04. ' 1991 emisă de Guvernul României,- - privind salarizarea; 2): urgentarea elaborării - legii a- sigurărilor, soclale;-3): urgentarea elaborării legii sanitare; 4}: re- zolvarea salariilor medicilor —• reevâluarea salarizării medicilor, ţinîndu-se1 corit de . . pregătirea profesionala superioară şi urî sa- lar decent. ' La care, pc plan-lo - cal; sindicatul nostru: mai doreş- te apărarea intereselor ;profesio- nale' ale medicilor, privind .Con- diţiile de viaţă, "niuncă şi -sala- rizare, dotarea cît mai eorespun* zătoare cu ' aparatură; . medica- mente şi materiale sanitare r;a ficcărui cabinei, normarea mun- cii, conform standardelor occiden» tale şi retribuirea. prestaţiilor e- : fectuate, cu excepţia; înlocuirii colegilor din concediu. Sindicalul îşi propune să militeze pentru sprijinirea loială ăv, medicilor din mediul r u r a l " . , Se asigură în continuare, re- zolvarea urgenţelor,.- Demoste'nc ŞOriîON i - , • .Avînd . în^ vedere ineficien- : ţa şi lipsa-de 'preocupare ,a con- , ducerii1 centrale îşi judeţene ale Partidului Social-Democrat- Ro- . mân în reprezentarea^ şi .susţi- h^rea fermă a intereselor, -tu- tuturof salariaţilor (muncitori, ţărani- şi intelectuali); fn-înfăp- ;; tuirea realei- deaiocraţii în; ţara •» noastră;--domnii .Liviui V. Cîir- , bovan:.şi .. Nistor. Moţiu îşi -a- ' nunţă-'demisia din funcţiile de- , ţinute în: organizaţia , judeţeană a P.S.D.R,, . -respectiv; de vice- . preşedinte : îşi preşedinte al eo- 'misieir de 'cenzori, precum _>^şi retragerea: Iar. din acest partid. .» COMUNICAT '' Inforfnăm; şij pe această; cale membrii şi 'simpatizanţii; ade- văratei social-demoeraţii; româ - neşti că, profund nemulţumiţi de renunţarea -; actualei condu - t ceri’ a’ P.S.DiR.- o la ;adevăratele 'idealuri ale social-democraţiei, transfonnînd lupta pentru apâ- : rărea - intereselor icelor mulţi, ale5 întregului : popor,: în steriie :• bătăliiveleitare , 0ce urmăresc scopuri individuale, străine ‘ de obiectivele proceşului ;de înfăp- tuire âf democratizării ţăriî,’ de prbteCţia' socială' atît de . strin- gentă- în condiţiile 'degradării; continue â -standardului de via- . ţă , de:crfiştere-alărmantă^a..5P.-: > . inajuluîT'’ nemulţumiţi 'do ,;jo- • cunle politice"-de.'susţinere a - intereselor- altor partide, în ziua de 14 iunie' a.c. a ' avut loc) Şn,_municipiul Cluj-Napoca, ; adunarea de constituire a orga- ’ niz.'iţici ' judeţene a Partidului ‘ Social-Democrat Tradiţional din România: şl.afilierea ei lâ ce-- r lelalte / organizaţii -\ constituite său îţi curs de constituire. : La' această adunare a participat, din; ' încredinţarea; conducerii centrale, - :-domnul ; Mircea Siă- nescu, secretarul general: al partidului;-■ rr, . , .... în calitate ' de reprezentant; al'-noiuiui' partid a fost împuter-- - nicit domnul Liviu-: Vv Gţrbo- \7in, pînă la alegerea conduce- rii/locale. ; ; '■ ’ ' .• ’ : -; - RUgăm toţi siîripătizanţii ade- -vărateî '■ ' mişcări : social-demor erate, caro în aceste momente cruciale ale transformărilor -social-politice din ţara noastră ' doresc -să militeze' pentru' o' p'o-. "litică , reală de centru,- să ne 'conţacţeze la sediul nostru pro- ;vizoriu din; CJuj-Napocâ, strada 'Eftimie Murgii' nr. 38.' telefon 15-12-78 ; fn'. numele comitetului ’ ■ - : 1'■ : de iniţiativă,: . Liviu-V, GlRBOVAN, împuternicii al P.S.D.T.U., r .. LINGVIŞTI CLUJENI, .. . . MEMBRI AI ‘ ' „ACADEMIEI ROMÂNE11 ' • ' Azi,'-18 iunie, ofa: 17. la Institu - tul dc; Lingvistică ■ şi Istoric'"Li- . terară; >ŞEXTIL PUŞCÂRlU"," va încep? "un simpozion ^dedicat săr- bătoririi‘a "125 de ani-de -la 'în- fiinţarea fAcădeitllei'Române. ..Pe strada; EmU.;Racoviţă mr- -19—21, la sediul Institutului,, sărbători- rea va coritiriua;"rţuinej, 19 iunie, . începînd cu ora 9. .Lucrările sînt i prezentate de: IRo'dica Marian, Ion ' Mării, loan. Faiciue, Mircea -Popa, Ioana Angliei, . Valentina Şcrban, Eugen Pavcl, Doina Grc- cu, Sabina Teiuş, Viorel Bidian. ‘Eugen Betclchi. Nicolac Mocanu, loan I’ălruţ, Romulus Todoran, -Vasilc Brciian, Mircca Zdren- glioa..'. . , ■ PREŢURILE UNOR PRODUSE IN PIAŢA AGROALIMENTAKA .»„m iiia i viteazijl 'v y... ; Dacă luni dimineaţa' piaţa nu • prezenta belşugul la care iri-âş fi aşteptat, oferea > In 'schimb o certitudine: vă trebui — ;n u ‘să aşteptăm -scăderea '. preţurilor pînă la un nivel care ne-ar con- veni — oi, să ne obişnuim cu r a-' ceste preţuri; • i- „ . ^ . Dcci. cartofii noi sînt 30—35 lei kilogramul, mazăre 30 lei ki- logramul. varza 20 leikilogra- mul,'roşii 00 lei kg,-castravcţi v'O : lei kilogramul,- Ardei riute- 2t -.4 lei bucala, ardei- gras '6—8—12 lei 'bucata. Ridichile şi ceapa verde ' sînt ’ lot 5 lei legătura' (ceapa maro e'8 lei), legătura, de zarza- vat (frumos) este 10 lei . Coriopi- ,da se vindea (într-un singur loc) cu 30 Iei bucata (de mărime po- trivită). Căpşunile sînt 70 lei <1- • lofiramul (cele niai puţin frumoa- se sînt cu 60 iei). r CALENDAR 2fl iun ie ' • A 169 zi a anului. fVu mai rămas 1 S6 d6 zile. Soarele a ră- sărit Ia ora 5,30 şi Va apune la ora 21,02. / m axim a y.n.Ki . - „Moravurile fără legi pot to- iul, legea fără moravuri aproiipe nimic". (MIMAI EMINESCU). : DATE SEMNIFICATIVE • • 1812 — începe, războiul ari- glo-american' (1812-1614). - . > • 1815 — înfrîngerea lui Na- poleon la Walerloo. • '1848 — guvernul provizoriu al Ţării Româneşti hotărăşte or- ganizarea unui corp de dorobanţi şi panduri voluntari sub. coman- da lui Gh.. MagJieru. • • 1867 — Mihai Eminescu pu- blică în ;.Familia“ oda „La He- liade“. ! : - , -î. -: • 1946 :—. Italia se proclamă republică. ' • ; • INTENŢIE ANULATA; Din cfiiiza ragendei extrem- de! încăr - cate -din aceste zile — azi, de exemplu, i;Jn jurul; amiezii; întîl- ^ nire şi dialog la societatea. ,;Faur“ — premierul Petre Roman -şi-a anulat-intenţia de a merge la PariS . în ficeastă 'săptămînă. ■ -1 - • RETRAGERE. Cu două săp- tă'mîrii înainte de termenul cori- venit, duminică a părăsit ,-Unga- ria ultimul' eşalon ;al'Ei,rinatei^soi vletice, staţionat îri sudul tării. *Ţihip de 15 luni .cît a ducatro- -tragerea, în această acţiune,,vau fost; folosite 30M 0 garnituri de tren," care au. transportat; . mai - -mult de 50.000 militari, 8S0 tancuri, 600. piese de artilerie ino-, bilă, şi rachete cu rază scurtă de acţiune. -- . j '- . .• TRATAT. La Bonn; cancela- . rul german Helmut Kohl şi pre- mierul jpolbnez-rări Krzysztof a u : semnat ieri tratatul dc coopera- re şi buuă vecinătate între cele douiT 'ţări' Textul tratatului, ce urmează să fie ratificat în toom- -» nă, împreună cu documentul ca- re stabileşte în ;m oddefinitiv , frontierele , comurie ale ; celor' două ţări pe linia trâsată în 1945 pe rîurile Oder şi Ncisse. • - • . VOT, Parlamentul sud-afri- can:a votat' ieri în favoarea eli- .minării criteriului - rasial, baza juridică'a sistemului de; -apiiri- ,heid-diri'-1930. - ! .- : ; • OFERTA. Uniunea Sovietică a oferit spre'-vînzare; Israel ulei yij sistem de apărare, încă ne? cilnoscut în ;Vest;—împotriva- ră- ' chetelor irakiene „Scud“, de con- _ , cepţie sovietică. Se precizează că sistemul defensiv anti-„Scud“ so- vietic este mai 'eficace decit -cel american de tipul „Patriot11 , res- pectiv', costa de două ori mai-pu- ţin.:.; ; , /- • l.K.ir.\l IE. Uri costum de baie care ,a aparţinut celebrei" ac- triţe Mariyn Moriroe a fost - vîi-t- diit pentru sunia record W# 13 000 dolari cu . prilejul, unei 'licitaţii: desfăşurată recent la Londra. -1 • SIDA; La Florenţa au înce- put. lticrările celei de-a 7-a Confe- rinţe internaţionale'asupra SIOA. Potrivii; statisticilor O.M S., 711?* mârul cazurilor înregistrate se ridică la sfîrşitul lunii trecute la 366.455. .Dacă nu se- întreprind măsuri rapide şi eficiente; SIDA ameninţă :să se, extindă'în 'mod îrigrîjorâtor (specialiştii eonside- ' rînd că la sfîr.şilul actualului de- ceniu'se'va atinge cifra do circa JO milioane bolnavi de sindro- mul iinuno-deficitar), • CjENETICA. Oameni de sti- • inţâ anfcsncanl: âu creat, prin'in- termediul ingineriei’ genetice, o rasă de porcine care produce he- rnoglobină umană, agentul pur- tător de.’.oxigen din sînge. Acest substitut dc sînge constihiie o alternativă niai ieftină şi practic nelimitată in cazul transfuziilor de singe. Produsul este compar* bll cu toate grupele sanguine şi poate fi conservat, timp mai in* • delungat decit cei uman. -• INVITAŢIE. Regele I-'ahd al • Arabiej Saudite a invitat 4774 de musulmani din-Uniunea Sovietică şl 180 din Albania să întreprindă pe cheltuiala sa un pelerinaj l«i locurile sfinte. , Bt^LtOTEGA

Transcript of Podul in dezbatere PROIECTUL...

Page 1: Podul in dezbatere PROIECTUL LEGIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65157/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…ziar independent ANUL III NU. 335 MARŢI . ÎS IUNIE 19D1' 4 PAGINI 3 LEI Podul

ziarindependent

ANUL I I I NU. 335 M ARŢ I

. ÎS IUNIE 19D1' 4 PA G IN I 3 LEI

Podul de flori

Peste podul de flori tancurile nti pot trece şi ele nici nu tre-

; buie 'să treacă " dinspre români spre' români, de, oricare parte a

‘‘ P riitu lu i:ar f| ei;. Peşte podul, de flori.-dacă e, să-,i luăm înţelesul concret al cuyînitului, trec doar a lb ine le ,!'sărutu l fiecăreia îm- bogăţindu-i povara de nectar. Cu sau fără ştirea albinelor şi dînd cti tifla tuturor tancurilor din lume, podul de flori durat între români şi -r'dmâhi ’ poşte rîu l fals despărţitor Prut este construcţia kcea m ar; trainică, poate tocinai datorită : f ragllitâţii extrerrie- y a, elementelor ei; - De

„ f.'îpt1.,poduZ ;de -flori a acoperit -Prutul- _pe aproape toată lungi­mea lui, ca şi cum ar fi vrut să-l ‘ facă să? dispară ; ca obstâcol

■ nefiresc, :, anacronic - între fraţi. Ceea ce-s-a petrecut, la 10 iunie,

• ceea .cc s-a petrecut cu uri an în ; urmă .pe malul lu i stîng,: * aşa■ cum ; sin tem ; îndreptăţiţi să aş- teptăm să se petreacă nu doar o dată pe an; ci-în: fiecare zi,; :nu mai-are nevoie de comentării: e un. mod firesc de â fi, de ; a trăi Şi' a - se 'înţelege laolaltă,-- între toţi cei ce' sînt realmente fraţi.

' Nici un' ' hotar, dricît de îndîrjit . m enţinut,:nici 'o: reţea- de sîrmă

; • ghimpată'^nici ' un .-„zid. .ăl -linului* absurdr $i • iiîumari păs* trat îde-ă') lungul Prutului: nu-i

- pot împiedica pe cei :ce. vorbesc aceeaşi' limbă să' :se înţeleagă simplu;'direct* fără: translatof şi fără urechi spioane : şi' guri delâr toare, în chiar limba lor strămo­şească, r nim ic ■> şi > nimeni '-nlt-i

'vpoate* împiedica să. aibă aceleaşi , obiceiuri, acelaşi mod de a se bucura de viaţă; aceeaşi'istorie, şi. cu " siguranţă,': > acelaşi viitor. •Românii sînt singurul popor eu­ropean, în momentul - de faţa, a- fiat , în tragica şi nefireasca si­tuaţie de a vieţui în două state separate, ' ""ambele ' româneşti,’ prin majoritatea locuitorilor lor, prin grai -şi datini pînă şi prin simbolica Vstatală a. drapelului unificator. De : ce anomalia stri­gătoare ,laxcer a impunerii unui hotar între ei? Cărei „transpa­renţe" din luine, cărei perestroici îi serveşte principiile altfel no­bile, înnoitoare, o asemenea situ­aţie falsă,*'arblţrară, coşmar jă - m aă" peste decenii dintr-un‘ cre­ier ros de cancerul puterii, al suprem aţie iabso lu te si al te­rorii?- ' -

Raportui-mai riniilt, decit sem­nificativ al. unui comandant al trupelor de grăniceri arăta că în întreaga zi- de 16 iunie şi de-a lungul întregului-traseu al curge­rii Prutului românesc, nu s-a petrecut n ic i;un incident -nici o faptă care să- umbrească/ Să ştirbească în cît de mică măgură frumuseţea, armonia’; durabilita­tea podului de flori: E adevărat: singurul incident grav, incredibil Şi pe care ;nu-l> putem- uita - s-a

■petrecut tot într-o zi de iunie '(nefastă z i!), cu 51 " de ani în ur- mă şi' el \A fost raptul barbar al celor ce ătr smuls pe' frate do lîngă frate,: părinţii sau copiii

lor din ..sinul fam iliilor, unchii

sau verii de lîngă'nepoţi şi veri

— şi consecinţele acestui act de

brutalitate medievală se menţin

5i astăzi, şi la ele Europa cea

mult civilizată şi, m ult atentă la

greşelile, slăbiciunile altora a-

sistă fără măcar un suspin de protest. , . ' .V

Dan REBIUCANU

in dezbatere PROIECTUL LEGIIîn Proiectul Legii învăţăm intului o .importanţa

deosebită este acordată' problemei privitoare • la ocuparea, funcţiilor didactice în. înVăţămintul su-, perior. (art. 27— 42). Astîel, act. 33 al. 3 se ocupă , de problema posibilităţii ocupării unui, post de profesor universitar -de persoane care provin „din alte sectoare de activitate". Considerăm că, . pe... lingă titlu l de; doctor rşi vechimea de 15 ani în specialitate, ar'trebui să l i ’: se-pretindă : şi prezerita- l red , lucrărilor‘^ştiinţif ice * (manuale, - tratate,; înonof) grafiiî articole * eţc;) j î n » legătură*; cu • domeniul ,res-,.. .. -pectiv^.'.rAM^i'',(^i]^iHe.'estie'.;valabilă'''şi. ponti-u ; , ocuparea?: posturilor cTe_'conferenţiar şi* şef de lu- : ţ crări (lector)/ art. - 34 ; şi '35. - A rtico lu l: 42, - care se . 1 ocupă de incompatibilitatea cu exercitarea' func- ̂ţiilor didactice 'de, către anuriiitaperşoarie, ni se~pare':~'

, foarte .superficial,' redactat.".Credem 'că ar trebui a- "' duse precizări îi] legătură"cu „faptele care le fac ne­demne pentru instrucţie .şi, educaţie!1,; ce i. înde­părtaţi din învăţăm înt111 etc. Aceastai, tîntrUcît 1 se ’ pot' comite abuzuri .din partea forurilor .' de' deci- ’> zie, care, uneori încearcă -să" se, debaraseze de per-1 -1 soariele mai dotate sau' rincomoder l'Treliulef'pre- c iza tdacă este vorba de pedepse, penale, de 'sanc- .ţiuhi date de conducerea instituţiei sau de o viată *: imorală, de notorietate publică. ' - ; *.. ' Un loc însemnat în .Proiect-îl'. bcupă?. capitolul privitor la -drepturile’ şl- Mdatoririie^personal-ulu* • didactic (art.' 43—58j,-arătinduTse -că- aceştia;;;,se ■ bucură de p deplină autonomie şi libertate în exer-1 > citarea; atribuţiilor didactico' şi. de ^cercetare, sub'-''

rezerva respectării, .tradiţiilor ;universitare .ş i’'’, a '

dispoziţiilor prezentei ..legi: arprincipiilorj de [ tole­

ranţă şi obiectivitate11.1-Invocarea traditiilorunoas-, .

tre universitare ne " fiuce' la ' legislaţia;;»privitoare.

l a această chestiune d in : perioada interbelică, un­de se arăta că ; profesorii universitari au răspun­derea pricjpală ă form ării. sp ir itu lu i; ştiinţific al studenţilor -şi -ş\ pregătirii- lor,'profesionale, după cum âu şi. datoria de a; contribui : atît personal, cît şi prin.- colaboratorii- lor, la progresul.- dişci-

_ plinei.pe., care, o servesc în dubla calitate de .pro-, •fesori ş l . cercetători.-. De asemenea, se preciza fap­tul*- că', înăfară de universitate, înafară de labora- ,tor; .şi de sala de cursuri, fiecare este liber să-şi exprime opiniile sale politice; economice <şi: socia­le care pot fi ■ legal exprimate într-un stat de 'drept/, <lar''înăuntrul' universităţii, de la catedra 'universitară /riimerii nu se poate" 'extinde; înafara domeniului disciplinei- pe . care o profesează, şi :.în care este'compelenl. K

Articole le-67—69 diri Proiect se ocupă; de pro­blema pensionăm personalului didactic. La acest capitol, dacă comparam continutul: Proiectului cu. Legea ' învăţăm întului superior, diri ̂194.3,,,cori.5ta- :tam cu uşurinţă unele- omisiuni. Cea mai impor- .tanta ni. se pare paragraful i n t i t u l a t î n legea din:. 1913 — „întregirea pens-.iloi^. in care se a- ,-rath;' „Membrii :s corpului. didactic: din • învâţ&mln- tul superior, care - la data .punerii în retragere au o.-vechime de. 35 dc am, b servicii, publice, Qît şţ cei care au C gradata, au drgptul la-între­girea pensiei p înă la .cuantumul s iariului ce’jfl'i1'' mese colegii - lor a ţtiv i;d in . actori,,categorie, cu aceeaşi, vechime; şi dm acelaşi-centru^ <nrfc.. 93). ,

■ -Aceste eonsideratiuni sînt >xloar: o parte ’din cele care- se pot .face. în- legătură', cu- Proiectul Legii învatăm întu lu i. ; ■î , ) . ? , ' - ! ■

Conf. dr. loan G lt lC U

. Greva Sindicatului IndepcndenV'

al MedicilorAnunţam săptămînă trec.ută i-

minenta , grevei tgeacrale în re- ' ţeaua medicală. .. Ea a debutat Ju n i Iz . iunie cu greva gene­rala a membrilor Sindicatului In ­dependent al Medicilor (SIM). Am stat- de vorbă,'cii ’doihhuî dr- Traian Mărghitâş,yinedicX' princi­pal, liderul Comitetului de reor-

: ganizare^-a- -S.IîMi,» prim ind Csprepublicare rj următorul . comunicat;„Noi am r aderat la coinunicâţul Sindicatului^ >„Saniţas",y: atît, 'la nota de protest, cît şi la greva de avertisment. -Deoarece ^orrnmica-- tu l' „Sanitas1*- din, 16 nu'ne-a -satisfăcuttr«aiî 'cel puţin m i ,.au fost- atinse - ' problemele Ş .l,ii.“u lu i , : discutîrid şi • cu Co­legiul coordonator;, al . Federaţiei Ş.I.M. pe ţară, am'considerat.ner cesară continuarea' grevei cu încă 48 de ore perioadă fa' care' să se mai poarte discuţii Ia Minister şi la Preşedinţia. Consiliului .. de M iniştri,» pe următoarele 'patru puncte: >1):. cerem c<3uvcrnului anularea ,’hotărîrii nr. 307 (lin 21.04. ' 1991 emisă de Guvernul României,- - privind salarizarea; 2): urgentarea elaborării - legii a- sigurărilor, soclale;-3): urgentarea elaborării legii sanitare; 4}: re­zolvarea salariilor medicilor —• reevâluarea salarizării medicilor, ţinîndu-se1 corit de . . pregătirea profesionala superioară şi urî sa­lar decent. ' La care, pc plan-lo­cal; sindicatul nostru: mai doreş­te apărarea intereselor ;profesio- nale' ale medicilor, privind .Con­diţiile de viaţă, "niuncă şi -sala­rizare, dotarea cît mai eorespun* zătoare cu ' aparatură; . medica­mente şi materiale sanitare r;a ficcărui cabinei, normarea m un­cii, conform standardelor occiden» tale şi retribuirea. prestaţiilor e- : fectuate, cu excepţia; înlocuirii colegilor din concediu. Sindicalul îşi propune să militeze pentru sprijinirea loială ăv, medicilor din mediul r u r a l " . ,

Se asigură în continuare, re­zolvarea urgenţelor,.-

Demoste'nc Ş O riîO N i

- , • .Avînd . în^ vedere ineficien- : ţa şi lipsa-de 'preocupare ,a con-

, ducerii1 centrale îşi judeţene ale Partidului Social-Democrat- Ro- . m ân în reprezentarea^ şi .susţi- h^rea fermă a intereselor, -tu- tuturof salariaţilor (muncitori, ţărani- şi intelectuali); fn-înfăp-

;; tuirea realei- deaiocraţii în ; ţara •» noastră;--domnii .L iviui V. Cîir- , bovan:.şi .. Nistor. M oţiu îşi -a- ' nunţă-'demisia din funcţiile de- , ţinute în: organizaţia , judeţeană

a P.S.D.R,, . -respectiv; de vice- . preşedinte : îşi preşedinte al eo- 'm is ie ir de 'cenzori, precum _>̂ şi retragerea: Iar. din acest partid.

.» COMUNICAT' ' Inforfnăm; şij pe această; cale membrii şi 'simpatizanţii; ade­văratei social-demoeraţii; româ­neşti că, profund nemulţum iţi de renunţarea -; actualei condu -

t ceri’ a ’ P.S.DiR.- o l a ; adevăratele 'idealuri ale social-democraţiei, transfonnînd lupta pentru apâ-

: rărea - intereselor i celor mulţi, ale5 întregului : popor,: în steriie

:• b ă tă liive le ita re , 0ce urmăresc scopuri individuale, străine ‘ de obiectivele proceşului ;de înfăp­tuire âf democratizării ţăriî,’ de prbteCţia' socială' atît de . strin­

gentă- în condiţiile 'degradării; continue â -standardului de via-

. ţă , de:crfiştere-alărmantă^a..5P.-: >. inajuluîT'’ nemulţumiţi 'do ,;jo- • cunle politice"-de.'susţinere a- intereselor- altor partide, în

ziua de 14 iunie' a.c. a ' avut loc) Şn,_municipiul Cluj-Napoca,

; adunarea de constituire a orga- ’ niz.'iţici ' judeţene a Partidului ‘ Social-Democrat Tradiţional din Rom ânia: şl.afilierea ei lâ ce--

r lelalte / organizaţii -\ constituite său îţi curs de constituire. : La' această adunare a participat,

■ d in ; ' încredinţarea; conducerii centrale, -:-domnul ; Mircea Siă- nescu, secretarul general: al partidului;-■ • rr, . , ....

în calitate ' de reprezentant; al'-noiuiui' partid a fost împuter--

- nicit domnul Liviu-: Vv Gţrbo-\7in, pînă la alegerea conduce­rii/locale. ; ; ■'■’ ' .• ’ : -;

- RUgăm toţi siîripătizanţii ade-- vărateî '■' mişcări : social-demor erate, caro în aceste momente cruciale ale transformărilor

-social-politice din ţara noastră ' doresc -să militeze' pentru' o' p'o-. "litică , reală de centru,- să ne 'conţacţeze la sediul nostru pro- ;vizoriu d in ; CJuj-Napocâ, strada 'Eftim ie Murgii' nr. 38.' telefon 15-12-78 ;

fn'. numele comitetului ’ ■ - : 1 '■ : de in iţia tivă ,: .

L iviu-V , G lRBOVAN, împuternicii al P.S.D.T.U.,

r .. LINGVIŞTI CLUJENI, .. .. M EM BRI A I ‘ '

„ACADEMIEI ROM ÂNE11 '• ' Azi,'-18 iunie, ofa : 17. la Institu­tul dc; Lingvistică ■ şi Istoric'"Li- . terară; >ŞEXTIL PUŞCÂRlU"," vaîncep? "un simpozion ^dedicat săr­bătoririi‘ a "125 de ani-de -la 'în- fiinţarea fAcădeitlle i'Române. ..Pe strada; EmU.;Racoviţă mr- -19—21, la sediul Institutului,, sărbători­

rea va coritiriua;"rţuinej, 19 iunie, . începînd cu ora 9. .Lucrările sînt i prezentate de: IRo'dica Marian, Ion ' Mării, loan. Faiciue, Mircea

-Popa, Ioana Angliei, . Valentina Şcrban, Eugen Pavcl, Doina Grc- cu, Sabina Teiuş, Viorel Bidian.

‘Eugen Betclchi. Nicolac Mocanu, loan I’ălruţ, Romulus Todoran,

-Vasilc Brciian, Mircca Zdren- ■ glioa..'. . , ■

PREŢURILE UNOR PRODUSE IN PIAŢA AGROALIMENTAKA

.»„m i i i a i v it e a z i j l 'v y ...; Dacă luni dimineaţa' p ia ţa nu • prezenta belşugul la care iri-âş fi aşteptat, oferea > In 'schimb o certitudine: vă trebui — ; n u ‘să aşteptăm - scăderea '. preţurilor pînă la un nivel care ne-ar con­veni — oi, să ne obişnuim cu r a- ' ceste preţuri; • i- „ . ^ .

Dcci. cartofii noi sînt 30—35 lei kilogramul, mazăre 30 lei k i­

logramul. varza 20 le ik ilogra-■ mul,'roşii 00 lei kg,-castravcţi v'O : lei kilogramul,- Ardei riute- 2t-.4 lei bucala, ardei- gras '6—8—12 lei

'bucata. Ridichile şi ceapa verde ' sînt ’ lot 5 lei legătura' (ceapa maro e'8 lei), legătura, de zarza­vat (frumos) este 10 lei . Coriopi- ,da se vindea (într-un singur loc) cu 30 Iei bucata (de mărime po­

triv ită). Căpşunile sînt 70 lei <1- • lofiramul (cele niai puţin frumoa­se sînt cu 60 iei). r

CALENDAR

2fl iun ie '

• A 169 zi a anului. fVu mai rămas 1S6 d6 zile. Soarele a ră­sărit Ia ora 5,30 şi Va apune la ora 21,02.

/ m a x im a y.n.K i .

- „Moravurile fără legi pot to­iul, legea fără moravuri aproiipe nimic". (MIMAI EMINESCU).

: DATE SEMNIFICATIVE •

• 1812 — începe, războiul ari- glo-american' (1812-1614). - . >

• 1815 — înfrîngerea lui Na­poleon la Walerloo.

• '1848 — guvernul provizoriu al Ţării Româneşti hotărăşte or­ganizarea unui corp de dorobanţi şi panduri voluntari sub. coman- da lui Gh.. MagJieru.• • 1867 — Mihai Eminescu pu­

blică în ;.Familia“ oda „La He- liade“. ! ■: - , -î.-: • 1946 : —. Italia se proclamă republică. ' • ;

• INTENŢIE ANULATA; Din cfiiiza ragendei extrem- de! încăr­cate -din aceste zile — azi, de exemplu, i;Jn ju ru l; amiezii; întîl- ̂nire şi dialog la societatea. ,;Faur“— premierul Petre Roman - şi-a anulat-intenţia de a merge la PariS . în ficeastă 'săptămînă. ■ -1- • RETRAGERE. Cu două săp- tă'mîrii înainte de termenul cori- venit, duminică a părăsit ,-Unga­ria ultimul' eşalon ;al'Ei,rinatei^soi vletice, staţionat îri sudul tării.

*Ţihip de 15 luni .cît a ducatro- -tragerea, în această acţiune,,vau fost; folosite 30M 0 garnituri de tren," care a u . transportat; . m ai -

- m ult de 50.000 militari, 8S0 tancuri, 600. piese de artilerie ino-, bilă, şi rachete cu rază scurtă de acţiune. - - . j'-. . • TRATAT. La Bonn; cancela-

. rul german Helmut Kohl şi pre­mierul jpolbnez-rări Krzysztof a u : semnat ieri tratatul dc coopera­re şi buuă vecinătate între cele douiT 'ţă r i' Textul tratatului, ce urmează să fie ratificat în toom- -» nă, împreună cu documentul ca­re stabileşte în ;m o d d e f in i t iv

, frontierele , comurie ale ; celor' două ţări pe linia trâsată în 1945 pe rîurile Oder şi Ncisse. • -

• . VOT, Parlamentul sud-afri- can : a votat' ieri în favoarea eli- .m inării ‘ criteriului - rasial, baza ju r id ic ă 'a sistemului de ; -apiiri- ,heid-diri'-1930. - ! .- : ;

• OFERTA. Uniunea Sovietică a oferit spre'-vînzare; Israel ulei yij sistem de apărare, încă ne? cilnoscut în ;Vest;—împotriva- ră- ' chetelor irakiene „Scud“, de con- _ , cepţie sovietică. Se precizează că sistemul defensiv anti-„Scud“ so­vietic este mai 'eficace decit - cel american de tipul „Patriot11, res­pectiv', costa de două ori mai-pu­ţin.:.; ; , /-

• l.K .ir.\ l IE. Uri costum de baie care ,a aparţinut celebrei" ac­triţe Mariyn Moriroe a fost - vîi-t- diit pentru sunia record W# 13 000 dolari cu . prilejul, unei 'lic ita ţii: desfăşurată recent la Londra. -1

• SIDA; La Florenţa au înce­put. lticrările celei de-a 7-a Confe­rinţe internaţionale'asupra SIOA. Potriv ii; statisticilor O.M S., 711?* mârul cazurilor înregistrate se ridică la sfîrşitul lunii trecute la 366.455. .Dacă nu se- întreprind măsuri rapide şi eficiente; S IDA ameninţă :să se, ex tindă 'în 'mod îrigrîjorâtor (specialiştii eonside- ' rînd că la sfîr.şilul actualului de­ceniu 'se'va atinge cifra do circa JO milioane bolnavi de sindro­mul iinuno-deficitar),

• CjENETICA. Oameni de sti- • inţâ anfcsncanl: âu creat, prin 'in­termediul ingineriei’ genetice, o rasă de porcine care produce he- rnoglobină umană, agentul pur­tător de.’.oxigen din sînge. Acest substitut dc sînge constihiie o alternativă niai ieftină şi practic nelim itată in cazul transfuziilor de singe. Produsul este compar* bll cu toate grupele sanguine şi poate fi conservat, timp mai in* • delungat decit cei uman.- • INVITAŢIE. Regele I-'ahd al •

Arabiej Saudite a invitat 4774 de musulmani din-Uniunea Sovieticăşl 180 din Albania să întreprindă pe cheltuiala sa un pelerinaj l«i locurile sfinte. ,

Bt^LtOTEGA

Page 2: Podul in dezbatere PROIECTUL LEGIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65157/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…ziar independent ANUL III NU. 335 MARŢI . ÎS IUNIE 19D1' 4 PAGINI 3 LEI Podul

ADEVĂRUL DE CtUJ = PAGINA 2

Divizia „A" de fotbal '

ULTIMA ETAPĂ VA DECIDE

Duminică 23 iunie cortină fi­nală peste un zbuciumat cam-- pionat, ultima etapă urm înd să'

i decidă ordinea primelor două;• locuri', respectiv care va fi cea Ue a treia echipă care va însoţi'

-pa F.C.VBihor şi „U“ în eşalonul;'secund, fiindcă penultima etapă :

. »-a reuşit să aducă m ult aştep- ;• tata clarificare-. Ba» dimpotrivă, ;

. ' a complicat-o niţel» în; zona «ni­s ip u r ilo r mişcătoare", în / horaretrogradării intrînd şi .'Progresul

- Brăila. Dar p înă dum inică mai sînt eîteva zile de adăstat, de e- moţii, aşa că noi ne vom opri a-

• supra rezultatelor penultimei e- tape:

• Dinamo — Farul 4—0 (2—0.Cîte două goluri de repriză, mar­cate da Selyjnesi (min. 20) şi; •Mihăeşcu (min. 32, 55 şi 90). Di- namb şi-a asigurat locul 3 în ' clasament şi un loc în Cupa U.E. F.A.

■=- • Petrolul — Rapid t—0 (1—0).: Unicul gol a i partidei a fost 'marcat de Lazăr (min. 23). T- : » Corvinul Universitatea .; ‘ C raia va -0—2- (0—2). Cu acest,succes, craiovenit au. făcut un, pas decisiv spre titlu. Vedeta, al­baneză Roland Agaliu a marcat

■primul gol'(th in . 15) Iar Si Sân-:' d a i a fixat, definitiv scorul pe •tabela de .marcaj (min. 30).• < F.G. Argeş — F.C. Bihor4—1 (1—0). Mo troc (min. 30) a

;deschis seria celor patru goluri, piteştene. în continuare au mar- , cat pentru gazde. Ceauştt .(min..* 43), M . Pană (min. 85. din pe- nalty>;şi Stanca (mîn. 87). Pen-' tru orădeni a înscris Rădulescu (din penalty).' ;■ j

• F.C. Inter — Progresul 4—0 ■fl—0). D. Munteanu (m in. 4 şi; -4S\ Văsîi (min, 46) şi M iha li (min. >■ 89." d in ‘penalty) — autorii golu-: -tiîor. ■ l : :■ l

0 J iu l — F.C.j Braşov 4—C (2—C), Lasconi: (min." 25 -şi Bîcu. (min.' 43, 84 şi 89) au punctat pentm gazde. •'* ' ’■

O „Poli“ — Gloria 1—1 (0—0). Partidă disputată la Reşiţa. Anibîle goluri au'; fost înscrise din lovituri de la 11 metri da C. Varga (min. 55) pentru tim i­şoreni, respectiv Iftodi (min. 75) pentru bistriţeni. .

• F.C» Bacău — ,.U‘* 2—1 (2—C). Burleanu (min. 7) şi Că­puşă- (min. 33) au înscris pentru băcăuani M.-Popescu (min. 61} pentru clujeni. , ;

• Sportul Studenţesc "— Stea­ua 1—2 (0—1). V lădoiu (min. ÎS) şi Panduru (min. 59) a u . marcat pentru stelişti, Stănici (min. 65, din I I metri) pentru studenţi.

CLASAMENTUL

1. Univ. Cv. 33 21 62. Steaua ' 33 19 103. Dinamo4. Inter5. Gloria6. „Poli"7. Petrolul

6 71-25 484 65-2? 48

33 16 IC 7 54.-27 42 33 18 2 13 55-43 38 33 14 7 12 46-38 35 33 14 7 12 45-44 35 33 15 5 13 47-47 35.

8. F.G. Arg. 33 13 8 12 49-41'343. Farul 33 12 9 12 40-40 33

10. F.G. Bv. 33 13 6 14 46-45 3211. Sp. Stud. 33 10 12 11 44-50 3212. Corvinul 33 15. 2 IS 47-59 3213. Rapid ' 33 13 5 15 44-45 3114. Progr. 33 12- 5 16 30-49 2915. F.C. Bac. 33 I I C ifî 32-42 2816. Jiu l ' 33 11 6 16 46-60 28 1T. F .C Bih. 33 6 8 19 3T-74 2018. „U“ 33 4 6 23 25-67 14

PROGRAMUL ULTIMEI ETA­PE (23 iunie): Rapid — Dinamo (0—1), „U“ — „Poli"* (0—4), Farul— F.C. Bacău (0—0)» Steaua — Petrolul (1—2), Progresul — Gor- vinul (1—2), Universitatea Cra- iova —- Sportul Studenţesc (2—2), F.C.' B ih o r— F.C. Inter <3—2),F.C. Braşov — . F.G. Argeş (0—3), Gloria — J iu l (3;—1X. In paran­teze rezultatele din tur.

î r

•• *

\ ^

; ^ ^

4 ; ^*4 > V

Lotul cchipci CJîUt.. proaspăta şi merituoasa Ş-IMON, VARGA» antrenorul secttndT M IU A I MU-

p ro m o v a ta ^ In rindul S { S aT S “

stingă la dreapta: antrenorul principal M ARIU S f e SNIC şl G IURG IU . Lîpsese (fim fotografia BRETAN, GABOR, DULCA» TRIPON, TRUŞCA, Iorl Le s p UC jm ă lo rii, JL'CAN, VADANA şt

VELŢAN, 'MAN HOBIN. S, O L A R ,: SAS ARMAN, îjllM LEA. ; ' ':.\v.r ' 3

Adio, tfivtiio ,,C“: C.F.R. - MINERUL LUPENI 6-1 £-1) , . < r

De ce nu poate fi fotbalul în ­totdeauna atît de-frumos, atit .de.; cu ra t. ctim a fost cel oferit sîm- bată de ceferiştii clujeni ,în me-, c uf lor de adio. de la divizia,' „C‘ ? Pentru că dacă ar f i aşaŢ; am avea parte numai de bucurii ‘ şi atunci nu s-ar m ai nunii fo t " bal; ori, se Ştie,; sportul'rege e un ciudat amestec şi de bucurie, , şi de durere, şi de tristeţe, nu de p-uţine ori' de nedreptate, ca ; şi viaţa noastră cea de toate zile-. le. A celor mulţi, fireşte. Sîmbă­tă, cum spuneam, echipa clujea­nă ne-a oferit cu -generozitate—’ şi pentru aceasta î i m ulţum im — . 90. de- minute de reală îneîn-

ritm , toate Ia ua. loc materiali- ’ zate, pe psanu i. eficienţei, în 6, goluri, 3 bare, 2 perialţiuri, ba chiar ş i 'numeroase ratări,.şuturi

,'Jrespinse sau parate de portari. Ş i a mai fost acest spectacol fot- . balistic * cel mai frumois dar fă- •;

< cut ; m inunaţilor suporteri .'. ai CJF.R.-ului, care i-au aplaudat cu toată generozitatea şi dragos­tea. ' ' <

A lături de jucători, antrenori > şi suporteri, să nu-i uităm însă -

;Şi pe cei, care îi vedem mai pu­ţin „la ■;rampa?, dac tare - şi-au

• adus,- aşa -cum - au putut ţ i cit ­au putut ,— contribuţia la acest - succes: ing. Ioan Donea, preşe-;

tare^ fotbalul practicat de ea a-‘ ' dintele’ de 'orioare5 a! Aosciaţîei vtnH Hin rţlîn fanfpyîp'' S-POrtive GFR. inc. Ioan • Zemian-vînd din plin fantezîeT sponta neitate,; pase; îi, devieri subtile,

' D iv iz ia .,B“ d e fo tba l

PENULTIMA ETAPA

■ • SERIA I : Prahova Ploieşti— Poiana Cîmpina 2-1, Şiretul

■ Paşcani — Cahlăul P. Neamţ 3-2,- Steaua M izil — Fortus Iaşi 3-0,V Oţelul Galaţi — ■ Unirea Focşani

, - 2-1, Unirea Slobozia —- ■ C.S.M.iBorzesti 4-1, Gloria Buzău —

. Gloriai Galaţi 1-1, O lim p ia R . Să- ; rat. — Aripile Bacău 3-2, ’JPoli*• Iaş i — Callatis Mangalia 2-0, , -Foresta Fălticeni — C.SJM. Su-• ceava 4-1, Pe primele trei locuri:; Oţelul 45, Gloria .Buzău 39 şi . G loria Galaţi 36i puncte

- • SERIA A II-A: U .A . Sibiu . — C jS. Tîrgovişte 3-2, Gaz He- . ian Mediaş — Progresul ŞoimiiBucureşti 2-1, Flacăra Moreni —

: -1.CJ.M. Braşov 4-2, Pandurii Tg.■ J iu — F.C.M. Caracal 3-2, Meca-■ nică Fină Bucureşti >— Electro­

putere Craiava 3-2, Minerul Mo-. tru — Metalurgistul Slatina 0-2,; C.F. Drobeta T. Severin — Spor-

. tu l „30 Decembrie* 5-2, Tracfo-■ ru l Braşov — Montana Cărai-,

.. m imul Buşteni' 4-0, .. Autobuzul- Bucureşti — C h i m i a R. Vllcea2-5. In clasament pe primele trei locuri: Electroputere 47, Chim ia

; 44 şi I.P.A. 37, puncte. ■* SERIA A III-A: C.I.L. Si-

ghet — CF.R. Timişoara 0-3,. A-S.A. Progresul Timişoara Ar- . mătura Zalău 1-4, U.T.A. Arad ,,—■ Aurul Brad 6-0, Astra Arad . — Metalurgistul Cugir 3-2, Meta­lu l Bocşa — C.S.M. Reşiţa 1-0, Unirea A lba Iu lia ~ A.S.A. E-

. lectromureş Tg. Mureş 4-1, G lo­ria Reşiţa — Vulturii Lugoj 5-1.

, Olimpia Satu Mare —• Aris Arad . 2-0, F .C Maramureş Baia Mare- Chimica Tîrnăveni 4-0. In

, clasament pe primele trei locuri:• A .S A . Electromureş 43, -C.F.R. Timişoara 41 şi O limpia 41 punc-

, te. In ultim a etapă . echipei E- lectromureş îi este . suficicntă şi

. o ,ren\izi“ pentru a promova ln „A\ Şansa a doua o are forma-

• ţ ia feroviarilor timişoreni: ju- clnd acasă, ultim a etapfl şf eîşti- * înd chiar cu numai 1-0 ar pu- tea promova cu condîţia ca echi- pa d in Tg. Murdş să'p iardă par­tida pe teren propriu cu forma­ţia arădană. Astra

Unrfiţarîi clujeni şi-atr disputat intiietatea

Am fost duminică' la Chinteni. i Invitat fiind să-i văd la „lucru"; pe undiţarii clujeni; ce şi-au dis­

putat v întîietatea în cadrul fa­zei municipal^/ Mă'^aşteptam; ;la •

; uni număr mai' mare; de concu- ; renţi ţinind • cont de faptul „că la nivel de; Hiunieipiu scriptele f i­lialei atestă un număr .constant. .

' Mă- rog au venit cei care iuhesc i cu adevărat aeest, gen de între-• cere sportivă, care solicită;—; .din­colo de scule mai simple sau mai sofisticate — o atenţie deosebită, un; al şaselea simţ,'o maximă ra­piditate, o adevărată ştiinţă a momitului.şi folosirea-celor mai adecvate momeli. Unii dintre „absenţi1*, s-au scuzat cu inter­valul scurt dintre anunţul apărut cu fixarea concursului pentru duminică, şi întrecerea propriu- zisă.--Dar, una - peste alta, la în ­trecere au fost prezente toate ca­tegoriile de undiţari: seniori, ju ­niori, copii, cu sublinierea că se­xul slab a avut. totuşi două ; re­prezentante şi în lipsa altor ad­versare , amindouă au ocupat în f in a l . ; , firescul' loc întii.

Organizatorii s-au străduit din - răsputeri şl au reuşit să asigure întrecerii un cadru bun. Şi a fost de lucru' nu glumă: sâ asiguri standurile marcate prin ţăruşi pco lungime dc eîteva sute de me­tri, să mobilizezi corpul arbitrilor pentru a supraveghea la sînge e- .

Xigenţa regulamentului de între­

cere şî asta pe lungimea a două „reprize- a cîte două ceasuri fie­

care, plus cîte un ceas de pre­

gătire înaintea fiecărei ,.reprize"

înseamnă un marc efort. - Gîndi-

ţi-vă că arbitrii, la fel ca-şi con-

curcnţu, au stat cîte 6 ore sub po- ’

topul canicular ,al razelor de

soare . . . după care cam- clte 45

de minute după fiecare „repriză"

au fost. numărate şî cîntărite

rapturile. Suma-sumarum, pre­

zenţi pe malul lacului in dreptul

standurilor de la ora 8 diminea--

ţa. întrecerea Sra orele 16. . “

sfîrşit abia Ia

Poate că n-ar fi . stricat măcar îa modul simbolic — fiin-dcă aşa stă bine întrecerilor Sportive — să fi existat un podium de pre­miere (chiar dacă întrecerea a avut i un-‘ caracter de selecţie pentru ■ echipa care va reprezenta urbea;

; noastră l i faza judeţeană).' Ră-- mîne pentru altădată sugestia. Oricum, noi- vom prezenta :-»po-j diurnul nostru de premiere", a-; dică ierarMa finală d u p ă , dispu­tarea celor; două.' „reprize",' con­curenţii încercîndu-şi măiestria, prin tragere la sorţi, Sn standu­rile de concurs. Cel m ai burt s-a dovedit — adevărat, as In. mate­rie — Adrian P.. Comănici la se-' niori. E I a totalizat 160 capturi; -(50 plus 110) cu un total de 3.580 grame. Pe locul secund s-a cla­sat Daniel Crişan ia r pe locul trei Ioan Tanţa. Ia tă şi ocupări-; ţii locurilor 4, 5 şi 6, selecţionaţi

şi ei in ' echipa municipiului:.

Ioan Mureşan, Sorin Coste şi Ioan

Ballai.- La juniori/prim ele trei

locuri a u revenit următorilor:

Gabriel Leszar^ Arghir Orbnn şi

Mircea Adrian Roş. Disputa la

copii s,-a dat între Alexandru

Henez şi Attilla Kovacs. I n sfir-

şit să Vă prezentăm şi pe cele

două concurente: Gabriela- Antal

.(senioare); şi Ana Maria Surduc

0a.'junioare}» cu sublinierea , că

junioara a venit Ia concurs Im-1

preunâ cu tatăl ei, care- şi-a în ­

cercat şansa la seniori Ia tă bi­

lanţul celor‘ doi: Surduc (junioa­

ra) 19 capturi, Surduc (tatăl) 12

capturi! , '

Punînd punct, acestor Însem­

nări n u pot sâ nu-mi, exprim

respectul faţă de răbdarea pro­

verbială a undiţarîlor, şi buna

organizare a întrecerii.

Victor MOKEA

sportive CFR, ing^ş Ioan- Zemian schi,' preşedintele ! asociaţiei,’ ing. ■ Mircea ■ Man, preşedintele secţiei^ de fotbal, ţ tehnician principal ;> Ioan Baciu, vicepreşedinte, Ioan. Martin, secretar, loari Albu, garr' derobier (toţi Ion i şi să ne tră-?; iascy!). şi pe doctorul ,Tiberiu | Răcăşaiii.^ care ; şi-a petrecut o ju-*; mătate de- viaţă de om pe banca ;: CFR-ului.

In min. i33 căreia' re lua t: din voîe în viţjclu: 3-—1 (de notat că în min. 30 Colceag a; şutat de la ciţiva metri,' 'singur, eu Ciucur, , dar acesta a respins extraordinar în corner). :; ru":

Festivalul continuă şi în re­priza a doua în,.m in. 541. Lazăr va majora scorul l a . 4—1 cu un şut sec diri afara careului*, în m ia. 70 m ingea Va; circula şnur pe traseul C .; Ol&riu — I. Lazăr— Piroşka ţ i u ltim ul, j dtapă ce in m in. 60 şutase îh bară, va îns­crie. în sfîrşit: S-^rl;3 Nu putem irece cu vederea superba fază din m in. 72» . cînd l . Lazăr va reiua printr-o foarfecă ■ centrarea Iui C. O laru, dar mingea, a trecut milimetric peste. transversală (ar fi fost golul: anului), cele alte. două bare a le ,Iu i Jucaa (min.. 75) şi C. Olariu (min. 85) ş i de­sigur, golul 6 semnat de I. Lazăr în min. 88 şi regretul că - meciul s-a.terminat!; -'f ‘ -

Brigada de arbitri compusă; din -Mitică Păulescu, d in Reşiţa, la centru şi Ion Zgrebeneeani» (Re­şiţa) ţ i F loria JVlărcttceanu (Bor-

:rMeciul, atît de 'bogat în faze. şa) la tuşe, a fost în nota meciu--- car^ merită cu adevărat relatate ,- iui. -şi descrise, ne-ar cere un' spaţiu4 mult. prea mare,, aşa îneît tele- ţ grafic. Ie vom evidenţia pe cele ;., m ai semnificative. Prim a fază t notabilă şi primul gol în min. 20: i Piroşka , după ce croşetează eîţi- ■ va apărători îri careu este faul­tat şi C. Olariu transformă pe- < n a lt iu l ' I—0.r Peste două minute, v.

;I. Lazăr « (dispecer şi finalizator' ;în,acest meci, de a ltfe l golgeterul: echipei cu 23 de goluri marcate!)- driblează mai m ulţi apărători, ; inclusiv portarul şi trimite spre poarta goală, Miszti ’ îndeplinind'o simplă formalitate:.2—0; peste; alte trei minute, C. O lariu cten-‘ trează perfect de. pe dreapta- şi , Ilie e la . . . datorie:"3—0. Deci'3 goluri In 5 m inuteî C lujenii-îşi'. savurează reuşita şi momentul, lor de respiro este sancţionat de- oaspeţi: ta af doilea lor corner, m i­nerii reduc din scor prin Păuna,

, GJF.R. a a lin iat / următoarea formaţie: GIUCUR DULCA• (SÂSARM AN. min. 80), i ŞiMON, ■JUCAN, S. OLAR — TRUŞCĂ, C. O L A R IU ,' G IURG IU , :; (GA­BOR min. 80X PIROŞKA — I- L IE LAZĂR, MISZTI.

.- -sTraian DARA

Iată celelalte ;rezultate ale, ul­timei etape a - diviziei -„C", seria

a Xl-a: A.S- Paroşeni — Elec- _ troinetal C luj 5-0, CLF.R. Sime- ria — Unirea Dej 2-0, Retezatul Haţeg — Carpaţi Agnita 3-0, Su­da Ocna Mureş. — Mureşul De­va 6-1, Metalul - A iud i— C.U.G. C luj 3-1, C.S.U. Mecanica-Sibiu— Mecanic^ A lba Iu lia 2-5, In­dustria Sîrmei C. T urzii - nerul Ştiinţa Vulcan 5-0.

Astăzi, pe „MUNICIPAL-

FINALA CUPEI ROMÂNIEI, FAZA PE JUDEŢ

Da, astăzi pe „Municipal" de la orele 17, mare meci, mare: fina-

- la fazei pe judeţ a Cupei Româ­niei la fotbal. Protagoniste? ŞTI-, INTA Cluj şi DERMATA Cluj.

Citeva • cuvinte despre Ştiinţa. • -Se'pare că. geloşi pe isprava ace­lor entuziaşti care au alcătuit e- chipa Cavalerii F luierului din Bistriţa, şi care a pătruns bine, în etapele superioare ale Cupei,' .foştii jucători ai echipei „U“, u- n ii dintre ci antrenori acum,' s-au readunat formînd echipa de old-boys cu care s-au înscris în Cupa României. Şi de la joacă la ambiţie n-a.fost decît un pas.. . Drept urmare echipierii Ştiinţei —■ Dan Anca, Augustin Ţegean, Tiberiu Poraczky, Szoke Ioska, Aurel Mureşan. Iosif Cavai, Gri- gore Boca, L iviu Mihai, Constan-'

-tin Răduţă, Tiberiu _ Gaghieş, ; Mircea Cojocaru, Sorin Bagiu, Paul Olteanu, Pop lonuţ ş i alţii din Jot — au debutat ca nişte oameni care se respectă ţ i res­pectă fotbalul şi întreeerea spor­tivă, . calificindu-se pentru finala fazei judeţene a Cupei- Se cuvin am intite şi cele trei succese cu care. au ajuns în finală*.'2-0 cu

T.R.A. Cluj^ 5-1 cu Şoim ii Arie- şul Cîmpîa Turzii şi 3-1 cu Me­talurgistul C luj' („filială"' a C,U.G.-ului>. Să le urăm acestor

-minunaţi veterani. îndelungate prezenţe pe arenele de fotbal şi

f ne vom bucura dacă 1 antrenorii

Ştiinţei — î-arh num i pe Vasile

Costin şi Remiis Cîmpeanu — l?i

vdr conduce „elevii" spre o nouă

victorie. , ,.

Page 3: Podul in dezbatere PROIECTUL LEGIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65157/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…ziar independent ANUL III NU. 335 MARŢI . ÎS IUNIE 19D1' 4 PAGINI 3 LEI Podul

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

î n : u ltim ii IO—15 ani, în ju ­deţ al nostru : au fost realizate -muite construcţii zootehnice pen­tru fermele dş ; profil din un ii tăţile agricole.--Nu vrem- să dis­cutăm aici 'dacă: ele au fost saii nt» ; necesare," dacă< au. reprezen* tnt realizări de vîrf -din punct de vedere a l concepţiei construc­tive -şi- tehnologice.-. Cum au fost, au l_foşt ;şi au - constituit un tu n cîştigat^i un- element de progres. I n e le s - a u investit multe sute de: m ilioane ide lei, • s-au incor­porat (inarivcantităţi de mate-; riale ţ i echipamente. ; ; , ; ■ i ţ Cele-Lmai.. ,'tiiulte din aceste can&ţxucţu '(grdjăuri»' fînare, I n i stalaţiî pentru preparat , reţete furajere etc.J n u m ai 'au.;nici a funcţionalitate. Este vorba de cele d in fostele' C A P . şi din u- neJe asociaţii’ economice.1 Anima­lele au dispărirf, mai m u lt sau

, m aî puţin cinstit; încep să dis­pară uşile, ferestrele, tot ce se poate lua. •? Este m a i'm u lt ' decît o- crimă! Nu pen tru că s-au destrămat: sectoarele zootehnice în forma cmvoscută. ci pentru că se dis­truge; eeva-pentru care s-a m un­cit din.; greu şi att impus o seamă de renunţări din partea membrilor cooperatori. O - parte d in ; construcţiile zootehnice :.înc^ n a sint pdătite integral. întreba* rea care se pune nu urmăreşte să afle cine.- le va plăti, pentru că !re u ltim ă instanţă fiecare- su- ' portăm»; indirect;, pagubele care se produc , în, întreaga 'economia întrebarea,;’, Oricărui: om. cinstit este, u rm ă to a re a ce se va în- tîmpla" cu această- importanţă - avere? Sau,, va „fi distrusă în ‘ scurt' timp, ;sau va* fi vîndută ta -preţuriI nesemnificative, care înseamnă to t" pierdere Carit a-

>ceste posîbiiitaţf: ssf întrevăd, *•’ A m .crezut că îritr-una din a-rceste variante - se a flă construc- .

' ţiîle zootehnice: de»' Ia Asociaţia ile creştere ţ i îngrăşare a ovi­nelor din Huedin. Dar .tui a fosr 'să fie- aşa, Ctnd->î-am găsit la telefon- pe. dl. Ovidiu •••Oltea*.

• nu, directorul asociaţiei, am aflat . că unitatea nu;, num âu 'pă “tră- i ieşte. dar .trăieşte bine." - j '1 . 'N e - a n v d e p la s a t ' l ă . f a ţa , , . io c u -

1 l u i ş i , c e le sp u se de, d o m n u l ’d i- f r e c t o r , ă u f o s t ' c o n c re t iza te " ', .c u ‘ c i f r e ..ş i f a p ie . U n ̂p r im " a s p e c t :• încep lnd c u d a îa dc I ' m a i it.c., u n i t a t e a fu n c ţ io n e a z ă s u b ' d e m i- jm ir e a yd e S o c ie ta te a , .c o m e rc ia la ^ „ O v îc a r n i “ S .A . N u . e s te d o a r o

• [schimbare ' de firm ă, ci o schim­bare. în- organizare şi conducere. Societatea este de m are ; viitor, .dovadă- fiind în prim ul rînd, mersul afacerilor/ asupra cărora jnu dăm -1 detalii,-, deoarece sint;.'. iafaceri. .Important este faptu l ;că: marfa se vinde-, şi se . vinde ■foarte bine; că .-sint- cereri peste 'puterile ac tua le ;de liyrare ale •societăţii, că ,în zonă - sînt re- surse şi că , n u au probleme cu baza: furajeră. Oam enii; muncesc m'uit şl pîştigă. Vine'.': Ce se :,va

- întîm plâ cu terenu l: care apar- ţinea asociaţiei? ;' Cu siguranţă Ara .răm îne Ia. societate, rie spune domnul director»’ iar* proprieta­rii vor deveni acţionarii Este o 'afacere m ult prea. rentabilă pen­tru a o respinge. " ' ' ’

tn încheiere»,- facem sublinie­re* că total .- merge la export, ia r ; societatea - primeşte în valu­tă 50 la sută din încasări, di n care/ ceva valută va , ajunge,, şi în buzunarele salariaţilor, aso­ciaţiei: . : . . . .

J !n tren, spre Cluj-Nap©ca, }n-atn gindit' Ia soarta _ ' sutelor ‘de, grajduri, ^ saivane, etc. care sînt, pa cale de distrugere, văzut pe geam ul1 vagonului ce a ' mai rămas d in4 vestita^ asoşfa- ţie .. de Ia - Viţtea grajduri

•r ̂ moderne de^ la eare 1 se fură ba ;uha, ba alta. Este păcat-să d iv truţi ceva ee mai poate fi u t i­lizat, • numai - pentru motivul câ 'este creat într-urr regim politic. p_e care 1-airi înlăturat. - ,’rJi f- V- im ia d t ie aminte c ă ;' într-uri mod oarecum, asemănător s-a procedat- după război» t m ai ales în an ii '50, cînd distrugerile s-au ţinut - lanţ, deoarece * caste­lele, conacele, etc. . reprezentau estigii ale regimului -politic, an­

terior, ale. .claselor- exploatatoare , ■ .Facem - ş i 'acuma', aceleaşi gre­şeli ireparabile? , , ,A - .....'■*' . , . . ■ # '.i Ion GOIA

RĂSPUNS LA ARTICOLUL klUtfA RECE, ALTA CALDA"

ş -După ' publicarea- articolului „Una rece, alta _ cnldă“ In -zia­ru l ' nostru-' din Ift iunie a.c ,' IF.J.C.M. ■ne-a- ' da t următorul răspuns: „La solicitarea Liceului „T; Vuia*': de > a >. se organiza o excursie pe '< ruta ; Cluj-Dej, A- gettţiâ -da, iTurisni a U.J.C.C- a apelat îa : firm a E E .X . IN ’I'EK- NATIOMAI, TRANSPORT , S.A. pentru ţ efectuarea . transportului, deoarece : , această firm ă deţine două autobuze ^"ord* — tip transport c o p iiA g en ţia noastră, în calitate des, intermediar penr tru servicii de transport, s-a o- rientat catre firm a sus-amintită deoarece tarifele pe care Ie prac­tică s înt , rezonabile»; ceea ce a permis formarea unui preţ al excursiei , accesibil - pentru ■ copii Drept- urmare s-a depus . laB.E.X. INTERNATIONAL TRAN­SPORT comanda cu nr. .273 din îS mai I99Î, cu precizarea datei,

locu lu i ş l .ore i. de plecare. pre-

cum şi : a rutei de parcurs. Co­

manda a' fost ^confirmată • In

scris !de ' reprezentantul •. firmei

în data-de 16 mai şi s-a întoc­m it pen t iu această acţiune pro­gram 'şi foaie de parcurs ' pen­tru şoferul - autobuzului.; Contrar programului stabilit, în ziua de 1 iunie, ^oferol' autotitnuluî ̂ d i Qrban, a plecat,' cu de Ia sine

.îputere/ către 'I\irciă,: neexecu-f tind comanda noastră. în aces­te condiţii, Agenţia noastră şi-a exprimat scuzele faţă de repre­zentanta grupului :de la „T. Vuia*5, asumîndu-şî vîna de a fî apelat la această firmă' de tran­sport şi a restituit integral ba- n ii“. r. '; >Apreciem ,-atitudinea. Agenţiei de Turism a U ̂ .CJM^ care s-a dovedit . . sensibilă la ‘ critică, şi aşteptăm o ^meă; culpa", de . • laB.E.X. INTERNATIONAL, TRAN- SPQRT S J l^ principală vinovată de grava încurcătură produsă. Lanţul slăhiciunilor continuă, să facă victime, ş i în rindul între­prinzătorilor, deci. .. M a i apre­ciem ş? faptul ;eă U.J.C.M. • v in­de , ce le ; mai ie ftine ; bilete la măre, cu un comision de' 10 la sută doar, • S. M A R IA

VOM MAI AVEA ROŞKr LA IARNA?Serele de la - Cîmpia Turzii,

m ai nou Societatea comercială „Cîmpinser*- S.A. se întind pe 27 ha. Desigur, pentru un judeţ cum e Clujuî, cu o ntnneroasâ populaţie urbană, serele de- la C îm pia Turzii nu asigurau necesarul de legume. Oamenii care îşi desfăşoară activitatea aici s-au,, străduit să . . lucreze bine, să' investească experienţă, sâ folosească posibilităţile teh- nico-materiale: .pentru a oferi. .cit mai multe legume, atunci cînd Ui cîmp nu se. produce.

D in păcate, serele de la Cîm- , pia Turzii nu se .-bucură de o zodie prea norocoasă. Cu cîţiva anî fn urm ă,: exista 'un proiect de extindere pe încă 44 ha, ceea , ee a r f i oferit posibilitatea asi­gurării unor cantităţi sporite de, legume pentru judeţ. Proiectul ‘mai există la . . . dosa^.

! Dar să vedem cum stau lu ­crurile acum. Liberalizarea pre­ţurilor a sporit considerabil cosr turile de produiţle. Se consumă în ju r de 2500 de gigacalori* pe an pentru un hectar. Preţul mo­torinei a crescut de circa - 5 ori, la fel şl al pieselor de schimb, a î cauciucurilor. Costul căldurii — esenţială pentru pro­ducerea legumelor, tim purii —- costă,, anual. In ju r de 40 m i­lioane lei. D l , ; Ioan Oargă, in­ginerul şef a l societăţii, ne spu­nea că, dacă roşiile din ciclul al Tl-lea se vor vinde sub 50 lei/kg, societatea „va deveni ne- : rentabilă. - - -

A r fi ideal să se'poată produ­ce legume cit mai ieftine, dar, se pare, că, deocamdată, serele din Cîmpia Turzii nu pot - face acest lucrul

t B.'

DE ZIUA AVIAŢIEI"şROMÂNE-.Un sfirşit de săptămină în-

cîntător.. •••- J -̂ 'v:• M itingul aviatic^de pe' aero­portul Someşeni a adunat ■ un număr neobişnuit de : spectatori, copii şi părinţi, m ilitari; - oficia­lităţi din conducerea prefecturii şi primăriei clujene. O sărbătoa­re ce a incintat_ochiul, a.atestat (dacă mai era: nevoie) virtuţi ale urmaşilor Iui yuia, ; V lahii, Zorileanu, Elena: Stoenescu, A n ­drei Popovici, Dănciulescu, Bră- escu Smaranda sau Alexandru Papănă," Din înaltul cerului, zbu- rînd -Iă „firul ierbiiVne-ău lă ­sat cu respiraţia tăiată evoluţiile în- formaţie conduse de elicop- ţeriştii maiori Toth • Tiberiu,

■ioan- Albăstroiu (IAR 316) . sau locotenent colonel Viorel Coţo- rtean ‘şi căpitan Nicolae Penga (IAR 330). ’ : ■

Aviaţia m ilitară ne-a făcut să trăim momente de mare emoţie, dovedind, prinţ înalta măiestrie, că-cerul patriei este mereu apă­rat Vom nul colonel Ion ' Stan şi maior Candid Vernea s-au înălţat în „liniştea" zborului pla­nat. a l .luî L-39, urmaţi fiind de •zborul1 îri formaţie a l MlG-uri- lor 21. Locotenent- colonel : Ioan Vereş,'Petre Potra, , Em il Vt«l- pcscu, Ionel Boerean, Iu lian Car-

-• ‘ ^ l i

... •- • • ■ f i n i - - 4 V iV - ''

. ! ' , ' :•>- ' * V ' . ‘

V" ' ̂ v** ' '' '' " V* ' * !

' , i ” î -Vj ’ . V - î f

V . - 'S '- X zt.- '*sr.i

Vicolae Stoianov si» căpitan leibusktii ău dovedit nu numaizoi, Nicolae Stoianov şi ■ căpitan Marian au fost; urmaţi ■ de

-colegii lor pe MIG-urj — ;,23. Maiorii Mircea Niculescu şi Stelian Bouleanu • au demonstrat că şi aceşti b o liz i. . . aruncaţi pe cer, pot întrece imaginaţia, * :executînd . acrobaţie şi zbor în ; formaţie. : * v ; .': : - . '

Sus a fost m inunat ’ ' ■»- Jos,: însă, - awtobusiştii. şi . tro-

M m m m

leibusiştii ău dovedit nu numai că -n-au nevoie de bani, ci şi. că puţin Ie pasă de - mulţimea . de oameni care a' trebuit s-o ia pe jos p înă în centru. Nu aşa' se cîştigă bani, domnilor IJTL-işti (sau cum v-oţi f i numind}! Vă e ciudă şi propuneţi .tot felul de greve împotriva privatizaţi­lor,. dar ei (e d re p t.în număr neîndestulător) au fost acolo. Şi au îndulcit , . . distanţa '.de par­curs..'. ■

- Radu V IDA

PRIVÂTI7.AREA FARM ACIII0» NU POATE OCOLI LEOEA; ,inir-un .articol semnat de d-nul Bogdan Muşat, : "apărui în .Mesagerul .transilvan', din 24 ,m al -a.es» : sţ* afirm ă că farmaciile au trecut din subordinea Ministerulvu ; S ănătăţii . în . cea a Miruşteruloi; Co- merţului. 'Această, afirm aţie nu: corespunde reali- ■ tă ţ i i. . activitatea farmaceutică a ; fost şi p înă acum şi se va găsi şl în continuare sub patronajul M i-' nisterului Sănătăţii. O ficiile , farmaceutice s-au transformat în Societăţi Comerciale; Farmaceutice. » J a structura lor ' vor răm îne ; farmaciile publice, < iar farmaciile do spital şi policlinică urm ează. sâ treacă în subordinea Direcţiilor sanitare jude­ţene, funcţionînd ca nişte secţii ale ■ respectivelor spitale sau.policlinici- , -■ -

'Urmâref“ a acester subordonări/ o r ^ un itate far- maceutică n o u , în fiin ţată , atit' in sector-particular cît şl de staţ» trebuie să' fie;'autorizată de către. .-; M inisterul Sănătăţii. I n prealabil, pentru obţinerea 1 de', spaţiu pentru farmacie, precum şi a hotărî- • r il , instanţei 'judecătoreşti; de . ̂ înfiinţare a unei societăţi: particulare ; cu profil,; farmaceutic, este ̂ 'neapărată nevoie. , d e ' ăvizul' special a l Ministe-,, rului 'Sănătăţii, oare 'dă dreptul: unei persoane_ ca­lificate {farmacist) , să desfăşoare ae^vitate priva^ r; tă -de profil în localitatea specificată î n aviz. Fără acest av ir orice hotărire. judecătoreasca sau obţi- nere; de spaţiu, pen tru farmacie este ilegală şi abu- z iv ă .' ’ , ■};1 In acesţ ' mod,: fără autorizaţia Ministerului'Să-; nătăţii, deci'lnăfara legii, s-a deschis "fn munici-5 piu i Cluj-Napoca farmacia-'^Clepsidra", undes in- gurul a c t : de profil ce poate fi prezentat este un aviz special em is . de către1 Ministerul Sănătăţii pe numele unei farmaciste pensionare ’ şi ca­re dă dreptul respectivei farmaciste^>să desfâ- , şoare activ itate! privată în -municipiul' 'Ploieşti. Ori, p e ' fcaza. 'acestui act nu se poate autoriză o farmacie în municipiul Cluj-Napoca; Nu vrem să punem piedici activităţii private în domeniul me­dicamentului. Dorim ca această privatizare să se facă în limitele legii şi la baza ei să stea-com­petenţa profesională a farmaciştilor. Toate aceste , probleme, precum si altele.- legate de legislaţia

în dompniui farmaceutic, am dorit s i le 'discutăm la nivelul primăriei eu d-nul'primar M ihai Tăl-

; peanu, la care Colegiul FaiWaciştilor, f i l ia la : jtt- deţului Cluj, a solicitat în .. scris, ctr eererea nr. 6327/C d in- 7 martie a.c., o întrevedere. N i s-a

' răspuns, după m ai bine; de două luni, fiind pla-■ nificaţi în audienţă în dată' de 17 tnai. Ne-am; pre­

zentat la data şi la ora. fixată de; primărie, am aş­tept a t aproximativ d oră, după care am plecat

-deoarece domnul prim ar lipsea, dînsiii însoţind ' o delegaţie’ străină ee vizita . municipîuL ’;foţele- gem că în activitatea unuL primar la n ive lu l'm u ­nicipiului . Cluj-Napoca pot interveni schimbări, dar în aceste situaţii primarul , trebuie' sâ aibă un subaltern care să-l înlocuiască pentru audien-r ţele planificate. Care domnUl: primar, cunoaşte-că autointitulata , farmacie' • „Clepsidra*—funcţionează fără autorizaţia Ministerului. Sănătăţii şi - avizul Colegiului judeţean a l farm aciştilor? r: .r.

Trebuie să subliniem şi un fept pozitiv: promp­titud inea'ctf. care am fost prim iţi, l a : cerere, d?

, către domnul prefect Grigore Zanc, căruia fe-am . solicitat sprijin în acordarea de spaţii farmaciş­tilor pentru înfiinţarea de farmacii particulare în municipiul- Cluj-Napoca şi îp restul judeţului Aceeaşi solicitudine am găsit-o: ş i: în , discuţiile purtate la 'sediile formaţiunilor, politice locale cu

: reprezentanţii acestora în Partonent ; (P.U.N R , P.N.L., RSJ^.), ocazii cu care 'am făcut’ propuneri pentru viitoarea lege sanitară. Sperăm că . vom fi consultaţi în continuare în aceste probleme^-r : -T- Colegiul farmaciştilor d in România, filiala.’Cluj, avînd personalitate juridică şi împuternicire a Ministerului Sănătăţii de a controla: orice unitate farmaceutică de pe teritoriul judeţului, va acţio­na pentru c a . legea şi ordinea sâ domnească în sectorul farmaceutic. E l va acţiona :pe toate căile, inclusiv cea juridică, pentru ca persoanele care comercializează produse farmaceutice fără: sâ fie autorizate să suporte rigorile legii. - . : ; ;;

' Farm. Elena p iIIO REA N , ' ' . -5 Preşedinta Colegiului judeţean a l farmaciştilor

- : ; l . d in R om ân ia . . .>'•

- W V W W V A A A /V W \ A A ^ /«

DIRECŢIA DE MUNCĂ SI PROTECţlE- SOCIALĂ A JUDEŢULUI CLUJ

organizează în dafa de 25 iunie 1991, con­curs pentru, ocuparea utmâtoarefor posturi: .

• douâ posturi analist: un post Io Centrul teritorial Dej; un post (a D.M.P.S. Cluj

• un post economic Ja punctul de lucru Huedin (bărbat)

■ • an post inspector (studii medii, bărbat)Ş la Oficiul plasare Cluj '

• două posturi economist la Oficiul plasa- re Cluj

• un post arhivar Io Centrul teritorial Tur­da ■- , ■, «■•- .

• un post inspector (studii medii) Io Oficiul pensii Cluj. : , ■ ■■ ■..

C ondiţiile de studii sint cele prevăzute de leaeo nr. 12/1971. : i ; •

La înscriere candidaţii vor prezenta urmă­toarele acte: " ; '-■/ - ;

• copie după diploma ce atestă studiile prevărute în specificaţia postului pentru core

; se dă c o n c u r s : .-. ,. i.;.; ;7 : .,

• declaraţie scrisă din care să rezulte că nu a fost condamnat penat; : r '• 1

• fişă de exameri medical prin care să do- r vedească că starea sănătăţii iî jpermite să in* ’ depirnească atribuţiile ce revin postului în ca­

re urmează să se angajeze; - • , ; t

« recomandarea de la ultima unitate la care a lucrat, din care să rezulte profilul pro-

. fesional şi moral: -

* • curriculum vitae din care să rezulte con­cret activitatea desfăşurata pe “plan profesio­nal şi eventual ştiintific şi didactic.

’ »>' — * , i \ ' * 1înscrierile se fac la sediul D.M.P.S. ‘Cluj,

. .Piaţa Victoriei nr, 19, comeţa 63. , • / !

Informaţii la telefon:'11-71-25. (870) -

Page 4: Podul in dezbatere PROIECTUL LEGIIdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65157/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…ziar independent ANUL III NU. 335 MARŢI . ÎS IUNIE 19D1' 4 PAGINI 3 LEI Podul

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 4

-mica■

PU B LIC ITA TEANIVERSARI

' • Cu ocazia împlinirii a 50 dc ani dc căsnicie a scumpilor pă­rinţi GAL IO AN "şi GAL M AIUA, din Florcşti, Ic doresc multă să­nătate şi «La mulţi ani“ fiicclc Cornelia si ftlarioara cu familia.(5013) ; ,

• Azi, Ia aniversarea zilei de naştere, îi urez lui UÂZVAN un sincer „La mulţi aniV şi o viaţă ca o primăvară-.- Cu dragoste. Cornelia. (5028) ;

VINZARI-CUMPAR A RI

• Vlnd televizor color , sigilat. Telefon 13-84-30. ,(4749)

• s Vînd urgent şi convenabil Volkswagen, dublă cabina cu ca­mionetă-Renault 18 TS, 170.000 lei, Volkswagen Diesel. Telefon 15-50-81: (4744)

• Vînd-urgent la preţ conve­nabil GEC înscriere , Dacia 1300 şi magnetofon Tesla ,B 3, stare perfectă.' Telefon. 18-24-01. (4717)

• Vînd urgent mobilă pentru două camere şi aragaz. Informa­ţii .telefon 12-12-83. orele 10—20. (5142) .. .i • V înd Dacia 1310, maşină în ­gheţată, -diferite blănuri damă închiriez pe valută . 3 camere la fam ilie români greci. Telefon: >18-80- 65. (4260) ;[: • ; y înd GEC Dacia; 1310 cu . ri­dicare imediată. Telefon? 16-G5-89, orele 18—21. (391)8)

• Vînd sau schimb CEG auto­turism Dacia 1300,' aii înscriere 1988, cu apartament ■ 3 camere. Exclus Zorilor. Relaţii la telefon: 36-75-00, între orele 16—19.

• V înd CEG Dacia depunere •1989, cu posibilitate de ridicare Oltcit, . depus 102.500 Iei; , 'Ger325.000.-' Telefon 17-56-47, -■ între brele 18—21. (4378) i ;

• V înd SEC de un an. pentru: autoturism.: Depus 45.000: lei. Te­lefon -12-70-51; (4611) ; ;

V îndîTrabant 601. . . Telefon* •13-74-43. (5009) - • ; ...-. '- • V înd CEG Dacia 1300. din

1989 ianuarie, lă preţ convenabil. Informaţii telefon- 15-06-35, după masa. (4681) / - > ; . - -

• Vînd avantajos Golf Diesel, Opel Ascoria; Telefon 14-27-23. ;(4692)' v r ~ . : v--:- , ■ ..-•Ţ • Vlnd aripă ' spate dreapta Dacia 1310. Telefon 13-17-93.(4693) r;:

• Tînără familie căutăm gar­sonieră pentru cumpărat închi­riat sau dorim locuinţă cu pre­luare de contract la înţelegere. Telefon 17-52-16, orele 17—21. (4358) -.. - '■ :• j-' ţ

; • V înd înscriere Dacia 1300 din martie 1988..Telefon 11-48-96 după ora 20. (5016)1 • V înd sau schimb'apartament

2 camere. cărămidu, pivniţă, u l­tracentral Dej c u ' similar sau 3 camere Gluj. Exclus Zorilor,.Mă- năştur: CES Dacia 1300/1989. Te-: lefon 952fl-ll-65 sau 95^14-95-73. (4574) . ' : ' '' • Vînd apartament cu 2 came­

re, parchetat. Str. Bucium nr. 1, ap. 55. (5001)

• Vînd casă 3 camere şi . de­pendinţe singur "în curte. Telefon13-02-12, orele 9—18. (4689)

• Schimb (vînd) casă ultracen­tral, singur în curte cu spaţiu în vad comercial, plus apartament (casă) proprietate.' Telefon:

.14-06-09, orele ,19—21. (5018) :• Vînd TV color şi maşină de

scris electrică. Telefon 15-45-74, după ora 17.. (4684) ' - "

• Vînd TV color. Telefon:13-29-05 orele 10—18. (3698-G)

• Vînd înscriere la televizor color cu nr. 4884. Telefon 14-11-34' sau , 15-41-10. (3932)

• Vînd televizor „Diamant'1 nou. Telefon 11-96-23. (5017)r ■

• Vînd un televizor color şi un ■ televizor alb-negru. Telefon: ■12-30-50; (1383-A)

• Vînd pe forînţi apartament2 camere în M ănăştur sau schimb cu casă mică, singur. în ... curte.:.

. Telefon 17-92-08 . (5025); ■• V înd„ VW, bus,' televizor co­

lor, VW Golf, F iat Ritmo, Opel Kadet, Mercedes 300 Diesel, gea­muri, capotă uşi şi radiator 'VW Golf. Str. M axim Gorki nr. 108,; telefon. 13-18-45. (4628-A) r

• De vînzare televizor" color Grundig 67 cm cu telecomandă.. Telefon 11-97-20, după ora 20. (4485) - . ...

• Vînd televizor color, nou cu garanţie şi receptor satelit Mi- nisat.. Telefon 15-54-97 după ora

.16. (4675) ;. • De . vînzare mobilă dormi-i

tor cu furnir de nuc, dulap 3 uşi; pat dublu, comodă, masă toa­letă, 2 tabureţi. 70.000 lei, Te!e- -

.fon 18-53-86. (4369)• V înd - cabană cu etaj . din

bîrne,' Telefon - 13-52-34. (5006)• V înd pentru valută sau fo-

rinţi semifabricate - din lemn pentru o casă cu etaj 100 mp. Mă angajez rla construirea ei pe te­renul . cumpărătorului' oriunde se

.află; Molnar, Ialomiţei 13, bloc G 5, ap. 7, zilnic orele' 21—22.

• (4682)■ • V în d • 2 dulapuri. --Telefon:13-57-47. (4674) : : . , ;

• Vînd grîu. Relaţii după ma­să, telefon Oradea *3-82-92.(4488) ' . .

• Vînd iarbă la drum ul: Po­peşti,' ,30 ari. Telefon, 18-32-87:. (4613) , ; ' / ; - , .

• Vînd butelie■■ aragaz," după ora 16, telefon 16-03-47. (4606)

• V înd 17 fam ilii albine, situ-" ate îri \comuna .T u rc n i— .Cluj-'

uM edrea’ .Vasile str. Micii.ş <hr, 6, telefon 16-26-91 Gluj-Napoca. (4598) ' '

• Vînd- fam ilii de albine .- cu luzi, cabaiiă-apicultor,-Aro 10. Telefon ,18-46-] 5. (4594) ■

i- • V înd maşină -de tricotat 'nr.5i Informaţii. Plopilor 69. ap.' 23, - .

t bloc P 7. (4580)_ '. : • .Vîftd" nîăşină de ars rame,

; nouă cu- râotor şi matriţe - acor- ■: daon .Weltmeister - nou. Telefon 952/5-20-67. (3983)

; * V înd convertor^ Hirsehmann. Cumpăr' statuete din bronz.. Te- lefon 11-67-45. (4287) - ' ii,:

• -Vînd teren, ", cărămidă şi lemnărie pentru cabană, pe va­lută, în Mărişcl., Telefon 16-14-96. (3792) . .

• Vînd ^convenabil mo.tocioletă : M Z 250, ‘ stare perfectă. Telefon ■ 15-06-90. (3960)

V înd cărucior sport, landou.’ ,; pătuţ cu sertare. Telefon' 12-02-20. -

(3908) ; Ic:,.;• Vlnd :2 : calorifere fontă, cp-.'

vor persan 2X3, draperie si cai- •'vertură pat' broeat. .Telefon’:"- 15-44-68.’ (388'9) t : -

• Sumpăr. mărci, coroane ce­hoslovace:. .Vînd TV color Blau-' punkt. Telefon 14-74-95. (5021)

• Cumpăr fonnţi si valută,la'.- proţ avantajos. Telefon* 11-75-09. (4216-1-:)' • Cumpăr valuta si formţi. Te- lefon i^-i^-»7 intre oreie: 18— 20. (3915-B) .

• CUmpăr dicţionar tehnic ro- mân-francez, i indiferent.> preţul: Telefon 13-66-47. (3874)' ...

• Gumpăr qărămidă, f ciment,' -- lemn pentru'construcţie,' set mo-1■ tor Dacia 1300. Telefon 13-68-07; :11-81-73. (4591) ) , • ?*.. • Vînd autoturism Dacia 1310,- , nou. Informaţii:, telefon 15-48-94. (4696) : ;v: - ‘ ‘ v; "

• <2umpăr m ărc i.. Telefon:,. >14-24-03 după ora 16.-(4698) "

:. • Vîrid mobilă dormitor.; Xele-;v> fon 15-44-62, între orele 18—20. (4701);-- : s /, • Cumpăr- m aşină scris (Opţi-’

ma — Robotron —‘ Olivety).' Te-' lefon 12-15-27. (5007), .- . „ '*■ • Cumpăr far ţî' semnalizator ’ dreapta, ...Opel Kadet. Telefon:'^.;

' 14-63-94. (5012) , " ■

. • J SC IIIM BURÎ J

• Schimb apartament 4 came- yre confort I, parchetate, Uşă de

stejar la intrare, etaj III , în faţă la Big. Cer apartament 2 came­re p lus-’una garsonieră, confort’, > Telefon 17-31-06. (4240)

, : • Ofer 3 camere, confort I. Ser► 2 camere, exclus Mănăştur-Zori- ‘1 lor. Informaţii; str. Tulcea nr. 25, : bloc K 4, se,- 4, ap. 39, sîmbăta- ‘ duminica. (3864) ’ ; - ; , ;;

Schimb apartament 3 came: ; -re Mănăştur cu locuinţă, curte, ; ..grădină mică. Telefon■ 17-31-89. :<■ • • Schimb casă proprietate 3 camere pluş ■ grădină central Vu ' casă 4—5 camere plus grădină ' tot: zonă centrală. . Telefon: î14-82-07. (4473) ■ ; : ; : - - : • Schimb ' apartament ultra­central Bacău -proprietate perso--:; nală. -Doresc sim ilar; cu G lu ju l • proprietate sau de stat la înţe-V legere. Informaţii Bacău telefon 931/3-26-39, Cluj-N{ipoca 11-90-30, ' fam ilia IŞluste Gheorghe. , (4292) ;

• jS ch im b garsoiiieră confort I rcu apartament 2—3 camere,. In ­formaţii telefon 15-56-95, : orele-17—21. (4589)

• Schimb garsonieră ICRAL în Piaţa M ihai Viteazul, etaj I .cu apartament. iTelefon ■ 16-34-57. ■ (4610)' '

• Schimb garsonieră confort I [proprietate - B istriţă; cu similar ,sau apartament Cluj. -Telefon:14-06-09, orele 19—21. (5018-A)r • Schimb . CEC; autoturism mai ■ 1981 cu autoturism nou, Telefon, -1G-22-31. (5000) ţ-.v .

• Schimb apartament pro'prier •tate trei camere -■ Arad,-i cu simi- Iar Cluj-Napoca,rfzona ,Ţ .Mărăşti. ; -Informaţii: , lă telefoanele: 966/ ' 6-33-46; 95^4-68-21; 95/13-03-03; :* 953/1-56-71/ (4699), ; - ' > '

DECESE COMKMORARI

0 Cu adincă durere !n suflete anunţăm 5 trccerea .f In ucfiinţăj după - o scurtă '.şi grea suferinţă, !

a scumpei noastre mame 1 COJOCNEAN ANICA (POlCO),; în virstă de 71 ani. ti vom păstra o veşnică amintire. Odihnă; veşnică sufletului ei bun. Jnmormîntarca va aveit - loc miercuri 19 iunie, o- ra 15, din capela veche - Mănăş­tur. Fiul Gligor şi nora Anuţa.' (3536) !

| Cu lacrimi m ochi şi inimile zdrobite :Be ’durere anunţsm în­cetarea din .viaţă, ddpă o; scurtă dar 'foarte* grea" suferin|ă;(a .unei• boli necruţătoare,'a’/cclei - ce a -fost soţie* iufcitoarV, mamă r.şi btrnică qNIŢA rO P ,, iir^Vîrstă de 71 ani, din satul Fridorâ: Dispa-

,'l-iţia' ei ne iasă 'un' gol imens în. sufletele noastre; iar cltlpul : ei blind şi :drag nu-1 yom uifa ni-, cioclată. tumormintarea ,va avea; loc 'Sn;ziua'de;l*^ iunie 1951, ora 12, în satul. Fodora. Soful- Pavel şl cei cinci'Jcopli .cu familiile, ‘(«si)

• Cu inimile îndurerate, anun­ţăm, încetarea din viaţi,-după o lungă şi grea. suferinţă,” a scum­

pei noastre soţii. şi. mame,- MARIA.' PINTEA.« Inmormîntarea va avea Ioc miercuri, ,1 1 iunie, o- rele 13, în satul Coruş.. Soţul Ioan (Guffa), Tiberiu şi .Doina. («92» ■; :

• Cu mare durere în suflet a- nunţăm deccsul > scumpei noastre mame, soa.cre,; bunici, străbunici AIARfA CIIIOItEAN,: din; Gădălin, in ai 81-lea an. . Inmormîntarea miercuri, 10 Iunie 1991,. ora ÎS, în Gădălin. Familia îndurerată. . (4707);

^ Cu nemărginită durere, a- nunţăm încetarea din vlaţS, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpei noastre soţii, mame, soa­

cre şi bunici MARIA MOLDOVAN, în. vîrstă de 67, ani, trecută în eternitate în data. de17 iunie. 1991. Inmormîntarea va avea loc in ziua de 19 iunie 1991, ora 13, in localitatea. Felcacu 615. Ilumnczeu sâ-r dea odihnă veş­nică sufletului el ‘nobil. Familia' adine/îndurerată. (1708) , ; . .

# Cu iriiniile zdrobite de dure­re anunţăm încetarea fulgerătoa­re din. viaţă a. scumpului, nostru soţ, tată, socru ş l: bunic , IOAN TOADElt, în virsîâ* de 47 ani. In- mormlntarea va avea loc. azi,- ÎS iunie 1991 ora 12,30 la domiciliul; din strada Vrăbiilor nr. 5—7. So­ţia Marla, fiul Dan,, nora ciaudla şl nepoata Roxanâ. '(1196); -

:; » Cu - sufletul _ lnslngerat, ’ con­ducem pe ultimul drum pe scum­pul nostru soţj., tată şi ginere ' VASILE LUPAŞ, de 49 .de ani,, instrumentist la Opera Română. Sufletul nostru /pustiit te' . va pllnge mereu şl golul din el nu . se va umple; niciodată. Inmor- mîntarea. va avea loc azi, 18 iunie, orele 13, din ^capela- mare a: cimitirului Central. Familia.(5102) . . ■ "

0 Cu' durere-anunţăm înceta­rea diu Viaţă a surorii şi mătuşii noastre ANICA-COJOCNEAN;- în virilă de 78 ani, născută • POP, în Florcşti, Nu- o vom uita nicio­dată. : Fratele Dumit*u şi soţia, nepoţii Tuţu. Lcna, Aurelia, Mă- riuca şl Aurei; (4725)

. • Cu adtncâ durere anun(*m încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, în dată lde U- Iunie 1991, a: iubitului'nostru’ soţ, tată, bu­nic SIMION BLAGA, în . virstă de 73 ani. îrimormintarca va avea Ioc âzl, 18 iunie :i991, orele 14, de la locuinţa celui dccedat, strada Traian Vuia nr. 25.. Nu-1 vom ui­ta niciodată. * Familia îndurerată. (4719) , , - ’ ‘ ,

0 Pioase gînduri la un an dc la trecerea in nefiinţă a neuita­tului nostru soţ, tată; socru ; şi bunic VASILE. MARCUŞ.- Familia;

(4687)' -

0 Pios. omagiu şi neştearsă a- mintire dragului. nostru IACOB FAUR la'scurgerea a 3 ani de la trecerea -şa în nefiinţă. Aminti-, rea sa va , rămîne veşnic în ini­mile noastre îndurerate. Familia. (4627) :

# Pios omagiu, neştearti a-, mintire, Ia împlinirea unul aii de; Ia moartea; nemiloasă ; a dra--, gel noastre SUSANA • B1LA1.. Fi­ica' adoptivă Aghi (Iţa) cu fami­lia, (Baia Mare).' (4403) - , ,

« Gîndurile noastre pline de tristeţe şi dor se întorc spre ziua în care, în urmă cu; cinci; ani, a plecat dintre noi, iubitul soţ;, şi părinte IOAN VERESTOI. Soţia Anastasia ■ şi fiul Ioan cu :fami­lia.'- (2690)-

^ Copleşiţi de prematura tre-' cere> în eternitate a, NICOLETEI LEVA sîntem cu • sufletul alături de.naşi i noşiri. Finii Maria, Răzvan şi Dănuţ., (4686-A) ■

0 Cu lacrimi ş i : durere sîntem alături: de familia I.eva l̂a dispa­riţia prematură a NICOLETEI. .’

Fam. Vasile Mercean clin Redini fam. VasiU* hreean şi ’ Gheorghe Oltean .-din Cl'uj-Napoda. (4686) '

. # împărtăşim marea durere, a . _ domnului conf. dr. Mirceâ' - Nanulescu la . trecerea; in eţerni- taţe a mâniei, colectivul'; Clinicii Pediatrie I. (5008) ' • ; •

0 Sîntem alături 'de finul nos­tru Livin Petrulc In marea. dure­re rpricinuită/de^moartea tragi-, aă a soţiei dragi, NELICA. Naşii Viorel şl Emilia Păhuţă. (4680) .,

■ 0 Sîntem alături de familia Coroian in aceste clipe grele, la, despărţirea; de fiica lor dragă, NELICA PETRULE. Sincere con­doleanţe. Vărul -Ioan Rusu cu fâmiliă. (4690-A): . ,0

0 Sincere condoleanţe fam; Co­roian ; la trccerea în nefiinţă a;

. fiicei lor dragi NELICA > PETRULE. Vecinii Vasile' şi. I.e- nuţa Mureşan. (4690) * ;

0 Sincere condoleanţe prieteni­lor noştri Vasile şi Florica

Brudaşcă Ia plerdcra MĂICUŢEI dragi.- Rodica, Angcla, . Roilica, Anti. (4679)

A Sincerc condoleanţe doamnei, Dorina Ilandrea pentru pierderea grea suferită - prin decesul soţu­lui drag. Familia Cornel Muri- teanu. (5002) . i - '

# Cu adinei suferinţă ne des­părţim de scnmpa noastră bu­nică, , MARIA PINTEA. !. Nepoţii.' Tiberiu, Dorin,- . Elena cu soţul” Sorin şl ; Alexandru. (4695-A)

0 Sinceră compasiune - colegu­lui nostru Florca Florentin • la' pierderea mamei sale dragi. Co­lectivul TESA. (4695-A). .: (j:*;:;.'

. # ' Sîntem cu tot sufletul ală­turi j de colegul nostru r Florentin Florca în marea durere pricinu­ită de trecerea în nefiinţă a ma­me} sale dragi. Colegii din Set? viciul O.P.M. (4695) V J

0 ■Sincere condoleanţe familiei «faca lă trecerea în eternitate a ■ mamei' dragi. Familia’ dr. Eugen Sabău.'(4700)

0 Un-ultim omagiu celei ce a ' fost colega noastră NELICA

COROIAN. Colectivul. Unităţii 102— Horea.' (4i98)

• Dragă colegă, Maria Toader, .sintem alături de tine îh aceste clipe triste pricinuite de moar­tea fulgerătoare a soţului tău. Exprimăm condolcanţele noastre familiei îndoliate. Colegii de la restaurantul „Ursiis“. (4495)

0 Sintem alături de familia Toader în marca durere pricinu­ită de moartea celui care a fost IOAN TOADER. Cuscrii — fami­lia Căprar. (4496-Â) ’

9 Cu durere în suflet, cu la­crimi.îti ochi, ne despărţim de scumpul nostru frate şi . unchi •IOAN, TOADER. Amintirea ■ lui va rămîne veşnic vie în sufletele noastre. Sîntem alături de fami­lii' Îndoliată. :Sora Lenuţaj cum­natul Ion, nepoţii Rovin, Silvia, Viorica cu familia. (4706)

• Veşnică aducere a; aminte pentru cel'care a fost: prietenvd nostru drag VASILE LUPAŞ. Adrian, .Mihaela şl Mihai.: > : (S104-A) . ; :

0 Sintem alături de voi, dragă Stela; Ioana, Mihai şi Mimi " în durerea prin1 care treceţi.- Toni, Dan şi violeta. (5104)‘ -

. • Aducem un pios omagiu şi rămas bun; celui care a 'fost ve-

. cinul, şl prietenul nostru . SIMION BLAGA. Dumnezeu . să -1 odihnească în pace. Vecinii , de stradă. (4719-B) . T ,

• Un ultim , rămas , bun celui care a fost cuscrul nostru

SIMIO.V BLAGA. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Ca- loteşcu. (4719-A)

0 Sîntem • alături de r, colega noastră. Cristină Crîşan: în marea durere pricinuită de moartea {ta­tălui. colectivul catedrei de chi­mie analitică a Facultăţii de Chi­mie.’ (4716) : \r.

0 - Adine-. îndureraţi •amuiţăm trecerea la cele; veşnice a dracu­lui nostru soţ, tată; bunic şi stră­bunic preotul VALER CtNDEA, protopop' stavrofor .în virstă , de 73 ani. Inmormţntarea are loc azi, marţi 18 iunie 1991, ora 13 din Catedrala , oraşului. Gherla. Nu . te; vom uita . niciodată.-, Fami- .lia .îndurerai*. (5X27) •. ; -

0 Sintem alături de - colegul ;şi prietenul nostru Mihâî Lupaş In marea durere pricinuită de decesul taiălui său. Colegii - din clasa a- Xll-a A, LJH.F. 1, îm­preună cu dirigintele. (4743) ■

. • Cu adine regret anunţăm în­cetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre şl bunici ANA CHEŢAN (născută BODEA) la vîrsta de 80 ani, din comuna Borşa.' Inmormîntarea va avea loc, miercuri' 19. iunie în comuna Borşa; Copiii Vasile, Ghiţă şi, Sandu cu familiile. (5145) '

’ 0 Cu nespusă durere. anunţăm încetarea, din viaţă a celei mai iubitoare şi devotate soţii, mame, şi bunici FLOREA IRMA în vîrs- iă de 82 arii, fost balerină' a O- perei Române. Inmormîntarea" va■ avea loc;. miercuri,. 19 iunie ■ 1991, ora -12. din .capela cimitirului Cen­tral. Dumnezeu, s-o odihnească Jn pace. Familia. îndurerată. '(4762)' ^ v:: ;

• • Cu inima îndurerată ne amin- îtim da. scumpa noastră mamă, so­ţie, bunică ROZALIA' JECAN, născu-

■tă PINTER, care ne-a părăsit de şase ■luni. Nu o vom uita niciodată. Fa- ■' milia - îndurerată. (4644) \ - ■•■ 0 Pios ‘omagiu celei care a fost ; colocatara noastră ELENA .VlLCU. iar îndoliatei'familii siricerc condo­leanţe- din partea Asociaţiei de loca-

. -tari Detunata II. (4489) ; -

COLEGIUL DE REDACŢIE

llie Câlian (redactor sef), Dan Rebreanu (re« dactor şef adjunct), Vaier Chioreanu (redactor Şef adjunct), Traian Bară (secretar generaI de redacţie), Ion Rus, Maria Sângeorzan, Radu Vida. I

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16.: TELEFOANE: ti* 10-32 (redactor şef); .11-75*07

(redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie); 11-74-18 (sec{ia culturala); 11 «73*07 (sec*

fia probleme socîal-economice); - 11-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti); 11-73-04 (ad-

ministraţia xiarufui). Mica publicitate se primeşte zilnic între orele 9-16, numai la admi­

nistraţie, str. Napoca nr. 16 (la parter). SimbSta şi duminica închis, ; ' ;