2013 Martie

Nr. 14, Martie 2013 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”

Actul AdiţionAl pe 2013 lAcontractul de activitate a cFr S.a.

• Contractele de servicii publice - Compensaţii şi în funcţie de numărul de călători

• Întârzieri irecuperabile şi promisiuni din partea autorităţilor pentru Magistrala 5

1

2013 Martie

CUPRINS

Bei ar putea investi în infrastructura feroviară• Guvernul a aprobat bugetul Mt pentru activitatea de privatizare• Astra Vagoane călători va înfiinţa o companie în irak• proiectul AcRoSSee lansat la Bucureşti

02 Ştiri

Întârzieri irecuperabile şipromisiuni din parteaautorităţilor pentru Magistrala 5lucrările la Magistrala 5 sunt oprite de mai bine de două luni din cauza finanţării reduse iar autorităţile, prin Ministrul transporturilor şi prim-ministrul, nu oferă o soluţie concretă pentru deblocarea fondurilor necesare continuării lucrărilor...

12 Şantiere

club FeroviarStr. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.roSenior Partner Club Feroviar: Ştefan RoşeanuDirector Marketing: Cristina TrifonRedactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Daniela Felicia Gheorghieş, Elena Ilie, Pamela LuicăFoto: Radu DrăganGrafica: Petru Mureşan

Foto: © Club Feroviar

optimizarea serviciilor detransport feroviar de călători20-21 martie 2013, SibiuÎn zilele de 20 şi 21 martie a avut loc la Sibiu conferinţa club Feroviar dedicată transportului de pasageri, completată de colocviul tehnic de Material Rulant. Înparalel s-a desfăşurat tot la Sibiu şi primul Forum de mobilitate durabilă şi dezvoltarea metropolitană, organizat de club Metropolitan..

colocviul tehnic - Material rulantForum pentru mobilitate durabilă

20 evenimente

contractele de servicii publicecompensaţii şi în funcţie denumărul de călătoriActele adiţionale pe 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători, apărute în Monitorul oficial din 21 martie, vin cu o noutate...

14 operatori

36 info legislativ

Actul adiţional pe 2013 lacontractul de activitate a cFR S.A.prin Hotărârea nr. 77 din 6 martie 2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 140 din 18 martie 2013, Guvernul României a aprobat Actul adiţional nr. 1 pe anul 2013...

16 operatori

28 urbanRAtB a casat 36 de vagoanetatra din parcul propriu

2426

32 Fotoreportajlucrări de modernizarepe tronsoanele Sighişoara-Aţel şi Aţel-Micăsasa

Guvernul a aprobat buGetul Mt pentru activitatea de privatizare

Prin HG nr. 65 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 123 din 6 martie 2013, Guvernul a aprobat bugetul propriu de veni-turi şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2013. Hotărârea prevede că nivelul cheltuielilor totale reprezintă limita maximă, care nu va putea fi depăşită decât în cazuri justificate şi numai cu aprobarea guvernului. În plus, în cazul în care în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se vor înregistra nerealizări ale veniturilor to-tale aprobate, MT va efectua cheltuieli totale proporţionale cu gradul de realizare a veniturilor totale. În scopul desfăşurării corespunzătoare a activităţii sale, MT va reţine la dispoziţia sa, din veniturile încasate în cursul anului 2013, o sumă reprezentând jumătate din cuantu-mul cheltuielilor prevăzute în bugetul aferent activităţii de privatizare pe anul 2013.Potrivit HG, veniturile totale se vor cifra la 341,1 milioane lei, sumă egală cu cea a chel-tuielilor totale. Veniturile efective din priva-tizare sunt estimate la 291 milioane lei. Din total, cheltuielile de personal se ridică la 1,03 milioane lei, iar cele pentru bunuri şi servicii la 21,3 milioane lei. Cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanţi, agenţii de priva-tizare sau firme de avocatură şi cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor comerciale sunt stabilite la 10,1 milioane lei.

Cheltuielile pentru rapoarte de evaluare în pro-cesul de privatizare şi post-privatizare pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii pentru executorii judecătoreşti, documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu etc., sunt de 11 milioane lei.Ulterior, pe 28 martie, MT a publicat un proiect de hotărâre de guvern pentru modificarea an-exei la HG nr. 65/2013. Una dintre modificările propuse priveşte creşterea volumului chel-tuielilor pentru reclamă şi publicitate la 2,55 milioane lei. Această majorare este socotită necesară în condiţiile în care în cadrul bugetului alocat pentru acest capitol era prevăzută suma de 50.000 lei, din care, până la data alcătuirii proiectului de modificare a fost utilizată o sumă de aproximativ 10.000 lei pentru efec-tuarea publicităţii în vederea selectării inter-mediarilor. În plus, se preconizează derularea unei campanii ample de publicitate internă şi internaţională, în diferite medii de informare (presa scrisă, televiziune, internet etc.) pentru promovarea privatizării CFR Marfă.O altă modificare preconizată pentru bugetul de privatizare al MT o reprezintă scăderea volumului cheltuielilor pentru rapoarte de eval-uare în procesul de privatizare şi post-priva-tizare pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii pentru executorii judecătoreşti, documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu, precum şi alte cheltuieli similare de la 11.000.000 lei la 8.500.000 lei. În acest fel, volumul cheltuielilor totale nu va înregistra modificări, acesta menţinându-se la nivelul de 341,1 milioane lei. D.F.G.

2 ŞTIRI

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

2013 Martie

CFR MaRFă se aşteaptă la pieRdeRi Mai MaRi anul aCesta

Proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al CFR Marfă estimează pierderi de 211 milioane lei la finalul acestui an, de 2,2 ori mai mari decât pierderile de 95 milioane de lei bugetate în 2012. Veniturile totale preconizate, de 1,135 mil-iarde lei, sunt mai mici decât cele estimate pentru anul trecut, care se situau la 1,222 mil-iarde lei. Veniturile din exploatare ar urma să atingă 1,11 miliarde lei, faţă de 1,192 miliarde lei prevăzute în bugetul pe 2012.Cheltuielile totale din acest an ale companiei sunt estimate la 1,346 miliarde lei, în creştere în raport cu cele 1,317 miliarde lei preconizate

pentru 2012.Cheltuielile de exploatare se vor majora, de asemenea, la 1,303 miliarde lei, din acestea cele cu bunurile şi serviciile fiind evaluate la 648 milioane lei. Cheltuielile cu personalul sunt, de asemenea, în ascensiune, la 401 milioane lei, cu toate că numărul de angajaţi este preconizat să scadă la 9,053, faţă de to-talul de 9.162 de persoane prognozat pentru finele anului trecut.CFR Marfă a bugetat 77 milioane lei pentru investiţii anul acesta, din nou în scădere în comparaţie cu 2012, când erau programate investiţii de 97 milioane lei.Proiectul de buget al companiei prevede plăţi restante de 1,78 miliarde lei şi creanţe de 309 milioane lei. D.F.G.

3ŞTIRI

ConsoRţiul Condus de deloitte va asiguRa în ContinuaRe Consultanţa

Ministerul Transporturilor a atribuit contractul de consultanţă în procesul de privatizare a companiei CFR Marfă unui consorţiu alcătuit din Deloitte Consultanţă, Muşat & Asociaţii şi Systra. Contractul a fost acordat prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.Valoarea finală a contractului este de 2,02 milioane lei, în scădere faţă de suma estimată iniţial, de 3 milioane lei.Consorţiul va furniza servicii de consultanţă pentru privatizare, asistenţă juridică, economico-financiară, tehnică, de reprezentare şi negociere pe întreaga perioadă de derulare a proce-sului de privatizare, până la realizarea transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor şi decontarea tranzacţiei. Serviciile de consultanţă vor fi acordate în continuarea şi în completarea celor care au făcut obiectul contractului de consultanţă nr. 26053 din 15 iunie 2012, care a expirat la data de 15 februarie 2013 şi al cărui obiect nu a putut fi realizat în totalitate deoarece procedura de priva-tizare a CFR Marfă a fost stopată de către MT în luna octombrie 2012, ca urmare a respingerii de către CSAT a avizării proiectului de hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare. În cadrul contractului anterior, consorţiul a alcătuit şi predat în august 2012 raportul final privind strategia de privatizare a CFR Marfă, prin care se propunea vânzarea unui pachet majoritar de acţiuni din capitalul social al societăţii către un investitor strategic sau un consorţiu format din investitori strategici şi financiari. D.F.G.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

4

CFR CălătoRi a atRibuit Mai Multe ContRaCte pentRu RepaRaRea şi

salubRizaRea vagoaneloR

CFR Călători a atribuit prin negociere directă mai multe contracte pentru servicii de reparaţii neprevăzute, la defecte constatate pe fluxul tehnologic specific reviziilor periodice, la vago-anele din parcul propriu. Primul contract are o valoare de 33000 lei şi vizează două vagoane 19-56 (003, 004). Al doilea contract atribuit are valoarea de 17,4 mii lei şi vizează două vago-ane seria 21-80 (045, 035). Un alt contract în valoare de 14,6 mii lei vizează vagoanele seria 20-76 (numerele 20-76-033-1, 20-76-036-4, 20-76-051-3, 20-76-006-7, 20-76-010-9, 20-76-026-5; 20-76-040-6). Al patrulea contract are valoarea de 11,8 mii lei şi vizează vago-anele seria 19-80 (numerele 19-80-029-5,

19-80-012-1). Ultimul contract atribuit vizează vagoanele seria 20-83 (numerele 20-83-007-6, 20-83-010-0, 20-83-012-6, 20-83-018-3, 20-83-009-2) şi are valoarea de 34,4 mii lei. Toate cele 5 contracte au fost atribuite firmei SC Ate-lierele Griviţa SA Bucureşti, singura firmă care poate remedia defectele constatate. Fondurile necesare sunt asigurate din bugetul propriu al CFR Călători.De asemenea, în data de 21 martie 2013 a fost atribuit tot prin negociere un contract pentru salubrizarea vagoanelor de călători. Contractul constă într-un acord cadru pentru 2 ani, care se va derula în perioadele februarie 2013 – ianuarie 2014 şi februarie 2014 – ianuarie 2015. Valoarea finală a con-tractului este de 3,4 milioane lei. Contractul a fost atribuit firmei ISIS Comprest din Bârlad. Finanţarea contractului este asigurată din fon-durile CFR Călători. A.M.

ŞTIRI

seRviCii de Consultanţă pentRu ReabilitaRea poduRiloR de Cale FeRată peste dunăRe

CFR SA a demarat procedurile de atribuire a contractului pentru servicii de consultanţă şi managementul execuţiei, verificarea şi monitorizarea lucrărilor în cadrul execuţiei proiectu-lui „Lucrărilor de reabilitare a podurilor de cale ferată peste Dunăre – km 152+149 şi km 165+817, linia CF Bucureşti – Constanţa, SRCF Constanţa”. Proiectul ce urmează să fie monitorizat în urma atribuirii contractului de consultanţă se referă la lucrările de reabilitare şi modernizare a celor două poduri de cale ferată peste Dunăre – Podul Borcea km 152+149 şi Podul Cernavodă km 165+817, lucrări ce se vor executa pe întreaga lungime a căii duble de rulare, în condiţiile asigurării derulării circulaţiei feroviare în zonă pe toată durata execuţiei lucrărilor. Conform caietului de sarcini al proiectului de reabilitare lucrările constau în reparaţia infrastructurii, refacerea racordării podului cu terasamentele, refacerea suprastructurii căii ferate precum şi refacerea instalaţiilor electrice, de climatizare şi ventilare. De asemenea, la finalizarea lucrărilor vor fi montate şi puse în funcţiune sisteme de semnalizare a podului pen-tru traficul naval şi sisteme de monitorizare video. Scopul proiectului este reducerea timpului în care cele două poduri sunt parcurse prin creşterea vitezei şi creşterea siguranţei pe cele două tronsoane vizate. Proiectul de reabilitare a celor două poduri a fost aprobat la nivelul AM POS-T în luna martie a acestui an cu o valoare totală de 207.508,938 lei, urmând încheierea unui contract de finanţare între AM POS-T şi CFR SA.Valoarea estimată a contractului de consultanţă este de 4,8 milioane lei, fără TVA. Fon-durile sunt asigurate 85% din contribuţia nerambursabila de la CE şi 15% din bugetul de stat. Con-tractul se va derula timp de 48 de luni de la atribuire, pe toată durata lucrărilor de execuţie. Termenul limită pentru depu-nerea ofertelor este 14 mai 2013, urmând ca deschiderea ofer-telor să aibă loc în aceeaşi zi. A.M.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

5

2013 Martie

Consultanţă şi asistenţă tehniCă pentRu ModeRnizaRea stRăzii

şteFan Cel MaRe din tiMişoaRa

Primăria municipiului Timişoara a publicat în data de 12 martie 2013 anunţul de intenţie pentru procedurile de atribuire a contractului pentru servicii de asistenţă tehnică de spe-cialitate şi diriginţi de şantier în cadrul proi-ectului de modernizare a liniilor de tramvai din municipiu. Contractul de servicii vizează lucrările de modernizare a liniilor de tram-vai şi a tramei stradale pe strada Ştefan cel Mare, tronsonul cuprins între strada Octavian Iosif şi intersecţia cu strada 1 Decembrie. Valoarea estimată a contractului ce urmează să fie atribuit este de 93,9 mii lei, fără TVA. Proiectul de modernizare a liniilor de tramvai din Timişoara este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa pri-oritara 1.-„Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor-poli urbani de crestere”, Domeniul de interventie 1.1.-„Planuri integrate de dez-voltare urbana”, Sub-domeniul: “Poli de crest-ere”. Proiectul constă în reabilitarea liniilor de tramvai, a zonei carosabile, amenajarea de spaţii verzi, piste pentru biciclişti şi reabili-tarea reţelelor edilitare.Durata de realizare a lucrărilor pe tronsonul vizat de serviciile de consultanţă este de 12 luni. Valoarea totală a lucrărilor este de 24,6

milioane lei, din care 19,8 milioane lei fonduri nerambursabile. A.M.

două tReCeRi la nivel din zona Constanţa voR Fi ModeRnizate

CFR SA a atribuit două contracte pentru execuţia de lucrări de modernizare cu dale elastice la două treceri la nivel cu calea ferată din zona Constanţa. Primul contract vizează linia CFR Constanţa – Mangalia la km 226+236. Valoarea finală a contractului este de 398 mii lei. Al doilea contract constă în modernizarea trecerii la nivel cu calea ferată a liniei Palas – Port Grupa B, la km 2+338. Valoarea finală a acestui contract este de 291,1 mii lei. Ambele contracte au fost atribuite prin licitaţie deschisă în data de 26 martie 2013, firma care va executa lucrările în ambele cazuri este Europan Prod SA din Piteşti. Proiectul tehnic pentru cele două lucrări constă în demontarea suprastructurii, refacerea prismei căii, executarea burajelor şi ripărilor tehnologice, înlocuirea suprastruc-turii cu şină SB şi material nou, corelarea lucrărilor din zona liniilor CF cu lucrările din zona trecerii la nivel, rodajul liniei şi refacerea părţii carosabile în zona afectată de lucrări. Termenul pentru execuţia lucrărilor este de 60 de zile de la data atribuirii. Fondurile nece-sare sunt asigurate din bugetul de stat. A.M.

MetRoRex şi Ratb aChiziţionează eneRgie eleCtRiCă pentRu asiguRaRea tRaCţiunii

Metrorex a demarat pe data de 26 martie procedurile pentru atribuirea contractului de furnizare a energiei electrice necesară pentru asigurarea tracţiunii în perioada 01.07.2013 – 30.06.2014. Cantitatea ce se estimează a fi livrată în cele 12 luni este de 175.000 MWh, cantitate ce va fi livrată profilat. Sistemul de alimentare cu energie electrică al Metrorex cu-prinde 31 de substaţii electrice de tracţiune (71 puncte de măsurare a energiei electrice) alimentate la medie tensiune (10 kV şi 20 kV). Energia electrică ce va fi furnizată trebuie să îndeplinească cerinţele menţionate în „Standardul de performanţă privind serviciul de furniza-re a energiei electrice” aprobat de ANRE prin Ordinul nr. 1/07.01.2010. Valoarea estimată a energiei este de 71,7 milioane lei, fără TVA. Fondurile necesare sunt asigurate din subvenţia de la bugetul de stat pentru transportul cu metroul. Ofertele pot fi depuse până la data de 10 mai 2013 când va avea loc şi deschiderea acestora.RATB a demarat, de asemenea, procedura pentru achiziţia de energie electrica pentru asig-urarea tracţiunii pe traseele deservite de tramvaie şi troleibuze. Astfel, conform anunţului publicat la data de 27 martie, RATB urmează să contracteze servicii de furnizare de energie electrică în cantitatea de 100.000 MWh pentru perioada iulie 2013 – iunie 2014. Contractul prevede livrarea energiei electrice defalcată pe luni, zile şi intervale. Astfel tensiunile de ali-mentare sunt de 6kV, 10 kV şi 20 kV, iar intervalele când va trebui asigurat un vârf de consum sunt 06:00-08:00 şi 14:00-18:00. Energia va fi distribuită prin cele 38 de substaţii electrice ale RATB. Valoarea estimată a contractului pentru cele 12 luni este de 44,8 milioane lei, fără TVA. Finanţarea contractului va fi asigurată din fondurile proprii ale RATB. Ofertele pot fi depuse până la data de 9 mai 2013 urmând ca deschiderea ofertelor să aibă loc în aceeaşi zi. RATB are un parc de aproximativ 450 de tramvaie si 250 de troleibuze care asigură zilnic traseele secţiei de transport electric a regiei. A.M.

ŞTIRI

6

bei aR putea investi în inFRastRuCtuRa FeRoviaRă

În cadrul discuţiilor avute cu Ministrul Trans-porturilor, Relu Fenechiu, pe data de 12 martie a.c., reprezentanţii BEI şi-au arătat disponibilitatea implicării instituţiei financiare în realizarea unor proiecte de infrastructură. Din delegaţia BEI au făcut parte domnul Luca Lazzaroli, director de operaţiuni pentru Europa de Sud-Est, şi domnul Flavio Schiavo Campo, reprezentantul BEI România.În cadrul întâlnirii au fost abordate probleme de principiu ale colaborării dintre BEI şi MT, accentul punându-se pe proiectele în care BEI se poate implica prin oferirea de asistenţă tehnică specializată în domeniile feroviar, rutier, naval (portuar), aerian şi de transport intermodal.În domeniul feroviar, a fost discutată posibili-tatea acordării unui credit pentru CFR SA în vederea finanţării unor proiecte de reabilitare de cale ferată. În acest context, delegaţia Băncii Europene pentru Investiţii şi-a arătat deschiderea de a finanţa o serie de proiecte noi de infrastructură.Pentru facilitarea colaborării viitoare între MT şi BEI se va constitui în cadrul MT un grup de lucru format din reprezentanţi ai ministerului, ai unor unităţi aflate în subordinea sa, dar şi din cadrul BEI. Acest grup de lucru va elabora o listă cu proiectele prioritare din domeniile de activitate de interes. D.F.G.

CFR CălătoRi RepaRă boghiuRile uzate ale trenurilor etajate

CFR Călători a demarat procedurile de atribuire a unui acord cadru cu un singur agent economic care va presta servicii de reparaţie a boghiurilor uzate ale trenurilor etajate (TE) din parcul CFR Călători. Contractul cadru se va derula timp de 24 luni şi vizează ser-vicii pentru 7 trenuri etajate. Valoarea totală estimată a contractului este de 947.000 lei. Fondurile necesare sunt asigurate din surse proprii ale CFR Călători. Serviciile constau în

înlocuirea roţilor monobloc uzate sau defecte cu roţi monobloc noi pentru frânarea cu saboţi de compozit, revizuirea cutiilor de osii, revizia generală a boghiului şi reglarea suspensiilor boghiurilor. De asemenea prestatorul va asig-ura toate operaţiunile de la începutul lucrului până la finalizarea lucrului şi proba de par-curs pentru verificarea reparaţiei şi marcarea trenului ca “gata de dat în circulaţie”. Garanţia pentru roţile monobloc trenuie să fie de 5 ani iar garanţia pentru operaţiile de revizie tehnică trebuie să fie de 6 luni. Un tren etajat are 13 osii cu un total de 26 de roţi monobloc. Tre-nurile etajate – TE au fost importate de CFR Călători începând cu anul 1962 pentru a asig-ura trenurile personale de scurt parcurs au o capacitate totală de 846 locuri. Acestea sunt formate din 4 vagoane articulate şi echipate cu 4 boghiuri/13 osii. A.M.

pRiMăRia iaşi Continuă luCRăRile de Modernizare a liniilor

de traMvai

Primăria municipiului Iaşi a atribuit în luna februarie un contract adiţional în cadrul proi-ectului de modernizare a liniilor de tramvai din municipiu. Contractul adiţional are ca scop realizarea unor lucrări de protecţie con-tra vibraţiilor în zona monumentelor istorice “Casa Dosoftei şi Biserica Sfântul Nicolae” precum şi în zona pasajului pietonal Hala Centrală. Lucrările sunt necesare datorită faptului ca a fost înlocuită soluţia de fun-dare la intersecţia străzilor Elena Doamna cu Anastasie Panu în zona aparatelor de cale şi a curbelor de legătură. De asemenea, lucrările sunt necesare în zona pasajului pietonal Hala

ŞTIRI

RoMânia şi polonia doResC să ColaboReze pentRu dezvoltaRea tRanspoRtului de MăRFuRi

România şi Polonia sunt interesate să colaboreze pentru dezvoltarea schimbului de mărfuri, atât în domeniul rutier, cât şi în cel feroviar, între cele două state, în paralel cu dezvoltarea unor coridoare feroviare şi rutiere, pe axa nord-sud. Asupra dezvoltării acestor două segmente s-a convenit în cadrul întrunirii din 12 martie între ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, şi ambasadorul Repub-licii Polone la Bucureşti, Marek Szczgiel. O altă temă de interes, în cadrul întâlnirii, a vizat dezvoltarea celor două companii feroviare de stat de marfă şi călători din România.S-a propus de asemenea realizarea unei întâlniri bilaterale între miniştrii celor două state pentru a detalia aceste subiecte de interes, dar şi experienţa pe care Polonia o are în atragerea de fonduri europene. D.F.G.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

Showcase in the Railway Catalogue 2013-2014

Railway b2b Connections +

with business intelligence support

provided byInnovative Railways. Competitive Business.

The Romanian Railway Catalogue provides comprehensive data on companies, organisations and institutions in the railway arena. It is the only railway product and service information source distributed to local purchasers interested in identifying prestigious suppliers.

■ Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts■ Free circulation at the most important railway events and reunions■ Available in print and CD format, free to consult online■ Showcase along with unrivaled business insights on the Romanian railway market■ Products & services information will also be posted in the Knowledge Center section of Railway PRO

Includes: ■ Current edition of the Romanian Railway Catalogue 2012 – 2013

■ Wider Black Sea Area Railway Map, country profiles and key statistics ■ Romanian railway market briefs

■ Latest editions of Railway PRO magazine

www.catalog.clubferoviar.ro

astRa vagoane CălătoRi va înFiinţa o CoMpanie în iRak

Astra Vagoane Călători Arad a semnat la Bagdad un memorandum de înţelegere cu guvernul irakian pentru înfiinţarea unei companii feroviare mixte în Irak, cu sediul în al-Samawa, în sudul ţării. Noua societate va avea ca obiect de activitate producţia de trenuri pentru călători şi lucrări de construcţie şi modernizare a căilor ferate.„Compania va reabilita sectorul infrastructurii feroviare din Irak, în coordonare cu Ministerul Transporturilor, într-o primă etapă după înfiinţare. După patru ani, va începe construcţia unei reţele de cale ferată între Basra şi vestul Irakului, care urmează să traverseze diferite pro-vincii”, a declarat Salam al-Quraishi, consilier economic al guvernului. În vederea începerii planificării aspectelor tehnice, financiare şi juridice ale companiei, va fi formată o echipă de lucru mixtă. „Procesul ar trebui să fie finalizat în cel mult 30 de zile, după care vor începe procedurile efective de înfiinţare a companiei”, a adăugat oficialul irakian.Astra Arad a pierdut însă licitaţia pen-tru livrarea a 60 de tramvaie cu podea joasă pentru oraşul Konya (Turcia). Comanda, cu un preţ de circa 104,7 milioane de euro, a fost câştigată de Škoda. La licitaţie au mai participat Bombardier, CAF, CNR Tangshan şi Pesa. Oraşul Konya intenţionează să îşi extindă reţeaua de tramvai de 21 de km, deservită în prezent de peste 20 de tramvaie Duewag GT8 cu podea înaltă achiziţionate la mâna a doua de la Köln în anii ’90. D.F.G.

8 ŞTIRI

Centrală datorită faptului că s-a renunţat la ideea de demolare a căii de rulare în această zonă. Contractul a fost atribuit firmei Martin Rose GmbH&Co.KG cu sediul în Timişoara. Valoarea finală a lucrărilor prevăzute în con-tractual adiţional este de 101,844 lei.În cadrul bugetului aprobat pentru anul 2013, Primăria Iaşi are rezervate 181 milioane de lei pentru modernizarea transportului din municipiu, din această sumă 121 milioane lei provenind din fonduri europene. Pentru modernizarea liniilor de tramvai anul acesta primăria asigură finanţarea pentru tronsonul Nicoriţa – Piaţa Chirilă – Doi Băieţi. De ase-menea, în programul de finanţare pentru anul acesta este cuprinsă şi finalizarea integrală a lucrărilor de modernizare a căii de rulare pe strada Palat. În afara de zonele aflate în lucru, primăria a demarat pregătirea documentaţiilor pentru reabilitarea liniilor pe tronsonul Cinci Drumuri – Pandurii şi Bucşinescu – Tudor Vladimirescu – Calea Chişinăului. A.M.

corpul de control al preMierului ReMite ConCluziile pRivind Relaţia

MetRoRex-MetRoul s.a.

În urma acţiunii de documentare întreprinse pe 12 martie a.c. la sediul Metrorex, Corpul de control al prim-ministrului a emis o nouă de informare cu privire la modul în care au

fost stabilite şi derulate relaţiile contractuale dintre această societate şi S.C. Metroul S.A. Corpul de control arată că în perioada 1993-1996, în baza Ordinului ministrului Transpor-turilor nr. 492, Metroul S.A. a fost mandatată să efectueze, în numele şi pentru Metrorex, investiţiile la reţeaua de metrou din Bucureşti. Pentru perioada 1996-2013 nu au fost însă identificate documente din care să rezulte că investiţiile la reţeaua de metrou bucureşteană sunt realizate de Metroul S.A. în numele şi pentru Metrorex.De la 1 ianuarie 2005 până la 21 decembrie 2012, Metrorex a încheiat nouă contracte de prestări servicii cu Metroul S.A. şi cu asocieri fără personalitate juridică din care făcea parte aceasta din urmă, în valoare totală de 585,6 milioane lei. Din această sumă, Metrorex a achitat în total până la 31 decembrie 2012 186,8 milioane lei.În 2007-2009 Metrorex a semnat trei con-tracte cu Metroul S.A., cumulând 245,74 milioane lei, din care până la finalul anului anterior a achitat 154,2 milioane lei.În 2009-2011, numărul de contracte încheiat de Metrorex cu asocieri din care făcea parte Metroul S.A. a fost de şase, în valoare totală de 339,89 milioane lei. Din această sumă, Metrorex a plătit până la 31 decembrie 2012 32,6 milioane lei. (Preţurile conţin TVA.)Corpul de control mai arată în notă că „potriv-

Sur

sa: C

lub

Fero

viar

9

2013 Martie

Consultanţă pentRu pRogRaMul de RestRuCtuRaRe al CFR s.a.

CFR S.A. va lansa în al doilea trimestru al anului în curs licitaţia internaţională pentru un con-tract de consultanţă vizând pregătirea şi implementarea unui program detaliat de restructurare, a anunţat BERD. Pentru acest contract va fi utilizată o parte din creditul de 175 milioane de euro de la BERD pentru care a fost semnat acordul pe 28 noiembrie 2012, împrumut acordat în două tranşe, prima de 110 milioane de euro, iar cea de-a doua de 65 milioane de euro. Creditul a fost încheiat pentru respectarea angajamentelor asumate de Guvernul României, prin scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional din septembrie 2012, în vederea echilibrării situaţiei economico-financiare a CFR S.A. Guvernul a aprobat acordul pentru garantarea în proporţie de 100% a obligaţiilor aferente aces-tui împrumut prin OUG nr. 86 din 12 decembrie 2012, publicată în „Monitorul oficial” nr. 844 din 13 decembrie 2012.Cea mai mare parte din acest credit, de 172 milioane de euro, a fost destinată refinanţării unui credit punte acordat CFR S.A. de Ministerul Finanţelor în baza OUG nr. 25/2012 în scopul achitării obligaţiilor de plată datorate furnizorilor de energie electrică, care era scadent la data de 20 decembrie 2012. Pentru contractul de consultanţă este prevăzută suma de 1,25 milioane de euro din credit, arată Agerpres. D.F.G.

ŞTIRI

Sur

sa: C

lub

Fero

viar

it dispoziţiilor actului normativ de înfiinţare a S.C. Metroul S.A. – HG nr. 294/1991”, act care nu a fost abrogat până la această dată, societatea respectivă „are atribuţiile legale în legătură cu proiectarea investiţiilor privind re-alizarea reţelei de metrou, efectuarea de stu-dii pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei de metrou, precum şi de a presta servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru lucrări de specialitate la reţeaua de metrou”. D.F.G.

MeMoRanduM şi pRoieCt de lege pentRu soCietatea CaRe va

gestiona podul vidin-CalaFat

În şedinţa de guvern din 27 februarie a fost apro-bat Memorandumul nr. 8615/RF/26.02.2013 cu tema: „Aprobarea semnării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bul-garia pentru înfiinţarea unei entităţi comerciale mixte – operator al noului pod combinat (rutier şi feroviar) între cele două state peste fluviul Dunărea între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria)”. Acordul avut în vedere a fost semnat la Sofia pe 28 feb-ruarie a.c. de către Septimiu Buzaşu, secretar de stat în cadrul MT, din partea României, şi Ivaylo Moskovski, ministrul Transporturilor, Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, din partea Bulgariei.Potrivit proiectului de lege privind aprobarea

acordului în cauză, făcut public pe 6 martie, entitatea comercială mixtă trebuie înfiinţată de cele două state înaintea finalizării investiţiei comune, astfel încât la darea în exploatare a acesteia entitatea să fie deja organizată. Potrivit acordului-cadru, România va deveni proprietarul părţii de pod situate între malul românesc al fluviului şi mijlocul podului dintre cele două maluri. Această porţiune va face parte din domeniul public al statului român şi se va concesiona noii structuri de manage-ment al obiectivului, o societate comercială mixtă care va fi înfiinţată şi va funcţiona potrivit legii bulgare.Structura de management va funcţiona ca o societate comercială cu capital integral al ambelor state. Până la punerea în funcţiune a podului Calafat-Vidin, aceasta va beneficia de surse de finanţare de la bugetele celor două state, iar apoi va funcţiona cu surse pro-prii. Societatea va desfăşura activităţi de ex-ploatare şi întreţinere a infrastructurii podului propriu-zis, a infrastructurii rutiere de pe pod şi a infrastructurii rutiere conexe de pe terito-riul celor două state şi va exploata şi întreţine domeniul public al statului.Capitalul social al societăţii va fi constituit din sumele alocate în mod egal de la bugetele ce-lor două state. Bugetul de funcţionare necesar de la înfiinţare până la punerea în funcţiune a podului este estimat la 765.000 euro. D.F.G.

10

gFR obţine Mai Multe ContRaCte din paRtea snh-sa

Societatea Naţională a Huilei SA (SNH-SA) a acordat Grup Feroviar Român două contracte. Primul, în valoare de 3,16 milioane lei, priveşte servicii de manevră feroviară pe liniile căilor ferate uzinale aflate în proprietatea SNH-SA şi a fost atribuit prin negociere fără anunţ de participare.Cel de-al doilea contract vizează servicii de transport feroviar de cărbune brut de la staţiile CFR Petroşani, Livezeni şi Lupeni la halta de mişcare Vulcan, GFR având obligaţia de a asigura necesarul zilnic de vagoane. Acest contract a fost acordat tot prin negociere fără anunţ de participare şi are o valoare de 452.795 lei. D.F.G.

Mt lansează pRoieCtul de supoRt pentRu stRategia geneRală în tRanspoRt şi inFRastRuCtuRă

Ministerul Transporturilor a lansat pe 5 martie în cadrul unei conferinţe proiectul „Suport pen-tru punerea în aplicare a unei strategii gener-ale în sectorul de transport şi infrastructură”. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social Eu-ropean prin Programul Operaţional Dezvoltar-ea Capacităţii Administrative 2007-2013 şi are o valoare totală eligibilă de 16,73 milioane lei,

din care 14,22 milioane provin din finanţările europene nerambursabile.Proiectul vizează creşterea capacităţii MT de elaborare a unei strategii generale în secto-rul de transport şi infrastructură, care poate fi susţinută prin intermediul unui master plan de dezvoltare, ce îi va permite să planifice uti-lizarea resurselor comunitare şi naţionale în vederea atingerii obiectivelor UE. Durata proi-ectului este de 24 de luni.Contractul de servicii de consultanţă pentru acest proiect a fost atribuit în decembrie 2012 societăţii Romair Consulting SRL. Valoarea contractului este de 621.000 lei, sub preţul es-timat iniţial de 753.079 lei. La licitaţia deschisă pentru contract au fost primite cinci oferte, din care trei au fost admisibile. D.F.G.

ploieşti iniţiază etapa a ii-a a pRoieCtului ReabilităRii liniiloR de

tRaMvai 101 şi 102

Pe data de 29 martie Primăria Ploieşti a înche-iat contractul de finanţare pentru etapa a II-a a proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai 101 şi 102, cofinanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Ambele proiecte vizează re-abilitarea celor două trasee cu lucrări pentru calea de rulare, staţii cu peroane adaptate pentru per-soanele cu dizabilităţi, material rulant, elemente de semnalizare şi automatizare.

pRoieCtul aCRossee lansat la buCuReşti

La Bucuresti a avut loc în 28 martie conferinţa de lansare a proiectului ACROSSEE, proiect finanţat prin Programul Transnaţional de Cooperare Sud-Estul Europei, unul din cele 13 pro-grame finanţate prin fonduri structurale în cadrul politicii regionale a UE (Fondul European de Dezvoltare Regională 2007-2013).ACROSSEE (Accessibility improved at border CROSsings for the integration of South East) este un proiect care îşi propune să creeze o platformă comună de colaborare între statele din sud-estul Europei în vederea optimizării reţelei de transport TEN-T din această zonă şi extin-derea ei către Balcanii de Vest.Colaborarea implică 24 de instituţii diferite din toate cele 13 ţări implicate, de la instituţii de învăţământ până la ministere de transport. Proiectul beneficiază de un buget total de 3 milioane de euro şi se va desfăşura până în septembrie 2014. Singurul partener implicat din România este Universitatea Po-litehnica din Bucureşti. Aceasta va colabora cu diverse alte organizaţii interesate pentru elaborarea unor studii şi anchete. Printre obiectivele specifice se numără dez-voltarea intermodalităţii, adoptarea unui model comun pentru întreaga arie S-E Europei, integrată cu restul Europei, analize şi măsuri care se impun în punctele de frontieră şi promovarea unei strategii de management integrat la frontiere. În etapa de lucru următoare (aprilie-iunie 2013) vor avea loc anchete de trafic la punctele de frontieră ale României, rutiere şi feroviare, cu Moldova, Ucraina şi Serbia, dar şi anchete privind activitatea unor operatori internaţionali din zonă. F.G.

ŞTIRI

11

2013 Martie

Pentru linia 101, etapa a II-a constă în lucrări de modernizare a infrastructurii pe o lungime de 5,58 km cale simplă de rulare şi de refacere a sistemu-lui rutier adiacent. Contractul presupune refacerea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare a tram-vaiului, a reţelei catenare şi a stâlpilor de susţinere a acesteia, amenajarea amprizei de tramvai şi a staţiilor (inclusiv refacerea a patru peroane), amenajări legate de colectarea şi evacuarea apelor rezultate din precipitaţii şi infiltraţii, precum şi lucrări de mutare şi protejare a reţelei de alimentare cu apă. Proiectul va dura 24 de luni şi este evaluat la 75,7 milioane lei (inclusiv TVA). Pentru linia 102, etapa a II-a vizează modernizarea infrastructurii pe tronsonul B-dul Republicii – Bucla

Vest, pe o lungime de 6,93 km cale simplă de rulare şi refacerea sistemului rutier adiacent. Lucrările in-clud refacerea infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare a tramvaiului, a 17 peroane, precum şi a reţelei catenare şi a stâlpilor de susţinere a aces-teia şi reabilitarea infrastructurii rutiere adiacente. Valoarea proiectului, care va dura 24 de luni, este de 83,68 milioane lei (inclusiv TVA). Pentru prima etapă a reabilitării acestor trasee, contractul a fost semnat pe data de 15 februarie, iar licitaţiile au fost lansate la finalul aceleiaşi luni. În etapa I pentru linia 101 se vor executa lucrări de reabilitare a 3,32 km de cale simplă de rulare, iar pentru linia 102, va fi reabilitat tronsonul Bucla Nord – Intersecţie Re-publicii (4,55 km de cale simplă de rulare). D.F.G.

CFR sa: pRiMele luni de ”ManageMent pRivat”

Conducerea CFR S.A. a iniţiat mai multe măsuri pentru eficientizarea activităţilor, reducerea cos-turilor şi majorarea veniturilor. Obiectivul este creşterea veniturilor cu 10% şi diminuarea chel-tuielilor cu 10-15%, în condiţiile în care CFR S.A. înregistra la finalul lui 2012 arierate semnificative la stat, la furnizorii de energie electrică şi la alţi furnizori.Directorul general al companiei, Dimitris Sophocleous, s-a întâlnit astfel la începutul lunii mar-tie cu reprezentanţii a opt furnizori de servicii şi lucrări din totalul de 800 de furnizori cu care compania are în derulare contracte anuale în valoare de aproximativ 15 milioane de lei. În urma discuţiilor purtate, aceştia şi-au exprimat disponibilitatea de a acorda reduceri de 5-10% la soldul rămas de achitat din valoarea totală a contractului. Aceasta se traduce pentru CFR S.A. într-o diminuare anuală a costurilor cu aproximativ 1,1 milioane lei. Conducerea CFR S.A. va continua discuţiile şi cu restul furnizorilor în acelaşi sens. „Putem obţine preţuri mai mici şi pentru lucrările de mentenanţă şi de întreţinere dacă folosim mecanisme mai bune de recepţie a lucrărilor efectuate şi a materialelor livrate”, a mai precizat Dimitrios Sophocleous. Directorul general a avut întrevederi şi cu reprezentanţii companiilor furnizoare de energie electrică în vederea identificării unor măsuri de achiziţionare a energiei la un preţ mai mic.Dimitrios Sophocleous a continuat, de asemenea, discuţiile cu reprezentanţii sucursalelor feroviare despre măsurile de eficientizare a activităţii, de reducere a costurilor şi de creştere a veniturilor proprii ale companiei. Principalele măsuri operaţionale care vor fi implementate la nivel naţional în perioada imediat următoare vizează eficientizarea activităţii comerciale prin reanalizarea tarifelor percepute pentru închirierea spaţiilor şi a terenurilor din patrimoniul privat al companiei, precum şi prin utilizarea unui mecanism mai eficient de stabilire a preţurilor pentru locaţiile încă neînchiriate. Compania a mai transmis că pentru anumite locaţii deţinute în staţiile de cale ferată a reuşit deja să obţină o creştere de peste 20% a chiriei.CFR S.A. va demara totodată în următoarele 4-5 luni procedurile de valorificare etapizată, prin Bursa Română de Mărfuri, a fierului vechi şi a materialelor mărunte de cale. Prin aplicarea acestor măsuri de eficientizare a activităţii de patrimoniu şi de valorificare a deşeurilor feroase, compania estimează că va încasa venituri suplimentare de peste 50 de milioane lei în 2013. O altă direcţie de acţiune este prevenirea şi stoparea furturilor de componente, care au adus anul trecut pagube de peste 10 milioane euro. În acest scop, directorul CFR S.A. a precizat că a creat împreună cu Jandarmeria Română un plan de protecţie care să descurajeze furturile de la calea ferată. Vor fi, de asemenea, purtate discuţii cu reprezentanţii ambasadelor SUA şi Israelului pentru identificarea unor soluţii în vederea ameliorării măsurilor de pază, a mai declarat Sophocleous.Compania încearcă totodată să recupereze sumele datorate în contul taxei de utilizare a infra-structurii de la operatorii de transport feroviar, dându-le acestora drept termen de plată data de 9 aprilie a.c.Consiliul de Administraţie al CFR S.A. a aprobat pe 8 martie planul de management prezentat de directorul general şi a înaintat pe 11 martie Adunării Generale a Acţionarilor planul de administraţie pentru aprobare. Planul de management are trei componente: un plan de investiţii, un plan operaţional şi un plan de transformare. Se are în vedere o înnoire a echipei de management, dar şi o diminuare a personalului TESA acolo unde există un excedent, a declarat presei Dimitris Sophocleous. Planul de administrare se află în prezent la Ministerul Transporturilor spre examin-are şi aprobare, MT aşteptând transmiterea ajustărilor cerute de membrii AGA. D.F.G.

ŞTIRI

la data redactării acestui material (sfârşitul lunii martie), lucrările sunt sistate în staţiile Eroilor 2, Academia Militară (aici se efectuează doar lucrări de mentenanţă a TBM-urilor), Orizont, Favorit, Tudor Vladimirescu, Parc Drumul Taberei, Roman-cierilor, Valea Argeşului, Valea Oltului. În ca-zul staţiei şi depoului Valea Ialomiţei lucrările continuă în regim de avarie, din cauza faptului că o oprire totală nu este posibilă: excavaţiile odată oprite pun în pericol stabili-tatea blocurilor din zonă. Aici, lucrările la de-pou se execută prin săpătură deschisă . Ast-fel, la Valea Ialomiţei se lucrează la planşeul racordului cu Romancierilor şi la excavaţiile şi stabilizarea solului pentru realizarea struc-turilor de beton ale depoului.

MinistRul tRanspoRtuRiloR dă asiguRăRi Că luCRăRile MeRg

înainte

În ciuda situaţiei lucrărilor blocate vizibil, min-istrul Transporturilor, Relu Fenechiu, declara în urma unei vizite la staţia Academia Militară, că lucrările nu vor fi întârziate, structura şi tunelele urmând să fie finalizate în anul 2014 conform graficului. De asemenea, tot acesta a declarat că se pregăteşte pornirea celor două TBM-uri în luna iunie a acestui an. Cele două TBM-uri erau programate să înceapă lucrul la tunele luna aceasta, lucru imposibil fără finali-zarea structurii staţiei Orizont (realizată doar 25%).

La capitolul finanţare situaţia este clară doar

12 ŞANTIERE

ÎntâRzieRi iRecupeRABile Şi pRoMiSiuni din pARteA

AutoRităţiloR pentRu MAGiStRAlA 5

Lucrările la Magistrala 5 sunt oprite de mai bine de două luni din cauza finanţării reduse, iar autorităţile, prin ministrul Transporturilor şi Prim-ministrul, nu oferă o

soluţie concretă pentru deblocarea fondurilor necesare continuării lucrărilor, ba chiar contestă faptul că pe şantiere nu se lucrează. Totuşi, o recunoaştere

indirectă a situaţiei vine prin promisiunile de alocare a unor fonduri suplimentare în mai multe etape.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

de Andrei Marian

Staţia Valea Ialomiţei

13

2013 Martie

ŞANTIERE

la fondurile primite iniţial pentru anul acesta, în valoare de 95 milioane lei, din care mare parte cheltuite şi rezervate pentru lucrările la Valea Ialomiţei. În urma vizitei la staţia Academia Militară, ministrul Transporturilor a dat asigurări ca la sfârşitul lunii martie, 104 milioane lei vor fi alocaţi prin hotărâre de gu-vern pentru continuarea lucrărilor până în luna iunie când la rectificarea bugetară sunt prom-ise alte 250 milioane lei.

există posibilitatea de FinanţaRe a luCRăRiloR Cu FonduRi ue

În problema finanţării proiectelor de metrou şi transport urban se implică şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a declarat în cadrul dezbaterilor de la Reprezentanţa Comisiei Europene că se derulează negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru ca proiectele de extindere a metroului din Bucureşti să poata beneficia de finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Transport. Deşi Comisia Europeană este de acord cu această modificare este necesară schimbarea structurii POS Transporturi, schimbare care va avea loc la Bruxelles anul acesta.

ConCluzii şi paşii Ce pot Fi uRMaţi pentRu debloCaRea situaţiei

În urma analizei tuturor decalaraţiilor dar şi a situaţiei din teren, în momentul de faţă, fără urmarea unor paşi propuşi şi discutaţi in ultimele săptămâni, lucrările nu pot fi reluate. Astfel, propunerile aduse în ultima perioadă în cadrul Ministerului Transporturilor şi Gu-vern constau în realocarea a 10 milioane de lei, fonduri nefolosite de CFR, către lucrările la Magistrala 5, alocarea celor 100 milioane de lei promisă de Ministerul Transporturilor

pentru sfârşitul lunii martie, fonduri care provin din fondul de mediu şi alocarea unei sume cât mai apropiate de necesarul anului 2013 la rectificarea bugetară ce va avea loc în iunie/iulie anul acesta. De asemenea, există soluţia finanţării parţiale prin POS-T 2007-2013 şi a finanţării totale prin POS-T 2014-2020 dacă toate negocierile cu Comisia Europeană de-curg conform graficului. Suma totală a proi-ectului Drumul Taberei – Eroilor este de 883 milioane euro din care 395 milioane sunt fon-duri împrumutate de la BEI, iar restul de 488 milioane lei sunt asigurate din bugetul de stat pentru Metrorex.

oRdonanţă de uRgenţă FavoRabilă apRobată la data de 27 MaRtie

În cadrul şedinţei Guvernului României din data de 27 martie 2013, a fost aprobată ordonanţa de urgenţă prin care sumele obţinute prin comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră să poată fi utilizate şi pentru proiecte urgente, cum este Magistrala 5. De asemenea, a fost aprobată şi propunerea de alocare a sumei de 104 milio-ane lei către Ministerul Transporturilor pentru finanţarea în următoarea perioadă a proiectu-lui Magistralei 5 după cum a fost menţionat în comunicatul de presă emis de guvern: „Se propune alocarea sumei de 104 milioane lei Ministerului Transporturilor pentru finanţarea în anul 2013 a proiectului de investiţii „Mag-istrala V Metrou Etapa I Drumul Taberei – Universitate” în vederea descongestionarii traficului şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, acest proiect încadrându-se în lista destinaţiilor pentru care pot fi utilizate veniturile obţinute din comercializarea certifi-catelor prevăzute de art. 10 alin. 3 din Direc-tiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003”.

Staţia Valea Ialomiţei Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

14

în anul 2013, pachetul minim social cu-prinde doar trenurile Interregio şi Regio. Compensaţia se distribuie 20% în funcţie de indicatorul călători-km şi 80% în funcţie de indicatorul tren-km.

Valoarea aferentă indicatorului călători-km se acordă în proporţie de 20% pentru trenurile Interregio şi în proporţie de 80% pentru trenurile Regio.

Noile criterii au fost introduse prin modificările şi completările aduse OUG 12/1998 încă din aprilie 2012, care au schim-bat modul de calcul introducând indicatorul călători-km.

Metodologia de calculare a compensaţiei în transportul feroviar de călători, stabilită printr-o hotărâre din 2004, a fost modificată recent prin HG 33 din 30 ianuarie, apărută în Monitorul Oficial la 1 februarie anul curent.

Se specifică aici că Ministerul Transportur-ilor va determina nivelul pachetului minim social şi nivelul compensaţiilor până la data de 1 septembrie, spre deosebire de 1 iulie cum era stipulat anterior.

Operatorii vor prezenta Ministerului Trans-porturilor, până la data de 31 ianuarie a anului următor, dovada efectuării pachetului minim social contractat, confirmată de C.F.R. S.A. şi declaraţia pe propria răspundere privind realizarea volumului de călători-km prevăzut în contractele de aprobate.

În cazul nerealizării angajamentelor din contracte, vor restitui, până la aceeaşi dată, compensaţia aferentă volumului de călători-

km şi tren-km nerealizat. La închiderea bilanţului anual, fiecare operator feroviar licenţiat va prezenta Ministerului Transpor-turilor, dovada încadrării în rentabilitatea maximă de 3% pentru activitatea de trans-port feroviar de călători. Sumele aferente depăşirii acestui prag de rentabilitate vor fi restituite bugetului de stat.

CFR Călători plus trei operatori privaţi au semnat aceste acte adiţionale. Spre deo-sebire de anul trecut, Servtrans Invest a renunţat la operarea liniei Roşiori-Costeşti, singura pe care opera, preluată anul acesta de Regiotrans.

Numărul de tren-km, per total, este în scădere faţă de cel de anul trecut. Nive-lul de venituri prognozat pentru pachetul minim social scade pe măsură, mai ales în cazul operatorului naţional, care nu mai are trenuri Intercity subvenţionate. Cu toate acestea, per total, compensaţia anuală necesară este mai mare decât cea de anul trecut, şi chiar şi cea acordată efectiv prin bugetul de stat este în uşoară creştere.

CFR Călători are incluşi în pachetul min-im social un total de 49,2 milioane tren-km şi 1,88 miliarde călători-km, în scădere faţă de anul 2012 când erau aprobaţi 57,5 milio-ane tren-km/an şi 4 miliarde călători/km.

Costurile de transport pentru cele două categorii de trenuri subvenţionate, Interre-gio şi Regio, sunt estimate la 2 miliarde de lei, în timp ce veniturile din încasări, la 607

OPERATORI

Actele adiţionale pe 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători, apărute în Monitorul Oficial din 21 martie, vin cu o noutate în ceea ce

priveşte calculul compensaţiei pentru pachetul minim social.

de Florentina Ghemuţ

contRActele de SeRVicii puBliceCompensaţii şi în funCţie de

numărul de Călători

Categorie tren Indicatorul 1.000 x Călător-km Indicatorul Tren-km

Interregio 44,526 lei 15,20 lei

Regio 178,106 lei 15,20 lei

Indicator Indicator tren-km Costurile de transport Nivelul de venituri prognozat Compensaţia anuală necesară Acordat prin legea bugetului de stat

An 2012 2013 2012 2013 2012 2013 2012 2013 2012 2013

CFR Călători 57.535.000 49.212.337 2.431.298 2.055.340 1.198.046.000 607.000.000 1.306.191.000 1.510.000.000 937.809.000 935.929.000

Regiotrans 10.918.000 9.525.345 281.177.000 238.076.000 33.648.000 28.900.000 261.227.000 216.318.000 177.970.000 180.439.000

Transferoviar Călători

2.818.000 2.531.911 78.380.000 67.000.000 8.800.000 9.500.000 69.580.000 57.500.000 45.931.000 48.147.000

Regional 1.293.253 1.361.600 30.588.000 33.257.630 3.650.000 2.603.500 29.693.000 31.651.860 21.066.000 25.477.000

15

2013 Martie

milioane de lei.Cu toate că indicatorul tren-km este în

scădere faţă de 2012, compensaţia calculată ca fiind necesară este mai mare cu peste 200 de milioane de lei. Totuşi, prin bugetul de stat a fost acordată o compensaţie (935 milioane) similară cu cea acordată anul trecut (937 milioane).

Şi Regiotrans va opera un număr de trenuri în scădere faţă de anul trecut, deşi în 2012 a preluat noi rute, precum Câmpulung-Goleşti sau Roşiori-Turnu Măgurele. Astfel, Regiotrans va opera în 2013 9,5 milioane tren-km cu o estimare de 200 milioane de călători-km. În pachetul social minim de anul trecut au fost incluse 10,9 milioane tren-km/an.

Operatorul a înscris trenuri pe 7 secţii interoperabile în pachetul minim social de anul acesta, spre deosebire de cele 11 de anul trecut, şi pe 93 de rute neinteropera-bile, cu 20 mai multe decât anul trecut.

Printre cele mai „active” rute ale Regi-otrans se numără Corabia-Caracal, Ale-xandria-Zimnicea, Nădlac-Arad, Întorsura Buzăului-Braşov sau Hârlău-Iaşi (12 trenuri

pe zi), dar cea mai de succes rămâne Braşov-Zărneşti, prima linie pe care a op-erat Regiotrans, cu 28 de trenuri pe zi pe cei 27 de km ai liniei.

Regional va opera în pachetul minim so-cial un număr de 1,3 milioane tren-km, în creştere cu 67.700 faţă de 2012. Creşterea vine din introducerea mai multor trenuri pe relaţiile Holod–Ciumeghiu şi a opt trenuri pe Oradea–Cheresig, adjudecată de Viaterra în 2012, dar pe care operatorul Regional nu a început încă să opereze.

transferoviar Călători are în pachetul social minim 2,5 milioane tren-km, mai puţin decât anul trecut când a avut 2,8 milioane tren-km. TFC a intrat pe rute noi, precum Bucureşti-Olteniţa sau Buda-Slănic, dar a renunţat la trenurile pe relaţia Caransebeş-Cluj Napoca, dar şi la cele 10 trenuri pe relaţia Caransebeş-Bouşari, pe care a în-registrat un trafic de călători foarte scăzut.

Toţi operatorii privaţi operează trenuri Regio, cu o singură excepţie, perechea de trenuri Regiotrans pe ruta Bucureşti-Constanţa.

OPERATORI

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Indicator Indicator tren-km Costurile de transport Nivelul de venituri prognozat Compensaţia anuală necesară Acordat prin legea bugetului de stat

An 2012 2013 2012 2013 2012 2013 2012 2013 2012 2013

CFR Călători 57.535.000 49.212.337 2.431.298 2.055.340 1.198.046.000 607.000.000 1.306.191.000 1.510.000.000 937.809.000 935.929.000

Regiotrans 10.918.000 9.525.345 281.177.000 238.076.000 33.648.000 28.900.000 261.227.000 216.318.000 177.970.000 180.439.000

Transferoviar Călători

2.818.000 2.531.911 78.380.000 67.000.000 8.800.000 9.500.000 69.580.000 57.500.000 45.931.000 48.147.000

Regional 1.293.253 1.361.600 30.588.000 33.257.630 3.650.000 2.603.500 29.693.000 31.651.860 21.066.000 25.477.000

*Informațiile pentru 2012 se referă la Actul adițional nr.1 pe 2012 la Contractul de servicii publice pentru perioada 2012-2015, apărut în MO 873 din 20 decembrie 2012

16 INfRASTRUCTURA

actul adiţional la contractul de ac-tivitate a CFR SA încheiat cu Ministerul Transporturilor pentru perioada 2012-2015 reaminteşte obligaţiile companiei ferovi-are de a asigura desfăşurarea traficului în condiţii de siguranţă; de a executa proiec-tele de investiţii, reabilitare şi reparaţii; de a reduce numărul de zone şi numărul de kilometri cu restricţii de viteză, precum şi de puncte periculoase de pe infrastructura feroviară publică; de a susţine transportul feroviar prin aplicarea unei tarifări echitabile şi stimulatoare şi de a aborda soluţii tehnice în transportul feroviar compatibile sau core-late cu cele din Uniunea Europeană.

În plus, CFR SA va avea obligaţia de a raporta trimestrial Ministerului Transpor-turilor gradul de îndeplinire a programului de investiţii, reabilitare şi reparaţii, precum şi gradul de îndeplinire a programului de întreţinere, reparaţii şi modernizări, în con-formitate cu fondurile primite cu această destinaţie de la bugetul de stat. CFR SA va trebui de asemenea să urmărească, să certifice şi să transmită Ministerului Trans-porturilor lunar, spre avizare, modul de îndeplinire de către operatorii de transport feroviar de călători a pachetului minim so-cial care face obiectul contractelor de serv-icii publice.

Fonduri

Fondurile prevăzute pentru lucrările de reparaţii la infrastructura publică au fost majorate faţă de anul anterior pentru reparaţiile capitale, dar s-au redus uşor pentru cele curente. Pentru reparaţii capi-tale s-au alocat astfel 79,34 milioane lei (+19,5%), faţă de 66,4 milioane lei în 2012. La fel ca în bugetul din 2012, numărul de kilometri de linii de reparat este în scădere (24,71 km în comparaţie cu 29,38 km anul trecut), dar fondurile disponibile sunt mai mari (28,68 milioane lei). Şi suma destinată pentru poduri, podeţe şi viaducte a crescut semnificativ, la 22,24 milioane lei (+62,4%). Investiţiile în reparaţiile la tuneluri s-au micşorat însă considerabil, la 4 milioane lei, faţă de 14,12 milioane lei în 2012. Tototdată, nu a mai fost inclus obiectivul „Securizare PTF spaţiul Schengen”.

Pentru reparaţii curente s-au prevăzut 78 milioane lei, în uşoară scădere în raport cu 2012, când s-au alocat 78,95 milioane lei. Spre deosebire de anul trecut, când fon-durile erau distribuite doar spre Linii – ma-teriale şi Instalaţii SCB + IFTE, anul acesta se prevăd 34,86 milioane lei pentru Linii – lucrări.

Prin Hotărârea nr. 77 din 6 martie 2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 140 din 18 martie 2013, Guvernul României a aprobat Actul adiţional nr. 1 pe anul 2013 la

contractul de activitate a CfR SA pentru perioada 2012-2015.

de Felicia Gherghieş

aCtul adiţional pe 2013 la contractul de activitate a

cFr S.a.

17

2013 Martie

INfRASTRUCTURA

Principalele lucrări de reparaţii la infra-structura feroviară necesare în anul 2013 au fost estimate la o valoare mai mică decât anul trecut (815,49 milioane lei faţă de 871,31 milioane lei în 2012). Nu mai sunt alocate însă fonduri pentru expertiză, proiectare şi puncte de trecere a frontierei, dar, spre deosebire de 2012, sunt incluse lucrări la peroane.

Totalul cheltuielilor cu creditele bugetare propus pentru 2013 este de 4,03 miliarde lei, cifră aproape dublă faţă de anul trecut, dar uşor mai mică decât suma prognozată în 2012 pentru acest an, care se ridica la 4,27 miliarde lei. Execuţia preliminată la 31 decembrie 2012 se situa la 2,55 miliarde lei (din cele 2,84 miliarde aprobate). Valorile preconizate pentru aceste cheltuieli au fost revăzute în scădere pentru 2014, la 7,1 mil-iarde lei, faţă de 8 miliarde lei în estimările de anul trecut, dar în uşoară ascensiune pentru 2015, la 4,67 miliarde lei faţă de suma de 4,5 miliarde lei estimată în 2012.

Suma alocată pentru obiective de investiţii în continuare în 2013, de 57,39 milioane lei, este considerabil mai redusă atât în raport cu cea aprobată pentru anul trecut, de 143,49 milioane lei, cât şi cu execuţia preliminată la 31 decembrie 2012, de 91,03 milioane lei. Din total, se propune destina-rea a 27,4 milioane lei pentru reabilitarea liniei Bucureşti-Constanţa, 19,98 milioane lei pentru linia nouă Vâlcele-Râmnicu Vâl-cea şi 10 milioane de lei pentru electrificarea liniei de cale ferată Doaga-Tecuci-Barboşi, inclusiv dispeceratul pentru coordonarea activităţii de exploatare în Complexul CF

Galaţi. Execuţia preliminată s-a situat cu mult sub nivelul sumei aprobate pentru 2012 în cazul ultimului proiect (8,77 milioane lei faţă de 64,87 milioane lei aprobaţi), a fost de asemenea mai redusă pentru reabilita-rea liniei Bucureşti-Constanţa (48,26 milio-ane lei faţă de 58,62 milioane lei aprobaţi), dar a depăşit suma aprobată în cazul liniei noi Vâlcele-Râmnicu Vâlcea (34 milioane lei faţă de 20 milioane lei aprobaţi).

ReduCeRea RestRiCţiiloR de viteză

Raportul dintre viteza existentă şi viteza proiectată iniţial se menţine în 2013 la acelaşi nivel ca în 2012, de 0,825, dar toate investiţiile legate de reducerea restricţiilor de viteză au crescut. Pentru menţinerea acestui raport se estimează că resurse-le vor trebui majorate uşor faţă de anul trecut, la 1,19 miliarde lei. Pentru a aduce viteza existentă la viteza proiectată iniţial se preconizează că vor fi necesare în to-tal 2,66 miliarde lei (+30,8% faţă de 2012). Pentru ameliorarea raportului Ve/Vpi peste valoarea 1,0 necesarul estimat este de 12,47 miliarde lei, de 3,5 ori mai mare decât anul trecut.

tui

Pentru secţiile neinteroperabile închiriate, TUI creşte de la 2,76 lei la 2,85 lei tren-staţie în cazul trenurilor de călători şi de la 4,38 lei la 4,53 lei tren-staţie în cazul trenurilor de marfă. Pentru infrastructura feroviară

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

18

interoperabilă metodologia de calcul al TUI a rămas aceeaşi ca în 2012. Valoarea el-ementelor tarifare de bază nu mai este însă stabilită de Ministerul Transporturilor, ci de către CFR SA pentru fiecare clasă de secţie de circulaţie şi pe tip de trafic de marfă sau călători şi va fi prezentată în documentul de referinţă al reţelei CFR SA. Se precizează în plus că toate contractele de acces pe infrastructura feroviară vor conţine clauze penalizatoare privind atât producerea de întârzieri în circulaţia trenurilor, cât şi nerespectarea altor angajamente contrac-tuale de către părţile contractante.

indiCatoRii de peRFoRManţă

În ansamblu, indicatorii de performanţă continuă evoluţia descendentă marcată şi anul trecut. Doar în ceea ce priveşte lungi-mea desfăşurată a reţelei se constată o ameliorare, aceasta fiind din nou socotită la peste 20.000 km (20.229 km, fără a at-inge însă nivelul de 20.410 km din 2008), în timp ce anul trecut scăzuse la 15.732 km. Pe de altă parte, numărul de staţii şi halte se diminuează la 930, faţă de 944 în 2012. Indicatorul tren-km continuă la rândul lui să scadă pe segmentul de transport călători, la 56,5 milioane faţă de 61,5 milioane anul anterior. Pe segmentul de trafic marfă, indi-catorul se menţine aproape la acelaşi nivel, fiind stabilit la 23,28 milioane, în comparaţie cu 23,5 milioane în 2012. Personalul CFR SA descreşte de asemenea, de la 24.123 în 2012 la 23.500 anul acesta. Viteza medie asigurată de circulaţie în reţeaua feroviară creşte uşor, la 69,1 km/oră faţă de 68,2 km/oră anul trecut, în timp ce viteza proiectată se menţine la nivelul din 2012, de 82,7 km/oră. Indicatorii privind regularitatea trenurilor rămân aceeaşi ca anul trecut, de 1,6 şi, respectiv, 1,9 minute întârziere 100 tren x km.

proiecte prioritare

În rândul proiectelor prioritare ale CFR SA se menţin cele privind Coridorul IV, pe lista cărora se află în stadiul de finalizare a lucrărilor: reabilitarea şi modernizarea liniei Bucureşti Băneasa-Feteşti şi de execuţie: reabilitarea liniilor Sighişoara-Coşlariu, frontieră-Curtici-km 614 şi Coşlariu-Simeria. Ultimele trei sunt de altfel proiectele cu cele mai mari sume bugetate pentru 2013 în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport 2007-2013, direcţia majoră de intervenţie 1.2 „Modernizarea şi dezvolta-rea infrastructurii de cale ferată de-a lungul

Axei prioritare TEN-T nr. 22”, cu un mil-iard de lei, 413,4 milioane lei şi, respectiv, 255,9 milioane lei. În cadrul proiectelor de pe reţeaua naţională, rămâne tot în stadiul de pregătire modernizarea reţelei de cale ferată în zona Bucureşti şi perspectiva de dezvoltare a reţelei existente pentru trans-portul de călători în zona metropolitană (centura Bucureşti).

Programul de modernizare a staţiilor de cale ferată include în stadiul de execuţie a lucrărilor 15 gări. Se menţine în stadiul de pregătire proiectul de modernizare şi rea-bilitare a Complexului CF Bucureşti Nord cu transformarea zonelor adiacente în cen-tru comercial, propus pentru finanţare prin parteneriat public-privat.

Pe lista programului de creştere a siguranţei transportului feroviar continuă să se numere în stadiul de execuţie proi-ectul pilot de instalare a sistemului ERTMS nivel 2 pe tronsonul Ramificaţia Buciu-meni - staţia CF Brazi (semnal intrare), cu dezvoltare ulterioară pe toată reţeaua. A rămas tot în stadiul de propunere realiza-rea unui Centru Naţional de Management al Traficului, pentru care se încearcă de altfel obţinerea de fonduri europere prin POS-T pentru pregătirea studiului de fezabilitate.

În cadrul programului de realizare de linii noi se află în stadiul de finalizare proiectul privind infrastructura feroviară de acces la noul pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin. Se menţine în stadiul de pregătire proiectul liniei Râmnicu Vâlcea-Vâlcele. Rămân în stadiul de propunere linia Bucureşti Nord - Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” şi linia de mare viteză Budapesta-Bucureşti-Constanţa. Ultimele două sunt de altfel propuse pentru obţinerea de finanţare europeană în cadrul POS-T 2007-2013 (proiectare şi execuţie a lucrărilor în cazul celei dintâi şi studiu de prefezabilitate pen-tru analiza unor variante de traseu pe terito-riul României în cazul celei de-a doua).

INfRASTRUCTURA

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT

8th edition8-9 October 2013Bucharest, Romania

For further details please contact us:Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com

Media Partners:

CITY ON THE MOVEMetropolitan

Club Railway PROthe railway business magazine

Organisers:

INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS

Join the summit for railway business champions

www.railwaysummit.com

20 EvENIMENTE

optiMizAReA SeRViciiloR de tRAnSpoRt FeRoViAR de călătoRi

20-21 martie 2013, sibiu

În zilele de 20 și 21 martie a avut loc la Sibiu Conferința Club feroviar dedicată transportului de pasageri, completată de Colocviul Tehnic de Material Rulant. În

paralel s-a desfășurat tot la Sibiu și primul forum de mobilitate durabilă și dezvoltarea metropolitană, organizat de Club Metropolitan.

ConFeRinţa „Optimizarea serviciilor de transport feroviar de călători” a pus accentul pe ultimele iniţiative legislative ale Uniunii Eu-ropene în acest domeniu şi pe transformarea reţelei europene de transport pentru adapta-rea la condiţiile şi cererile locale.

libeRalizaRea pieţeloR şi stiMulaRea CoMpetiţiei – politiCi

euRopene şi naţionale

Daniela Chiţu, Consilier Politici în Direcţia Drepturile Călătorilor din cadrul DG Move-Comisia Europeană, a vorbit despre drep-turile pasagerilor în transportul feroviar, un subiect important pentru Comisia Europeană. Reglementările în domeniu au început cu domeniul aerian, în 1991, cu reglementări de bază, urmînd diverse adăugări în privinţa intîrzierilor sau accesibilităţii. Abia în 2007 a apărut Regulamentul 1371, intrat în vigoare în 2009, pe drepturile pasagerilor în trans-

portul feroviar. Crearea unei arii unitare în care toate modurile de transport să fie prote-jate de aceleaşi drepturi ale pasagerilor de o importanţă politică vitală din punctul de vedere al Comisiei Europene deoarece, pe lângă cer-titudinea juridică a călătorilor asigură şi o bază pentru operatorii economici şi încurajează in-termodalitatea.

Regulamentul 1371 a avut ca obiectiv şi sporirea cotei de piaţă a transportului feroviar. Acest Regulament accentuează importanţa informaţiilor pe care pasagerii trebuie să le primească înainte de călătorie, răspunderea companiilor în caz de întârziere şi asistenţa persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă. Definirea şi monitorizarea stand-ardelor de calitate este o altă temă importantă a acestui Regulament: companiile au obligaţia de a prezenta un raport de activitate privind acţiunile întreprinse în acest sens şi publica-rea lui pe site-ul ERA. Acesta este un punct slab, după cum a punctat Daniela Chiţu, în

de Florentina Ghemuţ

21

2013 Martie

EvENIMENTE

2011 doar 19 companii feroviare au făcut acest lucru, iar Comisia Europeană va lua măsuri în acest sens.

Şi România a realizat cu întârziere acest raport, primul raport, cel din 2011, fiind pub-licat abia în februarie 2013, raport al CFR Călători.

De asemenea, fiecare stat membru trebuie să nominalizeze un organism naţional care să se ocupe de implementarea acestui Regula-ment. În România, acesta este AFER.

Derogările de la prevederile Regulamentului 1371 pentru serviciul naţional sunt acceptate pentru o perioadă de cinci ani cu posibilitatea de reînnoire de două ori, în timp ce pentru transportul urban şi suburban derogarea poate fi permanentă. „Acest set de prevederi a şubrezit aplicarea acestui Regulament, foarte multe state membre au aplicat derogări, astfel că în multe state acest Regulament se aplică doar pe 2% din serviciile de transport feroviar, ceea ce din punctul de vedere al Comisiei este infim”, a afirmat Chiţu.

România a aplicat derogări pentru serviciul naţional, internaţional în afara UE şi pentru cel regional, dar trebuie să respecte, asemenea tuturor Statelor Membre, prevederile privind rezervările, privind asigurarea minimă şi priv-ind drepturile de a circula pentru pesoanele cu mobilitatea redusă. România nu a respectat până acum prevederile privind asigurarea ob-ligatorie şi nu are standarde de calitate bine definite. Lipsa informaţiei e un alt punct lipsă al României.

Comisia Europeană a cerut unui consultant extern realizarea unui studiu privind imple-mentarea Regulamentului 1371.

În legătură cu obligativitatea publicării unui raport asupra drepturilor pasagerilor, Car-men Filipescu, Director Relaţii Intenaţionale în cadrul Regiotrans, a punctat faptul că nu nu-

mai operatorul naţional are această obligativi-tate, ci şi ceilalţi operatori de pe piaţă.

Cesare Brand, Secretar General al Comitet-ului Internaţional pentru Transport Feroviar (CIT), a făcut o prezentare a organizaţiei pe care o reprezintă şi despre reglementările intenaţionale în transportul de pasageri şi de-schiderea pieţei în domeniu. Acesta a punctat că din 2010, de la liberalizarea pieţei de trans-port pasageri, foarte puţini operatori au intrat pe alte pieţe şi nici infuzia de capital nu a fost cea aşteptată. Printre cauze au fost identifi-cate bariere administrative, cum ar fi obţinerea certificatelor de siguranţă şi a agrementelor sau omologărilor pentru material rulant, dar şi bariere legate de informaţii sau de dificultăţi în operare (limbă, TUI, mersul trenurilor). Brand a punctat că liberalizarea trebuie să însemne şi colaborare, nu numai competiţie, mai în privinţa drepturilor pasagerilor.

Adrian Arion, Director General al Organis-mului de Licenţe Feroviare Român, a amintit prevederile Cărţii Albe a Transporturilor din 2011 şi promovarea transportului feroviar la nivelul Uniunii Europene, punctând faptul că piaţa liberalizată a transportului de călători nu este la fel de activă ca cea de marfă, fiind descurajată de probleme precum monopolul companiilor naţionale sau accesul la material rulant. În acelaşi timp, ţări precum Marea Brit-anie sau Suedia sunt exemple de succes în ceea ce priveşte liberalizarea transportului de călători.

Jozef Blat, Consilier pentru Reconstrucţia Reţelei Feroviare şi Rutiere în cadrul Primăriei Kikinda, din Serbia, a vorbit despre impactul reconstrucţiei liniei Szeged-Kikinda-Timişoara asupra regiunii de nord-est a Serbiei. Cele trei oraşe, situate fiecare aproape de graniţă în punctul de legătură dintre Ungaria, Ser-bia şi România, au fost unite printr-o cale

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

22 EvENIMENTE

ferată construită în 1857. Ea nu mai există între Szeged şi Kikinda, iar între Kikinda şi Timişoara traficul a fost suspendat din 1968.

CătRe un tRanspoRt FeRoviaR inteligent şi duRabil

Ivo Cré, Project Manager în cadrul POLIS, o reţea de 65 de oraşe care colaborează pentru inovarea transportului public, a insistat pe rolul interconectării informaţiei în serviciile de trans-port public şi pe avantajele folosirii sistemelor ITS în transportul public. Acestea acoperă trei arii: managementul traficului, ticketing şi informarea călătorilor. Ivo Cré a prezentat proiectul NODES, care implică 17 parteneri ce vor să găsească soluţii de îmbunătăţire a intermodalităţii în transportul public.

András Ekés, Managing Director al Metro-politan Research Institute din Budapesta a vorbit despre intermodalitate şi interoperabili-tate văzute ca factori de succes în atractivi-tatea unui sistem de transport public. Un lucru important în crearea unor centre intermodale eficiente este reducerea timpului de mers pe jos între cele două moduri de transport. Staţia intermodală trebuie să fie văzută ca fiind în centru unei zone urbane căreia îi aparţine. Ekés a prezentat exemple de staţii feroviare multifuncţionale care cresc atractivitatea trans-portului feroviar şi a insistat pe avantajele unui sistem de tip tren-tramvai care poate fi folosit cu succes în Europa de Est.

Tot despre proiecte de transformare a unui oraş din perspectiva proiectelor de transport public şi a creării unor puncte intermodale eficiente a vorbit şi Adrian Mănăstireanu, de la Egis Rail, proiecte legate de extinderi ale reţelelor de metrou în Paris şi de tramvai în Lyon.

În cadrul aceluiaşi panel dedicat inter-modalităţii, Gabriel Sburlan, Director Exploat-are al Metrorex, a prezentat proiecte privind creşterea atractivităţii transportului cu metroul şiconexiuni cu transportul de suprafaţă, refer-indu-se în principal la punctele în care s-au

construit staţii comune cu RATB, îmbunătăţirea legăturilor între magistralele de metrou sau legături cu centre comerciale, dar şi la proiecte de park&ride-uri ce vor fi construite în staţiile de capăt ale magistralelor, cum este cel care va fi construit în staţia Străuleşti, pe magistrala 4. Parcarea care va fi construită aici va avea o capacitate de 650 de autoturisme şi 12 auto-care. Linia de metrou care va asigura legătura cu aeroportul de la Otopeni are şi ea prevăzută parcare de tip park&ride în staţia Otopeni.

Gheorghe Ştefan, inginer în cadrul RATB, a prezentat tramvaiul Bucur Low Floor, creaţie a URAC, tramvai articulat cu podea joasă pe 60% din lungime, care foloseşte sistemul de tracţiune în curent alternativ. 10 astfel de tramvaie au fost construite la URAC şi sunt în funcţiune pe reţeaua de tramvai din Bucureşti.

opeRatoRii pRivaţi - luCRuRile bune de pe Reţeaua RoMâneasCă

Despre perspectiva operatorilor privaţi fero-viari în piaţa din România a vorbit Constan-tin Oprea, Director General Adjunct în cadrul Transferoviar Călători, al doilea operator pri-vat ca volum de activitate după Regiotrans, cca 4% fiind cota sa pe piaţa de transport feroviar de călători. TFC operează pe patru secţii secundare, dar şi pe linii principale în Transilvania şi în sud-estul ţării. Anul acesta a fost nevoit să renunţe la operarea pe Cluj-Deva şi Cluj-Târgu Mureş, dar şi pe linia neinteroperabilă cum este cazul Caransebeş-Bouşari, secţie care traversează o zonă cu densitatea demografică redusă. În 2012, compensaţia cordată de Ministerul Trans-porturilor a scăzut cu cca 20% comparativ cu 2011. Din acest motiv, Oprea a caracterizat anul 2012 ca fiind „un an rău” pentru operatorii de pasageri, atât pentru cei privaţi cât şi pen-tru CFR Călători, iar anul 2013 se anunţă la fel. Operatorii au recurs la limitarea activităţii lor, la reducerea numărului de trenuri, în încer-carea de a reduce pierderile.

TFC a renunţat astfel şi la proiectul de op-

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

23

2013 Martie

EvENIMENTE

erare pe linia Ploieşti-Măneciu (care nu a fost încă închiriată de TFG, administratorul de infrastructură din acelaşi grup), linie pe care de altfel nu se mai circulă de un an de zile, CFR Călători retrăgându-se de aici, cum a făcut-o şi pe alte rute neinteroperabile precum Crasna-Huşi. Astfel, per total, sunt câteva sute de km de reţea românească pe care nu se mai circulă deloc, lucru ce duce în foarte scurt timp la vandalizarea şi degra-darea infrastructurii. De altfel, în cca o lună în care, pe linia Bucureşti-Olteniţa, nu a mai cir-culat niciun tren de la retragerea CFR Călători până la preluarea de către TFC, unele staţii precum Frunzăneşti, au fost distruse până la o proporţie de 80%.

Oprea a declarat că impactul social în urma preluării unor astfel de linii este major, con-statându-se o scădere cu 30% a transportului rutier de persoane pe aceleaşi rute după relu-area circulaţiei trenurilor. „Putem spune ast-fel că se întâmplă şi lucruri bune pe reţeaua românească”, a concluzionat Oprea.

Conexiuni şi inteRModalitate – nevoia de noi aboRdăRi

În cadrul conferinţei, o delegaţie a SNCF, companie prezentă prima oară la Conferinţele Club Feroviar, a prezentat exemplul de suc-ces al transportului de pasageri din Franţa, reţeaua de mare viteză. 83% din persoanele care au călătorit cu trenul în Franţa au călătorit şi cu trenurile TGV, a spus Raluca Piquenot. În 30 de ani, TGV-urile au transportat 1,6 mil-iarde de călători, fără niciun accident grav. Aceasta a punctat că unul din factorii carea au asigurat succesul TGV a fost şi reconfig-urarea staţiilor.

Guillaume Foeillet a prezentat IRIS 320, un tren pentru măsurători destinat liniilor de mare viteză care poate fi folosit şi pentru li-niile convenţionale. Acesta poate obţine date referitoare la patru sectoare ale infrastructurii: linia, semnalizarea, telecomunicaţiile şi linia catenară.

În acest context, Ioan Buciuman, Secretar Ştiinţific al AFER, moderator în panel-ul „Către un transport feroviar inteligent şi durabil”, a punctat importanţa mentenanţei corective şi preventive, în opinia lui, singurul mod de a vorbi azi despre mentenanţă.

După discuţiile despre marea viteză gener-ate de prezentările celor de la SNCF, Gabriel Stanciu, Director Divizie Rail Systems IC RL în cadrul Siemens Romania, a prezentat fa-milia de trenuri Viaggio Comfort Premium, gama de produse Siemens pentru transportul pe distanţe medii. În opinia acestuia, în multe regiuni, durate scurte de călătorie pot fi atinse şi prin acceleraţii sau deceleraţii sporite, fără a fi nevoie de linii de mare viteză. De aceea, trenurile Intercity pot aduce profitabilitate mărită pentru operatorul de transport, neces-itând costuri reduse în comparaţie cu ramele de mare viteză. Cele două produse Siemens de succes pentru această gamă sunt Railjet al operatorului ÖBB şi CD ViaggioComfort al Căilor Ferate din Cehia.

Pentru transportul regional şi suburban, cel mai nou produs Siemens este Desiro ML, rama electrică care circulă în Germania, Bel-gia şi Austria, destinată distanţelor cu opriri de până la 30 de km. Desiro ML se remarcă prin flexibilitate, în funcţie de capacităţile de trans-port necesare, vagoanele intermediare pot fi adaugate şi scoase cu uşurinţă.

Lionel Hetzel, Sales Manager la Vossloh Cogifer, a prezentat aparatele de cale pentru diferite tipuri de trafic urban sau suburban, făcând o scurtă trecere în revistă a istoriei tram-vaiului în Franţa şi a evoluţiilor tehnologice.

Nicolae Dragu, Business Development Manager în cadrul Alstom Transport Roma-nia a prezentat la rândul său o ramă etajată destinată transportului periurban, cu trafic dens, cu o viteză maximă de 120 km. Rama circulă pe Linia A de pe reţeaua RER şi în ju-rul Parisului, unde RATP a comandat 60 de astfel de rame MI09 cu o opţiune de alte 70. Distanţa medie între cele 26 de staţii parcurse de aceste rame este de 2,6 km.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

24 EvENIMENTE

colocViul teHnic - Material rulant

Transportul feroviar de călători a devenit cel mai promovat mijloc de transport, ale cărui implicaţii în sectorul economic, social şi mediu sunt conştientizate atât la

nivelul politicilor de transport adoptate, cât şi a investiţiilor alocate pentru dezvoltarea acestui mod de transport. În acest context, industria feroviară se

confruntă cu provocări ce constau în creşterea calităţii şi fiabilităţii produselor pentru a determina furnizarea unui transport confortabil, accesibil şi eficient.

iMpoRtanţa dezvoltării tehnologiilor în do-meniu şi necesitatea optimizării serviciilor de transport feroviar de pasageri a fost discutată în cadrul Colocviului Tehnic, desfăşurat în a doua zi a conferinţei „Optimizarea serviciilor de transport feroviar de călători”, organizată de Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Fero-viare din România, în perioada 20-21 martie 2013, la Sibiu.

Alături de companiile care au prezen-tat noi soluţii şi produse ce determină creşterea calităţii serviciilor de transport, şi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ au susţinut lucrări tehnice privind îmbunătăţirea eficienţei transportului feroviar de călători.

Furnizorul de transport public subteran, Metrorex, operează 60 de trenuri electrice de metrou zilnic, ce parcurg un traseu de 24.000 km şi asigură transportul a 650.000 de călători. Obiectivul principal al companiei constă în furnizarea unui serviciu de trans-port eficient pentru pasageri. Pe segmentul de material rulant, Metrorex implementează proiecte ce au ca scop efectuarea operărilor trenurilor în deplină siguranţă, utilizând sis-teme de operare şi protecţie a trenurilor, iar pentru a răspunde necesităţilor călătorilor, sunt vizate proiectele de achiziţie de material rulant nou. În acest sens, Metrorex a semnat, în 2011, cu producătorul spaniol CAF un con-tract ce vizează furnizarea a 16 trenuri (96 de vagoane) care vor înlocui parcul de trenuri de construcţie veche de tip ASTRA utilizate în ex-ploatare pe liniile 1 şi 3. În al doilea semestru din 2013, CAF va livra primul tren de metrou, urmând ca până în 2014, să furnizeze toate

vehiculele. „Primul tren de metrou va fi livrat în semestrul al doilea din acest an, termenul de livrare al vehiculelor fiind 2014. Primele 4 trenuri vor fi realizate la fabrica CAF din Bea-sain (Spania), iar următoarele 12 trenuri se vor asambla la Uzina Griviţa din Bucureşti. Acestea sunt prevăzute cu protecţie automată a trenului (ATP) şi pot fi operate automat, fiind echipate cu opţiunea de operare automată a trenului (ATO). Sistemul ATC îmbarcat fiind livrat de către firma Bombardier şi este de acelaşi tip cu cel instalat pe trenurile livrate de către Bombardier” a declarat Gabriel Sbur-lan, Director Exploatare Metrorex, în cadrul Colocviului Tehnic. Trenurile sunt proiectate pentru a circula cu viteze de 80 km/h şi, faţă de celelalte trenuri de metrou, design-ul inte-rior este schimbat, fiind dotat cu loc special amenajat pentru biciclete în vagoanele de capăt şi pentru persoanele cu dizabilităţi.

Pe lângă acest proiect, Metrorex inten-ţionează ca în perioada 2013-2014 să de-mareze procedurile de achiziţie a 63 de noi trenuri de metrou pentru a fi puse în circulaţie pe M5 (51 trenuri) şi M6 (12 trenuri). În cadrul proiectului pentru livrarea vehiculelor pentru M5, finanţările vor fi asigurate de bugetul de stat şi BEI, iar pentru M6, fondurile vor fi alocate prin credit JICA precum şi bugetul de stat. Tot pentru această perioadă, Metro-rex intenţionează să lanseze licitaţii pen-tru achiziţia sistemelor de instalaţii pentru infrastructură.

Din punct de vedere tehnic, pentru fiabili-zarea şi modernizarea ramelor de tip IVA, principalele acţiuni ale companiei vizează înlocuirea cablajului de forţă şi de comandă

de Pamela Luică

25

2013 Martie

cu cabluri cu izolaţie ignifugă, fără degajare de gaze toxice, “0-halogen”, mărirea cabinei de conducere şi instalarea sistemului de aer condiţionat, montarea de detectoare de fum şi temperatură în cutiile de aparataj cu risc de in-cendiu, montarea instalaţiei ATP / ATO Dimet-ronic pentru trenurile de pe M4,înlocuirea vechilor instalaţii de radiocomunicaţii îmbar-cate cu instalaţii moderne achiziţionate din import etc.

Alstom, unul dintre marii producători de ma-terial rulant, a adus în discuţie necesitatea vehiculelor tren-tramvai, pentru zonele ur-bane cu o creştere economică importantă, ce determină şi necesitatea de transport, pentru zonele în care infrastructura existentă este deja saturată.

Datorită beneficiilor aduse de acest tip de vehicul multe oraşe au ales să implementeze sistemul de transport, întrucât oferă avanta-jul unui serviciu simplu, împreună cu o ca-pacitate de transport dinamică şi foloseşte atât reţeaua feroviară existentă, cât şi cea de tramvai, investiţia fiind necesară în zona de legătură a celor două reţele. „Conceptul tren-tramvai se bazează pe conexiunea între sistemul feroviar şi urban, cu densitate în opr-iri şi număr de staţii, tocmai pentru a acoperi cât mai multe zone. Ca oportunităţi de dez-voltare, în România, acest sistem poate fi im-plementat între oraşele Brăila şi Galaţi, cu atât mai mult cu cât zona dintre cele două oraşe cunoaşte o dezvoltare urbană dinamică”, a declarat Nicolae Dragu, Business Develop-ment Manager , Alstom Transport România.

Ca răspuns la aceste provocări, Alstom a produs tren-tramvaiul Citadis-Dualis, cu podea 100% coborâtă şi furnizează o ca-

pacitate ridicată de transport, iar ca sursă de energie foloseşte reţelele de alimentare deja existente. Tracţiunea este asigurată de mo-toare cu magneţi permanenţi, cu un consum redus de energie (randament de 98%).

Pentru eficientizarea activităţii în transpor-tul public, Marek Grochowski, Project Engi-neer – în cadrul IVU Traffic Technologies, a adus în atenţia participanţilor soluţiile IVU.suite, pentru toate activităţile operative din cadrul companiei de transport: planificare, dispecerizare, control operativ, ticketing, informarea călătorilor şi control.„Compania oferă sisteme şi soluţii pentru perfecţionarea proceselor din cadrul companiei, ce se referă la procesare integrată de date în baza unui database unic, interfeţe probate şi testate, iar sistemele pentru optimizarea resurselor vizează parcurile de vehicule, programele de circulaţie, schimburi de lucru“, a declarat Grochowski.

Sistemele ce oferă optimizarea activităţilor au fost furnizate marilor operatori europeni (DB Regio AG, SBB, Trenitalia, MAV, VR Fin-landa), precum şi pentru companii de trans-port din Asia.

În cadrul colocviului, a fost prezentă şi SNCF-Infra, Irina Manole, Responsabilă Proi-ecte de electrificări, tratând implementarea electrificării unei linii feroviare clasice cu cate-nara V200 STI. Prezentarea a vizat fazele de realizare a unui astfel de proiect, de la man-agementul acestuia, până la realizarea studi-ilor de execuţie, exutarea lucrărilor de punere în operare a catenarei precum şi încercările de punere sub tensiune a instalaţiilor.

EvENIMENTE

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

26 EvENIMENTE

FoRuM pentRu MoBilitAte duRABilă

ForuMul a fost organizat de către Club Metropolitan - Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană (AMM) în ziua de 21 martie, la Sibiu.

Participanţii la dezbateri au subliniat importanţa asigurării unui transport public durabil în vederea atragerii unui volum cât mai mare de călători către transportul în comun, în special tineri, dar şi în vederea descongestionării reţelelor urbane şi metro-politane. În acest sens, marea majoritate a participanţilor la Forum şi-a exprimat opinia cu privire la rolul important pe care trans-portul pe şină îl are în dezvoltarea şi de-finitivarea unei reţele de transport durabil şi cât mai puţin poluant.

István Tibor Tóth, Director General al Companiei de Transport Public din Szeged a făcut o prezentare interesantă a situaţiei transportului public din micul oraş din Un-garia, punctând faptul că „în ultimii zece ani s-a observat o scădere a numărului de pasageri cu tramvaiul, dar şi cu troleibuzul în favoarea transportului cu bicicleta.”

Ciprian Barna, Director General – Zona Metropolitană Oradea a subliniat faptul că autoritatea pe care o conduce este în curs de realizare a unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă. Oradea este primul oraş din România de după ‘89 care a introdus tramvaie noi în circulaţie (Siemens ULF) în timp ce alte oraşe precum Braşov şi Constanţa au ales „să scoată” tramvaiele din circulaţie; din păcate, Sibiul şi Reşiţa le urmează exemplul negativ.

Industria feroviară de profil, prin gama de produse inovatoare, este alături de autorităţile de transport metropolitan care decid să aleagă un transport „verde” pentru oraşe şi locuitorii acestora.

Nicolae Dragu, Business Development Manager - Alstom Transport România, a prezentat în cadrul Forumului de la Sibiu tram-trenul CITADIS DUALIS, unul dintre cele mai fiabile produse din gama Alstom Transport destinată traficului urban.

Mihai Scarlat, Director – Astra Vagoane Călători, a prezentat participanţilor Foru-mului tramvaiul Imperio ECO, dezvoltat de către Astra Vagoane Călători în parteneriat cu Siemens.

Gabriel Stanciu, Rail Systems Division Manager IC RL – Siemens a detaliat avan-tajele în exploatare şi soluţiile tehnice ale utilizării autobuzelor electrice fabricate de către compania Siemens.

O prezentare interesantă şi captivantă a fost cea susţinută de către Tõnu Karu, reprezentantul oraşului Tallinn la Uniunea Europeană. Acesta a oferit participanţilor la forumul de la Sibiu câteva detalii despre decizia administraţiei din capitala estonă de a oferi exclusiv locuitorilor Tallinnului un transport public gratuit.

Adrian Boldurescu, Director, Direcţia Generală Transport Public – Primăria Chişinău, a vorbit despre problemele de or-ganizare cu care se confruntă direcţia sa, subliniind faptul că în perioada 2013 – 2014 Primăria Chişinău doreşte să includă auto-buze în transportul public pentru a exclude microbuzele care sunt o mare problemă în oraşe. Chişinăul nu mai are tramvaie din 1961, însă Primăria ar putea realiza un studiu de fezabilitate pentru reintroducerea tramvaielor. „Bugetul pe 2013 cuprinde alo-carea unei sume de bani pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea con-struirii de linii de tramvai în Chişinău. Oraşul a avut în trecut tramvaie dar din păcate s-a

Asigurarea unui cadru legislativ european şi naţional în domeniul organizării transportului public, creşterea calităţii transportului public prin investiţii în infrastructură şi în vehicule moderne, planuri de mobilitate, strategii pentru

eficientizarea acesteia, dar şi nevoia de investiţii în soluţii IT pentru transpor-tul public(sisteme de informare pentru călători sau management de trafic) s-au

numărat printre temele abordate de către participanţii la forumul pentru mobilitate durabilă şi dezvoltare metropolitană, ediţia I.

de Elena Ilie

Foto: Club Feroviar

27

2013 Martie

EvENIMENTE

renunţat la acest mijloc de transport, de care am avea nevoie. Aproximativ 824.000 de locuitori, dintr-un milion de locuitori cât are în total Chişinăul, circulă cu transportul public”, a precizat Boldurescu.

„Asociaţia Internaţională pentru Transport Public (UITP) apreciază efortul făcut de autorităţi pentru îmbunătăţirea transpor-tului public şi pentru depăşirea greutăţilor pe care le impune organizarea unui astfel de sistem. Cred că dacă noi, ca şi comu-nitate de transport public, vrem să avem un transport durabil şi eficient trebuie să facem eforturi să investim mai mult, dar şi să asigurăm un cadru legislativ pentru dez-voltarea acestuia”, a punctat Artur Perchel, Manager UITP pentru Europa Centrală şi de Est.

„România este în acest moment în plin proces de reorganizare administrativă, dez-baterea publică fiind concentrată asupra ideii de regiune, iar din perspectiva trans-portului durabil este deosebit de important ca aceste regiuni, alături de zonele metro-politane în plină efervescenţă să aibă defi-nite competenţe corecte şi reale în organi-zarea şi finanţarea mobilităţii”, a punctat Ştefan Roşeanu, Directorul General al Club Metropolitan.

Ion Dedu, Director Departamentul Trans-porturi – Primăria Municipiului Bucureşti, a punctat câteva provocări pe care le întâmpină mobilitatea în Bucureşti şi în zonele sale adiacente şi a schiţat o scurtă radiografie a etapelor pe care le va parcurge Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB) în vederea ameliorării situaţiei traficului actual din Bucureşti, punând accentul pe dezvoltarea unor proi-ecte comune cu Regia Autonomă de Trans-port Bucureşti (RATB), Metrorex dar şi cu CFR Călători pentru reluarea traficului pe Inelul Feroviar din jurul capitalei.

Ion Dedu a detaliat etapele dezvoltării

zonei de mobilitate integrată coordonată de către AMTB. „Astfel, în etapa a III-a, pen-tru efectuarea servicului de transport public între Bucureşti şi zone limitrofe, AMTB va încheia contracte cu CFR Călători şi apoi se vor licita contracte cu operatori privaţi; în primă fază vor fi doar operatori privaţi rutieri, care vor fi atent selecţionaţi. Tot în cadrul etapei a -III-a se va lua în consider-are posibilitatea încheierii de contracte cu operatori privaţi feroviari”.

Aproximativ 68% din populaţia Uni-unii Europene locuieşte într-o regiune metropolitană, iar aceste regiuni generează 67% din PIB-ul UE. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ele sunt încă fragmen-tate sau nu au constituit încă nicio zonă metropolitană prin intermediul căreia ar putea avea acces sporit la fondurile UE pentru dezvoltare integrată urbană.

Atât oraşele – cu toate construcţiile lor rutiere absolut monstruoase şi de cele mai multe ori inutile, şi aici am putea să amintim pasajele rutiere suspendate sau „străpungerile” şi „supralărgirile” bulevar-delor – cât şi populaţia, sunt într-o continuă creştere, ba chiar am putea s-o numim ex-pansiune a „junglei urbane”.

Cu siguranţă că nu este prima şi nici nu va fi ultima dată când citiţi în paginile noastre despre utilitatea unui sistem de transport pe şină pentru: reducerea aglomerării în oraşe şi mai ales în zona lor centrală, pen-tru reducerea nivelului de poluare, pentru asigurarea rapidă a deplasărilor zilnice ale populaţiei, pentru optimizarea costurilor cu mentenanţa şi pentru reducerea consumu-lui de carburanţi fosili.

Toate aceste „jungle urbane” în care trăim au nevoie de o coordonare abilă a sistemu-lui de transport şi de investiţii coerente în moduri de transport durabile: tramvai, tren regional, metrou şi metrou uşor.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

28 URbAb

ratb a Casat 36 de vagoane tatra din parcul propriu

Anul acesta RATb a început să opereze modificări și casări în parcul de tramvaie Tatra T4R pe care îl deține, după ce în ultimii ani tot parcul de tramvaie a suferit

modificări și modernizări.

traMvaiele Tramvaiele Tatra T4R au fost aduse în perioada anilor 1973-1975 de către ITB datorită necesităţii de creştere a parcului circulant de tramvaie şi de înlo-cuire a vagoanelor vechi. Astfel, au fost achiziţionate 130 de unităţi Tatra T4R de la producătorul CKD Praha, construite dupa licenţă PCC (tramvaie construite în America începând cu 1930). Vagoanele sunt simple, fără articulaţie cu doua boghiuri motoare cu câte doua osii şi pot fi exploatate în una sau două unităţi cuplate. Fiecare vagon este echipat cu 4 motoare tip TE 022B cu puterea de 20 kW pentru fiecare motor care asigură o viteză maximă de 60 kmh. Capacitatea de

transport este de maximum 125 de călători din care 20 de locuri pe scaune. Cele 130 de tramvaie au fost exploatate încă de la livrare de depoul Militari, depou echipat spe-cial pentru exploatarea acestor tramvaie şi rămas bază de exploatare a acestor tram-vaie şi după modernizarea totală de care a avut parte în anul 2005. La momentul sosirii în Bucureşti, vagoanele au adus o evoluţie tehnologică şi calitativă impresionantă în transportul cu tramvaiul. Calitatea vagoanelor este vizibilă şi în prezent, la 40 de ani de la intrarea în exploatare, cand vagoanele încă funcţionează şi asigură total sau parţial 4 linii importante ale RATB.

de Andrei Marian

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

29

2013 Martie

URbAN

aCţiunile de ModeRnizaRe nu au avut suCCesul doRit

După anul 1993, când parcul de tramvaie care asigura transportul public în Bucureşti era într-o stare avansată de uzură iar condiţiile de siguranţă şi confort erau foarte scăzute, a fost luată decizia demarării unor ample proiecte de modernizare a parcului circulant. În prima etapă a început modernizarea vagoanelor V3A, acţiune ce a avut loc la Uzinele RATB, Electroputere Craiova şi Faur. Procesul de modernizare a vizat şi vagoanele Tatra T4R, în acest sens a început reproiectarea totală a unui cuplu de vagoane prin realizarea unui vagon simplu articulat de generaţie nouă. Ast-fel în anul 1998 a fost realizat primul prototip, numit V2S-T, un tramvai bidirecţional obţinut prin legarea şi transformarea a două caroserii Tatra T4R, cu boghiuri motoare tip Tatra T4R modernizate şi un boghiu purtător tip V3A modernizat montat sub articulaţie. Acţionarea vagonului se realizează cu choppere coman-date de microprocesor şi bloc de comandă şi diagnoză. Modul de conducere a vagonului a fost simplificat prin înlocuirea pedalelor de conducere cu controler acţionat manual. Pe boghiurile motoare au fost instalate sisteme de frânare electrohidraulice de tip Hanning & Kahl în două trepte. Frânarea vagonului este electrică recuperativă şi reostatică, asigurând economisirea a aproximativ 25% din ener-gia consumată. Caroseria este realizată din profile metalice usoare, tabla de aluminiu şi extremităţi din fibră de sticlă care asigură o greutate optimă a vagonului şi uzură minimă în timp. Primele două prototipuri de vagoane bidirecţionale au fost realizate cu echipa-mente importate de la CKD-TRAKCE Praga în urma unei colaborări ce avea ca scop mod-ernizarea unui număr de 64 vagoane de acest tip. Totuşi, după realizarea primelor două pro-totipuri, colaborarea nu a mai funcţionat, iar în anul 2002 a apărut ideea modernizării celor 64 de vagoane cu credit de la Banca Europeană de Investiţii. Proiectul a fost reluat prin reali-zarea celui de-al treilea prototip în anul 2003, de data aceasta un vagon unidirecţional, numit Bucur 1 (V2A-T), echipat cu choppere

şi echipamente de tracţiune realizate în re-gie proprie de către specialiştii RATB-URAC împreuna cu mai multe firme de profil din Bucureşti. Neînţelegerile din consiliul general al primăriei au dus la îngreunarea proiectu-lui, în final programul de modernizare fiind încheiat după realizarea a doar 11 vagoane. Astfel după al 3-lea prototip au mai fost câte un vagon în anii 2004 şi 2006, urmate de alte 6 vagoane în anul 2008. Cauzele stopării proi-ectului sunt multiple, de la lipsa unei finanţări ambiţioase până la faptul că tehnic proiectul nu a fost atât de reuşit pe căt se spera iar vagoanele nu asigurau facilităţi pentru per-soanele cu dizabilitaţi, zonă cu podea parţial coborâtă. Singurul vagon modernizat pe care a fost montată o rampă pentru ridicarea per-soanelor în cărucior a fost al 4-lea vagon din seria Bucur 1, dar sistemul nu era eficient din cauza timpului de manipulare a rampei mobile. În prezent, din cele 11 vagoane sunt funcţionale doar 7, primele două prototipuri fiind abandonate din cauza defectelor şi a lipsei de piese, iar alte două vagoane sunt imobilizate de aproximativ doi ani din cauza amânării achiziţiei de piese pentru sistemele de frânare Hanning & Kahl. Pentru acestea se estimează repunerea în circulaţie în vara anului 2013.

RepaRaţii Capitale opRite

Încă de la aducerea vagoanelor Tatra în 1973, acestea au intrat în ciclul normal de mentenanţă şi întreţinere având parte de reparaţii capitale şi revopsiri la anumite peri-oade de timp în cadrul uzinei RATB. Până în anul 2011, ritmul în care au fost realizate reparaţii capitale era de aproximativ 12 vagoane pe an în paralel cu alte reparaţii mi-nore sau revopsiri. În anul 2011 a fost luată decizia ca reparaţiile capitale la acest tip de tramvai să fie oprite, uzina RATB urmând să se concentreze pe modernizarea vagoanelor V3A şi construcţia noilor Bucur LF pentru în-locuirea treptată a vagoanelor Tatra. Totuşi în urma ritmului slab de realizare a vagoanelor Bucur LF şi a stării tehnice în care au ajuns tramvaiele Tatra, la sfârşitul anului 2012 a fost luată decizia ca reparaţiile capitale să fie re-luate, în prezent uzina RATB având o secţie specială unde se fac reparaţii capitale la un număr de 12 vagoane Tatra. Reparaţiile capi-tale realizate în prezent constau în operaţiuni de tinichigerie, revopsire totală, înlocuirea bandajelor boghiurilor, refacerea instalaţiilor electrice şi înlocuirea elementelor ornamen-tale din interiorul vagoanelor. De asemenea, în anul 2013, mai multe vagoane vor avea parte de înlocuirea grupurilor convertizoare

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

30 URbAN

cu surse statice obţinute după casarea unor troleibuze retrase din circulaţie.

36 de vagoane Casate în MaRtie 2013

În urma modernizărilor şi casărilor ante-rioare, parcul de vagoane Tatra T4R a rămas de 116 vagoane solo, din care, în urma unui studiu tehnic realizat în prima parte a anu-lui 2012, au fost retrase din circulaţie în ve-derea casării un număr de 36 de vagoane. Acestea au fost retrase din circulaţie încă din primăvara anului 2012 şi utilizate ca rezerve de piese pentru restul parcului până în luna martie 2013 când au fost ridicate şi casate de către o firmă specializată. Principala cauză a retragerii din circulaţie a fost vechimea vagoanelor, defecţiunile la caroserie şi uzura generală. Astfel, în prezent au mai rămas 80 de vagoane solo, exploatate în 30 de cupluri şi alte 20 de vagoane solo.

Ratb se bazează pe înnoiRi în reGie proprie

În cadrul proiectelor de modernizare a par-cului de tramvaie demarate începând cu anul 1993 nu a fost pus accentul pe optimizarea ac-cesului persoanelor cu dizabilităţi în vagoane decât după ce la începutul anilor 2000 au fost implementate noile reguli internaţionale care prevăd ca unul din trei vehicule care circulă pe o linie de transport public să fie prevăzute cu podea coborâtă sau parţial coborâtă. Astfel, specialiştii uzinei RATB au realizat în anul 2005 primul tramvai V3A cu podea parţial coborătâ în secţiunea centrală a vagonului, urmat de alte 3 vagoane asemănătoare, introduse în circulaţie pe liniile 41 şi 34. În anul 2007 a început mod-ernizarea în serie a vagoanelor V3A şi V2A clasice, modernizare care consta în realizarea de vagoane cu podea parţial coborâtă (25%

din lungimea vagonului), acţionare cu chop-pere şi sistem de diagnoză, design modern cu elemente din fibră de sticlă şi aer condiţionat în cabina conducătorului de tramvai. În perio-ada 2007-2011 au fost realizate 46 de astfel de vagoane care echipează în prezent jumatate din parcul liniilor 1 şi 41. Costul aproximativ al unui vagon modernizat astfel este de 350.000 de euro. Următoarea serie de vagoane modern-izare în acest mod a fost începută în anul 2011 cu două vagoane V3A modificate în acelaşi mod dar echipate cu sistem de acţionare cu motoare de curent alternativ controlate de invertoare tri-fazate. În funcţie de fondurile alocate se doreşte modernizarea tuturor vagoanelor V3A-93 în acest mod. Cele două prototipuri sunt în explo-atare de la începutul anului 2012 pe linia 41.

În anul 2004 a început proiectarea unui tram-vai de capacitate medie (250 călători) cu po-dea coborâtă pe 70% din lungimea vagonului şi construcţie cu materiale şi metode contem-porane. Astfel, în anul 2007 a întrat în explo-atare tramvaiul Bucur LF, proiectat şi produs de uzinele RATB şi care se doreşte a fi noul tramvai din Bucureşti. Este produs şi întreţinut în regie proprie, iar costul este evaluat la 1,2 milioane euro pe unitate. Vagonul a fost testat aproximativ un an de zile pe traseul liniei 21 fiind ulterior mutat pe linia 1 unde circulă şi în prezent. Seria a fost continuată în anul 2011 cu alte 4 vagoane şi în anul 2012 cu încă 5 vagoane. Faţă de prima serie de 5 vagoane echipate cu chopper, cele construite în 2012 au fost echipate cu motoare de curent alter-nativ controlate de invertoare trifazate. În prezent, cele 10 vagoane sunt exploatate la depoul Dudeşti şi circulă pe linia 1. În ciuda acestui număr redus, reprezentanţii RATB ne-au declarat că vehicule Bucur LF vor în-locui cele 36 de tramvaie casate. În propu-nerea de buget pentru 2013, este prevăzută achiziţionarea a doar 4 bucăţi Bucur LF.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

32 fOTOREPORTAj

luCrări de modernizarepe tronSoanele

SIGhIŞoARA-AţEL ŞI AţEL-MICăSASA

fotografiile din aceste pagini au fost realizate la sfârșit de martie, într-o zi în care iarna se întorsese cu frig, vânt și zăpada. Chiar dacă lucrările erau în cea mai mare parte oprite din cauza condițiilor meteo, ceea ce ne-a lipsit de atmosfera specifică

de șantier, am surprins în imagini stadiul în care se află aceste lucrări și câteva din obiectivele importante de pe cele două tronsoane, care cuprind 30 de poduri și 60

de podețe. Lucrările se desfășoară pe un singur fir, pentru a asigura circulația trenurilor.

Atribuită în 2012 unui consorțiu condus de fCC Construccion, din care mai fac parte Alpine bau și Azvi, modernizarea celor două tronsoane ale Coridorului Iv

trebuie finalizată în anul 2015.

Lucrări pentru pod nou, de 280 m, pe traseu nou, în apropierea haltei Târnava

33

2013 Martie

fOTOREPORTAj

Lucrări în staţia Mediaş

Imagine panoramică a lucrărilor la podul cu numărul13 între Dumbrăveni şi Aţel

34 fOTOREPORTAj

Terasamente în lucru şi viscol la ieşirea din Dumbrăveni

Pasaj pietonal subteran în lucru în staţia Dumbrăveni

35

2013 Martie

fOTOREPORTAj

Pasaj pietonal subteran în lucru în staţia Daneş

Pod în lucru între halta Luna şi staţia Daneş

Fotoreportaj realizat de RaduDrăgan

pRopuneRi legislative supuse dezbateRii publiCe pe site-ul

MinisteRului tRanspoRtuRiloR şi inFRastRuCtuRii

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. - Călători” - S.A. aflată sub autoritatea Ministerului TransporturilorData publicării: 25.03.2013

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. - Marfă” - S.A. aflată sub autoritatea Ministerului TransporturilorData publicării: 18.03.2013

aCte legislative apăRute în Monitorul oFicial

118 / 1 martie 2013Decizie pentru numirea domnului Matei Constantin în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor

120 / 4 martie 2013Ordin al Consiliului Concurenţei pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar

122 / 5 martie 2013Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară

125 / 7 martie 2013Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2012 privind conversia în acţiuni a unor sume datorate statului de către Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A., precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor

Ferate Române

133 / 13 martie 2013

Decizie pentru numirea domnului Nicuşor Marian Buică în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor

140 / 18 martie 2013

Hotărâre privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 pe anul 2013 la Contractul de activitate a Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. pentru perioada 2012-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2012

145 / 19 martie 2013

Lege privind vânzarea locuinţelor aflate în proprietatea Societăţii Feroviare de Turism „S.F.T.-C.F.R.”- S.A. actualilor chiriaşi

151 / 21 martie

Hotărâre pentru aprobarea actelor adiţionale nr. 1 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2012

158 / 25 martie 2013

Ordin al Ministerului Transporturilor privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Autorităţii Feroviare Române – AFER

156 / 25 martie 2013

Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Universitate-Pantelimon, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011Contract între România şi Banca Europeană de Investiţii Linia 5 de metrou Bucureşti - secţiunea II

INfO LEGISLATIv