PODISUL DOBROGEI DE NORD

LIMITE

V, N – Lunca Dunării: limită sinuoasa cu uşoare pătrunderi în depresiuni; ( FALIA Sf. GHEORGHE –GALATI )

E – Unirea, Zebil – Enisala (ocolind Lacul Babadag), Jurilovca-Ceamulia S – FALIA PECENEAGA-CAMENA (PODISUL DOBROGEI CENTRALE )

RELIEF iniţial pediplenat a fost reînălţat mai mult în jumătatea de V fragmentat intens în plioc sup - Q fondul petrografic divers a dus la individualizarea de pedimente alt max din Podişul Dobrogei

CLIMA Climat temperat continental cu nuante de exccesivitate Caracteristicile climatice

o cantitate mare de radiatie solara peste 125kcal/cm2 /an legata de o durata de stralucire a soarelui de 2200 – 2500zile /an

deschidere larga catre: N, E,S – care determina o mai mare a maselor de aer dina ceste directii

existenta Marii Negre care se concentreaza activitatea ariilor ciclonale mai ales din Marea Mediterana

existenta baltilor Dunarii si a Deltei care determina modificari locale relieful sters lipsit in mare masura de padure si prezenta unor interfluvii

largi netede care favorizeaza accentuarea climatului continental

Topoclimat de dealuri joase

Temperaturi medii anuale de 100 C Temperatura lunii ianuarie -20C Temperatura lunii iulie 210C Amplitudine termica moderata 650C Zile cu inghet 90-100 Precipitatii 550 mm/an

VEGETAŢIA păduri de gorun, tei, carpen

AŞEZĂRI, POPULAŢIEŞI ECONOMIE numărul cel mai mare de sate mici Din puct de vedere morfologic se disting urmatoarele tipuri de sate

- în bazinele de obârşie ale raurilor ( cu mici sanse de extindere)

-sate situate in depresiuni din Dobrogea de N ( frecvent la marginile acestora, pe glacisuri coluviale sau pedimente sunt mai mari si se pot extinde )

- sate situate la baza versanti lor orientati catre Dunare, în lungul văilor principale ( sunt cele maI mari si au o economie complexa )

aşezări mari (peste 2000 locuitori) economie agricolă sau mixtă au largi posibilităţi de dezvoltare se desfăşoară pe contactul dintre dealuri şi Lunca Dunării în depresiuni la limita cu câmpia fluvio-maritimă Luncaviţa, Unirea, Topolog, Dorobanţu, Baia, Ciucurova. funcţie viticolă; E - piscicultură, NV - apicultura.

aşezările mari - funcţia agricolă se îmbină cu cea industrială sau de servicii (Mahmudia, Somova, Mineri, Luncaviţa, Turcoaia, Greci

MUNTII MACIN LIMITE : V,N Dunarea E- Culoarul Luncavita Lozova GEOLOGIE

formaţiuni Pz, cu desfăşurare NV-SE, reflectate în relief RELIEF

are cele mai mari înălţimi (patru vârfuri peste 400 m). relief rezidual

• creste pe cuarţite în poziţie aproape verticală;• mase de grohoti;uri), • scoarţă de alterare groasă • culmi rotunjite (pe granite)

SUBUNITĂŢI• Culmea Pricopan : sectorul central – cea mai înaltă şi omogenă, cu relief

rezidual, cu exploatări de granite şi cuarţite), • Dl. Megina Priopcea (vest) • Dl Boclugea (est) în care se intercalează văi longitudinale sau depresiuni• Jijila, Grecio, Cerna-Mircea Vodă în vest şi Lucreţia, Taiţa superioară în est –

depresiuni CLIMAT

arid – a favorizat dezvoltarea unui

PODISUL NICULITEL

LIMITE între văile Dunărea (N), Teliţa (E) – contactul cu Depresiunea Nalbant (pe aliniamentul

Poşta – Nalbant – N.Bălcescu); Valea Taiţei (S), văile Lazovei şi Luncaviţei (V)GEOLOGIE

roci vulcanice (diabaze, porfire, iviri de granite) roci sedimentare triasice (calcare şi gresii) în cute orientale NV-SE şi N-S

RELIEF înălţimile scad spre E şi S In N se termină brusc văile pprincipale Teliţa, Taiţa axate pe linii tectonice numeroase văi scurte cu obărşii = bazinete depresionare

VEGETAŢIE zonă încă bine împădurită

ASPECTE ECONOMICE circulaţia se realizează prin culoarele depresionare din lungul văilor principale Pe versantul nordic se află podgorii Niculiţel - Sarica.

DEALURILE TULCEI Situat in jumătatea nord-estică Dobrogei de NordGEOLOGIE ŞI RELIEF

reflectare a condiţiilor structurale (diabaze şi porfire, roci sedimentare cutate acoperite de depozite loessoide groase)

se impune o culme de peste 40 km desfăşurată de la V la E, cu o înălţime medie de 80-120 m, vârfuri rotunjite peste 180 m alt N – un versant abrupt (cu mai multe trepte tăiate în loess), S – interfluvii de tipul platourilor care coboară spre zonele joase depresionare (Nalbant,

Agighiol etc.) relief de pediment şi de inselberguri

VEGETAŢIE pădurea se află doar în câteva locuri (N, V gorunul)

ASPECTE ECONOMICE 90% sunt terenuri de cultură şi păşuni; N - sunt principalele suprafeţe cu livezi şi viţă de vie

S -terenurile cerealiere (porumbul)

PODISUL BABADAG

LIMITE In S Dobrogei de Nord de la Dunăre la Lacul Razim. N – sudul Depresiunii Nlbant şi culoarul Taiţa-Mircea Vodă S – culoarul văilor Aiorman – Slava Rusă

GEOLOGIE ŞI RELIEF Sinclinoriu: cute secundare relief structural (linii de cueste) roci calcaroase – dezvoltarea reliefului carstic inselberguri şi pedimente depresiuni de eroziune diferenţială depresiuni: Dorobanţu (V), Babadag (E) şi cele de pe Slava Altitudini: scad de la vest (ating 400 m în Dl.Atmagea) spre SE (30-40 la capul Dolojman

deasupra Razelmului)ASPECTE BIOGEOGRAFICE ŞI ECONOMICE

păduri de stejar brumăriu, carpen, tei etc. - în centrul şi nord-vest; silvostepa - la exterior (înlocuită cu întinse areale de culturi agricole (I.Marin, 1971)

PODISUL DOBROGEI CENTRALE ( ARIA SISTURILOR VERZI )

LIMITE N – falia Peceneaga-Camena – culoarul văilor Aiorman-Slava Rusă S – falia Topalu-Taşaul – contur uşor neregulat cu pătrunderi în bazinete de la obârşia

generaţiei de văi ce apaţin de bazinul CarasuGEOLOGIE

Litologie• Roci metamorfice – şisturi verzi• Roci sedimentare – calare, conglomerate, loessuri

Structural• peste şisturi verzi urmează discordant formaţiuni jurasice (calcare şi

conglomerate calcaroase) (reconstiturea de tip recife (N.Orghidan, 1964)• depozite loessoide şi loessuri.

RELIEFIn peisajul morfologic se impun 5 aspecte

1 Poduri largi tipice regiunilor de podis o care coboara de la 250-300 m (în sectorul central-nordic) o la sub 100 m (spre S, SV şi SE) paralel cu creşterea în alt şi micşorarea gr

de fragmentare 2 Desfasurarea radiara a văilor – se orientează spre mare, Dunăre sau Casimcea

• care au obârşii largi – sub formă de bazinete depresionare de contact• curs mijlociu adâncit şi un curs inferior larg, puternic aluvionat (ceairale)

3 Prezenta martori de eroziune (frecvent calcarosi) = inselberguri flancate de pedimente

4 Treptele lângă Dunăre, mare şi din bazinul Casimcei interpretate ca nivele de eroziune

5 Relief carstic în sect Topalu-Stupina şi în bazinul inferior al R Casimcea CONDIŢII BIOPEDOCLIMATICE

Continentalism – impune desfăşurarea în N a silvostepei centru şi S a stepei amândouă - desţelenite în cea mai mare parte la sfârşitul sec. XIX.

POPULAŢIE ŞI AŞEZĂRI - FUNCŢII potenţial demogrfic redus valori reduse ale densităţii populaţiei (20-40 loc/km2) oraşul Hârşova (Carsium, sec. II e.n.), 10 973 loc (1996),

funcţie comercială, agricolă şi industrială; are două porturi (cel vechi - expedierea cerealelor, cel nou - transportul de balast, nisip), industrie - exploatarea materialelor de construcţie, prelucrarea produselor agroalimentare şi de lemn etc.

reţea redusă de aşezări rurale

cinci comune cu peste 5 000 loc ca centre de polarizare ec-soc: comunele

Stejaru (producţia de pirită cupriferă de la Altân Tepe; primele exploatări la 1898)

Baia (sţaţie de flotare a piritei), Mihail Kogălniceanu (industria materialelor de construcţie, alimentară,

aeroportul internaţional).AGRICULTURA

peste 80% din suprafaţă luată în cultură porumb, plante tehnice: floarea-soarelui viticultura - către Dunăre versanţii dealurilor mai înalte din nord,acoperite cu fâneţe - creşterea oilor

PODISUL CASIMCEI GEOLOGIE ŞI RELIEF

altitudinile cele mai mari 300 m (nord) sub 250 m (sud)relieful - pediplenă ce taie şisturile verzi este străbătut pe centru de V. Casimcea relief carstic, în sud, în calcare jurasice pe contactele petrografice s-au individualizat bazinete depresionare cu margini glacisate

VEGETAŢIE N - pâlcuri de pădure centru - silvostepă S – stepă cu folosinţă agricolă

PODISUL DAENI –HARSOVA ( GARLICIU )

o lăţime = 10 -15 km o relief în două trepte

la 30 m 65 m sunt considerate terase de abraziune (I.Rădulescu, 1965) pedimente (Gr.Posea)

o aşezări la contactul cu Lunca Dunării şi pe văile principaleo peisaj agricol dominant

PODISUL ISTRIEI aflat în aria de influenţă a Mării Negre RELIEF

2 trepte joase (pedimente)ASPECTE BIOPEDOGEOGRAFICE

areale mici cu soluri şi vegetaţie de sărătură sau cu exces de umiditate (I.Martin, 1971) peisaj de stepă a fost introdus în fondul agricol

DOBROGEA DE SUD LIMITE

N – aliniamentul faliei Topalu -Taşaul

La S de graniţa de statGEOLOGIE

STRUCTURA• platforma Dobrogei de Sud – cristalin proterozoic • calcarele cretacice şi sarmaţiene• la suprafaţă: strate de loess

TECTONICA• neotectonica cuaternară a ridicat sectorul SV mai mult, alt. actuale (150-200 m)• caracter antecedent al majorităţii văilor dunărene• fragmentare accentuată

RELIEF interfluvii plate

• lăţimi de zeci de kilometri în centru • scad altimetric mai lin spre N, E • scad altimetric brusc către NV, V

văi evazate la obârşii, în aval se adâncesc treptat vaile mari - un fel de canioane în loess şi în placa de calcar) şi se lărgesc căpătând uneori

şi caracter depresionar versanţii - se termină prin glacisuri cumpăna de ape cu desfăşurare N – S la 8-10 km vest de ţărm – un şir de înălţimi joase (sub 100 m) reţeaua de râuri cu regim net intermitent se desfăşoară spre VNV şi E raurile care ajung la Dunăre se termină în limanuri fluviale râurile care ajung la mare în lagune sau limanuri fluvio-maritime Dinamica actuală este diferităîn SV (Podişul Oltinei) eroziunea torenţială sufoziunea şi tasarea alunecările spălarea areolară în E procesele marine tasarea

In centru şiroirea spălarea în suprafaţă tasările procesele carstice

CONDIŢII BIOPEDOCLIMATICE continental arid, cu influenţe estice, nord-estice, sud-estice şi sud-vestice a favorizat dezvoltarea stepei în SV există un areal mai larg de păduri de cvercinee

INTERVENŢIA ANTROPICĂ un rol deosebit în MODIFICAREA PEISAJULUI NATURAL desţelinirea stepei şi silvostepei îndiguiri desecări irigări cariere

CARACTERISTICI DEMOGRAFICE sunt diferite SV (Podişul Oltinei)

• densitatea aşezărilor este mai mare• comunele depăşesc 3000 loc

în centru (Podişul Cobadin) • satele sunt mai rare • numărul de locuitori mai mic

N (Valea Carasu) şi pe litoral• aşezările cele mai extinse• cele nouă oraşe

AŞEZĂRI Cernavodă (Axiopolis roman)

• peste 21.000 loc• port la capătul canalului• unităţi de industrie alimentară• din 1995 - bază de energie electrică prin centrala atomo-nucleară

Medgidia (Carasu) oraş – mij. sec XIX în 1996 - 47.567 locuitori centru al ind materialelor de construcţii (lianţi şi azbociment), utilaj agricol unităţi de ind

alimentară, confecţii, pielărie şi încălţăminte suprafeţe cu vii, livezi de piersici port cu profil complex

Constanţa (Tomis, sec. VI î.e.n.) 348.269 locuitori - 1996 funcţia economică principală este cea de transport (al 7-lea port din Europa) 2/3 din volumul comerţului exterior al ţării principal nod feroviar, rutier al Dobrogei zone funcţionale tipice structura producţiei industriale – şantierul naval, ind textilă (stofe de lână), ind. celulozei

şi hârtiei - concentrată în V în lungul căii ferate şi zona portului funcţia balneao - turistică realizată prin mulţimea obiectivelor din oraş şi din Mamaia

Eforie (1898 - Movilă, ‘28 Carmen Sylva, ‘48 V. Roaită, ‘66 = oraş - unirea cu Eforie Nord) 9 000 loc

funcţia balneoturistică funcţia agricolă axată pe cultura cerealelor, legumelor şi fructelor

Techirghiol (cea mai veche aşezare balneară 1892-1896) funcţie agro-balneară

Mangalia (Callatis, sec. VI î.e.n; ocupaţia turcă - Pancale, Pangale) peste 44 000 loc funcţie ind (şantierul naval, topitoria de in şi cânepă) funcţie balneoturistică (amenajările din oraş şi toată zona nordică până la Olimp)

Năvodari (în trecut Caracorum) 1953 - Combinatul chimic 1968 este declarat oraş Combinatul Petro-Midia zona balneară

Ovidiu şi Negru Vodă - 1989 au devenit oraşe ECONOMIA are caracter complex.

AGRICULTURA, ramură tradiţională Sistemul de irigaţii Carasu se întinde pe cea mai mare parte a acestei regiuni agricole culturile cerealiere viticultura pomicultura creşterea oilor şi a bovinelor

INDUSTRIA axa Cernavodă-Constanţa oraşele mari de pe litoral industria construcţiilor de maşini, chimică, materiale de construcţii, alimentară şi textilă

Transporturi: Marea, Canalul şi Dunărea, reţeaua feroviară şi rutieră (în N şi pe litoral) o intensă

activitate de transport

PODISUL MEDGIDIEI CADRUL NATURAL

cea mai mare desfăşurare (de la Dunăre la mare) alt: 80-100 m grosimea mare a loessului relief de podiş în N boturi de deal spre Dunăre şi Valea Carasu procese de sufoziune, tasare pe versanţii văilor principale: şiroire şi torenţialitate, surpări Valea Carasu îl străbate de la E (4 km de mare) la V

• este largăCADRUL UMANO – ECONOMIC

peisajul natural în întregime schimbat

• culturi cerealiere, viticole, pomicole• canalul şi sistemul de irigaţii

este o unitate bine populată cu aşezări mari şi economie cu caracter complex

PODISUL OLTINEI

Se afla in SV Dobrogei RELIEF

are altitudinile cele mai mari (peste 180 m) fragmentare mare regiuni endoreice văi înguste orientate SE - NV se deschid către Dunăre

• râurile - în amonte sunt seci• limanuri în spatele unor baraje de aluviuni dunărene

platouri pe calcare sarmaţiene şi loess • spre Dunăre există terasa levantină (descrisă de C.Brătescu)

VEGETAŢIE păduri de cer, gârniţă şi multe specii sudice silvostepă cu specii de stejar termofile şi stepă culturi de viţă – de - vie, porumb

PODISUL COBADIN

Se afla în sectorul central-sudic alt = 150-180 m relief de platouri pe calcare sm separate de văi seci relief carstic variat forme fosilizate depres carstice - Negru Vodă

regiune agricolă importantă

PODISUL MANGALIEI LITORALUL LA SUD DE CONSTANTA

unitate joasă (sub 50 m) platourile pe calcare sarmaţiene şi loess văi scurte limanuri fluvio-maritime

faleze plaje înguste influenţa mării în caracteristicile climatice peisajul natural de stepă

o a fost aproape în întregime schimbat cu unul agricol diversificat (culturi cerealiere, vii, livezi de piersici)

multe aşezări înşirate în vecinătatea ţărmului cu economie mixtă Constanţa, Mangalia şi staţiunile balneocliamterice