Tema: Pluralitatea de infractiuni

1) Notiunea si formele infractiunii unice ca element constitutiv al pluralitatii de infractiuni2) Notiunea si semnele pluralitatii de infractiuni3) Formele pluralitatii de infractiuni

1.Savirsirea a doua sau mai multor infractiuni de catre o singura persoana prezinta un grad sporit de pericol social, reesind din aceasta CP contine o serie de norme ( art. 28-34 CP), care reglementeaza institutia pluralitatii de infractiuni. Pluralitatea de infractiuni de fapt contine doua sau mai multe infractiuni unice. In teorie se intelege......inactiune sau un sistem de actiuni (inactiuni) care se califica conform dispozitiei unei singure norme a legii penale.

Dupa continutul legislativa infractiunea unica poate fi simpla si complexa. Infractiunea unica simpla presupune savirsirea unei singure fapte infractionale prin care se atenteaza asupra unui singur obiect al apararii penale si este prezenta o singura forma de vinovatie, in asemenea situatii fapta savirsita se incadreaza intr-o singura componenta de infractiune si urmeaza a fi calificata in conformitate cu o singura norma din partea speciala a CP RM. Ex: art.149, 146.

Infractiunea unica complexa la fel formeaza o singura componenta de infractiune si este calificata conform unui singur articol din partea speciala a CP, insa spre deosebire de infractiunea unica simpla latura obiectiva a acesteia este caracterizata printr-un continut complex. De pilda: suntem in prezenta mai multor actiuni sau inactiuni sau a mai maultor urmari etc. Potrivit teoriei si CP distingem urmatoarele tipuri de infractiuni complexe:

1) Infractiuni alternative – specificul acestora consta in faptul ca savirsirea oricarii actiuni (inactiuni) prevazute in dispozitia normei penale formeaza o componenta consumata de infractiune. Ex: art.216, 250, 251, 292.

2) Infractiunea complexa – care exista atunci cind acestea se compun din doua sau mai multe fapte prejudiciabile. Fiecare dintre acestea fiind prevazute in continutul CP al RM in calitate de componente separate de infractiune. De pilda: al.1, art.188 (tilharia), componenta careea cuprinde doua fapte criminale care sunt prevazute separat in continutul al.1 al art.187 (jaful), adica sustragerea deschisa a bunurilor altei persoane, si art.151,155 care prevad vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii precum si infractiunea de amenintare cu omor ori cu vatamarea grava a indemnitatii corporale sau a sanatatii. Fiecare din aceste fapte constituie separat o componenta de infractiune de sinestatatoare insa luata in ansamblu sunt prevazute de CP ca infractiuni complexe si nu constituie o pluralitate de infractiuni fiind calificate cu un singur art din partea speciala a CP. La aceasta categorie se mai atribuie componenta huliganizmului a evadarii din locurile de detinire lit.c) al.2, art.317, excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu art.328.

3) o alta categorie de infractiune unica complexa este ,,infractiunea cu consecinte prejudiciabile complimentare” – acestea sunt infractiunile care sunt comise printr-o singura fapta dar care a provocat aparitia mai multor urmari prejudiciabile. De pilda: lit.d) al.2, art.127, care prevede distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor soldata cu decesul persoanei. Astfel aceasta infractiune consta din doua fapte independente: a) deteriorarea bunului b) cauzarea mortii din imprudenta

infractiunile prelungite sunt faptele savirsite cu intentie unica, caracterizata prin doua sau mai multe actiuni infractionale identice comise cu un singur scop alcatuind in ansamblu o infractiune(al.1 art.30). infractiunile prelungite se caracterizeaza printr-o legatura organica interna dintre actiunile criminale. Fiecare dintre acestea reprezentind in parte un

element absolut necesar a rezultatului final, aceste actiuni sunt indreptate impotriva unuia si aceluiasi obiect aparat de legea penala si sunt realizate printr-o unitate de metode, unitate de consecinte survenite si intentie criminala. Existenta infractiunilor prelungite este determinata se insasi constructia legislativa a normelor respective ( art. 211, 212 etc). Infractiunea prelungita se consuma din momentul savirsirii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale al.2 art.30.

Infractiunea continua – se considera fapta care se caracterizeaza prin savirsirea neintrerupta timp nedeterminat a activitatii infractionale in cazul infractiunii continue nu exista pluralitate de infractiuni ( al.1 art.29). art.244 , 249,291. Infractiunea continua se consuma din momentul incetarii activitatii criminale, autodenuntarii sau datorita survenirii unor evenimente care impiedica aceasta activitate art,29.

2.Pluralitatea de infractiuni prin complxitatea structurii sale este strins legata atit de institutia infractiunii cit si de institutia pedepsei. Este legata de institutia infractiunii intrucit existenta sa in oricare dintre formele consacrate de catre CP este conditionata de reunirea mai multor infractiuni comise de catre acelasi faptuitor, este legata de institutia pedepsei intrucit pluralitatea de fapte penale ridica problema stabilirii unor pedepse care sa constituie sanctionarea intregului ansamblu de fapte savirsite capabila sa asigure o justa sanctionare a acestora.

Prin pluralitate de infractiuni se intelege savirsirea mai multor infractiuni de catre o singura persoana cu conditia ca cel putin doua dintre ele sa nu existe piedici procesuale pentru urmarirea penala, si ca persoana sa nu fi fost condamnata pentru vrio una dintre ele. Semnele :

1) faptuitorul comite cel putin doua fapte prejudiciabile prevazuta la diferite articole din partea speciala a CP

2) fiecare dintre aceste fapte prejudiciabile este pasibila de pedeapsa penala si contine elementele unei componente concrete de infractiune. Nu va constitui pluralitate de infractiuni doua fapte una dintre care constituie o contraventie iar cea lalta o infractiune sau atunci cind faptele sunt prevazute la diferite aliniate ale unuia si aceluiasi articol.

3) Toate faptele care formeaza o pluralitate de infractiune isi pastreaza importanta lor juridica fie in calitate de temei de tragere la raspundere si pedeapsa penala sau in calitate de temei pentru inasprirea regimului de executare al pedepsei.

4) Nu exista piedici procesuale pentru pornirea procesului penal ( nu a trecut termenul de prescriptie, nu avem lege cu privire la amnistie).

3.Formele pluralitatii de infractiuni: in dependenta de caracterul infractiunilor savirsite precum si de prezenta sau absenta antecedentului penal la faptuitor legislatia si doctrina penala stabileste existenta a doua forme a pluralitatii de infractiuni si anume:

1) concursul de infractiuni 2) recidiva

Se considera concurs de infractiuni savirsirea de catre o persoana a doua sau mai multor infractiuni daca aceasta nu a fost condamnata definitiv pentru vrio una dintre ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie de tragere la raspunderea penala cu exceptia cazurilor cind savirsirea a doua sau mai multe infractiuni este prevazuta in articolele partii speciale a CP in calitate de circumstanta care agraveaza pedeapsa ( circumstante sau semn calificant) al.1 art.33. potrivit al.2 art.33 concursul de infractiuni se clasifica in :

1) Concurs real

2) Concurs ideal

Concursul real exista atunci cind persoana prin doua sau mai multe actiuni(inactiuni) savirseste doua sau mai multe infractiuni. Una dintre particularitatea cumulului real consta in faptul ca majoritatea infractiunilor care formeaza concursul dat sunt savirsite intr-o perioada mare de timp rezulta ca in cazul concursului real este necesar ca o infractiune sa preceada in timp obligator cea lalta infractiune. De regula cumulul real prezinta un grad prejudiciabil mai sporit in raport cu cel ideal. Concursul real datorita modului specific de constituire prezinta urmatoarele caracteristici:

1) Infractiunile pe care le reuneste apar in mod succesiv intre ele intercalinduse perioade de timp diferite, nu se exclude insa nici posibilitatea ca faptele desi generate de actiuni sau inactiuni diferite sa apara simultan aceasta insa constituind o exceptie de la regula generala. : de pilda o pers loveste si ameninta in acelasi timp.

2) Infractiunile ce formeaza concursul real sunt savirsite de regula in locuri diferite datorita faptelor ce intra in concurs nefiind exclusa insa posibilitatea savirsirii lor in acelasi loc.

3) Modul de constituire specific al concursului real permite posibilitatea ca unele infractiuni sa apara sub forma consumata altele in forma tentativei sau sub diferite forme de participatie de pilda: coautorat, instigare sau participatie.

Prin concurs ideal in conformitate dispozitiilor al.4 art.33, intelegem cazul in care o persoana savirseste o actiune (inactiune), care intruneste elementele mai multor infractiuni. De pilda: A a dorit sa omoare pe B trage din arma in directia acestuia intr-un loc de circulatie a pietonilor ca rezultat omorindul pe B si provocind vatamari corporale unei alte persoane, unind actiunea materiala cu diferite urmari prin savirsirea sa stabilind legatura acesteia cauzala in raport cu diferite consecinte separate aparute in realitatea obiectiva si analizind atitudinea psihica a faptuitorului fata de fiecare rezultat produs observam ca fapta desi unica are capacitatea de a da nastere mai multor infractiuni. In acest caz se impune savirsirea faptei in imprejurari anumite intrucit numai in prezenta acestora se poate ajunge la comiterea mai multor infractiuni. Trasaturile concursului ideal sunt urmatoarele:

1) Este o forma a concursului intilnita mai rar in practica judiciara comparativ cu concursul real.

2) Infractiunile concurente care alcatuiesc concursul pot fi de natura diferita sau de aceeasi natura juridica.

3) Infractiunile se pot prezenta sub forma faptei consumate insa in anumite cazuri una dintre infractiunile ce formeaza concursul ideal poate ramine la etapa tentativei iar alta poate ajunge la etapa consumarii. De pilda : A dorind sal omoare pe B trage asupra acestuia un foc din arma dar este impiedicata producerea mortii actiune care duce si la aparitia unei infractiuni de vatamare corporala grava sau medie din imprudenta sau uneori poate fi si cu intentie indirecta a unei alte persoane.

4) In raport cu momentul nasterii lor, infractiunile din cadrul concursului ideal apar de regula simultant deodata.

5) Sub aspect subiectiv, infractiunile concurente pot fi comise atit itentionat cit si din imprudenta.

6) Pe linga pluralitatea de fapte si unitate de faptuitor concursul ideal impune si conditia ca faptele sa fi fost comise inainte sa intervina o condamnare definitiva pentru vrio una dintre ele. Intre aceste doua forme ale concursului de infractiuni nu exista o deosebire esentiala intrucit ambele reprezinta o modalitate ale aceleiasi institutii juridice. Deosebirea dintre ele apare dupa modul nasterii acestora, dupa modalitatea specifica de constituire a fiecarei forme separat. Astfel concursul real apare in rezultatul savirsirii mai multor actiuni sau inactiuni, fiecare in parte dind nastere unei infractiuni ce face parte din alcatuirea concursului. Concursul ideal se constituie prin savirsirea unei singure actiuni sau inactiuni care datorita imprejurarilor in care sa produs si urmarilor care au aparut in realitatea obiectiva a generat aparitia mai multor

infractiuni. Trasatura specifica concursului real si anume savirsirea infractiunilor prin actiuni sau inactiuni diferite constituie de fapt unicul criteriu de delimitare de concursul ideal.

Recidiva de infractiuni.

In conformitate cu prevedirelie al.1 art.34, se considera recidiva comiterea cu intentie a uneia sau mai multor infractiuni de o persoana cu antecedente penale pentru o infractiune savirsita cu intentie. Semnele din art.34 permit delimitarea concursului de infractiuni de recidiva. In sensul acestui articol prin antecedent penal se are in vedere starea juridica a persoanei care apare din momentul raminerii definitive a sentintei de condamnare generind consecinte de drept nefavorabile pentru condamnat pina la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitarii(art.110 CP). Se considera ca neavind atecedente penale aratate in cuprinsul art.111 CP.

In conformitate cu teoria si legea penala recidiva se clasifica in:

1) Periculoasa2) Deosibit de periculoasa

Se considera recidiva periculoasa situatia in cadrul careea persoana anterior condamnata de doua ori la inchisoare pentru infractiuni intentionate a savirsit din nou cu intentie o infractiune. Anterior condamnata pentru o infractiune condamnata grava sau deosebit de grava, a savirsit din nou cu intentie o infractiune grava sau deosebit de grava(al.2 art.34). Termenul pedepsei cu inchisoare anterior stabilit precum si cel determinat prin noua infractiune nu prezinta nici o importanta.

In conformitate cu al.3 art.34, recidiva se considera deosibit de periculoasa daca persoana anterior condamnata de trei sau mai multe ori la inchisoare pentru infractiuni intentionate a savirsit din nou cu intentie o infractiune .

Daca persoana anterior condamnata exceptional de grava a savirsit din nou o infractiune deosebit de grava sau exceptional de grava.

La stabilirea starii de recidiva urmeaza sa se tina cont de hotaririle definitive de condamnare pronuntate in strainatate si recunoscute de instanta de judecata a RM in cazul stabilirii starii de recidiva nu se va tine cont de antecedentele penale pentru infractiunile savirsite in timpul minoratului ( 14-18 ani).

Pentru infractiunile savirsite din imprudenta.

Pentru faptele care nu constituie infractiuni conform prezentului cod.

Stinse sau in caz de reabilitare in conformitate cu art.111, 112 CP.

Daca persoana a fost condamnata cu suspendarea conditionata.