B. V. INFRACTIUNI DE FALS1 Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori

2 Falsuri în înscrisuri

1. FALSURI IN MONEDE, TIMBRE SAU ALTE VALORI

Obiectul ocrotirii penaleInfractiunea de falsificare de monede sau de alte valori are ca obiect juridic generic

al ocrotirii penale relatiile sociale bazate pe ,,increderea publica" considerate ca si reala valoare sociala, incredere privind, in cazul acestei infractiuni, monedele si valorile aflate legal in circulatie publica1090.

Daca aceasta incredere publica nu ar fi penal ocrotita, monedele si valorile ar constitui mijloace nesigure in formarea si desfasurarea relatiilor sociale, iar circulatia lor ar deveni daca nu imposibila, in orice caz grav stanjenita.

Obiectul juridic special al acestei incriminari consta in ocrotirea acestor relatii sociale in formarea si desfasurarea carora joaca un rol important existenta monedelor si titlurilor de valoare, adica acele relatii sociale in care increderea publica priveste monedele si alte valori1091. Ocrotirea penala a acestor relatii sociale implica apararea increderii publice in raport cu adevarul pe care trebuie sa fie socotit ca il exprima, in mod real, monedele si titlurile de valoare.

Obiectul material. Moneda falsificata prin plasmuire (contrafacere), ca si titlul de valoare falsificat in acelasi fel sunt produsul infractiunii de falsificare de monede sau alte valori, iar nu obiectul material al acestei infractiuni1092.

Cand falsificarea se efectueaza prin contrafacere, obiect material al infractiunii sunt materialele din care se confectioneaza moneda sau titlul de valoare contrafacut. La aceste materiale se refera dispozitia din art. 285 C. pen.

In cazul falsificarii prin alterare insa, moneda sau titlul de valoare adevarat asupra caruia s-a efectuat operatia de alterare constituie in acelasi timp si produsul si obiectul material al infractiunii1093.

In ceea ce priveste infractiunile derivate de punere in circulatie sau de detinere a monedelor sau valorilor falsificate, monedele sau valorile puse in circulatie sau detinute constituie obiectul material al infractiunilor1094.

Intre obiectul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori si produsul acestei infractiuni exists deosebirea care, in genere, se face intre materia prima si produsul obtinut din aceasta. Obiectul material priveste faza deexecutare a activitatii infractionale, pe cand produsul reprezinta rezultatul acestei activitati. Moneda sau titlul de valoare falsificat va avea o aptitudine mai mare sau mai mica de a surprinde increderea publica, dupa calitatea materialului folosit, adica dupa insusirile obiectului material al falsificarii.

In ceea ce priveste produsul falsificarii, acesta trebuie sa reprezinte o moneda sau o valoare din cele anume aratate in art. 282 alin. (1) si art. 284 C. pen.:

- Moneda metalica sau de hartie. In Romania, circulatia baneasca este asi-

gurata prin bilete de banca (in valoare nominala de 1,5, 10, 50, 100, 200 si 500 lei)si moneda divizionara (in valoare nominala de 1,5, 10 si 50 bani) emise de BancaNationals a Romaniei sau prin grija acesteia.

- Titlurile de credit public sunt acele documente in care se exprima drepturilecelor care au pus la dispozitia statului unele mijloace banesti, temporar disponibile, invederea satisfacerii nevoilor generate ale colectivitatii (de ex., obligatiunile C.E.C.).

- Cecurile sunt acele documente prin care posesorul unui cont de decontaresau curent da dispozitie bancii la care are cont deschis sa plateasca sau sa vireze incontul unei anumite persoane, din disponibilul sau, o anumita suma de baniprevazuta in continutul documentului.

Completarea unui cec cu limita de suma, mentionandu-se o suma disponibila nereala, mai mare decat cea aflata in cont, constituie infractiunea prevazuta in art. 282 C. pen., iar nu aceea de fals prevazuta in art. 289 C. pen.1095, formularul cec dobandind valoare prin completarea lui de catre emitent.

In notiunea de cecuri nu se includ si libretele C.E.C. deoarece nu sunt apte a servi la efectuarea de plati, astfel incat falsificarea unui libret C.E.C. - prin inlocuirea numelui si datelor personate ale titularului cu ale infractorului - se va incadra in dispozitiile referitoare la falsul material in inscrisuri oficiale1096.

- Titluri de once fel pentru efectuarea platilor, instrumente de plata electronica,emise de institutii de credit competente sau alte titluri ori valori asemanatoare.

Ordinul de plata nu poate fi asimilat titlurilor sus-mentionate, la care se refera art. 282 C. pen., cat timp, potrivit Regulamentului B.N.R. nr. 8/1994, printr-un asemenea instrument emitentul doar cere societatii bancare receptoare sa puna neconditionat la dispozitia beneficiarului o suma de bani la o anumita data, iar emiterea lui (ordinului de plata) nu este suficienta, pentru efectuarea platii fiind obligatorie indeplinirea anumitor operatiuni de catre societatea bancara, fara de care transferul sumei de bani nu se poate realiza. Aceste operatiuni, care privesc receptia, adica procedura de recunoa§tere a primirii ordinului de plata, autentificarea (prin care se verifica daca ordinul de plata a fost emis de persoana indicata ca emitent), precum si acceptarea (ce consta in recunoa§terea valabilitatii ordinului) releva conditionarea puterii circulatorii a ordinului de plata de efectuarea unor formalitati esentiale prin cooperarea dintre societatea bancara receptoare si societatea bancara destinatara.

Prin urmare, instanta suprema109 a decis ca ordinele de plata falsificate de inculpat, neavand in sine putere circulatorie, nu erau susceptibile a servi direct ca mijloace de plata, intrucat ele nu pot constitui titlu pentru efectuarea platilor in acceptiunea art. 282 C. pen., astfel ca incadrarea juridica a faptei in infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, asa cum a procedat prima instanta, este corecta.

Ulterior, instanta suprema a revenit asupra acestei pozitii si a statuat ca biletul la ordin constituie un titlu pentru efectuarea platilor si se incadreaza in categoria valorilor la care se refera art. 282 C. pen., falsificarea lui fiind prevazuta ca infractiune de acest text de lege1098.

Obiectul material al infractiunii de falsificare si produsul acesteia constituie

intotdeauna utile si relevante mijloace materiale de proba in constatarea judiciara a infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori.

Subiectii infractiuniiSubiectul activ nemijlocit (autor) al infractiunii de falsificare de monede sau de alte

valori poate fi oricine, nefiind nevoie juridic de vreo calitate speciala. Practic insa, nu orice persoana poate deveni falsificator de monede sau de valori, savarsirea acestei infractiuni reclamand utilizarea ilicita a unor munci de specialitate.

In marea majoritate a cazurilor, falsificarea de monede sau de alte valori se realizeaza prin contributia mai multor faptuitori, deci de catre o pluralitate de subiecti activi (coautori, instigatori, complici). Contributia participantilor, chiar atunci cand apartin aceleiasi categorii (de ex. coautori), poate varia, operatia de falsificare implicand de cele mai multe ori o executare complexa, pentru efectuarea careia este nevoie de concursul unor specialisti (desenatori, graficieni, filigranisti, chimisti, tipografi, imprimeuri etc.).

Este autor, deci subiect activ nemijlocit, participantul care a efectuat, chiar si numai o operatie in cadrul activitatii de executare.

Sunt subiecti activi nemijlociti (autori) ai infractiunilor derivate cei care pun in circulatie monede sau valori falsificate sau care detin produsul falsificarii in vederea punerii in circulatie.

Cand aceeasi persoana este subiect activ si al faptei principale de falsificare de monede sau de alte valori si al faptei derivate de punere in circulatie a produsului falsificarii, va exista un concurs de infractiuni, fSptuitorul fiind subiect activ atat al infractiunii de falsificare, cat si al faptei derivate de punere in circulatie1099. Dimpotriva, in cazul detinerii monedelor sau valorilor falsificate, nu va exista concurs cand detinatorul este insusi falsificatorul sau alt participant la falsificare, fiindca detinerea incriminata in art. 282 alin. (2) C. pen. nu este decat un caz special de tainuire sau de favorizare, ori autorul sau oricare participant la o infractiune nu poate fi considerat tainuitor sau favorizator la propria sa infractiune1100.

Daca detinerea monedelor falsificate in vederea punerii lor in circulatie si punerea in circulatie a acestora se realizeaza de catre aceeasi persoana, vor fi aplicabile regulile de la concursul de infractiuni, deoarece luarea in considerare ascopului special ce califica intentia in cazul modalitatii detinerii face ca aceasta sa nu se absoarba in mod natural in cea a punerii in circulatie1 01.

Legat de aceasta s-a sustinut1102 ca nu este cazul sa se dea vreun efect juridic pozitiei subiective a faptuitorului din momentul primirii valorilor, hotaratoare fiind pozitia subiecti va din momentul punerii in circulatie.

Asadar, pe cand la infractiunea de falsificare si la cea de punere in circulatie pot fi subiecti activi orice persoane, la infractiunea de detinere de monede sau alte valori falsificate nu pot fi subiecti activi cei care au participat ca autori, complici sau instigatori la savarsirea infractiunii de falsificare.

Subiectul activ al infractiunii examinate poate fi si o persoana juridica cu limitarile

si in conditiile prevazute in art. 191 C. pen.Subiectul pasiv. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori are ca

subiect pasiv eventual pe acela care a fost indus in eroare primind ca valabila moneda sau titlul de valoare falsificat. Aceasta persoana este material prejudicial.

Subiectul pasiv cert al infractiunii este institutul sau institutia care a emis moneda sau titlul de valoare falsificat, care este nevoit sa retraga toate monedele sau titlurile falsificate care au ajuns in circuitul serviciilor sale, pierzand astfel contravaloarea acestora si care mai este daunat si prin pierderea increderii publice in valabilitatea monedelor sau titlurilor, de felul celor falsificate. E suficient sa se raspandeasca stirea ca se gasesc in circulatie anumite monede sau titluri de valoare falsificate, pentru ca neincrederea in monedele sau titlurile de acelasi gen valabile, sa devina generala.

Increderea publica fiind o valoare sociala, atingerea acesteia lezeaza intreaga colectivitate, stanjenind relatiile dintre oameni, asa ca nicaieri mai mult ca in cazul falsificarii de monede sau de valori nu apare mai evident ca, in orice fapta penala, subiect pasiv generic este societatea1103.

Latura obiectiva a infractiunii principaleCodul penal in vigoare incrimineaza fapta de falsificare de monede sau de alte

valori in dispozitia din art. 282 alin. (1) C. pen. Alaturi de incriminarea faptei principale de ,,falsificare de monede sau alte valori", codul penal incrimineaza prin dispozitia art. 282 alin. (2) C. pen. si faptele derivate din fapta principals si anume: fapta de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate si fapta de detinere de monede sau valori falsificate in vederea punerii lor in circulatie.

Asadar, desi denumirea marginala (nomen juris) a art. 282 C. pen. se refera numai la incriminarea principals, dispozitiile articolului contin insa o pluralitate de incriminari, care nu difera decat prin continutul lor, in special prin latura lor materials.

Din textele mentionate rezulta ca sunt sanctionate doua fapte penale cu trasaturi caracteristice proprii, iar nu o singura infractiune complexa in continutul careia intra, conform art. 41 alin. (3) C. pen., ca element sau circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi infractiune1104.

Elemental material al incriminarii principale consta in actiunea de falsificare a unei monede sau alte valori.

Termenul de falsificare inseamna alterarea adevarului in una din cele doua operatiuni posibile si anume:

- contrafacere (plasmuire), adica, confectionare de monede sau de valorifalse prin imitarea monedei sau valorii adevarate sau

- alterare (prefacere) adica modificarea continutului sau aspectului uneimonede sau valori adevarate in scopul de a crea o aparenta necorespunzatoareadevarului1105.

Fiecare dintre aceste operatii poate fi efectuata printr-o varietate de procedee, incepand de la cele mai simple ^(mai rudimentare) si sfarsind cu cele mai complicate (mai perfectionate). In cazul celor dintai falsificarea poate fi descoperita

de orice persoana mai atenta, pe cand in cazul celor din urma este nevoie mai totdeauna de parerea specialistilor.

Mijloacele de falsificare sunt de asemenea extrem de variate si felurit adaptate in raport cu procedeele de falsificare folosite.

Nu este necesar ca imitarea sa fie perfects. Este suficient ca imitarea sa fie astfel facuta incat moneda sau valoarea contrafacuta, datorita aparentei de autenticitate, sa poata fi luata in considerare drept o moneda sau valoare autentica.

Activitatile de falsificare de cecuri, incriminate prin art. 282 alin. (1) din Codul penal, si de punere a acestora in circulatie, infractiune incriminata prin alineatul (2) al aceluiasi articol, constituie, in urma modificarilor si completarilor aduse Codului penal prin Legea nr. 140/1996, infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (4) teza I din Codul penal, prin care se sanctioneaza fapta de emitere a unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara1106.

Cerinte esentiale: 1. Moneda sau valoarea falsificata trebuie sa corespunda uneia dintre monedele sau titlurile de valoare aratate in dispozitia din alin. (1) al art. 282 C. pen., adica: moneda metalica, moneda de hartie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor, instrumente de plata electronica, emise de institutii de credit competente, sau oricare alte titluri ori valori asemanatoare.

Enumerarea din textul art. 282 C. pen. desi limitativa, este insa larg cuprinzatoare, intrucat orice titlu si orice valoare ,,asemanatoare" celor din continutul enumerarii vor fi valabile pentru existenta acestei cerinte esentiale.

Pentru caracterizarea monedelor sau titlurilor de valoare se va avea in vedere actul normativ prin care sunt reglementate.

Cerinta esentiala este indeplinita si in cazul cand falsificarea ar privi monede sau valori straine (art. 284 C. pen.). Pentru caracterizarea valorilor straine se va tine seama de regimul acestora in tara respectiva. Valorile straine trebuie sa fie de natura celor aratate in dispozitia din alin. (1) al art. 282 C. pen., dar pot avea denumiri diferite (ex. titluri de renta, bonuri de tezaur, obligatii ale unor imprumuturi de stat etc.).

Daca produsul falsificarii nu se incadreaza in nici una dintre valorile aratate in art. 282 alin. (1) C. pen., actiunea de falsificare nu constituie elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori. Fapta va putea, eventual, sa se incadreze in dispozitiile privitoare la falsul in inscrisuri (de ex. falsificarea biletelor de tren) sau in cele privitoare la inselaciune (de ex. vinderea unor monede antice falsificate drept piese adevarate)1107.

2. Monedele sau titlurile de felul celor aratate in alin. (1) din art. 282 C. pen. trebuie sa se gaseasca in circulatie, adica sa aiba legal puterea de a circula.

Asupra unei monede retrase din circulatie se pot uneori efectua operatii de falsificare (alterare). Aceste operatii nu vor realiza insa elementul material al infractiunii de falsificare de monede decat atunci cand produsul operatiei va corespunde unei monede aflate in circulatie.

Cerinta esentiala va fi, de asemenea, indeplinita in cazul falsificarii unei monede

ori valori retrase din circulatie, dar care mai poate fi inca preschimbata. Va fi de asemenea indeplinita conditia esentiala in cazul bancnotelor stampilate in mod fraudulos dupa expirarea termenului cand trebuiau sa fie prezentate la stampilare.

Pentru monedele sau valorile straine nu intereseaza daca acestea sunt cotate la bursele care functioneaza in statele respective, fiind suficient pentru indeplinirea cerintei ca ele sa aiba un curs legal.

Urmarea imediata (tipica) a actiunii de falsificare (contrafacere sau alterare) consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, prin obtinerea unei monede sau a unui titlu de valoare aparent asemanator cu moneda sau cu titlul a carui falsificare s-a urmarit.

Urmarea imediata nu se considera insa ca fiind realizata atunci cand produsul falsificarii este atat de nereusit (fals grosolan) incat nimeni nu 1-ar confunda cu moneda sau cu valoarea adevarata1108.

Nu intereseaza, sub raportul existentei infractiunii, daca urmarea imediata deriva din realizarea unui produs unic sau dintr-o productie in serie.

In varianta agravata prevazuta in alin. (3), urmarea imediata consta in posibilitatea producerii unei pagube importante sistemului financiar (teza I) sau in producerea effective a unei pagube importante sistemului financiar (teza II).

Legatura de cauzalitate. Existenta unei monede sau a unei valori care numai aparent poate fi luata drept o moneda sau o valoare adevarata, nu creeaza starea de pericol si nu constituie deci urmarea imediata a unei actiuni de falsificare decat daca exista o legatura de cauzalitate intre aceasta actiune si existenta monedei sau valorii aparent veridica. Se poate de pilda ca o moneda sau o valoare aparent veridica sa fie produsul unei greseli savarsite cu ocazia baterii monedei adevarate sau imprimarii titlului de valoare adevarat, iar nu al unei actiuni de falsificare. In genere, in practica legatura de cauzalitate este mai totdeauna vadita si nu are nevoie de probatorii speciale.

In varianta agravata prevazuta in alin. (3) teza II, legatura de cauzalitate va trebui sa fie dovedita in toate cazurile.

Latura subiectiva a infractiunii principaleForma de vinovatie. Actiunea de falsificare a unei monede sau a unei valori nu este

relevanta penal decat daca este savarsita cu vinovatie, adica cu vointa si intentie.Latura subiectiva este alcatuita deci din vointa faptuitorului de a efectua actiunea

de falsificare (de contrafacere sau alterare) si intentia acestuia de a realiza prin acea actiune o moneda sau o valoare care aparent sa corespunda unei monede sau valori adevarate, astfel incat daca ar patrunde in circulatia obisnuita va putea fi primita ca atare.

Propriu-zis, nu se cere ca falsificatorul sa fi urmarit anume punerea in circulatie a monedei sau valorii falsificate (intentie directa), fiind suficient ca el si-a dat seama (a prevazut) ca acest rezultat este posibil si a acceptat producerea lui {intentie indirecta)

Mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existenta laturii subiective si implicit a infractiunii insasi, dar de acestea se va tine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individualizarea pedepsei.

In doctrina, s-a mai sustinut si parerea1110, ramasa izolata, conform careia infractiunea analizata nu se poate comite decat cu intentie directa.

Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori nu poate fi savarsita din culpa.

Latura obiectiva a infractiunilor derivateIn cazul infractiunilor de fals de monede sau de alte valori, sub aceeasi denumire

(monomica) si in cuprinsul aceluiasi articol din cod (art. 282 C. pen.) sunt prevazute si infractiunile derivate privind ,,punerea in circulatie" si ,,detinerea in vederea punerii in circulatie" a monedelor sau valorilor falsificate.

Elementul material consta asadar in actiunea de ,,punere in circulatie" si in actiunea de ,,detinere" a monedelor sau valorilor falsificate, aratate in dispozitia din ali'n. (1) al art. 282 C. pen.

,,Punerea in circulatie" inseamna introducerea monedelor sau valorilor falsificate in sfera (circuital) in care in mod normal isi indeplinesc functiunea lor si valorile adevarate1 n.

Punerea in circulatie poate fi realizata prin orice mijloace obisnuite (plati, depuneri, schimburi, expedieri postale etc.) sau prin acte ilicite (de ex. substituireade catre un gestionar sau mandatar a monedelor ori valorilor falsificate in locul unora adevarate).

In esenta, punerea in circulatie nu este decat un mod de ,,inlesnire a valorificarii" produsului unei infractiuni, deci o varianta a infractiunii de tainuire (art. 221 C. pen.) sau de ,,asigurarea folosului sau produsului" infractiunii, deci o varianta a favorizarii infractorului - art. 264 alin. (1) C. pen.1112

Punerea in circulatie se efectueaza, in genere, prin acte succesive, repetate, capatand mai totdeauna caracterul de infractiune continuata.

,,Detinerea" monedelor sau valorilor falsificate inseamna primirea si pastrarea acestora, indiferent daca detinatorul a dobandit acele monede sau valori si le define pentru el ori daca i-au fost incredintate spre pastrare si le detine pentru altul1 13.

Detinerea, ca si punerea in circulatie, este un mod de a tainui sau de a favoriza, special incriminat in materia falsificarii de monede sau de alte valori.

Nu importa pentru existenta laturii obiective daca detinerea a durat pana la punerea in circulatie a monedelor sau valorilor sau a avut loc numai intr-un anumit interval de timp, exact ca si in cazul tainuirii si favorizarii.

Cerinte esentiale: 1. Pentru ca actiunile de ,,punere in circulatie" sau de ,,detinere" sa intregeasca latura obiectiva a infractiunii derivate respective, trebuie sa fie indeplinita o cerinta esentiala comuna ambelor actiuni. Prin urmare, monedele sau valorile falsificate, puse in circulatie sau detinute, este necesar sa fie din cele aratate in dispozitia din alin. (1) al art. 282 C. pen. Aceasta cerinta este o consecinta fireasca a caracterului derivat al acestor infractiuni.

Infractiunile derivate, dupa cum arata calificativul lor, sunt infractiuni subsecvente, care presupun o alta infractiune antecedents, asa incat calificarea ca fapta penala a

infractiunilor derivate de punere in circulatie sau de detinere de monede sau valori falsificate depinde de preexistenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori.

Cata vreme nu s-a savarsit o infractiune de falsificare de monede sau de alte valori, nu se poate concepe savarsirea faptei de punere in circulatie sau a faptei de detinere de monede sau de alte valori falsificate.

2. Actiunea de ,,detinere" trebuie sa fie savarsita ,,in vederea punerii in circulatie". Neindeplinirea acestei cerinte inlatura caracterul infractional al faptei de detinere. Raspunderea penala a detinatorului ia fiinta din momentul in care si-a dat seama de natura monedelor sau valorilor primite ori incredintate pentru a le detine si de scopul detinerii. In lipsa cerintei esentiale, detinerea va putea constitui insa infractiunea de favorizare, daca sunt intrunite elementele acesteia (art. 264 C. pen.).

Detinerea de moneda, cu stiinta ca este falsificata, in vederea punerii in circulatie, constituie infractiunea prevazuta in art. 282 alin. (2) C. pen., chiar daca aceasta nu a fost pusa in circulatie. Inainte de a incerca sa vanda moneda falsificata, faptuitorii nu au comis tentativa la infractiunea de inselaciune, deoarece lipseste actul de punere in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, conditie prevazuta in art. 20 C. pen. Sub aspectul acestei infractiuni, deci, fapta a ramas in faza actelor preparatorii, nesanctionata de lege1114.

Urmarea imediata. In cazul infractiunii de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate, urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, decurgand din patrunderea efectiva a produselor falsificarii in sfera (circuitul) operatiilor normale de credit sau de efectuare de plati.

Nu este nevoie pentru existenfa urmarii imediate ca toate monedele sau valorile falsificate sa fi fost puse in circulatie, fiind suficienta chiar o singura acfiune de punere in circulatie cu obiect limitat. Uneori, falsificarea este descoperita chiar de la primele monede sau valori false puse in circulatie, alteori insa numai dupa ce importante cantitati de monede sau valori false au intrat in circulatie.

In cazul detinerii monedelor sau valorilor false, in vederea punerii lor in circulatie, urmarea imediata consta in starea specials de pericol pe care aceasta definere o creeaza si o intretine, constituind o ameninfare pentru relafiile sociale ocrotite de legea penala prin incriminarea falsificarii de monede sau de alte valori.

In varianta agravata prevazuta in alin. (3), urmarea imediata consta in posibilitatea producerii unei pagube importante sistemului financiar (teza I) sau in producerea efectiva a unei pagube importante sistemului financiar (teza II).

Prin ,,sistem financiar" se intelege ansamblul operafiilor privind finantele statului, astfel cum sunt reglementate, in continutul, functiunea si mecanismul lor, prin diverse acte normative 115.

Agravantele se aplica atat falsificatorilor, cat si celor care pun in circulatie sau detin monede ori valori falsificate, si indiferent daca monedele sau valorile false sunt romanesti sau straine.

Agravanta privitoare la situatia potentialitatii virtuale se aplica si in caz de tentativa daca se constata ca in ipoteza ca fapta s-ar fi consumat aceasta ar fi putut cauza p paguba

importanta sistemului financiar.In lipsa unei norme explicative, importanta pagubei - potentiate sau efective -

cauzate sistemului financiar este o chestiune de fapt, care urmeaza a fi determinate de la caz la caz, in raport cu particularitatile fiecarei pricini. In formularea unei aprecieri este necesar sa se tina seama de natura produsului ori obiectului material al infractiunii, de numarul si valoarea acestora, de conditiile si circumstantele savarsirii faptei, de implicatiile ei de ordin financiar in tara sau peste hotare, precum si orice alte elemente care, in imprejurarile cazului concret, s-ar putea dovedi relevante1116.

Legatura de cauzalitate intre actiunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe si sa fie dovedita.

Latura subiectiva a infractiunilor derivateForma de vinovatie. Fapta de punere in circulatie a unor monede sau valori

falsificate, ca si fapta de a define astfel de monede sau valori, nu constituie o infractiune decat daca este savarsita cu vinovatie. Forma de vinovatie necesara pentru existenta laturii subiective este intentia, adica stiinta faptuitorului ca monedele sau valorile pe care le pune in circulatie sau pe care le define pentru a fi puse in circulafie sunt falsificate, si deci prevederea ca prin savarsirea acestor acfiuni se creeaza o stare de pericol pentru menfinerea increderii publice, rezultat pe care il urmareste sau il accepts1117.

Mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existenta laturii subiective si implicit a infractiunii insasi, dar de acestea se va tine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individualizarea pedepsei.

Fapta savarsita din culpa nu constituie infractiune. Cel care a primit o moneda falsa si fara a cunoaste falsitatea acesteia o repune in circulatie nu savarseste o infractiune, iar daca si-a dat seama ca moneda este falsa si totusi o repune in circulatie savarseste o contravenfie1118.

Alti autori1'19, considers ca infracfiunile derivate nu se pot comite decat cu intentie directa. In aceasta conceptie, sintagma ,,in vederea punerii in circulatie" reprezinta o cerinta esentiala care afecteaza latura subiectiva a infractiunii analizate, avand astfel sens de finalitate si nu de destinatie.

Forme. SanctiuniForme. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori si infractiunile

derivate de punere in circulatie sau de detinere a monedelor sau valorilor falsificate, fiind infractiuni de actiune susceptibile de a fi realizate prin activitati infractionale de durata si cu desfasurare complexa, pot prezenta forme si modalitati diferite, care impun o diversificare a regimului sanctionator si o atentie deosebita in operatiile de individualizare judecatoreasca a pedepsei.

Activitatea infractionala atat in cazul infractiunii principale (de falsificare a monedelor sau altor valori), cat si in cazul infractiunilor derivate (de punere in circulatie sau de detinere a monedelor ori valorilor falsificate) parcurge, in genere, toate fazele unei desfasurari lente: pregatire, executare, consumare si epuizare.

In principiu, actelepreparatorii nu sunt incriminate ca o forma a infractiunii. In cazul cand s-a pasit insa la executarea actiunii de falsificare sau actiunilor derivate, aceste acte se insereaza in activitatea infractionala, devenind acte de complicitate anterioara cand sunt efectuate de alte persoane decat autorul.

Codul penal in vigoare, ca de altfel majoritatea codurilor care nu incrimineaza actele preparatorii, prevede insa in dispozitia din art. 285 C. pen. ca infractiuni de sine statatoare unele fapte care au un vadit caracter de acte de pregatire in raport cu infractiunea de falsificare de monede sau alte valori.

In ceea ce priveste infractiunea de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate, majoritatea actelor preparatorii sunt cuprinse in incriminarea detinerii de monede sau valori false in vederea punerii in circulatie (define eel care introduce in tara monede sau valori falsificate in strainatate; define eel care repartizeaza monedele sau valorile falsificate diversilor indivizi care si-au luat sarcina de a le pune in circulatie; define eel care in asteptarea momentului prielnic are in depozit monedele sau valorile etc.). Indirect deci, reprimarea actelor de pregatire este asigurata1120.

Tentativa, adica executarea actiunii de falsificare sau a actiunii de punere in circulatie ori de detinere a monedelor sau valorilor falsificate inceputa, dar intrerupta, sau ramasa fara rezultat este pedepsita potrivit dispozitiei din art. 282 alin. (4) C. pen.

Exista tentativa in cazul falsificarii, daca executarea actiunii de contrafacere sau de alterare a monedelor sau a altor valori a fost curmata inainte de a fi ajuns la capat din cauze straine de vointa faptuitorului sau, desi a fost dusa la capat, nu a dat rezultat, in sensul ca nu s-au obtinut monede sau valori falsificate, ori cele obtinute sunt atat de nereusite incat nu pot fi considerate ca fiind corespunzatoare vreunei valori adevarate si deci posibilitatea unei puneri in circulatie este exclusa (necirculabile).

Daca neobtinerea rezultatului se datoreaza faptului ca mijloacele sau materialele folosite erau insuficiente sau defectuoase, va exista tentativa; din contra, daca mijloacele sau materiile erau cu totul improprii pentru realizarea rezultatului, nu va exista tentativa (art. 20 alin. ultim C. pen.).

In cazul infractiunii derivate a punerii in circulatie exista tentativa cand actiunea faptuitorului a fost descoperita inainte ca el sa fi reusit a pune in circulatie vreo moneda sau vreun titlu de valoare falsificat, adica in timpul cand incerca sa efectueze punerea in circulatie, iar in cazul infractiunii derivate a detinerii va exista tentativa cand actiunea faptuitorului a fost descoperita in momentul in care incepuse sa i se faca predarea monedelor sau valorilor false, ori dupa ce el acceptase propunerea de a primi monedele sau valorile pentru a le define sau transports, dar inainte ca acestea sa-i fi fost remise1121.

Consumarea are loc din moment ce executarea actiunilor de falsificare sau de punere in circulatie ori de detinere a monedelor sau valorilor falsificate s-a desfasurat pana la capat si s-a produs urmarea imediata.

Pentru consumarea infractiunii de falsificare este suficient ca o singura moneda falsa sau un singur titlu de valoare fals susceptibil de a putea fi pus in circulatie sa fi fost contrafacut sau alterat. La fel, pentru consumarea infractiunilor derivate este suficient ca

o singura moneda sau valoare falsa sa fi fost pusa in circulatie sau sa fi fost detinuta in scopul de fi pusa in circulatie.

Infractiunile prevazute in art. 282 alin. (2) teza I-a si in art. 215 C. pen. se consuma in momentul remiterii valorilor falsificate si, respectiv, al primirii, ca plata, a banilor de la persoana vatamata. Restituirea ulterioara a banilor, dupa observarea inselaciunii, nu atribuie faptelor caracterul de tentativa1122.

Cum, pe de o parte, infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, ca si infractiunile de punere in circulatie a monedelor sau valorilor falsificate, capata de cele mai multe ori caracterul de infractiune continuata, si cum, pe de alta parte, detinerea de monede sau valori falsificate constituie totdeauna o infractiune continua, este in mod firesc posibila, in cazul acestor infractiuni, faza epuizarii.

Epuizarea are loc cand a incetat actiunea de falsificare si de emitere a monedelor sau valorilor false si, respectiv, cand a incetat actiunea de punere in circulatie sau cand au fost ridicate de la destinatari toate piesele false.

Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta de lege pentru persoana fizica, in cazul faptelor prevazute in alin. (1) si (2), este inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

In varianta prevazuta in alin. (3), pedeapsa aplicabila persoanei fizice este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi (daca s-ar fi putut cauza o paguba importanta sistemului financial") sau inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi (daca s-a pricinuit efectiv o paguba importanta sistemului financial").

Falsificarea de monede sau de alte valori comisa de o persoana juridica este sanctionata cu amenda de la 10.000 la 900.000 lei, potrivit art. 71x alin. (3) C. pen.

Deoarece sunt produse prin infractiune, monedele si valorile falsificate, puse in circulatie sau detinute in vederea punerii lor in circulatie vor fi supuse confiscarii speciale.

Top of the Document

2. FALSURI IN INSCRISURIFALSUL MATERIAL IN INSCRISURI OFICIALE

Obiectul ocrotirii penaleObiectul juridic special al ocrotirii penale il formeaza relatiile sociale a caror

formare, desfasurare si dezvoltare depind de increderea publica acordata inscrisurilor oficiale. Apararea acestei increderi implica apararea insasi a tuturor inscrisurilor oficiale in contra falsificarii materiale. Cum imensa majoritate a relatiilor sociale include in mecanismul lor folosirea de inscrisuri oficiale, s-ar putea spune ca prin incriminarea si sanctionarea falsului material in inscrisuri oficiale sunt ocrotite aproape toate relatiile sociale1178.

Obiectul material. In savarsirea faptului de fals material in inscrisuri oficiale, inscrisul falsificat apare in primul rand ca produs al activitatii infractionale.

In cazul cand falsul material se comite prin alterarea unui inscris oficial existent, acest

inscris are in acelasi timp si caracterul de obiect material al infractiunii.Dar chiar in cazul contrafacerii (plasmuirii) unui inscris oficial, pentru realizarea

acestuia sunt folosite materiale (hartie, cerneala) care, inserandu-se in produsul infractiunii (inscrisul oficial fals), pastreaza insa caracterul de obiect material al infractiunii deoarece asupra lor s-a efectuat actiunea de falsificare (plasmuire).

Inscrisurile oficiale falsificate (plasmuite sau alterate) sunt din aceasta cauza socotite totdeauna si obiect material al infractiunii1179.

Inscrisul formeaza obiectul material al infractiunii, indiferent daca a fost falsificat in totul sau numai in parte, daca falsul priveste continutul inscrisului ori semnarea acestuia sau modul de autentificare, de certificare sau de atestare care insote§te inscrisul.

In semnificatia sa cea mai larga, prin ,,inscris" se intelege orice semn material, vizibil si permanent, care serveste la transmiterea gandurilor si ideilor. Din acest punct de vedere, se cunoaste scrierea ideografica, ce evoca direct ideea, pentru ca este reprezentarea aidoma ori simbolica a lucrului exprimat, si scrierea fonetica, ce nu reprezinta in mod direct decat o succesiune de sunete, dar care are aptitudinea de a trezi ideile in general legate de o asemenea inmanunchere de sunete combinate. Legea penala nu atribuie termenului de ,,inscris" aceasta semnificatie larga, ci pe aceea de act alcatuit in forma scrisa. Limitarea este fireasca, deoarece scrierea - in sensul de scriere fonetica - este singurul mod de exprimare a gandirii care prezinta o anumita complexitate si, ca atare, falsificarea sa - considerata comparativ cu falsificarea altor semne materiale - releva, in ceea ce-1 priveste pe autor si fapta sa, un pericol social mai intens1180.

Nu orice inscris falsificat intereseaza insa dreptul penal, sub aspectul aplicabilitatii art. 288 si urm. din C. pen., ci numai cele carora legea le recunoaste aptitudinea de a produce consecinte juridice.

Inscris oficial este orice inscris care emana de la o autoritate publica, institutie publica sau de la o alta persoana juridica de drept public sau care apartine unei asemenea unitati - art. 150 alin. (2) C. pen. combinat cu art. 145 C. pen.

Subiectii infractiuniiSubiectul activ nemijlocit (autor) al falsului material in inscrisuri oficiale poate fi

orice persoana fizica ce intruneste conditiile generale pentru a raspunde penal. Calitatea acesteia poate fi uneori o imprejurare agravanta.

Cand faptuitorul este insa un functional"1181, iar fapta este savarsita in exercitiul atributiilor de serviciu, aceste doua imprejurari, in imbinarea lor, constituie un element circumstantial de agravare, potrivit dispozitiei din alin. (2) al art. 288 C. pen.

Participatia penala este posibila sub toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

In varianta agravata, coautori nu pot fi decat acele persoane care au calitatea ceruta de lege la data comiterii infractiunii. Ceilalti participant (instigatorii, complicii) pot sa nu aiba aceasta calitate. Daca numai instigatorul sau complicele are calitatea de functional", iar autorul nu o are, fapta instigatorului sau complicelui, chiar daca a fost

comisa in exercitiul atributiilor de serviciu, va fi incadrata in raport cu fapta autorului, in dispozitiile din art. 288 alin. (1) C. pen. Desigur, ca de aceste aspecte se va tine seama la individualizarea judiciara a pedepsei.

Cand falsul material al unui inscris oficial se realizeaza prin aplicarea unui sigiliu fals sau a unei stampile false, eel care a folosit sigiliul sau stampila falsa va raspunde ca autor a doua fapte penale, si anume: fals material in inscrisuri oficiale si folosire de instrumente oficiale false.

Subiect activ al acestei infractiuni poate sa fie si o persoana juridica, potrivit dispozitiei din art. 191 C. pen.

Subiectul pasiv este o autoritate publica, institutie publica sau alta persoana juridica de drept public careia i se atribuie in mod mincinos inscrisul oficial falsificat.

Inscrisul oficial fals poate fi insa producator de consecinte juridice contra unei persoane fizice sau juridice. Aceasta persoana este subiectul pasiv eventual al infractiunii, care va deveni subiect pasiv efectiv atunci cand inscrisul va fi folosit impotriva sa, fiindca atingerea adusa intereselor acestui subiect pasiv isi are cauza nu numai in folosirea inscrisului fals, ci si in fapta care a creat acest inscris fals, adica infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale1182.

Latura obiectivaElementul material al infractiunii examinate consta in actiunea de falsificare, in

mod material, a unui inscris oficial.Actiunea de falsificare poate fi savarsita prin contrafacerea (respectiv

confectionarea prin imitare) scrierii sau semnaturii inscrisului oficial, ori prin alterarea (modificarea) in orice mod a inscrisului.

Notiunea de ,,falsificare" folosita de art. 288 C. pen. trebuie inteleasa nu numai in sensul de denaturare a unui inscris preexistent adevarat, ci si in sensulimitSrii, alcatuirii in mod fraudulos, plasmuirii in intregime sau partial, contrafacerii unui inscris1183.

Contrafacerea scrierii, in cazul inscrisurilor oficiale, nu inseamnS imitarea scrisului (mai ales ca majoritatea inscrisurilor oficiale sunt tiparite sau dactilografiate), ci imitare prin reproducerea continutului obisnuit al inscrisului falsificat (de ex. o diploma falsa trebuie sa aiba continutul unei diplome adevarate; un proces-verbal de constatare trebuie sa aiba continutul unui astfel de inscris; un buletin de identitate trebuie sa continS mentiunile unui astfel de act). FarS o astfel de reproducere a continutului, inscrisul fals nu ar putea avea aparenta de inscris adevarat. Contrafacerea scrierii inseamna deci plasmuirea, respectiv confectionarea unui inscris similar celui oficial1184.

Contrafacerea semnaturii pe un inscris oficial adevarat sau plasmuit nu inseamna iarSsi o imitare (copiere) a semnaturii, ci aplicarea unei semnSturi care sa aiba aparenta ca ar fi a celui ce trebuia sa semneze, cu aratarea in paranteza, sau sub semnStura a numelui si prenumelui pretinsului semnatar1185.

De cele mai multe ori, semnatura falsa este insotita si de amprenta unei stampile false sau pe nedrept folosite. Constituie fals material in inscrisuri oficiale, in aceasta

modalitate normativa si contrafacerea amprentei unei stampile aplicate pe un inscris oficial1186.

Alterarea unui inscris oficial inseamna denaturarea materials a continutului sau, fie prin adSugiri intre randuri sau marginale, ori modificari de cifre sau date; fie prin stersaturi sau bifari; fie prin aducerea in stare de ilizibilitate a unor parti din inscrisul oficial (patare, decolorare etc.)1187.

Modificarea unor bonuri de plata, prin majorarea sumelor platite, pentru justificarea unei presupuse lipse in gestiune, constituie infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale, chiar daca ulterior, cu ocazia verificarii, se constata ca lipsa pe care inculpatul urmarea sa o acopere in modul aratat nu este reala

Semnarea condicii de prezenta cu numele unei persoane ce nu a fost prezenta la lucru constituie o actiune generatoare de consecinte juridice, deoarece, condica de prezentS fiind o formS de evidenta pe baza careia se calculeaza si se plStesc salariile, atrage indeplinirea obligatiei unitatii de a plati salariul. De aceea, o astfel de fapta intruneste elementele constitutive ale falsului material in inscrisuri oficiale1189.

Falsificarea unor facturi, prin mentionarea unui pret mai mic al marfurilor vandute si folosirea acestora la intocmirea bilantului si a celorlalte acte de evidenta contabilS sunt activitati cuprinse in latura obiectiva a infractiunii de evaziune fiscala, prevazutS in art. 13 din Legea nr. 87/19941190, iar nu infractiuni de fals si uz de fals savarsite in concurs cu cea dintai1191.

Cerinte esentiale: 1. Inscrisul trebuie sa faca parte din categoria inscrisurilor oficiale, adica inscrisuri intocmite, emanate sau intarite de o persoana juridica de drept public.

Inscris oficial, asa cum s-a aratat mai sus, este orice inscris care emana de la o autoritate publica, institutie publica sau de la o alta persoana juridica de drept public sau care apartine unei asemenea unitati - art. 150 alin. (2) C. pen. combinat cuartv145 C. pen.

Inscrisurile pot fi scrise in limba romana sau in orice alta limba (inscrisuri oficiale straine, in original, sau traduceri oficiale).

Inscrisurile emanate de la autoritati (de la organe ale acestora) sunt, de regula, acte date in circulate (de ordin extern), fiind remise fie altor autoritati, fie unor persoane indreptatite (adrese, circulare, diplome, ordonante de plata, chitante etc.).

Sunt considerate inscrisuri oficiale nu numai exemplarele originale, ci si copiile legalizate sau certificate ale acestora, cand sunt susceptibile de a produce consecinte juridice. Cerinta esentiala este deci indeplinita in caz de falsificare a unei copii, chiar daca nu exista inscrisul original, suficient ca respectiva copie, daca ar fi fost adevarata (necontrafacuta), ar fi produs efecte juridice1 92.

Intocmirea unei copii a unui act inexistent constituie fapta de fals material in inscrisuri oficiale1193.

Inscrisurile care alcatuiesc scriptica unei persoane juridice de drept public sunt in genere de serviciu (de ordin intern), necesare pentru desfasurarea si evidenta activitatii din interiorul unitatii respective (registre, referate, rapoarte, state de plata

etc.). Aceste inscrisuri pastreaza caracterul de inscris oficial chiar daca in cuprinsul lor se face referire la alte inscrisuri sau la operatii externe (inregistrari de intrari si iesiri, procese-verbale de constatare etc.)1194.

Titlurile si inscrisurile prevazute in art. 282 si art. 283 C. pen. nu pot constitui obiectul material al faptei penale analizate, deoarece contrafacerea si alterarea lor este incriminata distinct prin textele citate.

Potrivit dispozitiei din alin. (3) al art. 288 C. pen. sunt considerate inscrisuri oficiale: biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice.

Biletele, tichetele, sau imprimatele trebuie sa emane de la una din unitatile aratate in art. 145 C. pen., fiindca numai in acest caz acestea pot fi asimilate inscrisurilor oficiale. Intra in aceasta categorie: biletele de intrare la spectacole, biletele loto^ sau pronosport, tichetele de tramvai sau alte mijloace de transport in comun etc. In general, aceste imprimate fac dovada unei plati, desi nu poarta vreo semnatura de atestare. Biletele, tichetele si celelalte imprimate producatoare de consecinte juridice, emise de alte unitati decat cele prevazute in art. 145 C. pen., sunt inscrisuri sub semnatura privata si nu pot face decat obiectul faptei penale prevazute in art. 290 C. pen.

2. Inscrisul oficial falsificat trebuie sa fie susceptibil de a produce consecintejuridice in cazul cand ar fi folosit. Aceasta inseamna ca actul rezultat in urmafalsificarii trebuie sa fie un inscris cu valoare probatorie si cu semnificatie juridica.

3. In varianta agravata, este necesar ca actiunea de falsificare sa fie realizatade un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu.

Constituie infractiunile prevazute in art. 288 alin. (2) C. pen. si art. 289 C. pen. fapta unui politist, insarcinat cu efectuarea cercetarii penale, de a falsifica semnaturile unor persoane pe procesul verbal de constatare a infractiunii,atribuindu-le in mod nereal calitatea de martori asistenti si de a intocmi declaratii ale acestora cu falsificarea semnaturii1195.

Urmarea imediatd a faptei penale examinate consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, pericol decurgand din realizarea unui inscris oficial fals care prezinta aparent toate insusirile unui inscris oficial corespunzator.

Pentru existenta infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale nu este necesar sa se fi cauzat un prejudiciu material, ci numai ca actul falsificat sa fie de natura a genera consecinte juridice si a cauza prejudicii ordinii statornicite in Romania, ordine care cere ca actele intocmite de functional! sa exprime, sub toate aspectele, adevarul1196.

Cand falsitatea inscrisului este insa vizibila si usor de observat (stersaturi evidente, adaugiri scrise cu alta cerneala etc.) urmarea imediata nu va fi indeplinita, iar fapta nu va constitui decat o incercare de a falsifica.

Legatura de cauzalitate intre starea de pericol si actiunea de falsificare trebuie sa existe si de regula rezulta din materialitatea faptei {ex re).

Latura subiectivaForma de vinovatie care constituie elementul subiectiv al acestei infractiuni este

intentia directa sau indirecta. Exista intentie cand faptuitorul si-a dat seama ca, prin

actiunea pe care o savarseste, falsifica material un inscris oficial, a prevazut ca in acest fel se creeaza o stare de pericol pentru increderea pe care trebuie sa o inspire un astfel de inscris si a urmarit acest rezultat sau a acceptat producerea lui11 7.

Mobilul si scopul nu intereseaza pentru existenta infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale, ci doar pentru stabilirea gradului de pericol social concret al faptei comise de subiectul activ si la individualizareajudiciara apedepsei.

In doctrina, s-a mai sustinut si parerea1198, cu care nu suntem de acord si care dealtfel a ramas izolata, conform careia infractiunea analizata nu se poate comite decat cu intentie directa.

Fapta savarsita din culpa nu constituie infractiune. Culpa rezulta, in genere, din mentiunea care se face pe inscris, chiar in momentul intocmirii, despre eroarea comisa.

Forme. SanctiuniForme. Fiind o fapta comisiva, falsul material in inscrisuri oficiale este susceptibil

de a parcurge fazele obisnuite de desfasurare ale unei activitati infractionale: acte preparatorii, tentativa, consumare.

Desi sunt posibile si necesare, actele preparatorii (ex. procurarea de instrumente si materiale, adaptarea lor in vederea executarii, efectuarea de probe etc.) nu sunt incriminate de legea penala.

Cand actiunea de falsificare incepe sa fie executata, actele de pregatire efectuate de altul decat autorul pot deveni eventual acte de complicitate anterioara la savarsirea infractiunii.

Un mijloc foarte necesar la savarsirea falsului material in actele oficiale il constituie folosirea de sigilii, stampile false, iar falsificarea de sigilii sau stampile este, evident, o activitate preparatorie in raport cu infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale.

Tentativa exista atunci cand executarea actiunii de falsificare a inceput, dar a fost intrerupta sau a ramas fara rezultat, din cauze straine de vointa faptuitorului.

Exista tentativa si atunci cand executarea actiunii de falsificare a inceput, dar nu s-a produs urmarea imediata, inscrisul falsificat fiind inutilizabil din cauza defectelor sale (fals grosolan), usor de observat chiar de catre o persoana mai putin atenta1199.

Tentativa este incriminata potrivit art. 288 alin. (4) C. pen.Consumarea are loc in momentul in care executarea actiunii de falsificare a ajuns la

capat si a produs urmarea imediata, adica s-a creat starea de pericol pentru relatiile sociale protejate prin norma de incriminare examinata.

Pentru consumarea infractiunii nu imports daca inscrisul oficial fals a fost sau nu folosit.

Distrugerea inscrisului dupa descoperirea faptei nu inlatura existenta infractiunii.Intrucat infractiunea de abuz in serviciu are caracter subsidiar, iar falsificarea unor

inscrisuri oficiale, de catre functionarul insarcinat cu intocmirea lor, se incadreaza in art. 288 C. pen., instanta nu poate califica aceeasi fapta ca si abuz in serviciu1200.

Sanctiuni. Falsul material in inscrisuri oficiale, in varianta tip, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 4 ani.

In varianta agravata, falsul material in inscrisuri oficiale se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Persoana juridica se sanctioneaza, in ambele ipoteze de incriminare, cu amenda cuprinsa intre 5.000 la 600.000 lei, potrivit art. 71l alin. (2) C. pen.

Top of the Document