PLEUREZIA SEROFIBRINOASA

7/27/2019 PLEUREZIA SEROFIBRINOASA

http://slidepdf.com/reader/full/pleurezia-serofibrinoasa 1/123

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

,,SF. VASILE CEL MARE”

PLOIESTI

PROIECT DE SPECIALITATE

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

PROMOTIA



INGRIJIRI SPECIFICE

ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE PACIENTILOR CU

PLEUREZII



PLANUL PROIECTULUI

CAPITOLUL I

Memoriu explicativ1.1 Notiuni de anatomie si fiziologie

1.2 Definitie. Etiologie. Clasificare

1.3 Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale

pacientilor cu pleurezie serofibrinoasa

1.4 Participarea asistentei medicale la acte de

investigatie

1.5 Participarea asistentei medicale la interventii

autonome si delegate

1.6 Evaluarea (Evolutie, Complicatii, Prognostic)

1.7 Educatie pentru sanatate

1.8 Masuri de securitate a muncii in domeniul sanitar CAPITOLUL II

Plan de ingrijire a pacientului cu pleurezieserofibrinoasa

II.1 Culegerea datelor

II.2 Analiza si interpretarea datelor

II.3 Planificarea ingrijirilor

II.4 Aplicarea ingrijirilor

II.5 Externarea pacientului

CAPITOLUL IIIIII.1 Evaluarea finala

III.2 Anexe

III.3 Bibliografie



MEMORIU EXPLICATIV

Transformarile pe care le-a produs ultimul veac in toate domeniile vietii si

activitatii omenesti au antrenat necontenit modificari profunde in gandirea, in

comportamentul si starea de sanatate a oamenilor. Cele trei componente aleecuatiei existentei – om, mediu, societate – se afla intr-o corelatie inextricabila si

ajung sa se intrepatrunda pana se intrepatrunda pana intr-atat incat nu mai pot fi

perfect separate una de alta.

Istoria actului de ingrijire, a omului suferind este o parte a istoriei vietii si

reflecta in evolutia ei de-a lungul timpului, boala, bolnavul si personalul de

ingrijire. Nursingul este stiinta si arta de a ingriji cu respect, demnitate si

competenta fiinta umana. Asistenta medicala are abilitatea de a aplica, in practica

cunostintele, depriderile si aptitudinile dobandite pe parcursul formarii ca

profesionist.

Virginia Henderson, o profesionista desavarsita, care alaturi de Florance Nightingale, a pus bazele nursingului, deschizand noi orizonturi de cunoastere a

principiilor fundamentale ale ingrijirii bolnavilor, spunea: „Rolul esential al

asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa isi

mentina sau recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi

indeplinit singur daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare.”

„Viata este ansamblul functiilor care rezista mortii.”Viata nu poate exista fara aer, iar respiratia corecta este la fel de necesara ca

si hrana. Orice perturbare a echilibrului respiratiei are repercursiuni, in functie de

gravitatea afectiunii, asupra intregului organism. Una dintre cele mai grave boli ale

aparatului respirator este tuberculoza.Tuberculoza pulmonara (Phtisis pulmonum) reprezinta localizarea cea mai

frecventa a tuberculozei ca afectiune a intregului organism, determinata de patrunderea si multiplicarea in plaman a agrentului patogen al bolii

(Micobacterium tuberculosis), in conditiile de scadere a capacitatii de aparare a

organismului, sub influenta unor factori de mediu defavorabili.

Boala ca atare este amintita in cele mai vechi documente orientale si

identificata la mumii egiptene datand din mileniul al II-lea inaintea erei noastre.

Un tablou mai detaliat al simptomelor ei nu a fost facut decat in epoca greco-romana de catre Hypocrate, Celsus, Areteu, Galenus s.a. Transmisibilitatea

tuberculozei a fost intuita in epoca renasterii de catre Paracelsus, Fracastorius (sec.

IV). In secolul XVIII-XIX Bayle, Laennec, Virchow, Ranke au descris treptat

aspectele anatomo-patologice ale bolii. Utilizand cu virtuozitate metoda

anatomoclinica, Laennec (1781-1826) a adus cele mai importante contributii la

descrierea diverselor forme de tuberculoza pulmonara, putand fi considerat ctitorulftiziologiei moderne. In anul 1865 Villemin demonstreaza cel dintai

transmisibilitatea bolii, prin inocularea produselor patologice la animalul de

experienta. Agentul patogen al bolii este descoperit mai tarziu (1882) de catre



Robert Koch, care prepara si prima tuberculina (Alttuberkulin Koch). Cu ajutorul

acesteia, von Pirquet, Montoux s.a. pun la punct (dupa 1905) testarea

tuberculinica, deschizand noi orizonturi in studiul si intelegerea alergiei

tuberculoase.

Prin descoperirea razelor Roentgen se realizeaza un pas important in

diagnosticul si diferentierea formelor de tuberculoza. Dupa 1900 se fac importante progrese in studiul bacteriologic, radiologic, bronhologic, functional etc.,

elaborandu-se metodele de investigatie care, cu perfectionari aduse ulterior, se

folosesc si in prezent.

In tratamentul bolii, dupa o perioada indelungata de incercari si de metode

nespecifice, unele destul de eficiente (cura de repaus, collapsoterapia, rezectiile

pulmonare s.a.) se ajunge la descoperirea streptomicinei (Waksmann 1945) care

deschide o noua era, nu numai in terapie ci in ansamblu, in combaterea

tuberculozei. Ulterior se descopera o gama intreaga de preparate antituberculoase,

neepuizata inca nici in prezent.

In profilaxia tuberculozei se introduc treptat metoda preventorizarii(Calmette 1912) si a dispensarizarii (Robert Philip 1917), vaccinarea BCG

(Calmette 1922), depistarea RF (M. de Abreu 1936), depistarea bacteriologica

(Canetti), chimioprofilaxia (Omodei-Zorini 1946), chimioterapia modernastandardizata s.a.

In Romania, in etapa preistorica a tuberculozei, care se intinde pana in

secolul al XIX-lea, se gasesc multiple mentiuni care atesta larga raspandire a bolii.

Primele statistici din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca si datele ulterioare

pana dupa al doilea razboi mondial, ne situau intre tarile cele mai tuberculizate din

Europa.

Intre 1905 si 1946, o serie de figuri progresiste ale medicinei romanesti, caBabes, Cantacuzino, Nasta, Hatieganu, Irimescu, Daliello si Popper s.a. au depus

efirturi remarcabile pentru constituirea si dezvoltarea unei scoli romanesti de

ftiziologie si a unui armament adecvat de lupta antituberculoasa. Abia in conditiile

nou create de dezvoltare tumultoasa a medicinei tehnicizate, combaterea

sistematica a bolii, ca si ridicarea continua a conditiilor generale de viata, au facut posibila descresterea progresiva a tuberculozei, intr-un ritm similar celor din alte

tari europene.

Nivelul endemiei TBC imediat dupa ultimul razboi mondial era mult

ridicat, datele actuale reprezentand scaderi intre 75 % si 100 %. Cu toata aceasta

evolutie favorabila, tuberculoza in tara noastra prezinta unele aspecte de ramanere

in urma, cum sunt incidenta TBC la copii, mai mare decat in tarile europene, cu persistenta unor forme grave la copilul mic; o prevalenta a infectiei TBC (la 14

ani) mai ridicata; o morbiditate tuberculoasa inalta la varsta tanara (19-24 ani); o

scadere lenta a formelor cronicizate bacilifere. Din acest motiv, prevenirea si

combaterea bolii constituie inca o problema prioritara de sanatate publica.

Un atribut important pe care medicina Antichitatii il asimileaza celui mai

eficient tratament este zambetul.



„Un zambet nu costa nimic, dar poate oferi mult. El ia numai o clipa, dar

amintirea lui dainuie uneori pentru totdeauna.

Un zambet aduce fericire in casa, bunavointa in munca, este semnul

prieteniei.

Un zambet nu poate fi imprumutat, cumparat sau cersit, pentru ca el nu are

valoare pentru nimeni pana cand nu este daruit.”



I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator cuprinde caile respiratorii si plamanii.Caile respiratoriisunt reprezentate de cavitatea nazala, faringe, laringe, trahee si bronhii.

CAILE RESPIRATORII

CAVITATEA NAZALA

Este primul segment al cailor respiratorii. Septul nazal desparte cavitatea

nazala in doua cavitati simetrice (fose nazale), cu directie antero-posterioara, sub

baza craniului si deasupra cavitatii bucale. Comunica cu exteriorul prin orificiile

narinare si cu rinofaringele prin coane. Anterior, fosele nazale sunt ptotejate de piramida nazala. Piramida nazala este o proeminenta situata pe linia mediana a

fetei, cu rol de a proteja fosele nazale; totodata a dobandit si un rol estetic.

Varful piramidei este situat sub osul frontal si se numeste radacina nasului.

Baza prezinta orificiile narinare. Cele doua fete laterale sunt unite anterior,

formand dorsum nasi, care se termina inferior prin lobul nazal. In structura

piramidei nazale distingem un schelet osteo-cartilaginos, format din oasele nazalesi portiunea frontala a osului maxilar in partea superioara a piramidei nazale, cat si

prin cartilajele laterale si cartilajele alare in partea inferioara a piramidei. Pe acest

schelet se prind muschii pielosi care, prin actiunea lor, maresc sau micsoreaza

orificiile narinare. La exterior se afla pielea.Fosele nazale sunt doua conducte situate inapoia piramidei nazale, de la

orificiile narinare pana la coane. Distingem foselor nazale un segment anterior,numit vestibul si un segment posterior, fosele nazale propriu-zise. Vestibulul nazal

este oblic in sus si inapoi si este tapetat de piele, care contine glande sebacee si

folicule pilosi. Fosele nazale propriu-zise au patru pereti.

La interior, fosele nazale sunt acoperite de mucoasa nazala, care are o

structura deosebita in partea superioara fata de rest. In regiunea olfactorie a

mucoasei, situata deasupra cornetului superior si in dreptul lamei ciuruite aedmoidului, sunt celule senzoriale si celule de sustinere. Celulele senzoriale sunt

neuroni bipolari. De la polul lor apical pleaca o dendrita scurta, groasa si terminata

printr-un buton olfactiv, care are circa 10-20 cili. De la polul bazal al neuronilor

bipolari pleaca axonul. Mai multi axoni se inmanuncheaza pentru a forma nervii

olfactivi, care strabat orificiile lamei ciuruite a edmoidului si ajung in bulbul

olfactiv.Regiunea respiratorie a mucoasei este mult mai intinsa, are o bogata

vascularizatie si o culoare rosietica. Ea acopera toti peretii cavitatii nazale, cu



exceptia celui superior, unde se afla mucoasa olfactiva. Este alcatuita dintr-un

epiteliu cilindric ciliat. Mucoasa respiratorie are glande tubulo-acinoase.

In oasele vecine foselor nazale sunt sinusuri paranazale, cavitati

pneumatice, cu rol de cutie de rezonanta si de a mentine o temperatura constanta.

Mucoasa lor se continua cu mucoasa foselor nazale. Sinusurile paranazale sunt

perechi (frontale, maxilare, sfenoidale).In labirintul edmoidal sunt sapate semicelulele edmoidale care, impreuna cu

semicelulele din oasele vecine, formeaza celulele edmoidale. Exista celule

edmoidale posterioare, care se deschid in meatul superior si celulele edmoidale

anterioare, in meatul mijlociu. Sinusul sfenoidal se deschide in recesul sfeno-

edmoidal de la nivelul peretelui superior al foselor nazale. Sinusurile frontal si

maxilar se deschid in meatul mijlociu. In meatul inferior se deschide canalul

nazolacrimal.

Vascularizatia foselor nazale este asigurata de ramuri din artera oftalmica si

din artera maxilara. Venele ajung, in final, in vena jugulara interna.

Inervatia mucoasei este asigurata de ramuri din nervul trigemen.Limfaticele ajung in ganglionii retrofaringieni si parotidieni, iar de aici in

ganglionii cervicali.

FARINGELE

Este un conduct musculo-membranos, dispus de la baza craniului pana in

dreptul vertebrei C8, unde se continua cu esofagul. Are forma unui jgheab deschis

anterior, care se ingusteaza de sus in jos, cu lungimea de 15 cm.

Fata posterioara a faringelui delimiteaza, impreuna cu coloana vertebrala,

tapetata demuschii prevertebrali, spatiul retrofaringian. Fetele laterale alefaringelui, la nivelul capului, vin in raport cu spatiul mandibulo-faringian, cuprins

intre mandibula si faringe, iar la nivelul gatului cu lobii laterali ai glandei tiroide,

cu artera carotida comuna, vena jugulara interna si nervul vag, situat intre cele

doua formatiuni vasculare.

In structura faringelui se afla o aponevroza intrafaringiana, muschi si omucoasa. La exterior este acoperit de adventitiafaringelui, formata din tesut

conjunctiv lax.

Aponevroza intrafaringiana se gaseste la nivelul peretilorlaterali si posterior

al faringelui si se insera superior pe baza craniului; are o structura fibroasa si este

rezistenta.

Muschii faringelui sunt striati, grupati in muschi constrictori si ridicatori.Muschii constrictori au fibre circulare si se acopera unul pe celalalt; prin

contractia lor micsoreaza diametrul antero-posterior si transversal al faringelui.

Muschii ridicatori au fibre longitudinale si sunt reprezentati de muschiul

stilo-faringian si palato-faringian, care colabora de la palat prin arcul posterior.

Prin contractia lor ridica faringele in timpul deglutitiei.



La interior, faringele este captusit de o mucoasa care are in structura sa un

epiteliu cilindric ciliat la nivelul rinofaringelui si unepiteliu pluristratificat

pavimentos, necheratinizat la nivelul bucofaringelui si laringofaringelui.

La exterior, faringele este acoperit de adventitia faringelui, care se continua

cu adventitia esofagului. Vascularizatia faringelui este realizata de ramuri din

artera carotida externa. Sangele venoseste drenat in vena jugulara interna.Limfaticele ajung in ganglionii cervicali. Inervatia senzitiva si motorie este

asigurata de nervul glosofaringian, dar si de nervul vag.

LARINGELE

Este un organ cu dubla functie: conduct aero-vector si organ al fonatiei.

Laringele are o forma de piramida triunghiulara trunchiata cu baza in sus.

Baza comunica cu laringo-faringele printr-un orificiu, numit aditus laringis, care,

anterior este delimitat de epiglota, posterior de cartilajele aritenoide si lateral de

repliurile epiglotico-aritenoidiene, intinse intre epiglota si cartilajele aritenoide.In grosimea acestor plici se afla cartilajele cuneiforme. Varful laringelui se

continua in jos cu traheea.

Fetele antero-laterale ale laringelui sunt formate de cele doua lame alecartilajului tiroid si de arcul cricoidului. Intre cartilajul tiroid si arcul cricoidului se

afla muschiul si ligamentul tirocricoidian. Deasupra celor doua lame ale

cartilajului tiroid se afla membrana tirohioidiana, care ajunge la osul hioid.

Fetele antero-laterale ale laringelui vin in raport cu glanda tiroida si cu

muschii infrahioidieni.

Fata posterioara a laringelui proemina in faringe si este formata din cele

doua cartilaje aritenoidiene si din pecetea cartilajului cricoid. De o parte si de altasunt doua santuri, santurile piriforme. Marginea anterioara este reprezentata de

muchia unde cele doua lame laterale ale cartilajului tiroid se unesc. Este mai

proeminenta la barbati. Vine in raport cu istmul glandei tiroide.

Marginile posterioare ale laringelui sunt reprezentate de marginile

posterioare ale cartilajului tiroidian si vin in raport cu artera carotida comuna,vagul si vena jugulara interna.

Structura laringelui. Laringele este format din cartilaje legate intre ele

prin ligamente si articulatii. Asupra cartilajelor actioneaza muschii laringelui. La

interior este tapetat de o mucoasa, sub care se gaseste o submucoasa.

Cartilajele laringelui. Se disting: cartilaje neperechi (cartilajul tiroid,

epiglota si cartilajul cricoid) si perechi (aritenoide, corniculate, cuneiforme sicartilajele sesamoide).

Muschii laringelui se impart in intrinseci si extrinseci. Cei extrinseci se

insera cu un capat pe laringe, iar cu celalalt pe organele vecine. Muschii intrinseci

au ambele capete inserate pe cartilagii ale laringelui. Unii sunt constrictori ai

glotei, apropiind plicile vocale, altii sunt dilatatori ai glotei, departand plicile

vocale, iar altii sunt tensori ai plicilor vocale.



Tunica mucoasa captuseste cavitatea laringelui si se continua in sus cu

mucoasa faringelui, iar in jos cu cea a traheei. Este formata din epiteliu si corion.

Epiteliul, exceptand plicile vocale, este cilindric ciliat. La nivelul plicilor vocale

estepluristratificat pavimentos. Tunica mucoasa contine glande care secreta

mucus. In corion se gaseste tesut limfoid care este bogat la nivelul ventriculilor

laringieni.Submucoasa este formata din tesut conjunctiv lax.

Aspectul interior al laringelui. Pe peretii laterali ai laringelui se afla doua

perechi de plici cu directie antero-posterioara; cele doua superioare sunt plici

vestibulare, iar cele doua inferioare plicile vocale. Intre cele doua plici vestibulare

se delimiteaza rima vestibulara, iar intre cele doua plici vocale rima glotidica.

Rima glotidica este divizata intr-o parte anterioara, numita intermembranoasa,

limitata intre cele doua cartilagii aritenoide. Intre plicile vestibulare si vocale, de

fiecare parte, se afla vestibulul laringian care, prin aditus laringis, comunica cu

laringo-faringele, iar sub plicile vocale se afla cavitatea infraglotica, ce comunica

cu traheea.Vascularizatia laringelui este asigurata de artera laringiana superioara si

artera laringiana inferioara. Sangele venos ajunge in vena jugulara interna.

Limfaticele laringelui ajung in ganglionii cervicali.Inervatia laringelui este asigurata de nervul laringian superior si inferior,

ramuri din nervul vag. Nervul laringian inferior inerveaza muschii intrinseci ai

laringelui, exceptand muschiul tirocricoidian. Nervul laringian superior inerveaza

mucoasa laringelui si muschiul tirocricoidian.

TRAHEEA

Traheea este un organ sub forma de tub care continua laringele si se intinde

de la vertebra C6 pana la vertebra toracala T4, unde se imparte in cele doua

bronhii. Are o lungime de 10-12 cm si un calibru de 1,6-2 cm. Prezinta un segment

cervical si unul toracal. In segmentul cervical vine in raport posterior cu esofagul,

anterior cu istmul glandei tiroide, cu muschii infrahioidieni si pielea. Lateral vinein raport cu artera carotida comuna, vena jugulara interna, nervul vag si lobii

laterali ai glandei tiroide. Portiunea toracica este situata in mediastinul superior.

Posterior vine in raport cu esofagul, anterior cu arcul aortei si cu ramurile

desprinse din el, cu timusul si cu sternul, iar lateral cu plamanii, acoperiti de pleura

mediastinala.

In structura traheei se distinge un schelet fibrocartilaginos, format din 15-20de inele cartileginoase incomplete posterior. Cartilajele sunt unite intre ele prin

ligamente fibroelastice. In partea posterioara, unde inelele sunt incomplete, exista

fibre colagene, elastice si fibre musculare netede.

La exterior se afla o adventitie formata din tesut conjunctiv, iar la interior

traheea este acoperita de o mucoasa cu epiteliu cilindric ciliat. Tunica mucoasa

este bogata in glande.



Vascularizatia traheei este data de ramuri din arterele tiroidiene, la nivelul

gatului si din arterele bronsice, la nivelul toracelui. Venele, in portiunea cervicala,

se varsa in vena jugulara interna, iar in portiunea toracala in venele azygos.

Limfaticele ajung in ganglionii cervicali, pentru segmentulcervical si in

ganglionii traheobronsici si mediastinali pentru segmentul toracal.

Inervatia este asigurata de fibre simpatice din simpaticul cervical si toracalsi fibre parasimpatice din vag.

BRONHIILE

La nivelul vertebrei T4, traheea se imparte in cele doua bonhii principale

(dreapta si stanga). Aceste bronhii patrund in plaman prin hil, unde se ramifica

intrapulmonar, formand arborele bronsic. Intre cele doua bronhii exista o serie de

deosebiri. Bronhia dreapta este aproape verticala, cea stanga aproape orizontala.

Cea stanga este mai lunga (5 cm) fata de cea dreapta (2,5 cm), in schimb bronhia

dreapta are un calibru mai mare (1,5 cm) fata de cea stanga (1 cm). Bronhia stangaeste inconjurata de crosa aortei, cea dreapta de crosa marii vene azygos.

Structura bronhiilor principale este asemanatoare traheei, bronhiile

principale fiind formate din inele cartilaginoase, incomplete posterior (9-11 lastanga, 5-7 la dreapta).

Vascularizatia arteriala este asigurata de arterele bronsice. Sangele venos

este colectat de venele bronsice care il duc in sistemul azygos. Limfa ajunge in

ganglionii traheobronsici si ganglionii mediastinali.

Inervatia vegetativa provine din plexul bronhopulmonar.

PLAMANII

Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei. Sunt doi plamani (stang si

drept), situati in cavitatea toracica, fiecare fiind acoperit de pleura viscerala.

Plamanii au forma unei jumatati de con. Culoarea lor variaza cu varsta; la fat este

rosu-brun, la copil gri-rozie, la adult cenusiu, mai mult sau mai putin inchis.Greutatea plamanilor este de 700 g pentru plamanul drept si 600 g pentru cel

stang.

Capacitatea totala a plamanilor este de 5000 cm3 aer. Consistenta

plamanilor este este elastica, buretoasa. Diametrul vertical este de 22 cm, antero-

posterior la baza de 18-20 cm, iar transversal la baza de 9-10 cm.

Fata externa a plamanilor este convexa si vine in raport cu coastele. Peaceasta fata se gasesc santuri adanci, numite scizuri, care impart plamanii in lobi.

Pe fata externa a plamanului drept se gasesc doua scizuri, una oblica (principala) si

una orizontala (secundara), care incepe la mijlocul scizurii oblice. Aceste doua

scizuri impart plamanul drept in trei lobi (superior, mijlociu si inferior). Pe fata

externa a plamanului stang se gaseste o scizura (scizura oblica) care imparte

plamanul stang in doi lobi (superior si inferior).



Fata interna este plana si vine in raport cu organele din mediastin. Pe

aceasta fata, mai aproape de marginea posterioara a plamanilor, se afla hilul

pulmonar, pe unde intra sau ies din plaman vasele, nervii si bronhia principala. La

plamanul stang, anterior de hil, se afla impresiunea cardiaca, lasata de ventriculul

stang si impresiunea lasata de aorta descendenta. La plamanul drept, anterior de

hil, se afla impresiunea cardiaca, mai mica decat cea stanga, lasata de atriul drept,cat si impresiunile lasate de vena cava superioara si de vena cava inferioara.

Deasupra hilului se afla impresiunea lasata de crosa marii vene azygos, iar

posterior de hil se afla impresiunea marii vene azygos.

Baza plamanilor este concava si vine in raport cu diafragma. Prin

intermediul diafragmei, la dreapta vine in raport cu fata superioara a ficatului, iar

la stanga cu fundul stomacului si cu splina. Varful plamanului depaseste in sus

prima coasta si vine in raport cu organele de la baza gatului. Marginea anterioara,

ascutita, este situata inapoia sternului si acoperita de recesul costo-mediastinal, iar

cea posterioara, rotunjita, este in raport cu coloana vertebrala si extremitatea

posterioara a coastelor.

STRUCTURA PLAMANILOR

Plamanii sunt constituiti din: arborele bronsic, lobuli, ramificatiile vaselor

pulmonare si bronsice, nervi si limfatice, toate cuprinse in tesut conjunctiv.Arborele bronsic. Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se

imparte intrapulmonar la dreapta in trei bronhii lobare (superioara, mijlocie si

inferioara), iar la stanga in doua bronhii lobare (superioara si inferioara).

Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia

segmentelor bronho-pulmonare (unitati anatomice si patologice ale plamanilor).Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie proprie. Plamanul drept are 10

segmente, iar cel stang 9, lipsind segmentul medio-bazal.

Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii

pulmonari, unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre

periferia plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramificain bronhiole respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti

alveolari. Peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.

Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele,

formeaza acinii pulmonari. Acinul este unitate morfofunctionala a plamanului.

Structura arborelui bronsic se modifica si ea. Bronhiile lobare au structura

asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmentare au si ele un scheletcartilaginos, insa cartilajul este fragmentat, in schimb bronhiile lobulare si

respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiolele lobulare si respiratorii

au un perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare netede, cu

dispozitie circulara. In peretii ductelor alveolare, intalnim numai membrana

fibroelastica acoperita de epiteliu.



Alveolele pulmonare au forma unui saculet mic, cu perete extrem de

subtire, adaptat schimburilor gazoase. Pe o membrana fibroelastica exista un

epiteliu alveolar cu dubla functie: fagocitara si respiratorie. Exista circa 75-100

milioane de alveole, insumand o suprafata de 80-120 m2.

In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare perialveolare, care

impreuna cu peretii alveolelor formeaza bariera alveolo-capilara, in a careistructura mentionam epiteliul alveolar, membrana bazala fibro-elastica a

alveolelor, membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar. La nivelul acestei

bariere au loc schimburile de gaze dintre alveole si sange.

VASCULARIZATIA PLAMANILOR

Plamanii au o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala.

Vascularizatia nutritiva este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale

arterei toracale, care aduc la plaman sange cu oxigen pentru arborele bronsic,

parenchimul pulmonar si peretii arterelor pulmonare, deoarece acestea din urmacontin sange cu dioxid de carbon. Arterele bronsice intra in plaman prin hil si

insotesc arborele bronsic, ajungand numai pana la nivelul bronhiolelor respiratorii,

unde se termina in reteaua capilara, de la care pornesc venele bronsice ce aducsange cu dioxid de carbon in sistemul venelor azygos, acesta terminandu-se in

vena cava superioara. Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie.Vascularizatia functionala apartine marii circulatii. Ea incepe prin

trunchiul pulmonar care isi are originea in ventriculul drept. Trunchiul pulmonar

aduce la plaman sange incarcat cu dioxid de carbon. Dupa un scurt traiect se

imparte in artera pulmonara dreapta si stanga, patrunzand fiecare in plamanul

respectiv, prin hil. In plaman, arterele pulmonare se divid in ramuri ce insotescramificatiile arborelui bronsic pana in jurul alveolelor, unde formeaza reteaua

capilara perialveolara. La acest nivel, sangele cedeaza dioxid de carbon si primeste

oxigen. De la reteaua capilara pornesc venele pulmonare. Ele ies din plaman prin

hil si se duc spre atriul stang.

Limfa plamanului este colectata de ganglionii din hilul plamanului.Inervatia plamanilor provine din plexul bronho-pulmonar. Fibrele

parasimpatice determina bronhoconstrictie si secretia glandelor din mucoasa

bronsica, iar cele simpatice determina bronhodilatatie.

PLEURA

Fiecare plaman este invelit de o seroasa numita pleura. Pleura prezinta o

foita parietala, care captuseste peretii toracelui si o foita viscerala, care acopera

plamanul patrunzand si in scizuri. Cele doua foite se continua una cu cealalta la

nivelul pediculului pulmonar si al ligamentului pulmonar, care este o formatiune

conjunctiva de forma triunghiulara, avand varful la pediculul pulmonar si baza la

nivelul diafragmei. Intre cele doua foite exista o cavitate virtuala, cavitatea



pleurala, in care se afla o lama fina de lichid pleural. In cavitatea pleurala exista o

usoara presiune negativa care obliga cele doua foite sa stea lipite una de cealalta.

Cele doua foite ale pleurei se continua una cu cealalta la nivelul hilului.

Cavitatea pleurala devine reala cand intre cele doua foite ale pleurei se

acumuleaza: sange (hemotorax), lichid (hidrotorax), aer (pneumotorax), puroi

(piotorax), limfa (chilotorax).Pleura parietala prezinta trei parti: portiunea costala, in raport cu coastele,

portiunea diafragmatica, in raport cu diafragmul si portiunea mediastinala, spre

mediastin. Cand pleura parietala trece de pe un perete pe altul, formeaza recesuri.

Cand trece de pe coaste pe mediastin, ocolind varful pulmonului, se formeaza

recesul numit domul pleural, cand trece de pe coaste pe diafragma, ocolind baza

plamanului, se formeaza recesul costo-diafragmatic, iar cand trece de pe coaste pe

mediastin, ocolind marginea anterioara a plamanului, se formeaza recesul costo-

mediastinal.

MEDIASTINUL

Este spatiul cuprins intre fetele mediale ale celor doi plamani, acoperiti de

pleurele mediastinale. Anterior ajunge pana la stern, posterior pana la coloanavertebrala, inferior pana la diafragma, iar superior comunica larg cu baza gatului

prin apertura superioara a toracelui.

In mediastinul superior se gasesc:

- ramurile crosei aortei, cele doua vene brahiocefalice, nervii vagi, nervii frenici,

timusul, traheea, esofagul, lantul simpatic toracal, ultima parte a canalului toracic;

In mediastinul inferior se gasesc: cordul cu vasele mari, care isi au originea

sau se termina la acest nivel, cat si nervii frenici, iar pe un plan posterior esofagul,nervii vagi, simpaticul toracal, canalul toracic, sistemul azygos si aorta

descendenta.



FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Respiratia reprezinta schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre

organism si mediu. Din punct de vedere functional, respiratia poate fi impartita in

patru etape: vantilatia pulmonara, adica deplasarea aerului in ambele sensuri intrealveolele pulmonare si atmosfera; difuziunea O2 si CO2 intre alveolele pulmonare

si sange; transportul O2 si CO2 prin sange si lichidele organismului catre si de la

celule; reglarea respiratiei.

VENTILATIA PULMONARA

Dimensiunile plamanilor pot varia prin distensie si retractie, in doua

moduri: prin miscarile de ridicare si coborare ale diafragmului, care alungesc si

scurteaza cavitatea toracica si prin ridicarea si coborarea coastelor, care determina

cresterea si descresterea diametrului antero-posterior al cavitatii toracice.Respiratia normala, de repaus, se realizeaza aproape in intregime prin miscarile

din prima categorie, adica in urma miscarilor diafragmului. In timpul inspiratiei,

contractia diafragmului trage in jos suprafata inferioara a plamanilor. Apoi, in

timpul inspiratiei linistite, diafragmul se relaxeaza, iar in retractia elastica a

plamanilor, a peretelui toracic si structurilor abdominale comprima plamanii.

Deoarece fortele toraco-pulmonare sunt insuficiente, producerea expiratiei fortate

necesita o forta suplimentara, obtinuta prin contractia muschilor abdominali, care

imping continutul abdominal catre diafragma.

A doua cale de expansionare a plamanilor o reprezinta ridicarea grilajului

costal. In pozitia de repaus, acesta este coborat, permitand sternului sa se apropiede coloana vertebrala; cand grilajul costal se ridica, acesta proiecteaza inainte

sternul, care se indeparteaza de coloana vertebrala, ceea ce mareste diametrulantero-posterior cu aproximativ 20 % in inspiratia maxima fata de expiratie.

Muschii care determina ridicarea grilajului costal se denumesc muschi inspiratori

si sunt, in special, muschii gatului. Muschii care determina coborarea grilajului

costal sunt muschi expiratori, cum sunt, de exemplu, muschii drepti abdominali.

Daca nu exista nici o forta care sa-l mentina plin cu aer, plamanul, care are

o structura elastica, se dezumfla ca un balon. Intre plamani si peretii cutiei toracicenu exista nici un punct de atasare, ei fiind fixati doar prin hil la nivelul

mediastinului. Astfel, plamanul pluteste in cavitatea toracica inconjurat de un stratsubtire de lichid pleural, care reduce frecarile generate de miscarile sale in aceasta

cavitate. Mai mult, pomparea continua a acestui lichid in canalele limfatice

mentine o usoara suctiune intre suprafata pleurei viscerale si cea a pleurei

parietale. Astfel, suprafata plamanilor este atasata permanent de fata interna acutiei toracice. Cand aceasta se expansioneaza si revine apoi la pozitia initiala,

plamanii urmeaza aceste miscari, care, in plus, sunt mult usurate de suprafetele

pleurale bine lubrifiate.



Presiunea pleurala este presiunea din spatiul ingust cuprins intre pleura

viscerala si cea parietala. In mod normal, exista o suctiune permanenta a lichidului

din acest spatiu, ceea ce duce la o mica presiune negativa a acest nivel. Presiunea

pleurala normala, la inceputul inspirului, este de aproximativ -5 cm apa. Acesta

este nivelul de presiune necesar pentru a mentine plamanii destinsi in timpul

repausului. Apoi, in timpul respiratiei normale, expansiunea cutiei toracice tragesuprafata plamanilor cu o forta mai mare, astfel incat creeaza o presiune negativa

intrapleurala de –7,5 cm apa.

Presiunea alveolara este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare. In

repaus, cand glota este deschisa, aerul nu circula intre plamani si atmosfera; in

acest moment presiunea in orice parte a arborelui respirator este egala cu presiunea

atmosferica, considerata 0 cm apa. Pentru a permite patrunderea aerului in plaman

in timpul inspiratiei, presiunea in alveole trebuie sa scada sub presiunea

atmosferica; in timpul unei inspiratii normale devine –1 cm apa. Aceasta presiune

negativa usoara este suficienta pentru ca, in cele doua secunde necesare respiratiei,

in plamani sa patrunda aproximativ 500 ml aer. Variatii opuse apar in timpulexpiratiei: presiunea alveolara creste la aproximativ +1 cm apa, ceea ce forteaza

500 ml aer sa iasa din plamani in 2-3 secunde, cat dureaza expiratia.

Complianta pulmonara este data de masura cu care plamanii cresc in volum pentru fiecare unitate de crestere a presiunii transpulmonare. Complianta totala

pulmonara normala la adult este de 200 ml/cm apa.

Plamanii contin cantitati mari de colagen si elastina. Fibrele de elastina sunt

intinse la volume pulmonare mici si medii, iar cele de colagen previn

supradistensia la volume pulmonare mari. Fortele elastice determinate de

tensiunea superficiala sunt mult mai complexe, reprezentand 2/3 din totalul

fortelor elastice in plamanii normali; in plus, forta elastica determinata detensiunea superficiala se modifica foarte mult atunci cand surfactantul nu este

prezent in lichidul alveolar. Fortele de tensiune superficiala se manifesta la

interfata dintre doua stari de agregare diferite. Aceste forte au tendinta de a

micsora suprafata de contact. Suprafata interna a alveolelor este acoperita de un

strat subtire de lichid, iar in alveole exista aer, deci vor apare forte de tensiunesuperficiala, care determina micsorarea suprafetei de contact; ca urmare, aerul

alveolar are tendinta de a iesi din alveole, iar acestea tind sa colabeze. Surfactantul

este un agent activ de suprafata, adica atunci cand se raspandeste pe toata

suprafata unui lichid ii reduce acestuia tensiunea superficiala. Surfactantul este

secretat de celulele epiteliale alveolare de tip II si este un amestec complex de

fosfolipide, proteine si ioni. Alte roluri ale surfactantului: cresterea razei alveolare,ceea ce determina cresterea compliantei pulmonare si scaderea lucrului mecanic al

respiratiei; scaderea filtrarii la nivelul capilarelor pulmonare.Lucrul mecanic al respiratiei. In respiratia normala de repaus, contractia

musculaturii inspiratorii are loc in inspir, in timp ce expirul este in intregime un

proces pasiv, determinat de reculul elastic al plamanilor si structurilor elastice ale

cutiei toracice. Ca urmare, muschii respiratori efectueaza lucru mecanic doar



pentru a produce inspirul. Acest lucru mecanic poate fi impartit in trei fractiuni

diferite: cea necesara pentru expansionarea plamanilor impotriva propriilor lor

forte elastice, numita travaliu compliant sau lucru mecanic elastic; cea necesara

pentru depasirea vascozitatii pulmonare si a structurilor peretelui toracic, numita

lucru mecanic al rezistentei tisulare; cea necesara pentru depasirea rezistentei

opusa de caile aeriene, la trecerea aerului spre interiorul plamanilor, numita lucrumecanic al rezistentei cailor aeriene.

Energia necesara in respiratie. In timpul respiratiei normale de repaus,

doar 3-5 % din energia cheltuita de organism este ceruta de necesitatile energetice

ale proceselor ventilatorii pulmonare. In schimb, in timpul unui efort fizic intens,

necesarul de energie poate creste de pana la 50 de ori fata de repaus.

VOLUME SI CAPACITATI PULMONARE

O metoda simpla pentru studiul ventilatiei pulmonare este inregistrarea

volumului aerului deplasat spre interiorul si respectiv exteriorul plamanilor, procedeu numit spirometrie. Exista patru volume pulmonare diferite, care adunate,

totalizeaza volumul maxim pe care il poate atinge expansiunea pulmonara.

Semnificatia acestor volume este urmatoarea:Volumul curent este volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei

normale (500 ml).Volumul inspirator de rezerva este un volum suplimentar de aer care

poate fi inspirat peste volumul curent (3000 ml).

Volumul expirator de rezerva reprezinta cantitatea suplimentara de aer

care poate fi expirata in urma unei expiratii fortate dupa expirarea unui volum

curent (1100 ml).Volumul rezidual este volumul de aer care ramane in plamani si dupa o

expiratie fortata (1200 ml).

Capacitatile pulmonare sunt sume de doua sau mai multe volume

pulmonare.

Capacitatea inspiratorie, egala cu suma dintre volumul curent si volumulinspirator de rezerva, reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate

respira pornind de la nivelul expirator normal pana la distensia maxima a

plamanilor (3500 ml).

Capacitatea reziduala functionala, egala cu suma dintre volumul

expirator de rezerva si volumul rezidual, reprezinta cantitatea de aer ce ramane in

plaman la sfarsitul unei expiratii normale (2300 ml).Capacitatea vitala, egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva,

volumul curent si volumul expirator de rezerva, reprezinta volumul maxim de aer

pe care o persoana il poate scoate din plamani dupa o inspiratie maxima (4600

ml).



Capacitatea pulmonara totala, egala cu capacitatea vitala plus volumul

rezidual, reprezinta volumul maxim pana la care pot fi expansionati plamanii prin

efort inspirator maxim (5800 ml).

Toate volumele si capacitatile pulmonare sunt cu 20-25 % mai mici la

femei decat la barbati; de asemenea, ele sunt mai mari la atleti si mai mici la

persoanele astenice.Cu exceptia volumului rezidual, celelalte volume pulmonare se masoara

spirometric. Pentru masurarea volumului rezidual, ca si a capacitatilor care il

includ, se utilizeaza alte metode de masurare: metoda dilutiei sau tehnica

pletismografica.

Volumul respirator pe minut este cantitatea totala de aer deplasata in

arborele respirator in fiecare minut si este egal cu produsul dintre volumul curent

si frecventa respiratorie, fiind egal cu 6 l/min. In diferite conditii fiziologice si

patologice, aceste valori se pot modifica foarte mult.

Ventilatia alveolara este volumul de aer care ajunge in zona alveolara a

tractului respirator in fiecare minut si participa la schimburile de gaze respiratorii.Valoarea sa medie este de 4,5-5 l/min, deci numai o parte din volumul respirator

pe minut; restul reprezinta ventilatia spatiului mort. Ventilatia alveolara este unul

dintre factorii majori care determina presiunile partiale ale oxigenului si dioxiduluide carbon in alveole.

DIFUZIUNEA

Dupa ventilatia alveolara urmeaza o noua etapa a procesului respirator;

aceasta este difuziunea oxigenului din alveole in sangele capilar si difuziunea in

sens invers a dioxidului de carbon.Toate gazele implicate in fiziologia respiratiei sunt molecule simple, libere

sa se miste unele printre altele, proces numit difuziune. Afirmatia este valabila si

pentru gazele dizolvate in lichidele si tesuturile organismului.

Pentru ca difuziunea sa poata avea loc este necesara o sursa de energie.

Aceasta rezulta din insasi cinetica moleculelor. Se stie ca toate moleculele intregiimaterii se afla intr-o continua miscare, ce nu inceteaza decat la temperatura zero

absolut. Moleculele libere, neatasate unele de altele, se deplaseaza in linie dreapta

cu o viteza foarte mare, pana ce se lovesc de o alta molecula. Apoi ele se resping

reciproc, luand alte directii de miscare pe care le pastreaza pana la o noua

coliziune. In acest mod, moleculele se misca rapid unele printre altele.

Cauza presiunii este impactul constant al moleculelor cu o suprafata, intimpul miscarii lor. Asadar, presiunea exercitata de gazele respiratorii si ale

alveolelor este proportionala, in orice moment, cu suma fortelor de impact dintre

moleculele gazului si aceste suprafete.

In fiziologia respiratiei avem de a face cu un amestec gazos, continand mai

ales oxigen, azot si dioxid de carbon. Rata difuziunii acestora va fi direct

proportionala cu presiunea exercitata de catre fiecare gaz in parte, denumita



presiunea partiala a gazelor. Gazele dizolvate in apa sau in tesuturi dezvolta, de

asemenea, presiuni, deoarece moleculele acestora se misca dezordonat, posedand

energie cinetica la fel ca si in stare gazoasa.

Imediat ce aerul a patruns in caile respiratorii, apa de la suprafata acestora

se evapora, umezindu-l. Presiunea exercitata de catre moleculele de apa spre a se

desprinde de suprafata apei se numeste presiunea vaporilor de apa. La temperaturanormala a corpului (37 0C), valoarea presiunii vaporilor de apa este de 47 mm Hg.

Concentratia gazelor in aerul alveolar este foarte diferita de cea din aerul

atmosferic.Exista cateva cauze ale acestor diferente. Mai intai, cu fiecare

respiratie, aerul alveolar este inlocuit doar partial cu aer atmosferic. In al doilea

rand, din aerul alveolar este extras permanent oxigenul si primindu-se permanent

dioxidul de carbon din sangele pulmonar. In al treilea rand, aerul atmosferic uscat

care patrunde in caile respiratorii este umezit inainte de a ajunge la alveole.

Capacitatea reziduala functionala este de 2300 ml. Cu fiecare respiratie

patrund in alveole 350 ml aer proaspat si acelasi volum de aer expirat. Rezulta ca

numai o septime din volumul de aer alveolar este reinnoit cu fiecare respiratie. Incazul unei ventilatii alveolare normale sunt necesare 17 secunde pentru a reinnoi

jumatate din volumul de aer alveolar. Aerisirea lenta a aerului alveolar este foarte

importanta pentru prevenirea schimbarilor bruste ale concentratiei sangvine agazelor.

Unitatea respiratorie este alcatuita dintr-o bronhiola respiratorie, ducturi

alveolare, antrumuri si alveole. Exista aproximativ 300 de milioane alveole pentru

ambii plamani, fiecare avand un diametru de aproximativ 0,2 mm. Peretii

alveolelor sunt extrem de subtiri, iar intre ei se afla o retea de capilare bogat

anastomozate intre ele. Datorita acestor plexuri capilare extrem de extinse,

schimbul de gaze dintre aerul alveolar si sangele capilar devine posibil si are loc prin membranele tuturor portiunilor terminale ale plamanilor. Aceste membrane

sunt denumite generic membrane respiratorii sau membrane pulmonare.

Membrana respiratorie este alcatuita din: endoteliu capilar; interstitiu

pulmonar, epiteliu alveolar; surfactant. Grosimea sa medie este de 0,6 microni,

putand atinge, in anumite locuri, 0,2 microni. Suprafata sa este de 50-100 m2.Factorii care influenteaza rata difuziunii gazelor prin membrana

respiratorie sunt: presiunea partiala a gazului in alveole; presiunea partiala a

gazului in capilarul pulmonar; coeficientul de difuziune al gazului; dimensiunile

membranei respiratorii.

Capacitatea de difuziune a membranei respiratorii este volumul unui

gaz care difuzeaza prin membrana in fiecare minut, la o diferenta de presiune de 1mm Hg. Toti factorii care afecteaza difuziunea prin membrana respiratorie pot

afecta si capacitatea de difuziune.

Capacitatea de difuziune pentru oxigen la adultul tanar, in conditii de

repaus, este de 21 ml/min/mm Hg.

Capacitatea de difuziune pentru dioxidul de carbon se estimeaza tinand cont

de faptul ca pentru acest gaz coeficientul de difuziune este de 20 de ori mai mare



ca al oxigenului; astfel, la adultul sanatos, in repaus, capacitatea de difuziune este

de 400-450 ml/min/mm Hg si de 1200-1300 ml/min/mm Hg, in conditii de efort

fizic.Echilibrarea. Difuziunea oxigenului se face din aerul alveolar spre sangele

din capilarele pulmonare, deoarece presiunea partiala a oxigenului in aerul

alveolar este de 100 mm Hg, iar in sangele ce intra in capilarele pulmonare este de40 mm Hg. Dupa ce traverseaza membrana respiratorie, moleculele de oxigen se

dizolva in plasma, ceea ce duce la cresterea presiunii partiale a oxigenului in

plasma; consecutiv, oxigenul difuzeaza in hematii, unde se combina cu

hemoglobina. In mod normal, egalarea presiunii partiale, alveolara si sangvina, ale

oxigenului se face in 0,25 secunde. Hematia petrece, in medie, 0,75 secunde in

capilarul pulmonar; daca echilibrarea apare in 0,25 secunde, ramane un interval de

0,50 secunde, numit margine de siguranta si care asigura o preluare adecvata a

oxigenului in timpul unor perioade de stres.

Difuziunea dioxidului de carbon se face dinspre sangele din capilarele

pulmonare spre alveole, deoarece presiunea partiala a dioxidului de carbon insangele din capilarele pulmonare este de 46 mm Hg, iar in aerul alveolar este de

40 mm Hg. Desi gradientul de difuziune al dioxidului de carbon este de doar o

zecime din cel al oxigenului, dioxidul de carbon difuzeaza de 20 de ori mai repededecat oxigenul, deoarece este de 25 de ori mai solubil in lichideleorganismului

decat oxigenul. In mod normal, egalarea presiunilor partiale, alveolara si sangvina,

ale dioxidului de carbon se face in 0,25 secunde.

TRANSPORTUL GAZELOR

Transportul oxigenului. Dupa ce difuzeaza prin membrana respiratorie,oxigenul se dizolva in plasma din capilarele pulmonare; din plasma, oxigenul

difuzeaza in eritrocite, unde se combina reversibil cu ionii de fier din structura

hemoglobinei, transformand deoxihemoglobina in oxihemoglobina. Fiecare gram

de hemoglobina se poate combina cu maximum 1,34 ml oxigen; in mod normal,

exista 12-15 g hemoglobina/dl sange. Astfel, sangele arterial transporta 20 mloxigen/dl, din care 98,5 % este transportat de hemoglobina, iar 1,5 % dizolvat in

plasma. Fiecare molecula de hemoglobina se poate combina cu maximum 4

molecule de oxigen, situatie in care saturarea hemoglobinei cu oxigen este de

100 %. Cantitatea de oxigen ce se combina cu hemoglobina depinde de presiunea

partiala a oxigenului. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen este invers

proportionala cu P50 (care reprezinta presiunea partiala a oxigenului la caresaturatia hemoglobinei cu oxigenul este de 50 %). Valoarea normala a lui P 50 in

sangele arterial este de 27 mm Hg. Hemoglobina este o enzima alosterica ce

interactioneaza cu oxigenul; de aceea, afinitatea ei pentru oxigen poate fi

modificata de diferiti liganzi. Astfel, scaderea pH-ului, cresterea temperaturii, a

presiunii partiale a dioxidului de carbon si a concentratiei de 2,3 DPG determina

scaderea afinitatii hemoglobinei pentru oxigen, ilustrata prin scaderea valorii lui



P50. Variatiile in sens invers ale acestor parametri determina cresterea afinitatii

hemoglobinei pentru oxigen.

La nivelul tesuturilor, presiunea partiala a oxigenului este de 40 mm Hg,

iar oxigenul va difuza din plasma in interstitii si de aici in celule. Are loc scaderea

rapida a presiunii partiale a oxigenului plasmatic, fapt ce determina disocierea

oxihemoglobinei, hemoglobina ramanand saturata in proportie de 50-70 %.Fiecare 100 ml sange elibereaza la tesuturi, in repaus, cate 7 ml oxigen.

Acesta este coeficientul de utilizare a oxigenului.

In timpul efortului fizic, acest coeficient poate creste la 12 %. Prin cedarea

oxigenului la tesuturi, o parte din oxihemoglobina devine hemoglobina redusa,

care imprima sangelui venos culoarearosu-violaceu caracteristica.

Transportul dioxidului de carbon. Dioxidul de carbon este rezultatul final

al proceselor oxidative tisulare. El difuzeaza din celule in capilare, determinand

cresterea presiunii sale partiale in sangele venos cu 5-6 mm Hg fata de sangele

arterial.

Dioxidul de carbon este transportat prin sange sub mai multe forme:dizolvat fizic in plasma (5 %); sub forma de carbaminohemoglobina, ce rezulta

prin combinarea dioxidului de carbon cu gruparile NH2 terminale din lanturile

proteice ale hemoglobinei (5 %); sub forma de bicarbonat plasmatic (90 %),obtinut prin fenomenul de membrana Hamburger sau fenomenul migrarii clorului,

care are loc la nivelul eritrocitelor.

REGLAREA RESPIRATIEI

Mecanismele sistemului nervos central

Muschii respiratori sunt muschii scheletici si, ca urmare, pentru a se

contracta au nevoie de stimuli electrici transmisi de la nivelul sistemului nervos

central. Acesti stimuli sunt transmisi prin intermediul nervilor somatici. Muschiul

inspirator cel mai important, diafragmul, este inervat prin fibre motorii ale nervilor

frenici, care isi au originea in regiunea cervicala a maduvei spinarii. Impulsurileajung la nivelul nervilor frenici pe cai voluntare sau involuntare ale SNC. Aceasta

dualitate a cailor de conducere permite controlul voluntar al respiratiei in timpul

unor activitati cum sunt: vorbitul, cantatul, inotul, alaturi de controlul involuntar,

care permite oamenilor sa respire automat, fara efort constient.

Centrii bulbari. Ritmul de baza, involuntar, automat al respiratiei este

generat in bulbul rahidian, dar sursa exacta si mecanismul de generare ramannecunoscute. Respiratia spontana are loc atata timp cat bulbul rahidian si maduva

spinarii suntintacte. Bilateral, in bulb exista doua grupari de neuroni care

genereaza ritmul de baza: grupul respirator dorsal (GRD) si grupul respirator

ventral (GRV). Activitatea nervoasa din alte zone ale SNC (punte, talamus,

SRAA, cortex cerebral) si aferentele nervilor vag, glosofaringian si ale nervilor

somatici, influenteaza activitatea GRD si a GRV. GRD se afla bilateral in bulb,



localizat in nucleul tractului solitar. Neoronii acestui grup sunt neuroni inspiratori.

Sunt considerati generatorii ritmului primar al respiratiei, deoarece activitatea lor

creste gradat in timpul inspirului; activitatea lor electrica a fost asemanata cu o

rampa, deoarece ea prezinta un crescendo in timpul inspirului, dupa care dispare

rapid. Astfel, in respiratia normala, semnalul incepe foarte slab si creste uniform,

in timp de 2 secunde, luand aspectul unei pante ascendente. El inceteaza brusc pentru urmatoarele 3 secunde si apoi se reia un alt ciclu; acest model se repeta

permanent. Avantajul unui astfel de semnal este ca el determina o crestere

uniforma a volumului plamanilor in timpul inspiratiei.

Aferentele de la GRD sunt in primul rand de la nervii vag si glosofaringian,

care aduc informatii de la chemoreceptorii periferici si de la receptorii mecanici

din plamani. Activitatea GRD este stimulata de scaderea presiunii partiale a

oxigenului, de cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon, de scaderea pH-

ului, de cresterea activitatii la nivelul SRAA. Activitatea GRD este inhibata de

destinderea plamanilor, prin impulsuri primite de la receptorii de intindere din

plaman. Eferentele de la GRD merg la motoneuronii intercostali si la nervul freniccontrolaterali, precum si la GRV. GRV este localizat la 5 mm anterior si lateral de

GRD. Neuronii acestui grup raman aproape total inactivi in timpul respiratiei

normale linistite. Prin urmare, respiratia normala de repaus este controlata numaide semnale inspiratorii repetitive dinGRD, transmise in principal catre diafragm,

iar expiratia rezulta din reculul elastic al cutiei toracice si al plamanilor. Cand

semnalelepentru cresterea ventilatiei pulmonare devin mai mari decat normal,

semnalele respiratorii se indreapta dinspre mecanismul oscilator de baza al GRD

catre GRV. In consecinta, doar in aceasta situatie, GRV isi aduce contributia la

coordonarea respiratiei. Stimularea electrica a unor neuroni din GRV determina

inspiratia, in timp ce stimularea altora determina expiratia. Deci, acesti neuronicontribuie atat la inspiratie, cat si la expiratie. In plus, ei sunt implicati in

elaborarea unor semnale expiratorii puternice catre muschii abdominali in timpul

expiratiei fortate.

Centrii pontini sunt arii ale trunchiului cerebral ce modifica activitatea

centrilor bulbari respiratori.Centrul apneustic se gaseste in zona caudala a puntii, dar nu a fost

identificat ca entitate neuronala. Eferentele de la acest centru determina cresterea

duratei inspiratiei, micsorand frecventa erespiratorie; rezultatul este un inspir mai

adanc si mai prelungit. In mod normal, centrul apneustic este inhibat de impulsuri

transmise prin nervul vag si de activitatea centrului pneumotaxic. Vagotomia

bilaterala si distrugerea centrului pneumotaxic determina perioade prelungite deinspir (apneusis).

Centrul pneumotaxic, localizat dorsal, in puntea superioara, transmite

continuu impulsuri catre aria inspiratorie. Efectul principal al acestora este de a

controla punctul de intrerupere al pantei inspiratorii, determinand astfel durata

impulsului. In plus, actiunea sa are un efect secundar de crestere a frecventei

respiratiei, deoarece limitarea inspiratiei scurteaza si expiratia, deci si intreaga



perioada a ciclului respirator. Astfel, un semnal pneumotaxic puternic poate creste

frecventa respiratorie pana la 30-40 respiratii pe minut.

Chemoreceptorii centrali sunt localizati bilateral si se intind pana la mai

putin de 1 mm de suprafata ventrala a bulbului rahidian.

Sunt sensibili la concentratia ionilor de hidrogen din lichidul cefalorahidian

(LCR) si din lichidul interstitial. Ionii nu pot traversa bariera hematoencefalica;dioxidul de carbon poate traversa aceasta bariera, apoi se hidrateaza rezultand

H2CO3, care disociaza in H+ si HCO3, ceea ce modifica concentratia H+ in LCR si

tesutul cerebral. Cresterea concentratiei CO2 (H+) in LCR determina

chemoreceptorii periferici sa stimuleze respiratia. Astfel, dioxidul de carbon

sangvin are un efect foarte mic de stimulare directa asupra acestor chemoreceptori,

in schimb, efectul sau indirect, prin H+, este remarcabil. Aproximativ 85 % din

controlul bazal al respiratiei prin mecanism chimic se realizeaza prin efectul

stimulator al CO2 (H+) asupra chemoreceptorilor centrali. Restul de 15 % se

realizeaza cu ajutorul chemoreceptorilor periferici.

Chemoreceptorii periferici se gasesc in afara SNC, la nivelul corpilor aortici si carotidieni. Ei sunt stimulati de scaderea presiunii partiale a oxigenului,

cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon si scaderea pH-ului din sangele

arterial. Chemoreceptorii periferici sunt singurii din organism care detecteazamodificarea presiunii partiale a oxigenului in lichidele organismului. Sunt

stimulati de scaderea presiunii partiale a oxigenului in sangele arterial sub 60-80

mm Hg. Impulsurile aferente de la acesti receptori sunt transmise SNC prin nervii

vag si glosofaringian, consecinta stimularii lor fiind cresterea frecventei si

amplitudinii respiratiilor. Cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon

stimuleaza chemoreceptorii periferici, dar efectul ei major se realizeaza la nivelul

chemoreceptorilor centrali. Scaderea pH-ului stimuleaza, de asemenea, acestichemoreceptori.

La reglarea respiratiei contribuie si alte tipuri de receptori:

• Receptorii activati prin intindere sunt localizati in caile aeriene mici si sunt

stimulati de distensia plamanilor; stimularea lor initiaza reflexul Hering-

Breuer, reflex ce stopeaza inspirul prin trimiterea de impulsuri ce inhiba

centrii respiratori pontini si bulbari, via nervul vag.

• Receptorii activati de substante iritante sunt localizati in caile aeriene mari,

fiind stimulati de fum, gaze toxice, particule din aerul inspirat. Sunt

declansate astfel reflexele de tuse, bronhoconstrictie, secretie de mucus si

apnee.• Receptorii J sunt localizati in interstitiul pulmonar la nivelul capilarelor

pulmonare si sunt stimulati de distensia vaselor pulmonare; ei initiaza

reflexe ce determina respiratia rapida si superficiala.

• Receptorii de la nivelul cutiei toracice pot detecta forta generata de

contractia muschilor respiratori. Informatiile de la acesti receptori participa

la aparitia senzatiei de dispnee.



1.2 DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE

DEFINITIE

Tuberculoza seroaselor trebuie considerata nu numai ca o manifestare

secundara a patrunderii bacilului Koch in organism, ci si ca urmare a existentei

unor alte localizari bacilare.

Pleureziile sunt procese inflamatorii ale pleurelor, caracterizate prin aparitiain cavitatea pleurala a unui lichid cu caracter de exudat. Dupa natura si aspectul

lichidului se deosebesc: pleurezia serofibrinoasa (tuberculoza pulmonara);

pleurezia purulenta (tuberculoza pulmonara, pneumopatii diverse); pleurezia

hemoragica (infarct pulmonar, cancer sau tuberculoza pulmonara).

Pleurezia serofibrinoasa este o inflamatie acuta a pleurei, caracterizata prin

prezenta unui exudat in cavitatea pleurala.Tuberculoza pulmonara reprezinta inca cea mai frecventa cauza (50-55 %).

Se presupunea, in trecut, ca orice pleurezie serofibrinoasa care nu-si dovedeste

cauza este de natura tuberculoasa. Se intalneste mai frecvent intre 16 si 35 de ani.

Raspunsul violent al seroasei pleurale la infectia tuberculoasa se datoreaza,

probabil, unui mecanism alergic. Boala este adesea prima manifestare clinica a

tuberculozei, aparand in saptamanile sau lunile care urmeaza primoinfectiei.Atingerea pleurala se produce pe cale hematogena si in speciel prin

contiguitate de la un focar pulmonar sau ganglionar. Un rol favorizant, il au

anotimpul (martie-mai), frigul, umiditatea si bolile care scad rezistenta

organismului. In ultimele decenii, paralel cu regresia tuberculozei pulmonare si

pleurale, a cresterii frecventei altor cauze: in principal, pleurezia canceroasa (25-

30 %); urmeaza cea virala, acardiaca (revelatoare ale unui infarct pulmonar ignorat), reumatismala, pleureziile decapitate (secundare unei pneumopatii

bacteriene grave tratate cu antibiotice), pleureziile din colectiile subdiafragmatice

(cu sediul in dreapta), secundare pancreatitelor cronice, cirozelor hepatice,

colagenozele (in special lupusul eritematos diseminat).

Pleurezia serofibrinoasa este precedata, de obicei, de o pleurita. Pleura este

edematiata, eritematoasa si acoperita de depozite de fibrina. Daca procesul progreseaza, se formeaza exudatul – un lichid clar, de culoare galbena. Foitele

pleurale isi pierd luciul si sunt acoperite de membrane de fibrina, sub care se

gasesc tuberculii miliari. Procesul inflamator se poate vindeca fara sechele.Uneori, foitele pleurale care pot fi partiale sau totale (fibrotorax).

ETIOLOGIE



Pleurezia simpla, in aparenta primitiva, care multa vreme a fost numita

„idiopatica” sau „a frigore” si poliserozitele cu foarte rare exceptii – sunt de natura

tuberculoasa.

Dovada a fost facuta prin punerea in evidenta, in exudate, a bacilului Koch.

Daca se folosesc metode de laborator sensibile, cum sunt culturile pe medii sau

inoculeri la cobai, se obtin rezultate pozitive intr-o proportie care variaza, intre 30si 87 % din cazuri.

Trebuie remarcat ca, exudatele fiind sarace in bacili, este necesar sa se faca

examinari foarte minutioase si repetate. Dupa cum arata Nedelkivici, deseori

coloniile apar foarte tardiv pe mediile de cultura, abia dupa 2-3 luni, dar bacilii

prezinta toate caracterele tipice ale agentului patogen al tuberculozei.

Tot in sensul etiologiei tuberculoase, a imbolnavirii seroaselor, mai

predomina si rezultatul examenului citologic al revarsatelor, in care se gaseste o

predominanta limfocitara. Foarte numeroase cercetari anatomo si histopatologice

vin sa confirme aceeasi etiologie. In acelasi sens pledeaza si faptul ca la bolnavii

suferind de pleurezie sau alte serozite, reactiile la tuberculina sunttotdeauna pozitive, avand de regula o intensitate destul de mare.

Se cunosc si incercari izbutite de a reproduce poliserozite pe cale

experimentala. Cei dintai care au intreprins cercetari in aceasta privinta au fostStrauss si Gamoleia, care s-au servit in acest scop de toxinele bacilare. La un

moment dat, virusul filtrant tuberculos a fost considerat si ca factor etiologic

posibil in serozite. Aceasta ipoteza n-a fost insa suficient de confirmata si

majoritatea autorilor inclina sa creada ca este mai degraba vorba de infectii seroase

paucibacilare.

Paterson, mai tarziu Petrof, au reprodus pleurezii exudative, injectand bacili

Koch in pleura unor animale hipersensibilizate, iar Rist si Coulaud au izbutit sareproduca peritonitele.

In cursul vietii bolnavului, dovada cea mai sigura a naturii serozitelor o

furnizeaza observatia clinica care arata ca ele constituie doar episoade locale in

evolutia unei infectii tuberculoase care intereseaza organismul in intregime si ca

ele au legaturi stranse cu alte manifestari bacilare premergatoare sau ulterioare lor.De aceea este foarte important sa se precizeze unde se incadreaza ele in ciclul

evolutiv al tuberculozei privita ca boala a intregului organism.

CLASIFICARE (forme clinice)

Pleurezia serofibrinoasa tuberculoasa este forma cea maifrecventa siapare la adolescentii si adultii tineri. Este precedata de o primoinfectie sau de

semne de impregnare bacilara.

In ultimele decenii a crescut frecventa cazurilor la populatia de peste 40 de

ani. Debutul este progresiv. Exudatul este dominat de limfocite, iar bacilul Koch

are o frecventa relativa (20-40 %) la examenul direct, mult inferioara culturii pe

mediul Lowenstein – Jensen (100 %). In cazurile dificile, biopsia permite un



raspuns rapid chiar in cazurile negative, daca bolnavul este tanar si pleurezia

trenanta, se instituie tratament cu tuberculostatice. Pleurezia care insoteste sau

urmeaza pneumonia bacteriana apare fie in prima saptamana de evolutie a

procesului pneumonic, fie in convalescenta pneumoniei. Exudatul este bogat in

polinucleare, se poate resorbi spontan, dar uneori are tendinta de a evolua spre

empiem.Pleurezia purulenta sau empiemul este o colectie purulenta pleurala,

provocata de germeni piogeni.

Etiopatogenie: de la introducerea antibioticelor, empiemul a devenit mult

mai putin frecvent.

Din punct de vedere etiologic se intalnesc :

• Pleurezia purulenta tuberculoasa este in majoritatea cazurilor secundara

tuberculozei pulmonare. Calea de propagare este limfatica sau directa, prin

deschiderea unui focar in pleura. Poate aparea si ca o complicatie a

pneumotoraxului terapeutic. Exista o localizare primitiva a tuberculozei la

pleura, cunoscuta sub numele de abces rece pleural.• Pleurezia purulenta netuberculoasa, cu punct de plecare de la o infectie

pulmonara, germenii cei mai frecventi fiind pneumococul, stafilococul si

streptococul. Debutul bolii este variabil, fiind adesea marcat de boala

primitiva. Boala este sugerata de febra cu caracter de supuratie, atingerea

severa a starii generale, de junghiul toracic rebel la tratament sau de o

pneumonie care nu se vindeca.

Pleurezia neoplazica apare de obicei la un bolnav peste 50 de ani, evolueazaafebril, lichidul se reface dupa evacuare si prezinta celule neoplazice. Adesea

poate fi hemoragica.

Pleurezia reumatismala apare la copil si adolescent, coexista cu puseul acutde reumatism poliarticular acut. Exudatul este redus si contine multa fibrina,

albumina si celule epiteliale.

Pleurita – pleurezia uscata este o inflamatie a seroasei pleurale, fara revarsatlichidian, avand ca substrat anatomo-patologic depunerea de fibrina pe suprafata

pleurei. Se intalneste, in tuberculoza pulmonara, reprezentand fie faza incipienta

sau de convalescenta a unei pleurezii serofibrinoase, fie o manifestare de sine

statatoare. Mai poate aparea in diferite boli pulmonare: pneumonii bacteriene,

virotice, abcese pulmonare, bronsiectazii.



1.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME,

PROBLEME ALE PACIENTILOR CU PLEUREZIESEROFIBRINOASA

Bolile aparatului respirator, inclusiv tuberculoza pleuro-pulmonara,

evolueaza cu simptome generale: astenie, febra, transpiratie, tahicardie si

hipotensiune, cianoza, pierdere in greutate si functionale: tuse, expectoratie,

vomica, hemoptizie, dispnee, durere, a caror cunoastere este deosebit de

importanta pentru precizarea diagnosticului, aprecierea evolutiei si prognosticului

bolii.

Unele simptome ca astenia sau durerea toracica sunt prin excelenta

subiective, spre deosebire de febra sau dispnee, care sunt si subiective si obiective,fiindca odata cu senzatia de caldura sau greutate respiratorie simtita de bolnav mai

exista si ascensiunea febrila sau modificarile ritmului respirator, care pot fi

constatate si de catre medic.

Explicatia patogenica a simptomelor enumerate, constatate frecvent in

tuberculoza si alte boli pulmonare, trebuie cautata in afara de cauzele expuse la

fiecare simptom in parte si raporturile care dovedesc participarea sistemului

nervos, indeosebi a scoartei cerebrale, la producerea lor. Toxinele eliberate de

bacilul Koch, prezenta proceselor patologice in plamani, dar mai ales conditiile

impuse de boala, pot declansa tulburari termoreglatoare, transpiratii, scaderea

poftei de mancare, modificari ale metabolismului, stari nervoase, de euforie si dedepresie. Pentru a explica neparalelismul dintre substratul anatomic al tuberculozei

si reactia generala a organismului, Ravici-Scerbo citeaza cazul unui bolnav

suferind de tuberculoza pulmonara nodulara tratata cu tuberculina, care nu a

reactionat la administrarea a unui ml din dilutia a cincea la tuberculina, dar care a

facut o reactie locala si generala neta dupa 0,1 ml din dilutia a patra, tulburari cares-au repetat si la injectiile urmatoare. Faptul ca aceeasi doza de tuberculina

administrata in concentratie mare si volum mic a declansat o reactie locala si

generala, a fost explicat prin transmiterea excitatiei catre diencefal pe cale umorala

neuro-reflaxa.

In consecinta, pentru explicarea unor simptome constatate in TBC, trebuieadmisa posibilitatea unui mecanism neuro-reflex alaturi de cel umoral.Unele manifestari clinice constatate la bolnavii suferind de tuberculoza

pulmonara, demonstreaza participarea SNC, in special a scoartei cerebrale, la

producerea lor. Alte cercetari cu privire la aparitia unor fenomene locale constatate

in cursul tuberculozei pulmonare pentru care s-a invocat o patogenie mecanica,

sunt in realitate consecinta unor reflaxe cu punct de plecare de la receptorii

bronho-pulmonari.



In fine, conditiile de microclimat, confort si alimentatie, ca si calitatile

morale, cunostintele, experienta si tactul personalului medical si ajutator si modul

in care acesta intelege sa ingrijeasca bolnavii sunt atatia factori, meniti sa

contribuie la dezvoltarea unor reflexe conditionate care inhiba aparitia

simptomelor generale si functionale si favorizeaza vindecarea procesului

tuberculos.Debutul clinic al pleureziei exudative poate fi variabil. De cele mai multe

ori, boala incepe brusc, in deplina sanatate aparenta, cu o simptomatologie destul

de brusca: junghi toracic violent care nu permite inspiratii adanci, localizat de

regula la baza sau sub mamelon; dispnee, la inceput din cauza respiratiei

superficiale, mai tarziu din cauza compresiunii exercitate asupra parenchinului

pulmonar prin exudatul colectat, tuse seaca, iritativa, care vine in sacade. Starea

generala este alterata si temperatura urca la 38-40 0C, insotita uneori de frisoane.

Sunt cazuri in care tabloul clinic este acela al unei stari infectioase grave.

Alteori, aparitia acestui sindrom acut febril este precedata de o faza cu durata de

cateva saptamani in cursul careia bolnavul recunoaste ca este interogat cu atentie,ca nu s-a simtit tocmai bine, prezentand micile semne de activitate bacilara:

astenie, pierdere in greutate, transpiratii, inapetenta, chiar subfebrilitate si usoare

dureri toracice.La inceput, tabloul clinic poate sa fie necaracteristic sau sa se constate

semnele unei pleurite fibrinoase, adica frecaturi pleurale, dar in curs de cateva zile

se instaleaza sindromul pleural tipic. Febra se mentine ridicata, dar are un caracter

remitent, junghiul cedeaza pe masura ce se colecteaza exudatul si bolnavul care la

inceput nu putea sta culcat decat pe partea sanatoasa, prefera sa zaca pe partea

bolnava pentru a putea respira mai liber cu celalalt plaman.

In cazuri de revarsat abundent la examenul obiectiv se constata o bombare ahemitoracelui cu excursii respiratorii diminuate. La percutie apare o matitate

bazala a carei intensitate descreste de jos in sus si a carei arie este delimitata in

partea superioara de linia curba a lui Domoiseanu. Matitatea nu-si schimba forma

cu pozitia bolnavului, fiindca la marginea colectiei lichidiene se formeaza aderente

laxe constituite din false membrane fibrinoase care nu permit exudatului sa semiste liber in cavitatea pleurala.

In colectiile pleurale mijlocii se gaseste in regiunea infraclaviculara o

hipersonoritate numita skodism.

Daca pleurezia se afla in stanga, atunci sonoritatea spatiului lui Traube

poate fi diminuata sau abolita dupa cum revarsatul este mai mult sau mai putin

abundent. La palpatie pe toata intinderea matitatii, vibratiile vocale sunt abolitesau mult diminuate.

La auscultatie deasupra zonei de matitate murmurul vezical este abolit. De

multe ori, la limita superioara a zonei mate se poate auzi un suflu pleural sau tubo-

pleural.

Reactia exudativa a pleurei se intalneste frecvent in tot cursul infectiei

tuberculoase, fie concomitent cu primele manifestari clinice ale complexului



primar, ca reactie alergica pleurala, fie in perioada de generalizare, fie, in cele din

urma, coexistand cu leziuni bronhogene ale ftiziei.

Dispneea este dificultatea de a respira. Spre deosebire de respiratia

normala, care este involuntara, respiratia dispneica este constienta, voluntara,

penibila. Bolnavul resimte „o sete de aer”.

Se sie ca, in stare normala, miscarile respiratorii au o frecventa constanta, oamplitudine egala si un ritm regulat, in timp ce in stari patologice aceste

caracteristici se modifica si apare dispneea.

Durerea poate sugera deseori diagnosticul, dar nu orice durere toracica

exprima o boala a aparatului respirator. Se disting dureri: pleurale (junghiul din

pleurezie), parenchimatoase pulmonare (durerea violenta din embolia pulmonara,

gangrena pulmonara), parietale (fracturi si neoplasme costale), toracice, de origine

cardio-vasculara, abdominale, iradiate la nivelul toracelui.

Junghiul toracic este o durere vie, localizata, acuta si superficiala, exagerata

de tuse si de respiratie profunda. Se intalneste in pleurezii, pleurite, pneumonii,

congestii pulmonare.Tusea este un act reflex sau voluntar, care are drept rezultat expulzarea

violenta a aerului si in unele cazuri a corpilor straini din caile respiratorii. Ca

mecanism general, actul tusei cuprinde o faza inspiratorie, in care aerul patrundein plamani, o faza de compresiune, prin inchiderea glotei si o faza brusca de

expulzie a aerului prin contractia muschilor abdominali, ridicarea violenta a

diafragmului si deschiderea fortata a glotei. Tusea poate fi: uscata, fara

expectoratie (pleurite) sau umeda, urmata de expectoratie.

Expectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate in caile

respiratorii. In mod curent, prin expectoratie se intelege atat actul de expulzie, cat

si produsele eliminate (sputa). Expectoratia reprezinta, fara indoiala, materialul patologic cel mai periculos, fapt pentru care trebuie luate masuri de asepsie

riguroasa. Expectoratia are o valoare fundamentala din punct de vedere diagnostic,

mai ales daca e recenta.

Trebuie precizate intotdeauna cantitatea, aspectul, culoarea si mirosul.

Expectoratia apare cand exudatul alveolar sau secretia bronsica cresc, declansandtusea.

Examenul fizic al toracelui se executa de catre medic si cuprinde:

inspectia, palparea, percutia si auscultatia.

Inspectia da informatii asupra cutiei toracice si asupra miscarilor

respiratorii. Tot ea, permite sa se precizeze amplitudinea respiratiilor si sa se

constate un eventual tiraj supra sau substernal.Palparea da informatii asupra ritmului respirator si asupra transmiterii

vibratiilor vocale. Ritmul respirator se noteaza asezand palma pe regiunea sternala,

palma fiind ridicata la fiecare inspiratie, adultul are 16-18 respiratii/minut.

Vibratiile vocala se cauta, aplicand palma, succesiv, pe fiecare hemitorace, in

diferite regiuni, de sus in jos, cerand bolnavului sa repete cifra 33. Scaderea sau



disparitia vibratiilor arata interpunerea unei mase de lichid sau gaze intre

parenchimul pulmonar si palma examinatorului.

Percutia foloseste lovirea peretilor toracici, pentru a provoca zgomote, care

sunt interpretate dupa calitatea lor. Percutia poate fi: imediata, constand in lovirea

directa a peretelui toracic cu extremitatea degetelor si mediata (digito-digitala),

care da informatii mai fine si mai localizate.Auscultatia permite sesizarea si interpretarea diverselor zgomote, care se

produc in cavitatea toracica in cursul respiratiei, tusei si al vorbirii. Auscultatia

poate fi imediata, aplicand pavilionul urechii pe peretele toracic si mediata,

folosind stetoscopul. Suflurile sunt zgomote respiratorii cu caractere particulare,

care insotesc zgomotele respiratorii normale. Ele rezulta din disparitia murmurului

vezicular si inlocuirea lui cu zgomotul laringo-traheal, modificat de unele procese

patologice pulmonare sau pleurale. Suflul pleuretic este un zgomot ascutit, voalat,

departat si este caracteristic in pleurezie.

Frecaturile pleurale sunt zgomote patologice, care iau nastere intre cele

doua foite ale pleurei, cand acestea sunt inflamate. Se aude in pleurite, la inceputulsi sfarsitul unei pleurezii si sunt asemanatoare cu zgomotul produs prin frecarea

unei bucati de piele

Probleme ale pacientilor cu pleurezie serofibrinoasa:

• Obstructia cailor respiratorii

• Alterarea respiratiei – dispnee

• Disconfort fizic

• Comunicare inadecvata la nivel senzorial

• Alimentatie inadecvata prin deficit – inapetenta

• Vulnerabilitate fata de pericole

• Anxietate

• Lipsa cunostintelor despre boala



1.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

ACTE DE INVESTIGATIE

Medicul efectueaza examinarea clinica a pacientului in colaborare cu asistenta

medicala, atat in dispensar, cat si in spital. Participarea asistentei medicale la

examenul clinic al bolnavului este obligatie profesionala. Asistenta medicala

contribuie la crearea unui climat favorabil in relatia medic-bolnav. Ea are

urmatoarele obligatii:

• Sa pregateasca psihic si fizic bolnavul

• Sa-l ajute sa se aseze in pozitia necesara examinarii

• Sa pregateasca instrumentele si materialele necesare examenului si sa le

prezinte medicului la cerere

• Sa pregateasca documentele medicale (fise, foi de observatie, alte

documente)

• Sa asigure iluminatia necesara examinarii unor cavitati naturale ale

organismului

• Sa protejeze bolnavul de traumatisme si curenti de aer

• Sa asigure linistea necesara desfasurarii examenului

• Sa pregateasca produsele biologice ale pacientului si sa le prezinte

medicului

Pregatirea materialelor

Scop – creearea unui climt favorabil pentru examinarea bolnavului si stabilirea

relatiei medic-bolnav care sa asigure ameliorarea si vindecarea bolnavului.

Materiale necesare – stetoscop, campuri mari de tifon, spatule linguale sterile,

oglinda frontala, tensiometru, ciocan de reflexe, lanterna electrica, termometru,

manusi sterile de cauciuc, creion dermatograf (pentru notarea pe piele a limitelor

anumitor organe, pentru delimitare), panglica metrica, tavita renala, alcool metilic,

doua prosoape curate, sapun, instrumente speciale in functie de natura examinarii

si de recomandarile examinatorului (specul nazal, valve vaginale).

Pregatirea documentelor medicale

- se pregatesc si se distribuie foile de observatie, foile de temperatura, adnotarile

referitoare la medicatia si alimentatia bolnavului;

- se aduc rezultatele examenelor de laborator, se ataseaza la foaia de observatie a

bolnavului;



- impreuna cu foaia de observatie se pregatesc si rezultatele radiografice, EKG,

metabolismul bazal, precum si ale celorlalte examinari complementare de

laborator care s-au facut.Pregatirea bolnavului si a produselor biologice si patologice in vederea vizitei

medicului

Scop – cresterea unui climat favorabil intre medic si bolnav, obtinandu-se

cooperarea lui activa, pentru reusita si operativitatea examinarilor, precum si in

vederea stabilirii diagnosticului.

Materiale necesare: plosca, prosop, sapun, lenjerie curata de corp, de pat,

paravan, invelitoare de flanele pentru bolnav.

Tipuri de executie

Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si se lamureste asupra caracterului inofensiv al examinarii;- se izoleaza patul bolnavului cu paravan;

- se executa toaleta organelor perineale;

- se schimba lenjeria de pat si corp a bolnavului;- se pregateste o invelitoare pentru bolnav;

- bolnavul se dezbraca pe regiuni sau total in timpul examinarii;

- capul bolnavului se mentine indreptat in partea opusa examinatorului;

- se ajuta bolnavul sa ia pozitiile indicate de medic pentru a-l feri de traumatisme

si oboseala;

- se imbraca bolnavul si se aseaza confortabil in pat;

- se reface patul.

Pregatirea produselor biologice:

- scaunul recoltat intr-un bazinet curat, acoperit si tinut intr-o boxa anexa in grupul

sanitar;

- urina recoltata in urinar;- varsaturile captate (pentru a fi examinate de catre medic sau pentru a fi trimise la

laborator);

- sputa captata in scuipatoare;

Participarea la examenul clinic general in dispensar si spital

Scop – crearea unui climat favorabil pentru examinarea bolnavului.

Materiale necesare: termometru, tensiometru, stetoscop, cantar cu

pediometru si alte materiale in functie de examenul dorit.

Tipuri de executie



Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare:

- se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii examenului clinic in

functie de specialitatea sectiei sau cabinetului in care urmeaza sa fie efectuate;

- se verifica functionalitatea lor.

Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:- se anunta bolnavul si se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii

examenului clinic;

- se invata pacientul sa urineze;

- se masoara temperatura bolnavului;

- se determina masa corporala si inaltimea;

- se masoara si se noteaza tensiunea arteriala, pulsul si respiratia;

- se dezbraca pe regiuni, acoperindu-se regiunile examinate cu flanele;

- se ajuta bolnavul sa se aseze in pozitia indicata de catre medic, adecvata

examinatorului.

Participarea la examenul clinic:

- se serveste medicul cu instrumentele solicitate;

- se asigura iluminatia necesara pentru examinarea cavitatilor naturale;- se noteaza toate indicatiile si prescrierile medicului;

- dupa vizita se ajuta bolnavul sa se imbrace.

Efecturea tehnicilor de ingrijire recomandate de medic:

- se recolteaza cand este posibil, produse biologice si patologice;

- se aplica primele masuri terapeutice de urgenta (daca starea bolnavului o cere).

La indicatia medicului, asistenta medicala efectueaza urmatoarele

instructiuni:

- recoltarea unor produse biologice si patologice;

- efectuarea examenului radiologic;

- masurarea tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii si respiratiei;- participarea la efectuarea toracocentezei.

RECOLTAREA UNOR PRODUSE BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Examene hematologice

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) – reprezinta rapiditatea cu care

se produce depunerea lor.

Valori normale:

B 1-10 mm/1 h

7-15 mm/2 h

VSH



F 2-13 mm/1 h

12-17 mm/ 2 h

Valori modificate ale pacientului: VSH = 58-94 mm/2 h

VSH este constant accelerata; leucocitoza cu polinucleoza apare in primele

zile.

Hemoleucograma – hemoglobinaRecoltarea se face prin inteparea pulpei degetului.

Valori normale:

B 13-17 g/100 ml

Hb

F 11-15 g/100 ml

Valoarea modificata a pacientului:

Hb – 85 %

Teste de disproteinemie

Se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata bolnavul fiind „a jeune”. Se

recolteaza 5-10 ml sange simplu.Valori normale:

Takata-Ara – negativ

Reactia Tymol = 0-4 uMLZnSO4 = 0-8 USH

Valoare modificata:

Reactia Tymol = 8 uML

Glicemia – se efectueaza prin punctie venoasa – se recolteaza 2 ml sange si

4 mg florura de sodiu.

Valori normale: 0,80-1,20 g ‰

Valori modificare: 80 mg

Recoltarea sputei

Expectoratia reprezinta procesul de eliminare a sputei din caile respiratorii.

In conditiipatologice se aduna in caile respiratorii o cantitate variata de sputa careactioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei.

Sputa este formata din:

- secretia, transsudatia si exudatia patologica a mucoasei bronho-pulmonare;

- descuamatia epiteliilor pulmonare si ale cailor aeriene inferioare;

- substante straine inhalate;

- saliva care se adauga in timpul evacuarii sputei;- secretia nazala si faringiana

Colectarea sputei se face dupa o educare prealabila a pacientului, in sensul

de a nu inghiti sputa, de a tusi cu gura inchisa fara sa stropesca, sa expectoreze

numai in vasul dat (scuipatoare).

In urma examenului de laborator s-a constatat prezenta bacilului Koch in

sputa.



Examenul radiologic

Examenul radiologic este indispensabil, relevand uneori, leziuni care nu aufost depistate, el precizand totdeauna topografia, intinderea si tipul acestora. Dar

examenul rediologic nu poate lamuri etiologia leziunilor. Principalele examene

radiologice sunt: radioscopia, radiografia, topografia si bronhoscopia. Se face

pregatirea psihica si fizica a pacientului.

In urma examanului radiologic al pacientului, se precizeaza existenta si

volumul colectiei lichidiene, exudatul aparand ca o opacitate bazala intensa si

omogena, cu partea superioara imprecis delimitata.

Masurarea tensiunii arteriale, a pulsului, a temperaturii si respiratiei

Masurarea tensiunii arteriale si a pulsuluiScopul masurarii tensiunii arteriale si a pulsului este de a evalua functia

cardiovasculara.

Valori normale ale:

T.A. 115-140/75-90 mm Hg

Puls 60-80 puls/min

Valori modificate ale pacientului:

T.A. 120-70 mm HgPuls 80 puls/min

Masurarea respiratiei are ca scop evaluarea functiei respiratorii a

pacientului, fiind un indiciu foarte important in aprecierea evolutiei, stabilirea

prognosticului si a eventualelor complicatii.

Valoarea normala 16-18 resp/minValoare modificata 20 resp/min

Masurarea temperaturii se face cu scopul evaluarii functiei de termoreglare

si trmogeneza.

Valoare normala 36-37 0C

Valoare modificata 39-40 0C

Participarea la efectuarea punctiei exploratoare-toracocenteza

Toracocenteza – reprezinta un examen indispensabil pentru precizarea

diagnosticului de pleurezie, cand semnele clinice nu sunt evidente si pentru a

preciza natura lichidului. Toracocenteza se face fie in scop explorator (pentru

precizarea existentei, aspectul si natura lichidului) fie in scop evacuator. Examenul



de laborator al lichidului pleural presupune un examen clinic, citologic si

bacteriologic.

In urma punctiei exploratoare s-a stabilit ca natura lichidului este un exudat

bogat in albumine, cu reactia Rivalta pozitiva, continand numeroase limfocite.



1.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

Interventiile asistentei medicale pentru mentinerea independentei in

satisfacerea nevoii de a respira si a avea o buna circulatie:

- exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului

- invata pacientul: - sa faca exercitii respiratorii

- sa faca exercitii de mers, de relaxare

- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respiratia

- sa inlature obiceiurile daunatoare

Interventiile asistentei pentru pacientul cu deficiente respiratorii sunt:- indeparteaza secretiile nazale

- umezeste aerul din incapere

- asigura un aport suficient de lichide pe 24 de ore

- educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica folosinta

- educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale

- recomanda pacientului repaus vocal absolut- favorizeaza modalitati de comunicare nonverbale

- recomanda gargara cu solutii antiseptice

- alimenteaza pacientul cu lichide caldute

- pregateste psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si in

vederea aspirarii secretiilor bronsice

- invata pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si de asemenea,aglomeratiile

- invata pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa

- umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata

- aspira secretiile bronsice daca este cazul

- invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie

- asigura pozitia sezand sau semisezand a pacientului cu dispnee- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)

- administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante, bronhodilatatoare,

decongestionante ale mucoasei traheo-bronsice- asigura pozitie antalgica

- invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare

- pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici la care va fi supus (punctii,examene radiologice si endoscopice)



Administrarea tratamentului prescris

Tratamentul profilactic – este reprezentat de toate masurile profilactice

antituberculoase.Profilaxia detine o pondere importanta in combaterea TBC si are

urmatoarele obiective principale:

- intarirea rezistentei nespecifice a organismului, prin cultura fizica si sport si prin

imbunatatirea continua a conditiilor de mediu;

- intarirea rezistentei specifice se obtine prin vaccinarea anti TBC, care urmateste

cresterea rezistentei la suprainfectiile cu bacil Koch. Vaccinarea se face cu

vaccinul B.C.G., numit astfel dupa Calmette si Guerin, care in 1922 cultivand pe

medii specifice au obtinut bacili care si-au pierdut virulenta dar si-au

pastratcalitatile antigenice, imunizante.

Vaccinul B.C.G. este o metoda care urmareste protejarea individuluiimpotriva TBC-boala.

Tratamentul igieno-dietetic al tuberculozei se sprijina pe: cura de repaus,

alimentatie si cura de aer, un trepied astazi devenit clasic. Daca in cursul timpuluifiecare dintre elementele acestui trepied a suferit modificari pe care experienta

clinica le aduce oricarei metode, in esenta ei, metoda a ramas valabila si necesara,

nu ca o forma fixa si imuabila, ci ca o metoda ce trebuie adaptata diverselor forme

de ftizie si uneori individualizata in raport cu individul bolnav.

Cura de repaus. In toate bolile febrile, repausul la pat sta la baza oricarui

tratament. Prin faptul ca ftizia are o evolutie lunga, in puseuri, cu remisiuni

spontane, recomandarea unui repaus prelungit la pat se face in functie de gradul deevolutie.

Alimentatia. Substantele nutritive: proteine, glucide, lipide, saruri minerale

si vitamine trebuie combinate in anumite proportii pentru a realiza necesarul

pentru omul tuberculos care este de 50 calorii/kg corp zilnic, fata de 35 de

calorii/kg corp necesarul adultului santos; valoarea energetica a alimentelor datetuberculosului adult trebuie sa fie in medie de 3500 calorii/zi.

Cura de aer si climatoterapia. Ca regula generala pentru indicatii terapeutice

in TBC, trebuie diferentiate doua feluri de climat: climatul de crutare si climatul

de excitatie.

Climatul de crutare se caracterizeaza prin:

- presiune atmosferica mai mare si uniforma;- temperaturi medii, caldute;

- umiditate si insolatie medie;

- fara vanturi.

Acest climat produce o calmare, o linistire, o reducere a excursiilor

respiratorii ale plamanului sau cel putin o uniformizare, influentand favorabil

circulatia si metabolismul gazos.



Climatul de excitatie se caracterizeaza prin:

- presiuni atmosferice mai reduse si variabile;

- temperaturi variabile si umiditate redusa;

- insolatie puternica si radiatii UV abundente;

- variatii in potentialul electric si starea de ionizare a atmosferei.

Acest climat provoaca o functie mai mare a plamanilor si organismuluiontreg, o activare a proceselor oxidative in organism si deci a metabolismului; el

provoaca reactii generale si locale.

Actiunea binefacatoare a regimului alimentar combinat cu aeroterapia si

repaus, determina scaderea febrei si celorlalte semne de intoxicatie, revenirea

apetitului si cresterea in greutate. Acest regim inlatura multi excitanti care

actioneaza negativ asupra SNC, restabileste procesele neirotrofice fiziologice,

precum si caracterul pierderilor energetice.

Tratamentul etiologic

In pleurezia tuberculoasa, tratamentul consta in administrareatuberculostaticelor, in asociere dubla sau tripla: hidrazida acidului izonicotinic

(H.I.N.), streptomicina, etambutol, rifampicina.

Durata tratamentului trebuie sa fie de aproximativ doi ani (la inceput deatac si apoi tratamentul de consolidare). Pentru a preveni frecventa ftiziei

postpleuretice, apare judicios ca alaturi de tratamentul clasic sa se asigure

bolnavului, pe de o parte o convalescenta de sase luni pana la un an, in raport cu

gravitatea pleureziei, iar pe de alta parte un tratament prelungit cu antibiotice de

minim trei luni, desi nu se influenteaza evolutia exudatului; acordam preferinta

asocierii H.I.N. – P.A.S. (acidul paraminosalicilic), care se administreaza din

momentul in care s-a pus diagnosticul; H.I.N. 5 mg/kg corp/zi, P.A.S.-ul 15 g/zi in perioada evolutiva febrila, P.A.S.-ul se poate administra si sub forma de perfuzii.

Tratamentul patogenic – consta in administrarea de corticohormoni

folosindu-se efectul antiinflamator al cortizonului si derivatilor sai. Se

administreaza prednison sau superprednol, cat timp lichidul este prezent, in specialin formele zgomotoase.

Se incepe cu 25-30 mg prednison si se scade 1 comprimat la 5 zile.

Regimul desodat, alcalinele si vitamina K asigura protectia; corticoterapia nu evita

simfiza pleurala.

Kineziterapia – este una dintre marile descoperiri ale pneumologiei din

ultimii 15 ani. Gimnastica respiratorie este progresiva – sedinte scurte si repetate.Tratamentul simptomatic urmareste combaterea durerii cu antialgice (acid

acetilsalicilic, aminofenazona, antidoren, algocalmin) si a tusei (codeina) si a

dispneei (oxigen), dar mai ales evacuarea lichidului.

Toracocenteza este indicata in revarsarile abundente, evacuarea facandu-se

precoce, de preferinta a doua zi dupa instalarea tratamentului etiologic.

Tratamentul tonic general



Vitamina C, D2, Ca si gimnastica respiratorie, care se instituie imediat dupa

disparitia exudatului pleural, completeaza masurile din 6 luni in primii 2 ani si

apoi anual, pentru a surprinde un eventual focar pulmonar.

Psihoterapia este un alt element al tratamentului general. Muzica, filmele,

lectura, desenul, convorbirile bolnavului cu medicul sunt principalele mijloace.

Tratamentul moral trebuie sa insoteasca intotdeauna tratamentul fizic, medicultrebuie in modpermanent sa demonstreze posibilitatile de vindecare a bolii, sa

sadeasca increderea bolnavului in propriile forte, contribuind astfel la o vindecare

mai rapida si sigura.



1.6 EVALUAREA (Evolutie. Complicatii. Prognostic)

Evolutia obisnuita a unei pleurezii se desfasoara pe o perioada de 3-4

sapatamani in care semnele fizice si simptomele evolueaza paralel.

Febra, dupa o perioada de 8-10 zile de urcare sau persistenta, dupa cumsebutul a fost mai insidios sau mai acut, prezinta tendinta de scadere in scara,

pentru a se apropia dupa late 10-15 zile de cifre in jurul lui 37 0C, de multe ori

persista o stare subfebrila vreme indelungata.

Junghiul pierde in intensitate indata ce se instaleaza reactia exudativa,

ramanand ca o jena variabila ca intensitate, accentuandu-se cu miscarile

respiratorii. Dispneea este mai mult sau mai putin accentuata, dupa marimeaexudatului si starea parenchimului subiacent.

Evolutia pleureziei exudative necomplicate merge in general spre o

vindecare spontana. Perioada febrila dureaza 2-4 saptamani, apoi temperatura

scade, litic. Subfebrilitati pot sa persiste insa timp mai indelungat. Resorbtiaexudatului se face si ea treptat in 1-3 luni; murmurul vezicular reapare, matitatea

cedeaza, starea generala se reface.

Sunt cunoscute si descrise asa-numitele „pleurezii cu repetitie”,

caracterizate prin una sau mai multe recidive care se produc la intervale mai mari.

Exista insa forme cu evolutie prelungita, la care revarsatul se reface dupa fiecare

punctie si poate persista, fara sa-si piarda caracterul serocitrin luni de zile. In cele

din urma, in majoritatea cazurilor, totusi sfarseste prin a se resorbi. Vindecarea

poate fi accelerata in aceste cazuri prin administrarea de bacteriostatice.

ComplicatiiIntr-o proportie mai mica de cazuri aceste pleurezii exudative cronice se pot

transforma in empieme bacilare.

Alte complicatii:

- moartea subita (in colectiile abundente sau in cursul unei punctii);

- prinderea altor seroase (pleurezie de parte opusa, pericardita, ascita);

- tuberculoza pulmonara, simfize pleurale, pahipleurita.

Sechelele pleurale produc tulburari de diferite intensitati in functia

respiratorie.

La copii, exudatele se resorb de mai multe ori fara sa dea nastere unei

simfize. Foitele pleurale isi refac endoteliul distrus si spatiul virtual al pleureiramane liber.

La adult sau chiar si la copiii care au avut un revarsat mai abundent, ramane

de regula, ca o consecinta durabila a pleureziei, o simfiza pleurala.

Ea poate fi de multe ori ori foarte subtire, nediagnosticata clinic sau

radiologic si constatabila numai printr-o tentativa nereusita a unui pneumotorax.



Alte ori, ea se trateaza printr-un sinus costodiafragmatic prins sau prin linia costo-

marginala pleurala.

Dupa exudate care au persistat timp mai indelungat pot ramane simfize cu

pahipleurite insotite de o retractie a hemitoracelui si o lipsa de expansiune

inspiratorie a acestuia. La indivizii tineri se produce in asemenea cazuri, de regula,

si o scolioza moderata convexitatea indreptata spre partea opusa simfizei.O sechela interesanta, dar destul de rara a pleureziei exudative, o constituie

calcificarile. Ele formeaza placarde care au de cele mai multe ori o forma ovalara

sau a unei frunze. Umbrele pe care le dau sunt foarte intinse, dar neomogene, fiind

constituite dintr-o mare de noduli calcificati sudati intre ei.

Calcificarile pleurale survin si dupa un hemotorax traumatic sau un

empiem. Uneori pot fi mascate de o pahipleurita si realizeaza un aspect, care

seamana cu acelea ale unor colectii pleurale.

Prognosticul pleureziei exudative este, in imensa majoritate a cazurilor,

favorabil. S-a spus pe bu a dreptate ca pleurezia este cea mai curabila dintreformele clinice ale TBC. Titusi, in legatura cu aceasta problema trebuie formulate

cateva rezerve.

Pe de o parte in ceea ce priveste viitorul mai indepartat al pleuritelor,statistici foarte numeroase, arata ca in aproximativ 1/3 din cazuri, fostii bolnavi de

pleurezie fac, mai ales in primii 3 ani de la vindecare, o tuberculoza pulmonara

evolutiva. O mica parte din aceste tuberculoze realizeaza tipul cortical pleurogen,

majoritatea insa sunt tuberculoze fibro-cazeoase comune.

Pe de alta parte, daca se cerceteaza sistemic antecedentele bolnavilor de

TBC, se constata ca aproximativ 1/3 dintre ei au suferit de pleurezie. In toate

cazurile de pleurezie se impune, pe de o parte, o examinare minutioasa a parenchimului pulmonar pentru a descoperi si trata din timp eventualele focare

active, pe de alta parte, o dispensarizare indelungata pentru a surprinde cat mai

precoce orice nou focar pulmonar care si-ar face aparitia.

In scop preventiv, se recomanda fostilor pleuretici o cura de repaus de 6-12

luni. In stabilirea prognosticului indepartat al unui pleuretic trebuie apoi avut invedere faptul ca in cazul cand el va face o tuberculoza pulmonara, nu va putea

totdeauna sa beneficieze de avantajele unui pneumotorax sau chai al unui

pneumoperitoneu. Tratamentul pleureziei exudative va fi in primul rand general,

adresandu-se tuberculozei ca boala a intregului organism.

In fine, conditiile de microclimat, confort si alimentatie, ca si calitatile

morale, cunostintele, experienta si tactul personalului medical si ajutator si modulin care acesta intelege sa ingrijeasca bolnavii sunt tot atatia factori, meniti sa

contribuie la dezvoltarea unor reflexe conditionate care inhiba aparitia

simptomelor generale si functionale si favorizeaza vindecarea procesului

tuberculos.



1.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE

Educatia igienica urmareste insusirea de catre individ a unor deprinderi deviata igienica, precum si dobandirea de cunostinte necesare pentru a intelege

roastul acestor deprinderi igienico-fiziologice. Ea cauta sa-si atinga scopulexplicandu-i care sunt conditiile si rostul principalelor functii ale organismului,

cauzele principale ale bolilor, modul de propagare a diverselor infectii, mijloacele

de prevenire, pastrarea si consolidarea rezistentei organismului.

Educatia va incepe din prima copilarie, prin obisnuirea copilului cumasurile elementare de curatenie corporala si vestimentara, exercitii fizice si

altele. Se va trece apoi la cele privind curatenia locuintei, a alimentelor, a locului

de munca, a scolii si mai tarziu a atelierului.

Pentru adult, ele vor privi, in afara de aceste reguli de igiena a muncii si

reguli de igiena a muncii. La inceput aceste deprinderi vor fi obtinute prin

impunerea anumitor reguli care vor fi observate de copil in mediul familial. Cutimpul, ele vor fi completate prin cunostintele necesare intelegerii lor, prin notiuni

de igiena introduse chiar in invatamantul scolar, prin conferinte, publicatii, afise,

ilustratii, proiectii, cinematograf etc.

In ceea ce priveste tuberculoza, se va insista mai ales asupra notiunii de

contagiune, asupra importantei unui diagnostic precoce, deci a unui examen

medical la primele simptome suspecte, ca si a unui examen medical periodic,asupra bazelor terapeutice si prevenirii prin repaus, conditii igienice de viata si

vaccinarea specifica. Propaganda sanitara urmareste pe langa propaganda

individuala, mai ales mobilizarea intregii mase a populatiei pentru participarea la

efortul colectiv de aparare a sanatatii, aratand rolul pe fiecare, incepand de la

individul izolat si pana la cele mai mari colectivitati, scoala, industrii, armata, il au

si trebuie sa-l aiba in aceasta lupta pentru prevenirea si lichidarea imbolnavirilor, pentru sanatatea publica.

Mijloacele de aparare existente, dar si cele care mai lipsesc, trebuie descrise

si semnalate tuturor, pentru ca sa nu se creeze numai panica fata de boala, dar in

special sa se si stimuleze la lupta activa prin prezentarea posibilitatilor de succes in

aceasta lupta. Conferintele pentru grupuri mai mici sau mai mari, adaptate

nivelului si gradului de intelegere al fiecaruia, propaganda prin presa, afise, radio,cinematograf, expozitii, coltul sanitar, toate vor fi folosite in acest scop.

O atentie deosebita se va acorda organizatiilor de masa, a caror contributie

la actiunea sanitaro-profilactica este atat de importanta, pentru a le familiariza cu probleme la a caror rezolvare sunt chemate sa contribuie si sa colaboreze. Pentru

cercul restrans al tuberculosului, educatia si propaganda reprezinta un element de

prima importanta pentru a asigura participarea lui activa, la procesul de vindecaresi conservare a sanatatii. Ele se vor exercita in cadrul spitalului, sanatoriului si

dispensarului si vor fi descrise odata cu sarcinile si modul de functionare a



acestora. Ftiziologul va planifica si sustine propaganda si educatia sanitara in

cadrul activitatii dispensarului din teritoriu.

Masuri pentru cresterea rezistentei nespecifice

Rezistenta nespecifica a organismului este intretinuta si marita, in primulrand, prin asigurarea unui raport bine echilibrat intre aportul energetic din exterior,

prin alimentatie si consumul energetic sub toate formele de activitate. In acelasi

timp vor contribui la functionarea normala a organismului, satisfacerea nevoilor

sale in oxigen, lumina, temperatura, umiditate, presiune atmosferica si conditiile

de locuinta.

Toti acesti factori nu trebuie insa considerati numai sub aspectul strict

cantitativ si calitativ al fiecarui element luat in parte. Din invatatura lui I.P.Pavlov

reiese ca mediul extern poate deveni si reprezenta astfel, in toata complexitatea si

intregul lui, un modificator al organismului, prin intermediul scortei cerebrale,

coordonatoare a tuturor functiilor sale fiziologice. Sub acest aspect intelegem dece trebuie sa incadram in acest mediu modificator alorganismului nivelul cultural

si de trai al individului in parte si al colectivitatii in general, gradul de educatie

igieno-sanitara, in fine starea morala, determinata de conditiile economico-socialein care se desfasoara viata.

Organizarea mediului extern reprezinta realizarea, din toate aceste puncte

de vedere, a conditiilor celor mai favorabile pentru organism, interesand deci:

- igiena locuintei si a locului de munca;

- alimentatia;

- reglementarea efortului si a repausului;

- reincadrarea in munca a tuberculosului;- ridicarea culturala, in general si educatia igienica si antituberculoasa, in special.

Acestea sunt dependente de buna organizare sociala privind sectoarele

corespunzatoare.

Igiena locuintei trebuie sa asigure, in primul rand, conditii care sa reduca

pericolul contagiunii in caz de boala si pentru aceasta trebuie sa dispuna de spatiulnecesar pentrua evita aglomerarea indivizilor in incaperi mici; tot in acest sens va

influenta si luminozitatea incaperilor, in special prin accesul direct al razelor

solare, care prin actiunea lor sterilizanta, sunt un element de diminuare a

contagiunii.

In al doilea rand, locuinta trebuie sa asigure cubajul de aer necesar,

considerat de cca. 30 m3 pentru un adult si 15 m3 pentru un copil. Umiditatea areactiune patogena directa, favorizand afectiunile reumatismale, ca si pe cele acute

pulmonare si rinofaringiene; praful este nociv ca atare sau ca vehicul transmitator

al infectiei.

In fine, aspectul incaperilor, culoarea lor, lumina sunt totatati factori care

prin actiunea reflexelor conditionate pot influenta organismul creand acea stare de

multumire, ca expresie a unei functionari echilibrate a tuturor organelor sub



actiunea coordonatoare a creierului si care la randul ei este un important element al

rezistentei organismului fata de diversi agenti nocivi ai mediului extern. Tot astfel,

in ceea ce priveste igiena locului de munca, respectarea acestor prescriptii va avea

ca efect, nu numai suprimarea directa a agentilor nocivi, dar si crearea acelui

complex de excitanti conditionati stimulatori si reglatori ai tuturor functiilor

organice.Alimentatia trebuie sa faca fata consumului energetic al organismului, dar

in acelasi timp sa asigure si alte functii, precum cresterea si refacerea tesuturilor,

dupa cum si nevoile specifice de metabolism ale diverselor organe, cu exigentele

si functiile lor particulare.

De aceea, ratia alimentara nu poate fi calculata si prescrisa numai pe baza

valorii ei calorice, reprezentand valoarea ei energetica, ci trebuie sa tina seama si

de compozitia ei calitativa. La randul ei, valoarea energetica a alimentatiei va

trebui sa corespunda consumului energetic al individului si in consecinta, se va

tine seama la calcularea ei, de varsta individului, de felul muncii, de conditiile in

care se efectueaza aceasta; la copil se va tine seama ca, in afara de ratia deintretinere, mai are nevoie si de aceea de crestere.

In fine, modul de prezentare al alimentelor, variatia lor, prin actiunea lor

asupra scoartei cerebrale si prin intermediul acesteia asupra secretiei glandelor digestive, este un element de care trebuie sa tinem seama. Valoarea energetica a

alimentelor se exprima in calorii si pentru calcularea ratiei globale se va tine

seama de valoarea calorica a diferitelor alimente, stiind ca 1 g substante proteice

produce 4 calorii, 1 g lipide 9 calorii, iar 1 g glucide 4 calorii.

In linii generale, trebuie sa amintim ca, din punct de vedere al rezistentei la

infectie, proteinele de origine animala joaca un rol hotarator si absenta lor din

alimentatia populatiei este unul din principalii factori ai deficientei ei fizice si aimarii ei mortalitati prin boli infectioase. De asemenea, este importanta, din punctul

de vedere al calitatii si prezenta vitaminelor. Nevoile si caloriile vor fi satisfacute

mai ales prin glucide. Intr-o ratie alimentara bine echilibrata va trebui ca 70 % din

totalul caloriilor sa provina din glucide, 18 % din lipide si 12 % din proteine;

dintre acestea, cel putin 50 % trebuie sa fie de origine animala (lapte, oua, carne),restul putand fi furnizat din proteine de origine vegetala.

Reglementarea efortului si a repausului constituie un element important in

mentinerea si ameliorarea rezistentei nespecifice a organismului. In cadrul acesta

se utilizeaza:

Organizarea muncii: adoptarea regimului de 8 ore de munca si reducerea

acestora pentru anumite industrii in care munca se realizeaza in conditii deosebitde grele, la fel, concediile de odihna acordate muncitorilor stau la baza unui regim

de crutare a fortelor de mentinere a rezistentei.

Reducerea efortului fizic prin mecanizarea muncii si prin rationalizarea

manevrelor, scutirea de munca de noapte a femeilor, locuinta in apropierea locului

de munca, sanatoriile de zi si de noapte, adaptarea procesului de productie la



aptitudinile si forta fizica a fiecarui muncitor, calificarea profesionala sunt toate

masuri care, usurand munca, reduc prin aceasta uzarea organismului.

Masurile de protectie a muncii prin prevenirea accidentelor si inlaturarea

tuturor factorilor nocivi si a noxelor profesionale, asigura desfasurarea procesului

de productie in conditiile cele mai favorabile pentru organism.

Examenul medical preventiv, cel prenatal al femeilor insarcinate, conditiilede sarcina si lehuzie contribuie ca deficientele patologice sau fiziologice sa nu fie

agravate de efort si conditiile de munca.

Pentru copii si tineretul scolar in general, cresele, caminele, coloniile de

vacanta, scolile in aer liber, preventorii, asigura dezvoltarea lor prin aplicarea unor

tratamente tonifiante continue, in conditii igienice, o restabilire a fortelor dupa

munca scolara, o redresare a sanatatii.

Toate aceste elemente de redresare a sanatatii, de conservare si recastigare a

potentialului de productie, astazi puse la indemana masei mari a oamenilor muncii,

sunt tot atatea masuri de marire a rezistentei nespecifice si astfel, indirect, de

prevenire a tuberculozei.



1.8 MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN

DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu

aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimale obligatorii pentrudesfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. La locurile de munca in

care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar vor fi repartizate numai

persoanelor care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.

Astfel, persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:

- riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli;

- partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate: butelii de oxigen,

aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorii etc.;

- dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran de protectie,

manusi, sorturi);- mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produse de

excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita), etc.;

- mod de interventie in caz de avarii sau accidente;

- semnificatia marcajelor si inscriptiilor diferitelor ambalaje (recipiente de sticla,

cutii, flacoane etc.);

- semnificatia tablitelor de avertizare cu semnalul de pericol biologic, de iradiereetc.;

- purtarea echipamentului de protectie; acesta este alcatuit din:

- halat alb

- calota

- papuci ce pot fi usor decontaminati

- se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentetehnice-electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant

(podele, covoare etc.);

- in sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator, unde se lucreaza cu

gaze narcotice inflamabile, se interzice purtare imbracamintei din fibre sintetice

sau lana;

- se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sase atinga gura sau fata, cu mainile;

- se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor;

- depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate dinactivitatea medicala;

- se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea,

investigarea si aplicarea tratamentelor.Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele

pentru imbracamintea personala de exterior. Echipamentul de protectie se



utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele personale la

iesirea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.

Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile

ude aplicam 3-5 ml sapun sau un antiseptic care este speciel si se freaca mainile 5

secunde pentru fiecare dintre cei 6 pasi aratati mai jos.

Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.Cand ar trebui spalate mainile ?

- ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare;

- inainte de contactul cu pacientul;

- inainte de baie;

- dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;

- dupa indepartarea manusilor;

- inainte si dupa parasirea saloanelor;

- inainte de manuirea hranei;

- inainte de procedurile aseptice: ingrijirea unei rani, injectii, punctii etc.;

- inainte de contactul cu orice pacient.Cei 6 pasi ai spalarii mainilor

1. mainile – pe fetele palmare

2. mainile – pe fetele dorsale3. palmele – interdigital

4. degetele – cu palma opusa

5. policele – cu palma opusa

6. unghiile – prin rotatii cu palma opusa



CAPITOLUL II

Plan de ingrijire a pacientului cu pleurezie

serofibrinoasa



II.1 CULEGEREA DATELOR

II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE RELATIV STABILE:

Nume S

Prenume A

Varsta 30 ani

Sex Masculin

Religie Ortodoxa

Nationalitate Romana

Stare civila Casatorit

Ocupatie Mecanic de locomotiva

DATE VARIABILE:

Domiciliul comuna Podenii Noi, judetul Prahova

Conditii de viata si munca bune

Gusturi personale si obiceiuri - alimentatie – nu are preferinte alimentare

- dieta normosodata

- ritm de viata – ponderat, dar mananca

neregulat

- nu fumeaza si nu consuma alcool

Mod de petrecere a timpului liber:- plimbari in aer liber

- lectura, recreere prin ascultarea unor melodii

adecvate

II.1.2 DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE

ANTERIOARA

1.2.a) DATE ANTROPOMETRICE

Greutate 75 kg

Inaltime 1,80 m

Grup sanguin AII

Rh pozitiv

1.2.b) LIMITE SENZORIALE



- Alergii - la mirosuri puternice

- Proteze - nu prezinta

- Acuitate vizuala si auditiva - foarte bune

- Somn - regenerator, calm, fara cosmaruri, adorme cu usurinta

- Mobilitate - normala. Este activ, in deplinatatea puterii, da suplete

miscarilor, le coordoneaza- Alimentatie - inadecvata prin nerespectarea orelor de masa, cu o hidratare

satisfacatoare

- Eliminari - normale varstei – diureza 1300 ml/24 h

1.2.c) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE

- fara importanta

1.2.d) ANTECEDENTE PERSONALE: - FTIZIOLOGICE

- PATOLOGICE- hepatita tip A, la 12 ani

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3.a) Motivele internarii:

- hipertermie

- astenie

- tuse seaca

- durere toracica

- inapetenta- slabiciune

1.3.b) Istoricul bolii

Debut in urma cu doua saptamani, cu febra, frison, astenie, inapetenta, tuse

neproductiva.

A fost tratat de catre medicul de familie, cu gentamicina si penicilina

(injectabil). Nu s-au constatat ameliorari clinice. Este trimis la Sanatoriul Drajna,

unde se depisteaza o opacitate in jumatatea inferioara stanga. Se constata o

pleurezie si se interneaza de urgenta.

1.3.c) Diagnosticul la internare

Pleurezie stanga TBC

1.3.d) Data internarii

02.10.2006



1.3.e) Examenul pe aparate

Examenul clinic general:

- tegumente palide, facies cu tenta semnificativa

Aparatul respirator:

- tuse expectoranta muco-purulenta in cantitate mica

- in jumatatea inferioara stanga matitate, vibratie toracala si murmur vezicular alveolar

Aparat cardio-vascular:

T.A. 120/70 mm Hg

Pulsul 80 batai/min

Cord in limite normale

Batai cardiace normale

Aparat digestiv:

- abdomen nedureros

- Ficat, splina – relatii normale

Aparat urogenital – relatii normale

Examen de specialitate

Lichid pleuralReactia Rivalta – pozitiva – exudat

Glicopleurezie 55 mg %

Proteine 37,5 %

Examen citologic – frecvente hematii

S=4 %; L=95 %; M=1 %.

Investigatii de laboratorB.K. microscopie – negativ

- NR 2099

- negativ

VSH = 58-94 mm/1 h

Hb = 85 %L = 8500 ml/mm3

N = 0 %; S = 68 %

E = 3 %; L = 23 %; M = 6 %

Tymol = 8 uF

Glicemie = 80 mg

Examen urina – albumina, glucoza, pigmenti absentiSediment – rare celule epiteliale, relativ frecvente leucocite, rar microxalat de

calciu

Examen radiologic:

La jumatatea inferioara stanga opacitate omogena intinsa, de ton subcostal, cu

marginea superioara concava situata la nivelul arcului posterior.

Regim dietetic



TSS – tratament strict supravegheat

- H3; R 4; Z4; S4; 6/7



II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1 Analiza satisfacerii si interpretarea datelor

Nevoia

fundamentala

Manifestari de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de

dificultate

1. A respira si a

avea o buna

circulatie

- respiratie ritmica

- tipul respiratiei:

costal-inferior - frecventa puls

80 batai/min

- puls ritmic

TA 120/70 mm Hg

- cord in limite

normale

- tahipnee

20 resp/min

- modificareaamplitudinii

respiratorii

- tuse seaca

- sputa muco-

purulenta

-facies caracteristic

- durere

- diminuarea

mobilitatii- anxietate

- intoleranta la

efort fizic

2. A bea si a

manca

- dentitie completa

- mucoasa bucala

umeda si roz

- inapetenta

- greutate inferioara

normalului

- slabiciune

- anxietate

- durere

3. A elimina - frecventa si

eliminarea de fecale

si urina normale

- transpiratii

abundente: axila si

frunte

-starea fiziologica

a organismului

4. A se misca si a

avea o buna

postura

- dificultate de a se

mobiliza,a se spala,

a merge

- oboseala

- durere

5. A dormi si a

se odihni

- ore de odihna

insuficiente

- stare depresiva

6. A se imbraca si

dezbraca

- dificultate de a-si

misca membrele

- slabiciune

- oboseala

7. A-si mentine

temperatura

corpului in limitenormale

- diaforeza

- frisoane

- hiperpirexie39-40 0C

- proces

infectios-

inflamator

8. A fi curat,ingrijit, a-si

protejategumentele si

mucoasele

- deprinderi igienicesatisfacatoare

- cianozategumentelor

- dispneea

9. A comunica - slabiciune

- neincredere

- anxietate

- durere



Nevoia

fundamentala

Manifestari de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de

dificultate

10. A evita

pericolele

- cresterea ritmului

respirator

- tahipnee

- transpiratii- slabiciune

- proces

infectios-

inflamator

- anxietate

11. A actiona

conform

propriilor

convingeri si

valori

-preocuparea fata de

semnificatia

suferintei

- neacceptarea

bolii

12. A fi

preocupat in

vederea realizarii

- incapacitatea de

a-si termina

proiectele

- stres

- anxietate

13. A se recrea - dificultatea de a seconcentra

- stare depresiva- durere

14. A invata - modificarea

comportamentuluifata de sanatate

- cunostinte

insuficiente asupra bolii, a masurilor de

prevenire, a

tratamentului, a

convalescentei

- inaccesibilitate

la informatie



II.2.2 Probleme de dependenta

Obstructia cailor respiratorii

Alterarea respiratiei-dispnee

Hidratare inadecvata

Inapetenta – alimentatie inadecvata prin deficitHipertermie

Insomnie

Lipsa cunostintelor despre boala

Vulnerabilitate fata de pericole

Anxietate

Disconfort fizic

II.2.3 Stabilirea gradului de dependenta

Gradul 2 – pacient cu dependenta moderata cuprinsa intre 15-28 puncte

Numarul punctelor obtinute prin evaluarea problemelor de dependenta ale

pacientului este 23

II.2.4 Diagnostic nursing

Obstructia cailor respiratorii din cauza cresterii cantitatii de sputa manifestata prin

tuse.

Incapacitatea plamanului de a efectua excursiile respiratorii normale datorita prezentei lichidului pleural manifestata prin dispnee.

Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin transpiratii abundente.

Alimentatie inadecvata din cauza inapetentei manifestata prin scadere ponderala.

Lipsa cunostintelor din cauza inaccesibilitatii la informatie manifestata prin

neliniste, teama.

Vulnerabilitate din cauza procesului infectios manifestata prin aparitiacomplicatiilor.

Disconfort datorat respiratiei ineficiente manifestata prin indispozitie, jena.

Perturbarea ritmului somn-veghe din cauza anxietatii manifestata prin insomnie.



Anxietate din cauza necunoasterii bolii manifestata prin teama, neliniste,

neincredere.

Incapacitatea de a-si relua activitatea din cauza bolii manifestata prin spitalizare,

izolare.



II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1 Obiective

Obiective globale – pacientul sa-si amelioreze starea in decurs de 5-6 zile.

Obiective cu termen permanent:

- pacientu sa fie echilibrat fizic si psihic

- pacientul sa aiba conditii de mediu securizant- pacientul sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada

spitalizarii

- pacientul sa respire liber pe nas

- pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre

- pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectii

- pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

II.3.2 Interventii

- am masurat si am notat functiile vitale

- am administrat medicatia prescrisa- am supravegheat pacientul

- am sustinut psihic pacientul

- am indepartat secretiile nazale

- am umezit aerul din incapere

- am asigurat un aport de lichide suficient pe 24 h

- am educat pacientul pentru folosirea batistei individuale si de a evita imprastiereasecretiilor nazale

- am invatat pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile

- am invatat pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa

- am invatat pacientul sa faca gimnastica respiratorie

- am asigurat pozitia sezand sau semisezand a pacientului dispneic

- am asigurat pozitia antalgica- am invatat pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare

- am pregatit psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la care va fi supus

(punctie, examene radiologice, toracocenteza)- am recoltat sange pentru examene de laborator



II.4 APLICAREA INGRIJIRILOR



Data Problema Obiective Interventii Evaluare

02.10.

2006

Obstructia cailor

respiratorii

- sa expectoreze secretiile in

2 zile

- sa tuseasca in mod eficace in

termen de 4 zile

- sa-si elibereze cailerespiratorii de secretii in 3 zile

- sa respire liber pe nas in 2

zile

- invat pacientul sa expectoreze, sa

tuseasca si sa colecteze sputa

- umezesc aerul din incapere

- asigir pozitii ce favorizeaza

diminuarea dispneei- administrez tratamentul prescris

(expectorante – sirop de patlagina)

- administrez oxigenul la indicatia

medicului

Pacientul prezinta

dspnee, tahipnee,

tuse chinuitoare

- caile respiratorii nu

sunt suficient de permeabile

Dificultate in a

respira

- sa-si diminueze tahipneea in

60 de minute

- sa respire fara dificultate in

termen de 3 zile

- masor si notez functiile vitale

- invat pacientul sa utilizeze tehnici

de relaxare

- asigur pozitie antalgica

- indepartez secretiile nazale

- stare generala

alterata

- pacientul prezinta

respiratie dispneica

Hidratareinadecvata

- sa-si creasca cantitatea delichide la 2000 ml/zi in 4 zile

- sa aiba mucoase umede in

termen de 3 zile

- pacientul sa fie echilibrat

hidroelectrolitic

- am lasat portia de apa la indemana- explic necesitatea de a bea cel putin

un pahar de apa intre mese. Ofer

pacientului un pahar de suc la orele:

10:00; 14:00; 20:00

- calculez bilantul ingestie-elimina

- pacientul estedeshidratat datorita

hipertermiei si a

transpiratiilor

abundente

Alimentatie

inadecvata

- sa creasca in greuate 1 kg pe

saptamana

- sa consume gustari intre

mesele principale

- sa ia suplimente nutritive

- invat bolnavul valoarea energetica a

alimentelor

- servesc pacientul cu alimente la o

temperatura moderata, la ore regulate

si apetisante

- scadere ponderala

datorita inapetentei




Hipertermie - sa-si diminueze temperatura

cu 1-2 0C in 3 zile

- sa prezinte o temperatura in

limitele normale in 4 zile

- aerisesc camera

- asigur igiena tegumentelor

- aplic comprese reci

- administrez medicatia recomandatade medic (antibiotice si antitermice)

- masor temperatura

- stare de disconfort

datorita frisoanelor

Insomnie - sa doarma 20-30 min. ziua in

termen de 1-2 zile

- sa doarma 6 ore neintrerupte

pe timp de noapte, in decurs

de 4 zile

- invat pacientul tehnici de relaxare

- identific si inlatur nivelul si cauza

anxietatii

- pacientul este

obosit si anxios

Anxietate

moderata

- sa-si exprime diminuarea

anxietatii in termen de 3 zile

- asigur un mediu securizant si

adecvat

- pacientul este

neincrezator

Lipsa de

cnostinte

- sa inteleaga in decurs de

cateva zile notiuni despre:

boala, tratamentul, masuri preventive

- explorez nevoile de cunoastere

- informez despre mijloacele si

resursele ce le pot asigura

- pacientul este

receptiv la sfaturile

date

03.10.

2006

Obstructia cailor

respiratorii

- sa expectoreze secretiile in

24 h

- sa tuseasca in mod eficace in

3 zile

- sa-si elibereze caile

respiratorii in 2 zile

- sa respire fara dificultate intermen de 2 zile

- urmaresc daca pacientul foloseste

tehnica invatata

- administrez tratamentul prescris



- dispneea s-a

diminuat, caile

respiratorii au

devenit mai

permeabile dar starea

generala este

alterata




Hidratarea si

alimentatia

inadecvata

- asigur cantitatea de lichide

suficienta


hidroelectrolitic- sa consume gustari intre

mesele principale

- urmaresc daca pacientul se

hidrateaza si se alimenteaza corect,

dupa program

- il incurajez pentru progresele facute

- pacientul este

reechilibrat

hidroelectrolitic

Hipertermia - pacientul sa prezinte o

temperatura in limite normale

in 48 h

- sa-si diminueze temperatura

cu 1 0C

- aerisesc camera

- masor temperatura

- administrez medicatia prescrisa

- starea de disconfort

s-a diminuat

Insomnia - sa doarma 6 ore pe noapte

neintrerupt

- sa doarma 30 min. in termende 24 h

- urmaresc pacientul daca si-a insusit

sfaturile si daca respecta programul

dat

- dominuarea starii

de oboseala

Anxietatea - sa-si exprime diminuareaanxietatii in 2 zile

- continui terapia de relaxare- asigur un mediu securizant

- reducerea anxietatii

Lipsa de

cunostinte

- sa inteleaga termeni despre

boala, tratament si masuri

preventive

- continui informarea si consolidarea

datelor

- acumularea de

cunostinte minime

04.10.

2006

Obstructia cailor

respiratorii


respiratorii de secretii in

termen de 24 h

- sa respire fara dificultate in

termen de 24 h




- diminuarea

considerabila a

dispneei si

ameliorarea starii

generale



- sa expectoreze si sa tuseasca


in mod eficace in termen de

48 h

Hidratare si

alimentatieinadecvate

- pacientu sa fie echilibrat

hidroelectrolitic- mese dese si consistente

dupa orarul prestabilit

- calculez raportul ingestie-elimina

- servesc mesele la ore regulate- incurajez pacientul

- pacientul

reechilibrathidroelectrolitic

- revenirea apetitului

Hipertermie - sa prezinte temperatura in

limite normale in 24 h

- masor temperatura


- ameliorarea

satisfacatoare a

starii de disconfort

Anxietate - sa-si exprime diminuareaanxietatii in termen de 24 h

- continui terapia - recapatareaincrederii

- reducerea

considerabila a

anxietatii

Lipsa de

cunostinte

- insusirea cunostintelor

despre boala

- continui informarea - cresterea

acumularii de

cunostinte

05.10.

2006

Obstructia cailor

respiratorii


respiratorii in termen de 24 h

- sa respire fara dificultate intermen de 24 h

- aerisesc camera


- stare generala

satisfacatoare

Hidratare si

alimentare

inadecvate

- asigurarea cantitatii de

lichide si alimente suficiente

- servesc mesele regulat

- urmaresc hidratarea si alimentarea

- calculez raportul ingestie-elimina

- pacient reechilibrat

hidroelectrolitic

- apetit normal




Hipertermia - sa prezinte temperatura in

limite normale

- masor temperatura


- stare de confort

termic

Insomnia - sa se odihneasca suficient - continui terapia de rexare

- servesc o cana de lapte seara

- program

somn-veghe normal

Anxietate - diminuarea anxietatii - continui terapia - scaderea anxietatii

Lipsa de

cunostinte

- acumularea de noi cunostinte - consolidez si imbogatesc bagajul de

cunostinte despre boala

- cresterea

interesului pentru noi

informatii

11.10.

2006

Obstructia

cailor

respiratorii

- sa-si mentina caile

respiratorii permeabile


- aerisesc camera

- starea generala

buna

Hidratarea si

alimentarea

inadecvate

- asigurarea aportului suficient

de lichide si alimente

- urmaresc respectarea orelor de

masa si a cantitatii de lichide

necesare

- apetit crescut

- pacient echilibrat

hidroelectrolitic

Insomnie - sa se odihneasca suficient - urmaresc aplicarea tehnicilor de

relaxare invatate

- program normal de

somn

Anxietate - disparitia anxietatii - continui terapia - disparitia totala a

anxietatii

Lipsa de

cunostinte

- acumulare de noi cunostinte - urmaresc imbogatirea cunostintelor

despre boala

- acumularea tot mai

mare de cunostinte



II.5 EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externarii

11.01.2007

Starea la externare – Ameliorat

Pacientul prezinta o respiratie normala, cu mucoase fluide in cantitate normala.

Temperatura este in limite normale, apetitul satisfacator, reechilibrat

hidroelectrolitic, iar starea generala este buna.

Bilantul autonomiei

Dupa evolutia clinica favorabila, pacientul se externeaza deoarece isi poate

satisface singur toate nevoile fundamentale, datorita recapatarii starii

independentei avuta inaintea imbolnavirii.

Evolutia clinica a fost favorabila, dar cu formarea unei pahipleurite in treimeainferioara externa stanga.

Recomandari la externare

- continuarea tratamentului ambulator pana la 6 luni prin dispensarul teritorial

- repetarea investigatiilor prin dispensar TBC (examen radiologic si examen de

sputa)

- un aport alimentar adecvat, bogat in proteine, lipide, glucide, vitamine si

minerale

- o hidratare buna cu minim 2500 ml lichide/zi

- odihna cu program de somn 8-9 ore/zi- folosirea in continuare a tehnicilor de relaxare

- dozarea efirtului; alternarea orelor de munca fizica moderata cu orele de odihna

- schimbarea locului de munca daca este cazul



Examene paraclinice

Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valoare

obtinuta

VSH - prin punctie venoasa

- se recolteaza 1,6 ml sange+ 0,4 ml citrat de sodiu 3,8

%

1-10 mm/1 h

B 7-15 mm/2 hF 2-13 mm/1 h

12-17 mm/2 h

58-94 mm/2 h

Hemoglobina - prin intepare in pulpa

degetului

B 13-17 g/100 ml

F 11-15 g/100 ml

85 %

Teste de

disproteinemie

- prin punctie venoasa

- se recolteaza 5-10 ml

sange simplu

Reactia Tymol

0-4 uML

8 uML

Glicemie - prin punctie venoasa

- se recolteaza 2 ml sange +

+ 4 mg florura de sodiu

0,80-1,20 g ‰ 80 mg

Examen de

urina

- recoltarea se face din

mijlocul jetului urinar

1010-1025 1020

Lichid pleural - punctie pleurala -

toracocenteza

transsudat exudat

Examenul radiologic poate afirma doar prezenta lichidului, sediul si intinderea,dar nu si existenta pleureziei serofibrinoase. Apare o opacitate omogena la baza

sau in plin hemitorace.

Denumirea

medicamentului

Forma de

administrare

Actiune Doza

zilnica

Doza

unica

Hidrazida Comprimat Tuberculostatica 1 cp 1 cp

Rifampicina Comprimat Bacteriostatica si

bactericida

1 cp 1 cp

Pirazinamida Comprimat Tuberculostatica 1 cp 1 cp

Etambutol Comprimat Tuberculostatica 1 cp 1 cp

Prednison Comprimat Antiinflamatoare 2 cp 1 cp

Vitamina C Comprimat Tonica 1 cp 1 cpAlgocalmin Comprimat Analgezica 1 cp 1 cp

Sirop de

patlagina

Sirop Expectorant 3-4 lg 1-2 lg

Paracetamol Comprimat Antipiretic 2 cp 1 cp



PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU

PLEURITA (pleurezie uscata)





DATE RELATIV STABILE:

Nume P

Prenume I

Varsta 35 ani

Sex M

Religie Ortodoxa


Starea civila Casatorit

Ocupatia Inginer constructii

DATE VARIABILE

Domiciliul Ploiesti, judetul Prahova

Conditii de viata si munca bune

Gusturi personale si obiceiuri

- alimentatie – preferinte – preparate din carne

- dieta normosodata si condimentata

- ritm de viata - ponderat

- nu fumeaza si nu consuma alcool

Mod de petrecere a timpului liber:- lectura

- plimbari in aer liber

- sport: preferinte - fotbal


ANTERIOARA


Greutate: 90 kg

Inaltime: 1,80 m

Grup sanguin: 0I

Rh: pozitiv (+)




Alergii: nu prezinta

Proteze: nu prezinta

Acuitate vizuala si auditiva: foarte bune

Somn: egenerator, calmMobilitate: normala

Alimentatie: in exces, prin mese copioase

cu o hidratare satisfacatoare – 2 l/zi

Eliminari: normale varstei

diureza 1400 ml/24 h

frecventa mictiunilor 5-6/zi (2/3 ziua si 1/3 noaptea)


- fara importanta

1.2.d) ANTECEDENTE PERSONALE: - fiziologice

- patologice

- rujeola, la 5 ani


1.3.a) Motivele internarii:

- durere toracica

- febra 38-390C

- accese de tuse uscata- dispnee

- semnul fizic principal – frecatura pleurala

- oboseala, slabiciune

- inapetenta

- tuse: uscata, frecventa, persistenta, quintoasa

- astenie


Debut brusc cu febra, dureri toracice accentuate de tuse si respiratie.

Durerea toracica obliga bolnavul sa se culce pe partea afectata, pentru a pune inrepaus hemitoracele bolnav. Tusea esteuscata si dureroasa. Apar transpiratii si

inapetenta.

Medicul de familie ii recomanda internarea in spitalul de Urgente Judetean

Ploiesti pentru investigatii clinice si paraclinice.




Pleurezie uscata


11.01.2007


Examen clinic general:

- tegumente palide, facies cu tenta semnificativa

Aparat respirator:

- tuse uscata

- frecatura pleurala

Aparat cardio-vascular:

TA 130/80 mm Hg

Puls 90 batai/min.Cord in limite normale

Batai cardiace normale

Aparat digestiv:- abdomen nedureros

- ficat, splina – relatii normale

Aparat urogenital:

- relatii normale

Investigatii de laborator:

BK microscopic – negativ

VSH = 40-50 mm/1 hHb = 30 %

L = 8500 ml/mm3

Tymol = 8 uML

Glicemie = 90 mg

Examen urina – glucoza, albumina, pigmenti absentiSediment – rare celule epiteliale, relativ frecvent leucocite, rar microxalat de

calciu

Examenul radiologic – precizeaza existenta si volumul colectiei lichidiene,

exudatul aparand ca o opacitate bazala intensa si omogena, cu partea superioara

delimitata.

VSH este constant accelerata, leucocitoza cu polinucleoza apare in primele zile.




II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR

FUNDAMENTALE

Nevoia

fumdamentala

Manifestari de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de

dificultate

1. A respira si a

avea o buna

circulatie

-respiratie ritmica

-tipul respirator

costal- inferior -frecventa pulsului

70 batai / minut

-puls ritmic

-TA 130/80 mm Hg

-cord in limite

normale-batai cardiace

normale

-respiratie

accelerata tahipnee

19 resp / min-modificarea

amplitudinii

respiratiei

-tuse seaca

-sputa mucoasa

-facies caracteristic(palid)

-intoleranta la

efort

-durere toracica-diminuarea

mobilitatii

2. A bea si a

manca

-dentitie completa

-mucoasa bucala

umeda si roz

-greutate inferioara

normalului

-inapetenta

-durere

-anxietate

3. A elimina -frecventa si

calitatea

eliminarilor de

urina si fecale

normale

-transpiratii

abundente

-starea fiziologica

a organismului

4.A se misca si a

avea o buna

postura

-dificultate de a se

mobiliza, a spala,

a merge

-oboseala

-durere

5. A dormi si a

se odihni

-ore insuficiente

de odihna

-stare de

depresie

6. A se imbraca si

dezbraca

-capacitate fizica

de a se imbraca si

dezbraca

7. A-si mentinetemperatura

corpului in

limite normale

-frisoane-hipertermie

T= 38,8 0C

-diaforeza

-procesinfectios /

inflamator



8. A fi curat,

ingrijit, a-si

proteja

tegumentele

si mucoasele

-neglijarea

indeplinirii

ingrijirilor de

igiena

-cianoza

tegumentelor

-slabiciune

-oboseala

9. A comunica -expresie

nonverbala

normala

-neincredere -anxietate

10.A evita

pericolele

-cresterea ritmului

respirator

-proces

infectios

11. A actiona

conform

propriilor

convingeri si

valori

-preocupare fata

de semnificatia

suferintei

-neacceptarea

bolii

12. A fi preocupat in

vederea realizarii

-incapacitate dea-si termina

proiectele

-stress-anxietate

13. A se recreea -dificultate de a

se concentra

-durere

-stare depresiva

14. A invata -modificarea

comportamentului

fata de sanatate

-cunostinte

insuficiente

asupra bolii

-inaccesibilitate

la informatii

II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA

Dificultate in eliberarea cailor respiratorii.Dispnee.

Diaforeza.

Inapetenta- alimentatie inadecvata prin deficit.

Postura inadecvata.

Alterarea tegumentelor si mucoaselor.

Comunicare inadecvata la nivel afectiv.Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice.



II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Gradul 2 – pacient cu dependenta moderata cuprinsa intre 15-28 puncte.

Numarul punctelor obtinute din evaluarea problemelor de dependenta ale pacientului este

19 puncte.

II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING

Dificultatea eliberarii cailor respiratorii din cauza cresterii cantitatii de sputa manifestata

prin tuse.

Incapacitatea plamanului de a efectua excursiile respiratorii normale datorita depunerii de

fibrina manifestata prin oboseala.

Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin transpiratii abundente.

Alimentatie inadecvata din cauza inapetentei manifestata prin scaderea in greutate.

Postura inadecvata din cauza durerii manifestata prin pozitie antalgica- ortopnee.

Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza diaforezei manifestata prin deshidratare.

Comunicarea ineficienta la nivel afectiv din cauza alterarii starii generale manifestata prin

anxietate.

Ingrijiri igienice precare datorita durerii si slabiciunii manifestata prin dezinteres fata de

tinuta sa.



II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE

- pacientul se respire liber pe nas ;- pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre ;

- pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectii ;

- pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile si o buna respiratie;

- pacientul sa fie echilibrat psihic;

- pacientul sa aiba conditii de mediu securizat;

- pacientul sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada spitalizarii ;- pacientul sa fie echilibrata fizic si psihic.

II.3.2. INTERVENTII

- masor si notez functiile vitale;- administrez medicatia prescrisa de medic ;

- supraveghez pacientul ;

- sustin psihic pacientul;

- invat pacientul sa-si mentina caile respiratorii curate pentru o buna respiratie;

- asigur un climat securizat si confortabil pentru pacient;

- umezesc aerului din incapere ;

- asigur un aport lichidian suficient in 24 ore ;

- informez pacientul sa foloseasca batista individuala si sa evite imprastierea secretiilor

nazale;- invat pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile;

- invat pacientului tehnici utile pentru a tusi si expectora mai usor, precum si pentru a

colecta sputa;

- recomand pozitia sezand sau semisezand;

- invat utilizarea tehnicilor de relaxare;

- pregatesc psihic si fizic pacientul inaintea oricarei tehnici, pentru o mai buna colaborare

si inlaturarea anxietatii.



II.4 . APLICAREA INGRIJIRILOR



DATA PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

11.01.

2007

Dificultate in eliberarea

cailor respiratorii


respiratorii in termen

de 3 zile;

- sa tuseasca in modeficace in termen

de 48 h;

- sa expectoreze

secretiile in termen de

24 h ;

- sa respire liber pe

nas in termen de

3 zile.

- aerisesc incaperea si

umezesc aerul ;

- invat pacientul sa tuseasca,

sa expectoreze si sa colectezesputa in vasul dat;

- administrez medicatia

prescrisa (expectorante);

- masor si notez functiile

vitale.


tahipnee, tuse seaca

chinuitoare;

- caile respiratorii nu suntsuficient de permeabile,

facand respiratia dificila.

Dispneea - sa-si diminueze

tahipneea in 45 minute;

- sa respire fara

dificultate in termen de

3 zile

- asigur pozitia semisezand,

ce favorizeaza diminuarea

dispneei;

- indepartez secretiile nazale;

- invat pacientul sa utilizeze

tehnici de relaxare.

- starea pacientului este

alterata;

- pacientul este dispneic.

Hipertermie - sa-si diminueze

temperatura corpului cu

1-2 0C in 3 zile;

- sa fie echilibrathidroelectrolitic

- schimb lenjeria de pat si de

corp, ori de cate ori este

nevoie;

- administrez antitermice siantibiotice la indicatia

- stare de disconfort

datorita frisoanelor

- transpiratii




medicului;

- masor temperatura.

Alimentatie inadecvata - sa consume gustari

apetisante intre mesele

principale;

- sa creasca in greutate

1 kg pe saptamana.

- invat principiile nutritive

ale alimentelor;

- servesc pacientul cu

alimente la o temperatura

moderata, la ore regulate.

- scadere ponderala

datorita inapetentei.

Postura inadecvata - sa-si exprime

diminuarea durerii in

3 zile;

- sa-si exprime

diminuarea senzatiei de

disconfort in termen de

2 zile.

- invat exercitii de

gimnastica respiratorie;

- invat pacientul tehnici de

relaxare.

- pacientul este anxios

datorita durerii.

Alterarea tegumentelor si

mucoaselor

- sa prezinte o

temperatura in limitele

normale in termen de

3 zile.

- explic necesitatea de a bea

cel putin 1 pahar apa intre

mese;

- informez despre necesitateaconsumului de cel putin

2,5-3 l apa/zi.

- pacientul este deshidratat

- tegumentele si mucoasele

sunt uscate.

Comunicare ineficienta

la nivel afectiv

- sa comunice eficace cu

medicul si cu alte

persoane in 3 zile

- dau informatii despre boala,

incercand sa inlatur

anxietatea;

- pun in valoare capacitatea

si realizarile anterioare.

- pacientul este

neincrezator in ameliorarea

simptomelor si vindecarea

bolii.




Dificultatea de a face

ingrijiri de igiena

- sa-si faca singur

ingrijiri de igiena in

3 zile.

- ajut pacientul sa-si faca

baie;

- efectuez toaleta pe regiuni;

- asigur temperatura apei de

37,50C si a camerei 21 0C;

- protejez patul cu musama sialeza.

- igiena precara

12.01.2007 Dificultate in eliberareacailor respiratorii

- sa-si elibereze cailerespiratorii in 24 h;

- sa expectoreze

secretiile si sa tuseasca

in mod eficace in 24 h.

- urmaresc pacientul dacafoloseste tehnica invatata;

- umezesc aerul din incapere;

- administrez tratamentul

prescris.

- dispneea s-a diminuat,caile respiratorii au devenit

mai permeabile

Dispneea - sa respire fara

dificultate in termen de

2 zile

- sa expectorezesecretiile in termen de

24 h.

- invat tehnici de relaxare;


- asigur pozitie semisezand.

- starea generala este

alterata;

- pacientul este dispneic.

Diaforeza - sa-si diminueze

temperatura corpului cu

1-2 0C in termen de

2 zile;

- pacientul sa fie

echilibrat

hidroelectrolitic.

- asigur aportul lichidian

necesar pe 24 h;


prescrisa (antitermice);

- schimb lenjeria de pat si de

corp, ori de cate ori este

nevoie.

- cantitatea transpiratiilor

s-a diminuat, iar starea de

disconfort s-a ameliorat.




Alimentatie inadecvata - sa consume gustari

apetisante intre mese;

- pacientul sa fie

echilibrat

hidroelectrolitic;

- pacientul sa creasca ingreutate 1 kg/sapt.

- servesc alimente apetisante,

bogate in calorii, la ore

regulate.

- ameliorarea inapetentei

Alterarea tegumentelor simucoaselor

- sa prezinte temperaturain limitele normale in

termen de 2 zile.

- urmaresc si calculezraportul ingestie-elimina.

- tegumentele si mucoaseleau devenit mai permeabile.

Comunicare ineficienta la

nivel afectiv.

- sa comunice cu

medicul si cu alte

persoane in mod eficace

in 24 h.

- pun in valoare capacitatile

pacientului;

- ascult doleantele pacientului

- pacientul este receptiv la

sfaturile date.

Dificultate de a face

ingrijiri de igiena.

- sa-si faca singur

ingrijiri de igiena in 2

zile.

- pregatesc materialele

necesare pentru baie si

urmaresc pacientul in timpul

efectuarii ingrijirilor deigiena, ajutandu-l.

- igiena satisfacatoare

13.01.2007 Dificultatea in eliberarea

cailor respiratorii.

- sa expectoreze

secretiile si sa tuseasca

in mod eficace;

- sa respira fara

dificultate in 2 zile;



- urmaresc folosirea tehnicilor

de relaxare;


prescrisa.

- diminuarea considerabila

a dispneei si ameliorarea

starii generale.




respiratorii in 24 h.

Diaforeza - sa-si diminueze

temperatura cu 1 0C in

termen de 1 zi.


prescrisa;

- asigur aport lichidian

necesar.

- disparitia transpiratiilor,

dar mentinerea crescuta a

temperaturii.

Alimentatie inadecvata - asigurarea unui aport

alimentar suficient;

- sa creasca in greutate

cu 1 kg/sapt.

- servesc mese apetisante la

ore regulate.

- cresterea poftei de

mancare.

Postura inadecvata - sa inlature starea dedisconfort.

- urmaresc folosireatehnicilor de relaxare si

imbunatatirea starii de

confort.

- ameliorarea starii dedisconfort.


mucoaselor

- sa prezinte temperatura

in limite normale.

- urmaresc aportul lichidian si

raportul ingestie-elimina.

- permeabilitate normala la

nivelul tegumentelor si

mucoaselor.


nivel afectiv

- sa comunice in mod

eficace cu persoanele

din jur.

- ascult si incurajez pacientul

in problemele sale.

- receptivitate crescuta la

sfaturile date si insusirea

lor.

Dificultate de a face

ingrijiri de igiena

- sa-si faca singur igiena

corporala.

- urmaresc si incurajez

pacientul in timpul efectuarii

igienei corporale.

- imbunatatirea igienei

corporale.

07.02.2007 Dificultate in eliberarea

cailor respiratorii

- sa-si mentina caile

respiratorii permeabile.

- umezesc aerul din camera;


prescrisa.

- stare generala buna.




Alimentatie inadecvata - pacientu sa se

alimenteze in mod

corespunzator.

- urmaresc respectarea

programului de masa.

- apetit crescut;

- pacient echilibrat.


mucoaselor


in limite normale.

- urmaresc si calculez

raportul ingestie-elimina.

- tegumente si mucoase

normale.


nivel afectiv

- sa comunice in mod

eficace cu cei din jur.

- incurajez pacientul pentru

mentinerea sanatatii.

- receptiv la sfaturi si

acumularea de noi

cunostinte.

Dificultatea de a face

ingrijiri de igiena.

- sa-si faca singur

igiena corporala.

- incurajez pacientul in

mentinerea sanatatii.

- igiena foarte buna.




DATA EXTERNARII07.02.2007

STAREA LA EXTERNARE – vindecat;

- pacientul prezinta o buna respiratie;

- mucoasele sunt fluide si in cantitate normala;

- temperatura este in limite normale;

- apetitul este satisfacator;

- pacientul este reechilibrat hidroelectrolitic;

- starea generala este buna.

BILANTUL AUTONOMIEIDupa tratamentul efectuat si ingrijirile acordate in timpul spitalizarii,

pacientul este externat deoarece isi poate efectua singur toate nevoile

fundamentale, datorita recapatarii starii independentei avuta inaintea spitalizarii.

Evolutia clinica a fost favorabila.

RECOMANDARI LA EXTERNARE- evitarea schimbarilor bruste de temperatura si aglomeratiilor;


minerale;

- odihna – cu program de somn de 8-9 h/zi;- folosirea in continuare a tehnicilor de relaxare si a exercitiilor respiratorii;

- dozarea efortului, alternarea orelor de munca fizica moderata cu orele derelaxare;

- efectuarea analizelor medicale minime, cel putin o data pe an.



TRATAMENTUL

Denumirea

medicamentului

Forma de

administrare

Actiune Doza

unica

Doza

zilnica

Alindor - capsule - antinevralgica 1 cp 1 cp

Algocalmin - capsule - analgezica 1 cp 1 cpAcid acetilsalicilic - capsule - antipiretica 1 cp 1 cp

Prednison - capsule - antiinflamatoare 2 cp 1 cp

Vitamina C - capsule - tonica 1 cp 1 cp

Paracetamol - capsule - antipiretica 2 cp 1 cp

Sirop de patlagina - sirop - expectoranta 3-4 lg 1-2 lg

EXAMENE PARACLINICE

Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valoarea

obtinutaLichid pleural - punctie pleurala - transsudat - transsudat

VSH - punctie venoasa

- se recolteaza 1,6 ml sange si

0,4 ml citrat de sodiu 3,8 %

1-10 mm/1 h

B 7-15 mm/2 h

F 2-13 mm/1 h

12-17 mm/ 2 h

40-50 mm/1 h

Hemoglobina - prin intepare in pulpa

degetului

B 13-17 g/100 ml

F 11-15 g/100 ml

30 %

Teste de

disproteinemie

- punctie venoasa 5-10 ml

sange simplu

- Reactia Tymol

0-4 uML

8 uML

Glicemie - prin punctie venoasa- se recolteaza 2 ml sange si

4 ml florura de sodiu

-0,80-1,20 g‰ 90 mg

Examen urina - din mijlocul jetului urinar 1010-1025 1020



PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU

PLEUREZIE PURULENTA TUBERCULOASA





DATE VARIABILE

Nume R

Prenume S

Varsta 55 ani

Sex M

Religie Ortodoxa


Stare civila Casatorit

Ocupatie Electrician

DATE VARIABILE

Domiciliul comuna Baltesti, judetul Prahova

Gusturi personale si obiceiuri:

- alimentatie – nu are preferinte alimentare

- diata hipersodata si condimentata

- ritm de viata - ponderat

Mod de petrecere a timpului liber:

- vizionarea emisiunilor preferate

- plimbari in aer liber - lectura


ANTERIOARA


Greutate: 85 kg

Inaltime 1,70 mGrup sanguin 0I

Rh pozitiv (+)


Alergii nu prezinta



Proteze nu prezinta

Acuitate vizuala si auditiva foarte bune

Somn calm, regenerator

Mobilitate normala

Alimentatie bogata, hranitoare, cu mese regulate, dar cu o dieta

hipersodata si condimentatao hidratare satisfacatoare de 2,5 l/zi

Eliminari normale varstei

Diureza 1500 ml/24 h


- fara importanta

1.2.d) ANTECEDENTE PERSONALE: - FIZIOLOGICE

- PATOLOGICE

- parotidita epidemica la varsta de 6 ani


1.3.a) Motivele internarii

- febra cu caracter de supuratie

- atingerea severa a starii generale

- junghi toracic rebel la tratament

- semne de supuratie profunda

- febra mare remitenta

- transpiratii profuze- frisoane

- paloare

- anorexie

- astenie


Debutul bolii este variabil, fiind adesea mascat de boala primitiva.

Boala este sugerata de febra cu caracter de supuratie, atingerea severa astarii generale, de junghi toracic rebel la tratament.

Diagnosticul se bazeaza pe prezenta unei pneumopatii sau a unei

tuberculoze pulmonare pulmonare, la care se adauga junghi toracic ce nu cedeazala tratament si semne de supuratie profunda: febra mare remitenta, cu transpiratii si

frisoane, paloare, anorexie si astenie.




Pleurezie purulenta tuberculoasa


10.10.2006


Examen clinic general:

- facies cu tenta semnificativa, tegumente palide, stare generala sever

alterata

Aparat respirator: - tuse expectoranta muco-purulenta, in cantitate mare

- examenul fizic poate pune in evidenta un edem al peretelui,sensibilitate locala, adenopatie axilara

- examenul radiologic – poate afirma prezenta lichidului, sediul

si intinderea, dar nu si existenta pleureziei purulente. Apare oopacitate omogena la baza

Aparat cardoi-vascular

TA = 170/90 mm Hg

Puls = 60 batai/minut

Cord in limite normale

Batai cardiace accelerate

Aparat digestiv: - abdomen nedureros

Splina, ficat – relatii normale

Aparat urogenital – relatii normale

Examen de specialitate

Lichid pleural

Reactia Rivalta – pozitiva – exudat

Investigatii de laborator

BK – microscopic – negativ

- negativ NR 2019

- negativ

VSH = 70-82 mm/ 2 h

Hb = 90 %



L = 9000 ml/mm3

N = 0 % S = 70 %

E = 5 % L = 25 % M = 9 %

R. Tymol = 10 uML

Glicemie = 95 mg

Examen de urina – albumina, glucaza, pigmenti absenti.

Sediment – rare celule epiteliale, relativ frecvente leucocite, rar microxalat

de calciu.

Examen radiologic

La jumatatea inferioara stanga apare o opacitate omogena, de ton subcostal,

cu marginea superioara concava situata la nivelul arcului posterior.

VSH accelerata, leucocitoza ridicata.

T.S.S. – tratament strict supravegheat – H3, R 4, Z4, E4.H3 – hidrazida

R 4 – rifampicina

Z4 – pirazinamidaE4 – etambutol

Tratamentul se administreaza 6/7, 6 zile tratament, iar a 7-a zi pauza.




II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR

FUNDAMENTALE

Nevoile

fundamentale

Manifestari de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de

dificultate

1. A respira sia avea o buna

circulatie

- tipul respiratiei:costal-inferior

- cord in limite

normale

- tahipnee 24 resp/min;- modificarea

amplitudinii respiratorii;

- sputa muco-purulenta;

- hipertensiune 170/90

mm Hg;

- puls accelerat 60 batai//min;

- facies caracteristic

- durere toracica;- diminuarea

mobilitatii;

- anxietate;

- intoleranta la

efort;

- prezentasecretiei.

2. A bea si a

manca

- dentitie

completa;

- mucoasa bucala

umeda si roz.

- anorexie;

- greutate inferioara

celei normale.

- slabiciune;

- durere;

- anxietate.

3. A elimina - transpiratii profuze - proces infectios/

/inflamator.

4. A se misca

si a avea o buna postura


mobiliza,a se spala, amerge.

- oboseala;

- durere;- lipsa de

cunoastere atehnicilor de

mobilizare.

5. A dormi si

a se odihni

- ore insuficiente de

somn

- stare depresiva;

- anxietate;

- durere.

6. A se

imbraca si

dezbraca

- dificultate in a-si misca

membrele superioare

- diminuarea

mobilitatii;

- durere;

- oboseala.

7. A-si

mentine

temperatura

corpului in

limite normale

- diaforaza;

- frisoane;

- hiperpirexie 39-40 0C.

- proces infectios/

/inflamator.



Nevoile

fundamentale

Manifestari de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de

dificultate

8. A fi curat,

ingrijit, a-si proteja

tegumentele si

mucoasele

- deprinderi

igienicesatisfacatoare

- cianoza tegumentelor - dispneea

9. A comunica - neincredere;

- suspiciune.

- anxietate;

- durere.

10. A evita

pericolele

- cresterea ritmului

respirator;

- hipertensiune.

- proces infectios/

/inflamator;

- anxietate.

11. A actiona

conform propriilor convingeri si

valori

- preocupare fata de

semnificatia suferintei

- neacceptarea

bolii

12. A fi

preocupat in

vederea

realizarii

- incapacitatea de a-si

termina proiectele

- stres;

- anxietate.

13. A se

recrea


concentra

- durere;

- depresie.

14. A invata - modificareacomportamentului

fata de sanatate

- cunostinte insuficientedespre boala, despre

masurile de prevenire,

despre tratament siconvalescenta.

- inaccesibilitateala informatii.

II.2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA

Obstructia cailor respiratorii

Alterarea respiratiei-dispneeDiaforeza

Circulatie inadecvata

Alterarea tegumentelor si mucoaselor

Alimentatie inadecvata prin deficit – anorexieVulnerabilitate fata de pericole

Postura inadecvata



Lipsa cunostintelor despre boala

Anxietate

Insomnie

Disconfort

II.2.3 STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Gradul 3 – pacient cu dependenta majora, cuprinsa intre 29-49 puncte.

Numarul obtinut din evaluarea problemelor de dependenta ale pacientului este 33

puncte.

II.2.4 DIAGNOSTIC NURSING

Obstructia cailor respiratorii din cauza cresterii cantitatii de sputa manifestata prin

tuse.

Incapacitatea plamanului de a efectua excursiile respiratorii normale datorita prezentei lichidului.

Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin transpiratii profuze.

Circulatie neadecvata din cauza anxietatii manifestata prin hipertensiune arteriala.

Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza diaforezei manifestata prin

deshidratare.

Alimentatie inadecvata din cauza anorexiei manifestata prin scadere ponderala.

Vulnerabilitate din cauza procesului infectios manifestata prin aparitia

complicatiilor. Postura inadecvata din cauza durerii manifestata prin pozitie

antalgica – ortopnee.

Lipsa cunostintelor despre boala din cauza inaccesibilitatii la informatii

manifestata prin neliniste, teama.

Anxietate din cauza necunoasterii bolii manifestata prin neincredere, teama,neliniste.

Perturbarea ritmului somn-veghe din cauza anxietatii manifestata prin insomnie.

Disconfort datorat respiratiei ineficiente manifestata prin jena, indispozitie.



II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1 OBIECTIVE

Obiective globale – pacientul sa-si amelioreze starea in termen de 6-7 zile.

Obiective cu caracter permanent:- pacientul sa fie echilibrat fizic si psihic

- pacientul sa aiba conditii de mediu securizant

- pacientul sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada

spitalizarii

Obiective specifice fiecarei probleme:

- pacientul sa respire liber pe nas

- pacientul sa nu devina sursa de infectii- pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre

- pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectii

- pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie

- pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

II.3.2 INTERVENTII

- masor si notez functiile vitale


- supraveghez pacientul- indepartez secretiile nazale


- sustin psihic pacientul

- asigur un aport lichidian suficient pe 24 h

- invat tehnici de relaxare

- invat exercitii de imbunatatire a respiratiei

- educ pacientul sa foloseasca batista individuala si sa evite imprastierea

secretiilor nazale

- invat pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile

- invat pacientul sa tuseasca, sa expectoreze si sa colecteze sputa- asigur pozitie semisezand pentru diminuarea dispneei

- pregatesc pacientul psihic, inaintea oricarei tehnici la care va fi supus

- recoltez sange pentru examene de laborator

- calculez bilantul ingestie-excretie



II.4 APLICAREA INGRIJIRILOR




10.10.200

6

Obstructia

cailor

respiratorii

- pacientul sa respire liber

pe nas;

- sa prezinte cai

respiratorii permeabile;

- sa expectoreze secretiile

in 48 h;- sa-si elibereze caile cu

minim de dificultate in 3

zile.



- asigur un aport suficient de lichide

/24 h;

- invat pacientul sa tuseasca, sa

expectoreze si sa colecteze sputa;- invat pacientul sa faca gimnastica

respiratorie;

- asigur pozitie semisezand;


(expectorante);

- administrez oxigen la indicatia

medicului.

- pacientul prezinta:

tuse, tahipnee;

- caile respiratorii nu

sunt suficient de

permeabile;

- starea generala estealterata

Dispnee - sa-si diminueza tahipneea

in 30 de minute;

- sa respire fara dificultate

in termende 24 h;

- sa aiba un ritm respirator

regulat inn termen de

45 minute;- pacientu sa fie echilibrat

psihic.

- masor si notez functiile vitale;


- invat pacientul sa utilizeze tehnici

de relaxare;

- pregatesc psihic pacientul inaintea

oricarei tehnici la care este supus.

- junghi toracic rebel la

tratament;

- frison;

- paloare;

- facies caracteristic;

- anxietate;

- durere.

Diaforeza - pacientul sa-si mentina

temperatura corpului inlimite normale in 24 h;


- aplic comprese reci;

- aerisesc camera;- administrez medicatia prescrisa:

antitermice si antibiotice;


cefalee, sete, frisoane,transpiratii profuze,

limba saburala;




hidroelectrolitic;

- pacientul sa aiba o stare

de bine fizic si psihic;

- sa-si diminuezetemperatura cu 1-2 0C in

24 h.

- calculez bilantul ingestie-elimina pe

24 h;

- servesc pacientul cu lichide caldute

in cantitate suficienta;- mentin igiena tegumentelor;

- schimb lenjeria de pat si de corp,

ori de cate ori este nevoie;

- masor temperatura.

- proces inflamator/

/infectios.

Circulatie

inadecvata

- pacientul sa prezinte o

circulatie adecvata;


- sa prezinte puls periferic

bine batut in termen de

24 h;


durerii in termen de 48 h.

- asigur alimentatie bogata in fructe

si zarzavaturi;

- invat sa reduca sarea din

alimentatie;

- administrez medicatia prescrisa:

diuretice si hipotensoare;

- urmaresc efectul medicamentelor.

- pacientul este anxios;


slabiciune si oboseala.

Alimentatie

inadecvata


nutritional;


hidroelectrolitic;


mesele principale;- sa ia 3 mese echilibrate

in termen de 48 h;

- sa-si creasca aportul

- invat principiile nutritive ale

alimentelor;

- constientizez pacientul asupra

importantei regimului alimentar in

mentinerea sanatatii;

- servesc pacientul cu alimente la otemperatura moderata, la ore regulate

si prezentate atragator;

- invat pacientul echivalentele

- stare nutritionala

precara;

- anorexie;

- denutritie;

- deshidratare.



caloric. cantitative si calitative ale


principiilor alimentare.

Alterarea

tegumentelor si mucoaselor

- sa prezinte o temperatura

in limite normale intermen de 48 h;

- sa prezinte mucoase

permeabile, iar pielea sa

aiba culoare roz,transpiratie minima,

temperatura calduta

- ajut pacientul sa-si faca baie,

efectuand toaleta pe regiuni;- pregatesc materialele pentru baie;

- asigur temperatura camerei 21 0C si

a apei 37,5 0C;

- protejez patul cu musama si aleza.

- pielea este rosie, calda

si transpirata.

Postura

inadecvata


durerii in termen de 24 h;


senzatiei de disconfort in

termen de 48 h;

- sa aiba o postura

adecvata;

- sa aiba o pozitie care sa

favorizeze respiratia,

circulatia sanguina,

drenajul secretiilor

bronsice.

- instalez pacientul in pozitie

semisezand;

- folosesc utilaje pentru confortul

pacientului;

- invat pacientul tehnici de relaxare;

- invat pacientul care este pozitia

adecvata

- instalez pacientul in pozitie de

drenaj pleural


oboseala, slabiciune

musculara, anxietate,

stres, durere

Vulnerabilitate

fata de

pericole

- pacientul sa beneficieze

de un mediu securizant

fara accidente si infectii;

- asigur conditii de mediu adecvate;

- iau masuri pentru evitarea

transmiterii infectiilor;

- susceptibilitatea de a

fi afectata integritatea

fizica si psihica;




psihic.

- urmaresc potentialul infectios si

receptivitatea sa;

- pericol de infectii.


- asigur proceduri de investigatii si

tratament cu risc minim de infectii;

- ajut pacientul sa-si recunoasca

anxietatea.

- susceptibilitatea de a fi

afectata integritatea

fizica si psihica;

- pericol de infectii.

Lipsa

cunostintelor despre boala


cateva zile: boala,tratamentul, masurile

preventive, activitati

recomandate.

- explorez nevoile de cunoastere;

- informez despre mijloacele siresursele ce le pot asigura.

- pacientul este reticent

la sfaturile date

Anxietate - sa-si exprime diminuarea

anxietatii in termen de

24 h;

- sa-si diminueze semnele

anxietatii in 48 h.

- asigur mediu securizant si adecvat;


- incurajez pacientul.

- stare depresiva.

Insomnie - sa doarma 10-30 minute

ziua in 1-2 zile;- sa doarma 6 h fara

intrerupere pe timp de

noapte in decurs de 3 zile.

- invat pacientul tehnici de relaxare;

- identific si inlatur nivelul si cauzaanxietatii.

- pacientul este anxios si

obosit

11.10.200

6

Obstructia

cailor

respiratorii


pe nas;

- pacientu sa prezinte cai



- invat pacientu sa tuseasca, sa

expectoreze si sa colecteze sputa;

- asigur un aport de lichide suficient

- pacientul prezinta tuse

chinuitoare;

- caile respiratorii sunt

insuficient permeabile;



- pacientul sa expectoreze

secretiile in 24 h;

pentru 24 h;


- dispnee;

- stare generala alterata.


- pacientul sa tuseasca in

mod eficace.

- administrez medicatia prescrisa.

Dispnee - pacientul sa respire fara

dificultate in 24 h;


psihic;- pacientul sa aiba un ritm

respirator regulat.


- invat pacientul exercitii de


- pregatesc psihic pacientul inainteaoricarei tehnici.

Pacientul prezinta:

- junghi toracic;

- paloare;

- anxietate;- durere.

Diaforeza - sa prezinte temperatura

in limite normale;

-sa-si diminueze

temperatura cu 10C in 24 h

- sa fie echilibrat

hidroelectrolitic.

- aerisesc camera;

- administrez medicatia prescrisa;

- calculez bilantul ingest-elimina;

- servesc pacientul cu lichide in

cantitate mare;

- mentin igiena tegumentelor.

Pacientul prezinta:

- cefalee;

- sete;

- frisoane;

- transpiratii.

Circulatie

inadecvata

- pacientul sa prezinte o

circulatie adecvata;- sa-si exprime diminuarea

durerii in 24 h;


psihic.

-invat sa reduca sarea din alimentatie

si sa consume fructe si zarzavaturi;- asigur aport caloric suficient;

- administrez medicatia prescrisa.


- slabiciune;- oboseala;

- anxietate.

Alimentatie

inadecvata


nutritional si

hidroelectrolitic;

- invat principiile nutritive ale

alimentelor;

- constientizez pacientul asupra


precara;

- anorexie;




mesele principale;

importantei regimului alimentar in

mentinerea sanatatii;

- denutritie.


- sa-si asigure aport

crescut de calorii

- face bilantul ingestie-elimina;

- serveste pacientul cu alimente la o

temperatura moderata si la ore

regulate.

Alterarea

tgumentelor si mucoaselor


in limite normale;- mucoasele sa fie

permeabile, iar pielea roz,

calduta, cu transpiratii

minime.

- pregatesc materialele necesare;

- protejez patul cu musama si aleza;- fac toaleta pe regiuni.

- pielea rosie, calda si

transpirata

Postura

inadecvata


durerii in 24 h;

-sa aiba o postura adecvata

si o starea de confort

minima;

- pozitia sa favorizeze o

respiratie buna si o

circulatie normala



- folosesc utilaje pentru confortul

pacientului in aceasta pozitie

Pcientul prezinta:

- oboseala musculara;

- anxietate

- stres

Vulnerabilitate

fata de

pericole

- pacientul sa aiba un

mediu securizant, fara

accidente si infectii;

- pacientul sa fie echlibrat

psihic

- asigur conditii de mediu adecvate;

- iau masuri de prevenire a

transmiterii infectiilor;

- ajut pacientul sa-si recunoasca

anxietatea

- susceptibilitate;

pericol de infectii.



Lipsa

cunostintelor

despre boala


cateva zile: boala,

tratamentul, masurile de

- informez despre resursele si

mijloacele ce le pot asigura

- pacientul se simte

izolat si neincrezator


prevenire

Anxietate - sa-si exprime disparitia

anxietatii in termen de

24 h

- asigur mediu securizant;

- invat tehnici de relaxare

- ameliorarea starii

depresive

12.10.200

6

Obstructia

cailor

respiratorii


pe nas;

- pacientul sa aiba caile


- pacientu sa tuseasca si sa

expectoreze in mod eficace

- pacientu sa respire fara

dificultate

- umezesc aerul;

- aerisesc camera;

- asigur un aport lichidian suficient;

- urmaresc efectul exercitiilor

respiratorii;

- administrez tratamentul prescris.

- prezinta cai respiratorii

suficient permeabile;

- dispnee moderata;

- ameliorarea starii

generale.

Diaforeza - sa prezinte temperatura

in limite normale;

- sa fie echilibrathidroelectrolitic.

- administrez medicatia prescrisa;

- calculez bilantul ingestie-elimina;

- servesc pacientul cu o cantitatesuficienta de lichide.

- prezinta temperatura

in limita normala

Alimentatie

inadecvata


nutritional si

hidroelectrolitic;

- sa-si asigure un aport

suficient de calorii.

- fac bilantul ingestie-elimina;

- servesc pacientul cu alimente la o

temperatura moderata si la ore

regulate.


imbunatatita;

- cresterea poftei de

mancare

Alterarea - sa prezinte temperatura - ajut pacientul la efectuarea igienei - pacientul prezinta piele



tegumentelor

si mucoaselor

in limite normale;

- sa aiba mucoase

permeabile

corporale pregatind materialele

necesare

roz, calduta, cu

transpiratii minime


Postura

inadecvata


durerii;

- sa aiba o postura

adecvata.


- asigur pozitie semisezand

- ameliorarea starii de

oboseala si slabiciune

musculara

Vulnerabilitatefata de

pericole

- pacientul sa aiba unmediu securizant;

- pacientul sa fie

echilibrat psihic

- asigur conditii de mediu adecvat;- asigur masuri de prevenire a

infectiilor

- recapatarea increderii;- receptivitate la

sfaturile date

Lipsa

cnostintelor

dspre boala

- pacientul sa fie informat

despre boala, tratament,

convalescenta

- informez despre resursele si

mijloacele ce le pot asigura

- acumularea de noi

informatii

24.12.200

6

Obstructia

cailor

respiratorii

- pacientul sa aiba caile


- pacientul sa respire fara

dificultate

- umezesc aerul;

- aerisesc incaperea;

- asigur aport lichidian suficient;


- evolutie favorabila cu

permeabilizarea

satisfacatoare a cailor

rsspiratorii siimbunatatirea

considerabila a starii

generale

Alimentatie

inadecvata


nutritional si

hidroelectrolitic

- fac bilantul ingestie-elimina;

- servesc pacientul cu mese calde la

ore regulate


foarte buna;

- cresterea considerabila

a poftei de mancare



Postura

inadecvata

- sa aiba o postura

adecvata

- recomand exercitii de gimnastica

respiratorie si folosirea tehnicilor de

relaxare invatate

- recapatarea tonicitatii

musculare si a starii de

confort


Vulnerabilitate

fata de

pericole


psihic

- asigur conditii de mediu adecvat;

- incurajez pacientul

- recastigarea

increderii si a starii de

bine

Lipsa

cunostintelor despre boala

- pacientul sa acumuleze in

continuare date despre boala, tratament, masuri de

prevenire, convalescenta si

profilaxie

- informez despre posibilitatea

accesului la noi informatii

- acumularea mai multor

informatii si cresterea preocuparii despre

mentinerea sanatatii




Data externarii

24.12.2006

Starea la externare – ameliorat

Pacientul prezinta o buna respiratie, caile respiratorii sunt permeabile,

mucoasele fluide si in cantitate normala.

Temperatura este in limitele normale, apetitul satisfacator.

Pacientul este reechilibrat hidroelectrolitic, iar starea generala este buna.

Bilantul autonomiei

Dupa evolutia clinica favorabila, pacientul se externeaza deoarece toate

semnele si simptomele de la internare s-au remis, iar el isi poate satisface singur

toate nevoile fundamentale, datorita recapatarii starii de independenta avuta

inaintea spitalizarii.

Recomandari la externare

- continuarea tratamentului ambulator pana la 6 luni prin dispensarul teritorial (3

din 7);

- repetarea investigatiilor prin dispensarul TBC (examen radiologic si examenulsputei);

- un aport alimentar adecvat, bogat in proteine, lipide, glucide, vitamine siminerale;

- o buna hidratare cu minim 2500 l lichide/zi;

- odihna cu program de somn 8-9 ore/zi;

- folosirea in continuare a tehnicilor de relaxare;

- dozarea efrtului: alternarea orelor de munca fizica moderata cu prele de odihna;

- schimbarea locului de munca daca este cazul.



TRATAMENTUL

Denumirea

medicamentului

Forma de

administrare

Actiune Doza

zilnica

Doza

unica

Hidrazida comprimat tuberculostatica 1 cp 1 cp

Rifampicina comprimat tuberculostatica 1 cp 1 cpPirazinamida comprimat tuberculostatica 1 cp 1 cp

Etambutol comprimat tuberculostatica 1 cp 1 cp

Prednison comprimat antiinflamatoare 2 cp 1 cp

Algocalmin comprimat analgezica 1 cp 1 cp

Vitamina C comprimat tonica 1 cp 1 cp

Paracetamol comprimat antipiretica 2 cp 1 cp

Sirop de

patlagina

sirop expectoranta 3-4 lg 1-2 lg

Captopril comprimat hipotensoare 2 cp 1 cp

Furosemid comprimat diuretica 1 cp 1 cp

Tratamentul medical consta in punctionarea cavitatii pleurale, evacuarea

puroiului, spalarea cavitatii cu solutie clorurosodica izotonica incalzita si

introducerea unei asocieri chimioterapice, de obicei streptomicina si rifampicina

sau P.A.S. (acid paraminosalicilic).

EXAMENE PARACLINICE

Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valoarea

obtinutaVSH - punctie venoasa 1,6

ml sange si 0,4 ml citrat

de sodiu 3,8 %

1-10 mm/1 h

B 7-15 mm/2 h

F 2-13 mm/1 h

12-17 mm/2 h

60-90

mm/2h

Hemoglobina - prin intepare in pulpadegetului

B 13-17 g/100 mlF 11-15 g/100 ml

90 %

Teste dedisproteinemie

- punctie venoasa5-10 ml sange simplu

R. Tymol0-4 uML

8 uML

Glicemie - prin punctie venoasa;

- se recolteaza 2 mlsange si 4 mg florura de

sodiu

0,80-1,20 g‰ 110 mg

Examenul de urina - recoltarea se face din

mijlocul jetului urinar

1010-1025 1020

Lichid pleural - punctie pleurala

toracocenteza

transsudat Exudat



Examenul radiologic – poate afirma doar prezenta lichidului, sediul si intinderea,

dar nu si existenta pleureziei purulente. Apare o opacitate omogena la baza sau in

plin hemitorace.



CAPITOLUL III

III. EVALUAREA FINALA



EVALUAREA FINALA

CAZ I CAZ II CAZ III

Nume S

Prenume A

Varsta 30 ani

Sex MReligie ortodoxa

Nationalitate romana


alimentatie – nu are preferinte

alimentare, dieta normosodata, ritm de

viata ponderat, dar mananca neregulat,nu fumeaza si nu consuma alcool.

Conditii de viata si munca: bune

Nume P

Prenume I

Varsta 35 ani




alimentatie – preferinte – preparate din

carne, dieta normosodata si

condimentata, ritm de viata ponderat,nu fumeaza si nu consuma alcool.


Nume R

Prenume S

Varsta 55 ani




alimentatie – nu are preferinte

alimentare, diata hipersodata si

condimentata, ritm de viata – ponderat.


DATA INTERNARII

02.10.2006

DATA INTERNARII

11.01.2007

DATA INTERNARII

10.10.2006

DIAGNOSTIC MEDICAL

Pleurezie stanga T.B.C.

DIAGNOSTIC MEDICAL

Pleurezie uscata

DIAGNOSTIC MEDICAL

Pleurezie purulenta tuberculoasa

ISTORICUL BOLII: Debu t in urmacu doua saptamani cu febra, frison,

astenie, inapatenta, tuse neproductiva.

A fost tratat de medicul de familie cu

gentamicina si penicilina (injectabil).

Nu s-au constatat ameliorari clinice.

Este trimis la Sanatoriul Drajna, unde

ISTORICUL BOLII: Debut brusc cufebra, dureri toracice accentuate de

tuse si respiratie. Durerea toracica

obliga bolnavul sa se culce pe partea

afectata pentru a pune in repaus

hemitoracele bolnav. Tusea este uscata

si dureroasa. Apar transpiratii si

ISTORICUL BOLII: Debutul boliieste variabil, fiind adesea mascat de

boala primitiva. Boala este sugerata de

febra cu caracter de supuratie, atingerea

severa a starii generale, de junghi

toracic rebel la tratament.

Diagnosticul se bazeaza pe prezenta




se depisteaza o opacitate in jumatatea

inferioara stanga. Se constata o

pleurezie si se interneaza de urgenta.

inapetenta.

Medicul de familie ii recomanda

internarea in Spitalul de Urgente

Judetean Ploiesti pentru investigatii

clinice si paraclinice

unei pneumopatii sau a unei

tuberculoze pumonare, la care se

adauga junghiul toracic care nu cedeaza

la tratament; semne de supuratie

profunda: febra mare remitenta, cu

transpiratii si frisoane, paloare,anorexie si astenie.

MOTIVELE INTERNARII

- hipertermie

-astenie

- tuse seaca

- durere toracica

- inapetenta

- slabiciune

MOTIVELE INTERNARII

- durere toracica

- febra 38-390C

- accese de tuse uscata

- dispnee

- semnul fizic principal-frecatura

pleurala

- oboseala, slabiciune

- inapetenta

- tuse: uscata, frecventa, persistenta,

quintoasa

- astenie

MOTIVELE INTERNARII

- febra cu caracter de supuratie

- atingerea severa a starii generale

- junghi toracic rebel la tratament

- semne de supuratie profunda

- febra mare remitenta

- transpiratii profuze

- frisoane

- paloare

- anorexie

- astenie

PROBLEME DE DEPENDENTA

- Obstructia cailor respiratorii

- Alterarea respiratiei - dispnee

- Hidratare inadecvata

- Inapetenta – alimentatie inadecvata prin deficit

- Hipertermie

- Insomnie


- Dificultate in eliberarea cailor

respiratorii

- Dispnee

- Diaforeza- Inapetenta – alimentatie inadecvata

prin deficit

- Postura inadecvata


- Obstructia cailor respiratorii

- Alterarea respiratiei - dispnee

- Diaforeza

- Cilculatie inadecvata- Alterarea tegumentelor mucoaselor

- Alimentatie inadecvata prin deficit-

anorexie




- Lipsa cunostintelor despre boala

- Vulnerabilitate fata de pericole

- Anxietate

- Disconfort fizic

- Alterarea tegumentelor si mucoaselor

- Comunicare inadecvata la nivel

afectiv

- Dificultate in a-si acorda ingrijiri

igienice

- Vulnerabilitate fata de pericole

- Postura inadecvata

- Lipsa cunostintelor despre boala

- Anxietate

- Insomnie

- Disconfort

DIAGNOSTIC NURSING

1. Obstructia cailor respiratorii dincauza cresterii cantitatii de sputa

manifestata prin tuse.

2. Incapacitatea plamanului de a

efectuaexcursiile respiratorii

normale datorita prezentei

lichidului pleural manifestata

prin dispnee.

3. Diaforeza din cauza hipertermiei

manifestata prin transpiratii

abundente.

4. Alimentatie inadecvata din

cauza inapetentei manifestata prin scadere ponderala.

5. Lipsa cunostintelor din cauza

inaccesibilitatii la informatie

manifestata prin neliniste, teama.

6. Vulnerabilitate din cauza

procesului infectios manifestata

prin aparitia complicatiilor.

DIAGNOSTIC NURSING

1. Dificultatea eliberarii cailor respiratoriidin cauza cresterii

cantitatii de sputa manifestata

prin tuse.


efectua excursiile respiratorii

normale datorita depunerii de

fibrina manifestata prin

oboseala.



abundente.

4. Alimentatie inadecvata dincauza inapetentei manifestata

prin scadere ponderala.

5. Postura inadecvata din cauza

durerii manifestata prin pozitie

antalgica – ortopnee.

6. Alterarea tegumentelor si

mucoaselor din cauza diaforezei

DIAGNOSTIC NURSING

1. Obstructia cailor respiratorii dincauza cresterii cantitatii de sputa

manifestata prin tuse.


efectuaexcursiile respiratorii

normale datorita prezentei

lichidului pleural manifestata

prin dispnee.



profunde.

4. Circulatie neadecvata din cauza

anxietatii manifestata prinhipertensiune arteriala.

5. Alterarea tegumentelor si

mucoaselor din cauza

manifestata prin deshidratare.

6. Alimentatie inadecvata din cauza

anorexiei manifestata prin

scadere ponderala.




7. Disconfort datorat respiratiei

ineficiente manifestata prin

indispozite, jena.

8. Perturbarea ritmului somn-

veche din cauza anxietatii

manifestata prin insomnie.9. Anxietate din cauza

necunoasterii bolii manifestata

prin teama, neliniste,

neincredere.

10. Incapacitatea de a-si relua

activitatea din cauza bolii

manifestata prin spitalizare,

izolare.

manifestata prin deshidratare.

7. Comunicare ineficienta la nivel

afectiv din cauza alterarii starii

generale manifestata prin

anxietate.

8. Ingrijiri igienice precare datoritadurerii si slabiciunii manifestata

prin dezinteres fata de tinuta sa.

7. Vulnerabilitate din cauza

procesului infectios manifestata

prin aparitia complicatiilor.

8. Postura inadecvata din cauza

durerii manifestata prin pozitie

antalgica ortopnee.9. Lipsa cunostintelor despre boala

din cauza inaccesibilitatii la

informatii manifestata prin

neliniste, teama.

10. Anxietate din cauza

necunoasterii bolii manifestata

prin neincredere, teama,

neliniste.11. Perturbarea ritmului somn-

veghe din cauza anxietatii

manifestata prin insomnii.

12. Disconfort datorat respiratiri

ineficiente manifestata prin jena,

indispozitie.OBIECTIVE

Obiectiv global – pacientul sa-si

amelioreze starea in decurs de 5-6 zile.

Obiective cu caracter permanent :

- pacientul sa fie echilibrat fizic si

psihic;

OBIECTIVE

- pacientul sa respire liber pe nas;

- pacientul sa prezinte mucoase

respiratorii umede si integre;

-pacientul sa prezinte rezistenta crescuta

fata de infectii;

OBIECTIVE

Obiectiv global – pacientul sa-si

amelioreze starea in termen de 6-7 zile.

Obiective cu caracter permanent :


psihic;




- pacientul sa aiba conditii de mediu

securizant;

- pacientul sa aiba toate nevoile

fundamentale satisfacute pe toata

perioada spitalizarii;

- pacientul sa respire liber pe nas;- pacientul sa prezinte mucoase


- pacientul sa prezinte rezistenta

crescuta fata de infectii;

- pacientul sa prezinte cai respiratorii

permeabile si o buna respiratie;


hidroelectrolitic.

- pacientul sa aiba caile respiratorii

permeabile si o buna respiratie;

- pacientul sa fie echilibrat psihic;


securizant;

- pacientul sa aiba toate nevoilefundamentale satisfacute pe toata

durata spitalizarii;


psihic.


securizant;

- pacientul sa aiba toate nevoile

fundamentale satisfacute pe toata

perioada spitalizarii;

Obiective specifice fiecarei probleme:- pacientul sa respire liber pe nas;

- pacientul sa nu devina sursa de

infectii;

- pacientul sa prezinte mucoase


- pacientul sa prezinte rezistenta

crescuta fata de infectii;

- pacientul sa prezinta cai respiratorii permeabile si o buna respiratie;


hidroelectrolitic.

INTERVENTII

-am masurat si am notat functiile vitale;

- am administrat medicatia prescrisa;- am efectuat examene radiologice,

toracocenteza;

- am recoltat sange pentru examenele

de laborator.

INTERVENTII


- administrez medicatia prescrisa demedic.

- supraveghez pacientul;


- invat pacientul sa-si mentina caile

INTERVENTII


- administrez medicatia prescrisa;- supraveghez pacientul;







- am supravegheat pacientul;

- am sustinut psihic pacientul;

- am indepartat secretiile nazale;

- am umezit aerul din incapere;

- am asigurat un aport de lichide

suficient pe 24 h;- am educat pacientul pentru folosirea

batistei individuale si pentru evitarea

imprastierii secretiilor nazale;

- am invatat pacientul sa evite

schimbarile bruste de temperarura si

aglomeratiile;

- am invatat pacientul sa tuseasca, sa

expectoreze si sa colecteze sputa;- am invatat pacientul sa faca


- am asigurat pozitia sezand sau

semisezand a pacientului dispneic;

- am asigurat pozitia antalgica;

- am invatat pacientul sa utilizezetehnici de relaxare;

- am pregatit psihic pacientul, invederea oricarei tehnici la care va fi

supus

respiratorii curate, pentru o buna

respiratie;

- asigur un climat securizant si

confortabil pentru pacient;


- asigur un aport lichidian suficient in24 h;

- informez pacientul sa foloseasca

batista individuala si sa evite

imprastierea secretiilor nazale;

- invat pacientul sa evite schimbarile

bruste de temperatura si aglomeratiile;

- invat pacientul tehnici utile pentru a

tusi si expectora mai usor, precum si pentru a colecta sputa;

- recomand pozitia sezand sau

semisezand;

- invat utilizarea tehnicilor de

relaxare;

- pregatesc psihic si fizic pacientulinaintea oricarei tehnici pentru o mai

buna colaborare si inlaturareaanxietatii

- asigur un aport lichidian suficient in

24 h;


- invat exercitii de imbunatatire a

respiratiei;

- educ pacientul sa foloseasca batistaindividuala si sa evite imprastierea

secretiilor nazale;

- invat pacientul sa evite schimbarile

bruste de temperatura si aglomeratiile;

- invat pacientul sa tuseasca sa

expectoreze si sa colecteze sputa;

- asigur pozitie semisezand pentru

diminuarea dispneei;- pregatesc pacientul psihic, inaintea

oricarei tehnici la care va fi supus;

- recoltez sange pentru examene de

laborator;

- calculez bilantul ingestie-excretie.




EXTERNAREA

Data externarii:

11.01.2007

Starea la externare:

Ameliorat

Bilantul autonomiei:

Pacientul prezinta o respiratie normala,

cu mucoase fluide in cantitate normala.

Temperatura este in limite normale,

apetitul satisfacator, reechilibrat

hidroelectrolitic, iar starea generala este

buna.

Dupa evolutia clinica favorabila pacientul se externeaza deoarece isi

poate satisface singur toate nevoile

fundamentale, datorita recapatarii starii

independentei avuta inaintea

imbolnavirii.

Evolutia clinica a fost favorabila, dar cuformarea unei pahipleurite in treimea

inferioara externa stanga.

Recomandari la externare:

- continuarea tratamentului ambulator

pana la 6 luni prin dispensarul teritorial;

EXTERNAREA

Data externarii:

07.02.2007


Vindecat


Dupa tratamentul efectuat si ingrijirile

acordate in timpul spitalizarii, pacientul

este externat deoarece isi poate efectua

singur toate nevoile fundamentale,

datorita recapatarii starii independentei

avuta inaintea spitalizarii. Evolutia

clinica a fost favorabila.- pacientul prezinta o buna respiratie;

- mucoasele sunt fluide si in cantitate

normala;

- temperatura este in limite normale;

- apetitul este satisfacator;

- pacientul este reechilibrathidroelectrolitic;

- starea generala este buna.


- evitarea schimbarilor bruste de

temperatura si a aglomeratiilor;

EXTERNAREA

Data externarii:

24.12.2006


Ameliorat


Dupa evolutia clinica favorabila,

pacientul se externeaza deoarece toate

semnele si simptomele de la internare

s-au remis, iar el isi poate satisface

singur toate nevoile fundamentale,

datorita recapatarii starii de

independenta avuta inaintea spitalizarii.Pacientul prezinta o buna respiratie,

caile respiratorii sunt permeabile,

mucoasele fluide si in cantitate normala

Temperatura este in limitele normale,

apetitul satisfacator. Pacientul este

reechilibrat hidroelectrolitic, iar stareagenerala este buna.


- continuarea tratamentului ambulator

pana la 6 luni prin dispensarul teritorial




- repetarea investigatiilor prin

dispensarul TBC (examen radiologic si

examen de sputa);


minerale;

- o hidratare buna cu minim 2500 ml

lichide/zi;

- odihna cu program de somn 8-9 ore/zi

- folosirea in continuare a tehnicilor de

relaxare;

- dozarea efortului; alternarea orelor demunca fizica moderata cu orele de

odihna;

- schimbarea locului de munca daca

este cazul.

- un aport alimentar adecvat, bogat in

proteine, lipide, glucide, vitamine si

minerale;

- odihna – cu program de somn de 8-9h/zi;


relaxare si a exercitiilor respiratorii;

- dozarea efortului, alternarea orelor de

munca fizica moderata cu orele de

relaxare;

- efectuarea analizelor medicale minime

cel putin o data pe an.

(3 din 7);

- repetarea investigatiilor prin

dispensar TBC (examen radiologic si

examenul sputei);- un aport alimentar adecvat, bogat in

proteine, lipide, glucide, vitamine,

minerale;

- o buna hidratare cu minim 2500 ml

lichide/zi;

- odihna cu program de somn 8-9 ore/zi


relaxare;- dozarea efortului: alternarea orelor de

munca fizica moderata cu orele de

odihna;

- schimbarea locului de munca daca

este cazul.



ANEXE



Observarea si masurarea respiratiei

Scopul :

• evaluarea functiei respiratorii este indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unei

complicatii si al prognosticului.

Elemente de apreciet :

• tipul respiratiei

• amplitudinea miscarilor respiratorii

• ritmul

• frecventa

Materiale necesare:

• ceasul cu secundar

• creion de culoare verde sau pix cu pasta verde

• foaia de temperatura

Interventiile asistentei medicale:

• aseaza pacientul in decubit dorsal fara a explica tehnica ce urmeaza a fi

efectuata• plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui

• numara inspiratiile timp de 1 minut

• consemneaza valoarea obtinuta printr-un punct pe foaia de temperatura

(fiecare linie orizontala a foii reprezinta doua inspiratii). Se uneste cu o

linie valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei. In alte

documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta..

R s = 20 respiratii/minut

R d = 18 respiratii/minut



Masurarea pulsului

Scopul:

• evaluarea functiei cardio-vasculare

Elemente de apreciat:

• ritmicitatea

• frecventa

• celeritatea

• amplitudinea

Locul de masurare:

• oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan

osos:

- artera radiala- artera femurala

- artera humerala

- artera carotida

- artera temporala etc.

Materiale necesare:

• ceasul secundar

• creion rosu sau pix cu mina rosie

• foaia de observatie

Interventiile asistentei:

• pregateste psihic pacientul (informeaza pacientul asupra tehnicii, il

linisteste privind complicatiile si inofensivitatea tehnicii)• asigura repausul fizic si psihic timp de 10-15 minute si se spala pe maini cu

apa si sapun

• repereaza artera

• fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei

• exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara

pulsatiile timp de 1 minut



• noteaza valoarea obtinuta printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand

cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii si uneste valoarea

prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei

Masurarea tensiunii arteriale (TA)

Scopul:

• evaluarea functiei cardio-vasculare (forta de contractie a inimii) rezistenta

determinata de elasticitatea si calibrul vaselor

Elemente de evaluare:

• tensiunea arteriala sistolica (maxima) – TA max.

• tensiunea arteriala diastolica (minima) – TA min.

Materiale necesare:

• aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (TA):

- cu mercur Rivarocci- cu manometru

- cu oscilometru Pachon

• stetoscop biauricilar

• tampon de vata

• alcool

• creion albastru sau pix cu mina albastra

Metode de determinare:

a) palpatorie

b) auscultatorie

Interventiile asistentei:

1. pentru metoda auscultatorie:

- se pregateste pacientul din punct de vedere psihic

- se anunta si se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii tehnicii

- se asigura repaus fizic si psihic 15 minute inainte de masurare



- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun

- asistenta aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului sprijinit si in extensie

- fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala sub marginea inferioara a

mansetei

- se introduc olivele stetoscopului in urechi

- pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutoarul perei de cauciuc pana ladisparitia zgomotelor pulsatile

- decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei pana cand se

percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii arteriale maxime

– TA max.)

- retine valoarea indicata de acul manometrului pentru a fi consemnata

- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind mai puternice

- retine valoarea indicata de acul manometrului in momentul in care zgomotele

dispar – aceasta reprezinta tensiunea arteriala minima – TA min.

- noteaza in foaia de temperatura valorile obtinute si cu o linie orizontala,

socotindu-se pentru fiecare linie orizontala a foii o unitate coloana de mercur (Hg)- se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat

2. pentru metoda palpatorie:- determinarea se face prin palparea arterei radiale

- nu se foloseste stetoscopul biauricular

- etapele sunt identice metodei auscultatorie

- aceasta metoda are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea

De retinut:

•

manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului• manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea

• masurarea va fi precedata de linistirea pacientului

• in caz de suspiciune se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratul

pacientului

• la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate

Recoltarea sputei

Expectoratia reprezinta procesul de eliminare a sputei din caile respiratorii.

In conditii patologice se aduna in caile respiratorii o cantitate variata de sputa care

actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei.

Sputa este formata din:

- sectretia, transsudatia si exudatia patologica a mucoasei bronhopulmonare



- descuamatia epiteliilor pulmonare si ale cailor aeriene inferioare

- substante straine inhalate

- saliva care se adauga in timpul evacuarii sputei

- secretia nazala si faringiana

Colectarea sputei se face dupa o educare prealabila a pacientului, in sensul

de a nu inghiti sputa, dea tusi cu gura inchisa fara sa stropeasca, sa expectorezenumai in vasul dat (scuipatoare).

In urma examenului de laborator s-a constatat prezenta bacilului Koch in

sputa.

Examenul radiologic

Examenul radiologic este indispensabil, relevand uneori leziuni care nu au

fost depistate, el precizand totdeauna topografia, intinderea si tipul acestora. Dar examenul radiologic nu poate lamuri etiologia leziunilor. Principalele examene

radiologice sunt: radioscopia, radiografia, topografia si bronhoscopia. Se face

pregatirea psihica si fizica a pacientului.

In urma examenului radiologic al pacientului, se precizeaza existenta si

volumul colectiei lichidiene, exudatul aparand ca o opacitate bazala intensa si

omogena, cu partea superioara imprecis delimitata.

Participarea la examenul clinic general indispensar si spital

Scop – crearea unui climat favorabil pentru examinarea bolnavului.Materiale necesare – termometru, tensiometru, stetoscop, cantar cu

pediometru si alte materiale in functie de examenul dorit.

Tipuri de executie

Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare:- se pregatesc materialele si instrumentele necesare efectuarii examenului clinic in

functie de specialitatea sectiei sau cabinetului in care urmeaza sa fie efectuate

- se verifica functionalitatea lor



Pregatirea fizica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si se informeaza asupra necesitatii si inofensivitatii

examenului clinic

- se invata pacientul sa urineze

- se masoara temperatura bolnavului

- se determina masa corporala si inaltimea- se masoara si se noteaza tensiunea arteriala, pulsul si respiratia

- se dezbraca pe regiuni, acoperindu-se regiunile examinate cu flanele

- se ajuta bolnavul sa se aseze in pozitia indicata de medic, adecvata

examinatorului

Participarea la examenul clinic:

- se serveste medicul cu instrumentele solicitate

- se asigura iluminatia necesara pentru examinarea cavitatilor naturale

- se noteaza toate indicatiile si prescrierile medicului

- dupa vizita se ajuta bolnavul sa se imbrace

Efectuarea tehnicilor de ingrijire recomandate de medic:

- se recolteaza cand este posibil, produse biologice si patologice- se aplica primele masuri terapeutice de urgenta (daca starea bolnavului o cere)

La indicatia medicului, asistenta medicala efectueaza urmatoarele

instructiuni:

- recoltarea unor produse biologice si patologice

- efectuarea examenului radiologic

- masurarea tensiunii arteriale, pulsului, temperaturii si respiratiei- participarea la efectuarea toracocentezei



BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia omului – N.V. Kolesnikov - Manual- R.M. Albu

2. Chirurgie – S. Daschievici si M. Mihailescu

Manual pentru Scolile Postliceale;

Editura Medicala, Bucuresti 2002

3. Patologia chirurgicala a toracelui- Profesor doctor docent Cornel Carpinisor

- Doctor Aurel Stan

4. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de

asistentii medicali, Editura Viata Medicala

Romaneasca

Coordonator lucrare Lucretia Titirca

5. Urgente Medico-Chirurgicale –

Editura Medicala Bucuresti 2002,

Coordonator lucrare Lucretia Titirca

6. Medicina interna pentru cadre medii – C. BorundelManual pentru Scolile Postliceale;

Editura Medicala, Bucuresti 2002

PLEUREZIA SEROFIBRINOASA

Documents

Transcript of PLEUREZIA SEROFIBRINOASA