SIMONA SILVIA BADULESCUProfesor gradul I

p,[FnsAR[ffi

PENTRUvi

TO.I.H,RANTA $$ r*C[,,

ANTOLOGIE DE TEXTE LTTERAREPENIRU OREI-E

orrucBwn? sI RELIGIE

insofitd de sugestii metodice

EDrruRA {dra*',,,,

174 Simona Silvia Bddulescu

porci. Cu sigurantd ar fi un gest mai potrivit decAt discursurilenobile pi defildrile cu steaguri gi arme strdlucitoare. Nu weausd spun prin aceasta cd nu apreciez minunata demonstra$emilitard care va urma, un spectacol cu adevirat palpitant...

Ne privi pe fiecare in ochi, apoi spuse foarte incet, azvttr-lind cuvintele:

- Trdiascd spectacolele palpitante.A trebuit sd ciulim urechile ca sd auzim ce a spus pe urmi.- Dar dacd ziua aceasta cinstegte intr-adevir memoria a o

sutd de copii ucisi in rdzboi, zise el, i;i gdsegte oare locul unspectacol palpitant? Rdspunsul este ,,da", cu o conditie: aceeaca noi, participanfii la sdrbitoare, sd facem tot ce ne st5 in puterica si imputindm prostia si rdutatea noasfd gi a intregii omeniri.

EDGAR I F'E MASIERS,Antologia ordgelului Spoon River,

Editura pentru Literaturd Uniuersald, Bucurepti, 1968,traducere: Ion Caraion

Am fost primul mort al bdtdliei din Missionary Ridge.Cand glontele mi-a strdpuns inima,As fi wut mai bine sd fi rdmas acasi gi sd fi mers la-nchisoare,Pentru cd furasem porcii lui Curl Trenary,DecAt sd fug gi sd intru-n armatL.

$i de-o mie de ori mi-ar fi fost mai bine in temnita orasuluiDecAt sd.zac sub aceasti ardtare cu aripi$i sub acest piedestal de granitPe care sunt scrise cuvintele ,,Pro Patria".Ce vor sd spund, in definitiv?

CUPRINS

CWANT INAINTE / 5CAPITOLULI_DESPRE FANATISM / 7

Attos Oz, Cum sd lecwiegti un fanatic / 7

CAPITOLUL II _ DETVOLTAREA EMPATIEI DESPRE JUDE-CATAAPROAPELUI/ 11

L.N. Tor-sror, inuierea / !3FnexQots MAURIAC, Un adolescent de altd,datd / 15

AnroN Pevt-ovrct Ceuov,Aplecat / 19

VoLTAIRE, Nasul in Zadig / 21

Le FoNretuB , Desaga, in Fabule / 23

Snrnae l,ecBnt0p, Charlotte Ltiwenskt)ld / 25

CAPTTOLUL IIr - DESPRE OM $I APARENTELIT SAl,ll / :lllL. N. Torsro\ Sonata Kreutzer / 33

L. N. Tosrot, Dufd bal / 35

la FoNrewB , $oricelwl, Coco;elul ;i Pisica, in hiiltulr / 3tlla F.oxrernn, Vwlpea ;i bustul, in Fabule / 40HBrumN MnLULLE, Moby Dick / 4l

CAPITOLUL TV- DESPRE ORGOLIU / 51

IV.1. ORGOLIULCAUZATDE GENEROZWNIE / lt2

Al-epnrCAuus, Cdderea / 54

ry.1.1. NORMALTTATEAFACERII DE BINE / 60

JoHN SrsrNeECK,La rdsdrit de Eden / 62

N.7.2. ORGOLTUL- DEFINITII FILOSOFICE / 65

PeNmlsmArr, Codin / 66

IV. 2. DESPRE IMPORTANTA FIECARUI OM iN SOCIE"IATE

SAU DESPRE ORGOLIULCAUZATDE CALIIA,TI FIZICE / 73

Le Foxrewc , Leul care pleacd la rtizboi, in Fabule / 73

Ia FoNraruB, Pdunul nemuQumit, in Fabwle / 7 4

I,,q, FoNrenvB, Porwmbelwl ;i furnica, in Fabule / 75

rv.3. ORGOLTUL1AUZAT DE BOGAIIE / 76

Amous Htxrpv, Punct contrapunct / 76

Vasru sur<snv, Liubauinii / 78

CAPITOLUL V - TOLERANTA RASIAL{ / B0

Bi,blia sau Sfd.nta Scripturd, FapteleApostolilor Cafitolul 10 / 82

E.L. Dosronow,Ragtime / 83

I haae a dream / 90

CAPTTOLULVI - TOLERANTA NATIONATA / 92

PeNenIstRATr, Codin / 92Atr,tos Oz, Pantera din sabterane / 96

CAPITO LUL VII * TO LERANTA FAr-A D E B OALA, BATRANE'IB,HANDICAP.. / 106

\Tr.1. TOLERANTA FA,TA DE BOAIA / 106

Eutt- GAnlneNu, Pdrdsitd,in Din lumea celor care nucuud.ntii/ 106

vrr.2. TOLERANTAFITIADE BATRANETE / 109

Eun GAnrBtNu, Griuei, in Din lumea celor care nucwud,ntd / 709

1,frr.3. TOLERANTA FA,TA DE HANDTCAP / 11 1

VrcroR HuGo, Notre-Dame de Paris / I71vrr.4. TOLERANTAF{TADE FOBrr / 122

Diclionar explicatiu ilustrat al limbii romdne / I22GneHen Gn-enNo, Sfdr;itul serbdrii / I23

CAPITOLUL VIrr - TOLERANTA RELIGIOASA / 136

VourAlnn, Cina in Zadig sau destinul, in Opere alesevolll / \36HnRraAN MorvrLLE, Moby Dick / 140YnNN MenrBr, Viala lui Pi / I45Anos Oz, Cum sd lecuiesti un fanatic / I57Vot;tAmr, Rugd,ciune cd.tre Dumnezeu, in Tratat despre tole-

ranld / 157

GroveNm PAnNr, Egolatria, in Gog / 159

cAprroLUL x - EDUCATTA PENTRU PACE / 160

LN. Torsroy De ce?, in Pouestiri / 163FnaNgors-Merun AnouB"r VoLTATRE, Candid sau o ptimistul, in

Opere alese, vol. II / 168

CAPITOLUL X - ABSURDITATEA NAZEOTUTUI / 77 O

L.N. Tosro\ Rd.zboi;i face / 770Kunr VoNwBcur, Leagdnwl bisicii / 773Encen LBB Mesrnns,Antologia ordgelului Spoon Rirser / 174

Capitolul I

DESPRE EANATISM

AMOS OZ, Culrn sd lecuieqti un fanatic,Ed. Humanitas, Bucure;ti, 2007,

Traducere: Dana Ligia llin

Esenfa fanatismului este dorinfa de a-i sili pe ceilalfi si seschimbe. Obisnuita tendinld de al face pe vecin mai bun, deir schimba obiceiurile partenerului de viafi, de a-li manevrat'opilul sau de a-fi aduce fratele pe calea cea bun5, in loc sd-il;rsi in legea lor. Fanaticul este o fdpturd care debordeazd, degcnerozitate. Fanaticul este un mare altruist. Adesea, fanati-cul este mai interesat de tine decAt de el insu.si. Vrea sd-!i sal-vcze sufletul, wea sd te mAnfuiascd, wea sd te scoatd din robialricatelor, a gregelilor, a fumatului, a credinfei sau a lipsei det:redinfd;wea s5-ti imbundtdleasci alimentafia sau sd te vin-dece de ndravul bduturii ori al votdrii cu cine nu trebuie. Fa-rraticului ii pasi foarte mult de tine; fie cd std atArnat de gAtull5u, pentru ci te iubegte la nebunie, fie ili sare la beregat5, int:azul in care se dovedepte cI nu poti fi mAntuit. Oricum, din;runct de vedere topografic, atirnareade gAtul tdu sau sdritulla beregatd sunt aproape acelasi gest. intr-un fel sau altul, fa-naticul este mai interesat de tine decAt de sine, pentru simplulrnotiv ci sinele lui este foarte redus sau chiar inexistent.Osama bin laden gi cei de teapa lui nu urau Occidentul, gi cu;rsta basta. Nu e a.sa de simplu. Eu cred mai degrabd cd voiausii vd mAntuiascd; sd vi elibereze - sd ne elibereze - de valo-rile noastre hidoase, de materialism, de pluralism, de demo-t:rafie, de libertatea cuvAntului, de emanciparea femeilor...

8 Simona Silvia Bddulescu

Toate acestea, susfln fundamentaliqtii islamici, sunt foarte,

foarte nocive pentru sdn5tatea dumneavoastrd. Jinta directia lui Osama bin I-aden o fi fost ea reprezentatl de NewYork

sau de Madrid, dar scopul lui era s5-i transforme pe musul-

manii moderafi, pragmatici, in credinciopi,,adevdrafi", in mu-

sulmani de felul lui. Dupd pirerea lui bin I-aden, Islamul a fost

minat de ,yalorile americane" ;i, ca sd aperi Islamul, nu e des-

ful sI izbegti Occidentul de sd-i sune apa-n cap, trebuie, in

cele din urmd, s5-1 convertegti. Pacea va domni doar atunci

cAnd lumea va fi convertitd nu la islamism, ci la cea mai fun-

damentalisti gi fioroas[, 9i rigidl form[ de islamism. Asta o

si vb facd mult bine. in esenld, Osama bin laden vI iubea; in

mintea lui, pe 11 septembrie s-a slvArgit o fapti de iubire. Aflcut-o pentru binele dumneavoastrd, voia sd vd schimbe, sIvd mAntuiascS. Foarte des, asta incepe in familie. Fanatismul

incepe acas5. ittc"pe exact cu foarte rdspAndita dorinld fier-

binte de a face o rudl iubiti sd se schimbe, penfru binele ei.

incepe cu dorinla fierbinte de a se sacrifica pentru un vecin

adorat;incepe cu nevoia de a-i spune propriei odrasle: ,,Tre-

buie sI ajungi ca mine, nu ca maic5-ta!" sau: ,,Trebuie sIajungi ca mine, nu ca taic6-tdu", sau: ,,Te rog s[ ajungi alffel

decAt pdrinfii tdi!". Sau, intre so$: ,,Trebuie sd te schimbi, sd

gdndegti ca rnine, alffel cdsnicia noastr[ se duce de rApS!"' De

foarte multe ori, incepe cu nevoia de a trdi prin intermediul

altcuiva. De a renunlalatat, ca si te dedici infloririi depline

a altcuiva sau bundstdrii genera$ei urmltoare.Sacrificiul de sine implicd, de cele mai multe ori, culpabi

lizarea oribil6 a beneficiarului ;i duce asffel la manipularea

sau chiar controlarea lui. Dacd ar trebui sd aleg intre cele

doud mame tipice din celebrul banc eweiesc - mama care iizice copilului: ,,Te omor, dac5 nu mdnAnci tot din farfurie!"

sau cea care zice;,,M[ omor, dacd nu mf,nAnci tot din farfu-

rie!" - ag alege probabil rdul cel mai mic. Adic5, s[ nu golesc

Pledoarie pentru toleranf6 gipace I

farfuria .si sd mor, decAt sd nu golesc farfuria si sd port toatdviafa in cArci povara vinovdfiei. (...)

Am spus la inceput cd fanatismul porneqte adesea de acasd.

Voi incheia ncind cd.si antidotul se giseqte acasi, practic la ln-demAna noastr5. Niciun om nu e o insuld, spuneaJohn Donne,dar eu lndrdznesc sd adaug, cu sfiald: Niciun bdrbat si nicio femeie nu sunt insule, ci suntem cu tofii peninsule, pe jumdtate

lcgaf; de continenf pe jumitate intorgi spre ocean - o jumltatelegati de familie, prieteni, culhra tradife, tara popor, sex, limbipi multe altele, 9i cealalffijumdtate, dorind sdfie ldsatdin pace casd se uite la ocean. Cred ci ar trebui sd ni se ingaduie sd rdminempeninsule. Orice sistem social,si politic, ce ne transformb info insulddonneand, preficand restul omenirii in du;man sau rival, estemonsfuos. Dar, in acela-si timp, orice sistem social, politic, ideologic, ce wea sI ne transforme pe fiecare intro simpld moleculda continenfirlui, este tot o monstuontale.

Condifia peninsulei este condifia corectd a omului. Astasuntem, qi merit5m sd rdmAnem aga. Prin urmare, se poatespune c5, in fiecare casd, in fiecare familie, in fiecare condifieumani, existd de fapt o relaf;e infe niste peninsule, gi am facebine sdne amintim aceastainainte de a incerca s5-i schimbdmpe ceila$i, s5-i facem sd se rdsuceascd, s5-l punem pe cel dealdturi sX se intoarcl spre noi, cAnd el are nevoie, in realitate,sd priveascd o weme oceanul. Lucrul acesta este adevdrat gi

in cazulgrupurilor sociale, al culfurilor, al ciwlizatiilor, al po-

;roarelor qi, da, al israelienilor gi al palestinienilor. Niciunuldintre ei nu este insul5, ;i niciunul dintre ei nu poate sd ser:ontopeascl deplin cu cel5lalt. Aceste doud peninsule trebuiesd fie legate intre ele gi, in acelagi timp, trebuie s[ fie lisate invoie. $tiu cd este un mesaj neobignuit in aceste zile de violenfd,furie, rdzbunare, fu ndamentalism, fanatism, rasism, d,ezldn-

{uite in Orientul Mijlociu gi in alte pdr,ti. Simful umorului, ca-

llacitatea de a ne pune in locul celuilalt, capacitatea de arecunoagte calitatea de peninsul5 a fiecdruia dintre noi ne pot

I

l0 Simona Silvia Bddulescu

apdra, cel pulin par,tial, de gena fanatismului, care zaceinfie-care dintre noi.

iNrnpsAnr:7. Care este esenla fanatismului?2. Caracterizafi, altruismul fanaticwlui. ,Te iubesc atdt de

mult, tncdt areau ca tu sd, te schimbi, sd, deaii CA MINE" nu, este,

defa\t, manifatarea celei mai puterniceforme de egocentrism?3. Care este cauza acestui altruism / egocentrism?4. Unde incepe fanatismul? Unde se Poate termina el?5. Cine mai foate fi afectat de fanatism?4. Care este antidotul fanatismulai?6. Cu ce compard, autorul condilia umand,?7. Ce ne poate apdra de gena fanatismului?

Capitolul II

DEZVOLTAREA EMPATIEIDESPRE JUDECATA APROAPELUI

"Nu judecafi, ca sd nu fifi judecafi. Cdci cu ce judecatdjudecafi, vefi fi judecafi; qi cu ce misurl misurafi, vi se varrrdsura. De ce vezitupaiul din ochiul fratelui tdu, gi nu te uifit:u bdgare de seamd la bArna din ochiul tdu? Sau, cum po{ispune fratelui tdu: "Lasd-md sI scot paiul din ochiul tdu, gi,r:And colo, tu ai o bArnd intr-al tiu?... Fdfarnicule, scoateintAi bArna din ochiul tdu, gi atunci vei vedea deslugitsir scof paiul din ochiul fratelui tiu." Matei7 :l-2

"Unul singur este ddtiitorul gi judecdtorul tegii:Acela careirre putere sI mAnfuiascd gi sd piard5. Dar tu cine eqti de ju-rlcci pe aproapele tint?"lacov 4:12

..,Asadar, omule, oricine ai fi fu, care judeci pe altul, nu tepoti dezvinov5fl; cici prin faptul cd judeci pe altul, te osAndeqtisingur;fiindcd tu, care judeci pe altul, faci acelea;i lu-t'ruri. $tim, intr-adevdr, cd judecata lui Dumnezeu impo-triva celor ce sdvArgesc asffel de lucruri este potrivitd culdevdrul. $i ce crezi tu, omule, care judeci pe cei ce s5-

vArgesc asffel de lucruri, gi pe care le faci gi tu, cdvei scdparlt: judecata lui Dumnezeu?" Romani2:1-3

COMENTARIU:Se comenteazd i,ntd,i aceste aersete biblice, pund.nd accentul

lte sublinieri. De ce este atd,t de imPortant sd. nu ne judecd,m

samenii?Deoarece:L. Fiecare dintre noi trebuie sd,lupte pentru propria sa md.n-

luire, deci pentru propria sa curdlire sufleteascd. i.nainte de adu sfaturi altora.

12 Simona Silvia Bddulescu

2. Ori.cd.nd, orici,ne poate sd, cadd' tn acela;i pd.cat, toli' sun'tem aicti,me ale isrtilelor Si pe toyi ne a,steaPtd. aceeapi, iudecatd.Regdsind i.n noi aceleapi tentalii ;i acelea;i cdderi ca ;i f.n cei

care ne gregesc, uom putea sd,4 i,ertd'm mai u;or A te lnudfasd nu-i judeci pe ceilalfi este, in primul tAnd, un paspe calea Invdffi iertdrii Nu este o Problemd' exclusiad de

empatie. Se aa insista asupra acestui asfect, add'ug6,nd aerse-

tele urmd,toare:Luca 18:9..A mai spus $i pilda aceasta pentru unii care se incredeau

in ei ingigi cd sunt neprihdnifi gi disprefuiau pe ceilalfi.Doi oameni s-au suit laTemplu sd se roage; unul era Fari-

seu, pi altul vame;.Fariseul sta in picioare, qi a inceput sd se roage in sine ast-

fel: ,,Dumne zeule, i1i mulgumesc ci nu sunt ca ceilalf; oameni,

hrdpdref;, nedrepfi, preacurvari sau chiar ca vamegul acesta.

Eu postesc de doud ori pe sdptdmAnd, dau zeciuial[ dintoate veniturile mele".

Vamegul sta departe, qi nu indrdzneanici ochii si pi.i ridicespre cer; ci se bbtea in piept pi zicea: ,,Dumnezeule, ai mi15

de mine, pdcdtosul!".Eu v5 spun cd mai degrabd omul acesta s-a pogorAt acasd

socotit neprih[nit decAt celSlalt. Cdci oricine se inalfd va fismerit; gi oricine se smeregte va fi indltat."

Prin urmare, iudecflndu-ne semenii, putem cddea inpdcatul mAndriei, (u. fabula ,,Desaga", de la Fontaine), alorgolialui, uitdnd cd, nimeni nu poate fi neprihd'nit.

3. ,,Judecata lwi Dwmnezeu ( . . .) este fiotriuitd' cu ad.ead,rul, ,

deci numai Dumnueu ne poate iudeca in mod obiectiv,

fi,ind singurul care deline adead'rul absolut, singurul care cu-

noa;tetn amd,nunt sufletul omwlui. Prin urmare, nu putemjudeca fdrd sd gregim, qi asffel putem cddea In pdcatulmdrturiei mincinoase. Ilpsa de obiectivitate este una din-tre numeroasele limite um&ne;i, pentru a o ilustra, se arr cere

eleuilor cdteua eremple tn acest sens.

Pledoarie pentru toleranfd 9i pace l3

Se acceptd, pi se noteazd, pe tabld toate rdsPunsurile (metoda

Ilrainstorming):a) nu putem cunoa;te uiala anterioard a pd,cd,tosului, tn-

Idnluirea de eaenimente care l-au condus la sdadrsirea gre;eliirespectiue

b) nu putem cunoa;te cd.t de slabi i-au fost neruii i,n momen-tul gre;elii sau cd,t de slab ii este caracterul tn general sau foatechiarfoarte puterni,c (u. fragmentul extras din romanul,,Char-lotte liwensktild", de Selma Lagerkifl

c) Putern judeca gre;it, simflifi,cd.nd foarte mult realitatea(u. fragmentul din romanul ,,Un ad,olescent de altddatd.", deI,'ranQoi,s Mauriac

d) futem judeca superficial, ldsd,ndu-ne inpelali de aparen[e(u. fragmentul extras din romanul

"Mobby Dick", de Herrnan

Melaille, sau fragmentul extras din nuaela ,,Dupd. bal", de L.N.'lblstoil

e) omul este schimbdtor, irnpreuizibil.Pentru a ilustra aceastd ultimd idee. se aa citi fragmentul

urmdtor:

L.N. TOISTOI, Invierea (fragment),Biblioteca pentrw toli, Bucure;ti, 7964,Traducere: $t efana Velisar Teodoreanu

;i Ludmila Yidra5cu

Una dintre cele mai obi,snuite gi rdspAndite prejudecdfit'ste credinla cd fiecare om are insuqirile lui proprii foarteItine determinate; cu alte cuvinte, c[ sunt oameni buni saurili, de,stepfi sau progti, energici, molAi g.a.m.d. in realitate,oamenii nu sunt aga. Am putea spune despre un om cd estetttleseori mai mult bun decAt r5u, adeseori mai mult depteptrlccAt prosf de cele mai multe ori energic gi nu molAu, sauinvers; am susfine ins[ un neadevir dacd am spune despre

14 Simona Silvia Bddulescu

un om cd este bun sau degtept, iar despre un altul cd este riusau prost. $i totugi, noi impdr,tim intotdeauna oamenii in felulacesta, ceea ce este o gregeald. Oamenii sunt asemenea rAu-rilor; apa in toate rAurile este la fel, una gi aceeagi, dar fiecarerAu este aici ingust, colo repede, dincolo lat, acum lini;tit, apoicurat, cAnd rece, cAnd tulbure, cAnd cald. Ia fel gi oamenii.Fiecare om poartd in el in embrion toate insugirile omene.sti,dar cAteodatd manifestd unele din ele, iar altA datd altele gi se

intdmpld deseori sd nu semene cu el insu;i, cu toate cd 16-

mAne mereu una gi aceeagi fiin![. la unii oameni acesteschimbfi sunt foarte accentuate. Nehliudov fdcea parte dinaceastl categorie. Din pricina ufior cauze atAt morale, cAt gi

fizice, se petreceau uneori mari schimblri in el. O asemeneaschimbare awsese loc in el acum.

in continuare, la alegerea profesorului, romanut aa rt, 0o-aestit pe scurt. Acest Nekliudoa, este wn nobil rus care seduce o

td.nd,rd slujnicd., Katiu;a Masloaa, dupti care o abandoneazd.Fata dd, na;tere unui copil, iar apoi tntdlne;te o serie de domnicare a,u fald, de ea aceeagi atitudine ca Nehliudou. TreptatKatiu;a ajunge sd, se prostitueze. Dwrtd, mufti ani, Nekliwdoa o

reintd.lnepte tntr-o sald. de tribunal, tn calitate de iurat aI pro-

cesului tn care ea este tnainuitd. de crimd.. Ddndu-;i seama cd,

el este principalul ainouat al decd,deri,i Katiupei, Nehliudou se

hotdrd.;te sd renunle Ia aiala falsd. gi imorald. pe care o trd,isepd.nd, tn prezent ;i sd, o ajute pe Katiu;a.

iNrnBsAnI:7. Care este prejudecata cea mai rd.spd.nditd. despre om?2. Cu ce sunt comParali oamenii tn acest text?3. De ce nu putem caracteriza o persoand, tntr-un singurfel?

Ce i se poate i,ntd,mpla wnui om de-a lungul uielii?

I,'RANQOIS MAURIAC, Un adolescent de altddatd,Ed. GF - Flammarion, 7982,

Traducere: Simona Silaia Bddulescu

"PAnd la moartea fratelui meu, crezusem intotdeauna, giloatd lumea o credea, cd eram preferatul mamei mele. Eramlirarte fericit sI cred acest lucru. CAnd I-aurent ne-a pdrdsit,rrct'st gAnd la care md opream cu complezen!5, cd nu mair,r:un decAt ea gi eu, imi fdcu ruqine, da, am fost capabil sdglindesc asta: cd nimeni pe lume nu mai era intre noi doi. Dars-:r intAmplat exact contrariul: a trebuit foarte deweme si-mirl:ru seama cI niciodatd, in nici un moment din viala mea, nurrr;i simfisem atAt de departe de ea, cd niciodatd nu fusesemrnli desplr,tifi. Ceea ce se ridica intre noi, nu era cineva. Nunril vefi crede dac5 vI voi spune ci erau proprietifile.

- Ce proprietdfi? intrebd Marie pe un ton plictisit si mairk'grabi din politefe decAt din interes.

* Ale noastre, vreau si spun ale mele, deoarece Malta-v('nle vine din partea tatilui meu pe care eu il moBtenisemlrrirr intermediul lui Iaurent. Dar mama care adminstreazdlol, si pe care eu am imputernicit-o in privinta intregii melervt:ri, se considera drept stipAna absolutd. Bineinfeles cd iicrnxrgteam dragostea, nu de pdmAnt in felul in care eu il iu-lrt'sc, ci de proprietate...

- Ce oroare!spuse Marie.

- Nu, nu este atAt de josnic precum crezi. Este un gust alrkrnindrii. Este gustul de a domni pe o intindere vastd.

- Pe un popor de iobagi. A[i rimas la feudalism. Oh!('ondu-md acasd. Nu indrdznesc sd mI intorc singurd...

- f)ar eu, Marie, sunt de partea victimelor in aceasti po-vcslc. Da, te voi conduce, dar ascultd-md incd pufin: pAnd larrroartea lui Laurent, 9i mai ales cAnd eram copii, pasiunear r uu r rci nu se trdda decAt in circumstanfe rare. Ea era tutorelerroslru. Proprietdtile erau datoria sa de stat. Cred cd ceea ce

16 Simona Silvia Bddulescu

a schimbat totul la moartea fratelui meu a fost siguranfa cd

nu'va mai fi vorba de partaj, cd imperiul nu va mai fi dMzat.

- E monstruos.* Mai mult decAt iSi pof imagina. Unul din vecinii nogtri de

la Maltaverne, Numa S6ris, care este pulin verigorul nostru,poseda un domeniu, cel mai intins dupd al nostru; este unvdduv a cdrui sofie a fost ucisd de durerea pricinuiti de eI...

- Nu se moare de durere, spuse Marie iritati'- Cd Numa Seris a rezistataperitivelor, paharelor de gam-

panie, vinului rogu pe care il soarbe toatf ziua, c[ a rezistat

deci la ceea ce constituie fericirea sa in aceastd lume, e unmister care nu mi-atrezitniciodatd cunozitatea. in schimb,

m[ miram s5 o vdd pe mama mea frecventAndu-l. Ea pretin-

dea c[ trebuie sd ii ceard unele sfaturi privind vilnzarealet*nului sau diferendele cu arenda;ii; dar am descoperit repede

ceea ce o apropia de aceasti persoand abject5. El are o fiicd

ingrozitoare pe care noi o uram, Iaurent gi cu mine. Se

numegte Jeannette dar noi nu o strigam decAt "Pdduchele".

imi amintesc ceea ce mi-a spus I-aurent, pulin timp inainte de

moartea sa :'..Am norocul sd fiu prea in vArstd ca sd mf, cdsi-

toresc cu ,,P5duchele". Tu egti cel care se va cdsdtori cu ea >>.

Oribila farsb a devenit dintr-o datd o ameninlare directi.

- De ce o amenintare? Nu epti o fetifim1titatAcu forla; re-

cunoagte deci cd in tine zaceun complice al mamei tale care

viseazd la aceastd logodnd abominabild 9i ci de el, de acest

complice l{i este teamd [. . . ]

Marie mi infrebd care este vArsta Pdduchelui 9i se linigticand afld c[ nu avea decAt L2 ani.

- Dar, dragul meu, ai cel pufin qapte sau opt ani pentru apara lovitura, gi mai intAi insurAndu-te. Pdduchele n-ar meritanici mdcar sd-fi opregti asupra lui un singur gAnd dacd nu ai

fi in acelagi timp fiul mamei tale gi al acestui pimAnt, Malta-

verne: amAndoud te stipAnesc.

- Da, dar acum tu egti aici.>

Pledoarie pentru toleranfd gipace 17

Marie se oferd sd il ajute pe Alain sd scape de dominatiamamei sale propunAndu-i si se cisdtoreascd cu ea. Alainacceptd fericit gi pleaci cu Marie la Maltaverne, petrecAndimpreuni cu ea o noapte in casa mamei sale, ln lipsa acesteia.Sunt spionafi de cf,tre Pdduche care ii aduce totla cunogtinfitnamei luiAlain.

in agteptarea logodnei,lnsd, se petrece o mare nenorocire:plimbandu-se prin pddure, Alain o surprinde pe JeannettescildAndu-se in hele_steu. Fdrb sd gtie cd este vorba dePdduche, fetifa ii face o impresie foarte pldcut5. Alain selndrdgostegte de ea gi pleacl in urmdrirea ei. Fetifa il observdinsf,, il recunoaqte qi, speriatd, cdci cunoqtea repulsia pe careio provoca lui Alain, fuge gi dispare in pddure. A doua zi Alainafld din ziar de cine se indrdgostise el de fapt, cdci Jeannettecste gdsiti moartd in pddure. Ironia sortii face caAlain sd des-copere de abia dupd moartea ei ce fel de legdturi o atagau pe

nlama sa de Jeannette:,$m descoperit in timpul noptii pe care ea (mama n. t.) o

lrctrecu lAng6 mine, in patul lui Iaurent, cd,eraatagatl de mi-r:ufa S6ris prin alte legdturi decAt calculele sordide pe carecu le pusesem pe seama ei, cd indrlgea acest copil fdri mamdpi cd era indrlgitd de el.

Mama: - Dar ceea ce tu nu gtiai, gi ceea ce nu puteai sdptii pentru cd imi era interzis sa ifi vorbesc de ea, este pAnd

rtnde mergea dragostea ei pentru tine.Alain: * Dragostea ei pentru mine?Mama: - Da, ar pirea incredibil la o fati de doisprezece

iuri. Nu mi-ag fi imaginat niciodatd cd aga ceva poate sf, existe(...) dacd nu a,s fi fost martorul acestui cult, al acestei devo-

f iuni atAt de tandre de copil gi totugi de femeie deja, devof,unepurd gi inocent5, gtiu bine, cf,ci nu inceta sb imi vorbeasci detine. GAndul care mi poate ajuta si nu md revolt impotrivagrozdviei pe care aceastd inocenti a suportato, este ci acum