Platon Si Ornitorincul Intra Intr Un Bar Mic Tratat de Filosdotica

7/22/2019 Platon Si Ornitorincul Intra Intr Un Bar Mic Tratat de Filosdotica

1/13


2/13

h

F I LOSDOT ICA

O introducere

DIMITRI: Dac\ Atlas sus]ine P\mntul, cine-l sus]ine pe

Atlas?

TASSO: Atlas st\ pe carapacea unei ]estoase.

DIMITRI: {i ]estoasa pe ce st\?TASSO: Pe o alt\ ]estoas\.

DIMITRI: {i ]estoasa asta pe ce st\?TASSO: Dragul meu Dimitri, sunt numai ]estoase pn\ jos!

RAcest fragment de dialog din Grecia antic\ ilustreaz\ perfect

no]iunea filosofic\ de regres la infinit, un concept care se impune

atunci cnd ne `ntreb\m dac\ exist\ o Prim\ Cauz\ a vie]ii, a

universului, a timpului [i spa]iului [i, mai semnificativ, a unui

Creator. Ceva trebuie s\-l fi creat pe Creator, a[a c\ [irul de

]estoase eventual nu se poate opri la el. Sau dup\ el. Sau la cel

de dup\ el. Sunt numai Creatori pn\ jos sau pn\ sus, dac\

asta e direc]ia potrivit\ pentru a-i c\uta pe Creatori.

Pl at o n [i o rnitorincul intr\ `n t r - un b ar 7


3/13

hDac\ ]i se pare c\ regresul la infinit te duce rapid c\tre

nic\ieri, ai putea lua n considerare doctrina de tip creatio

ex nihilo crea]ie din nimic sau, a[a cum s-a exprimatJohn Lennon `ntr-un context u[or diferit: ~nainte de

Elvis, nu a existat nimic.

hDar s\ ne aplec\m din nou urechea spre Tasso. Pe lng\

faptul c\ elucideaz\ problema, replica sa sunt numai

]estoase pn\ jos are `n mod cert sonoritatea unei poante.Tu-rum-bum!

Iar acest lucru nu ni se pare surprinz\tor. Structura [i sucu-

len]a unei anecdote pe de o parte [i structura [i suculen]a unui

concept filosofic pe de alta au la baz\ acela[i material; ambele

gdil\ mintea `n mod similar. Motivul este simplu: filosofia [i

anecdotele au izvort dintr-un impuls identic acela de a ne

buim\ci modul n care percepem lucrurile, de a `ntoarce lumeacu susul `n jos [i a scoate la lumin\ adev\rurile ascunse, adesea

stnjenitoare, despre via]\. Ceea ce un filosof nume[te revela]ie

pentru un glume] e doar o poant\.

S\ lu\m spre exemplu urm\toarea anecdot\ clasic\. La su-

prafa]\, pare delicios de ilar\, dar la o privire mai atent\ face tri-

mitere direct\ la `ns\[i esen]a filosofiei empirice a britanicilor:

pe ce tip de informa]ii despre lume ne putem baza.

Morty vine acas\ [i-[i g\se[te so]ia n pat cu cel mai bun

prieten al lui, Lou, ambii goi. Nici nu apuc\ s\ deschid\ bine

gura, c\ Lou sare din pat [i zice:

~nainte s\ faci ceva, amice, r\spunde-mi la asta ce-o

s\ crezi acum, ce-]i spun eu sau ce v\d ochii t\i?

THO M A S C A T H CART & D

A N I E L KLE IN8


4/13

Contestnd primatul experien]ei senzoriale, Lou ntreab\ de

fapt ce tip de date sunt certe [i de ce. Exist\ oare o anumit\ mo-

dalitate de a acumula informa]ii despre lume v\zul, de pild\

mai de `ncredere dect altele s\ zicem un efort de credin]\prin care Morty accept\ explica]ia oferit\ de Lou?

Iat\ un alt exemplu de filosdotic\, de aceast\ dat\ o varia]iune

pe tema ra]ionamentului prin analogie, care afirm\ c\, dac\ dou\

efecte sunt similare, trebuie s\ fi avut o cauz\ similar\:

Un b\trnel de nou\zeci de ani vine la medic [i-i spune:

Doctore, tn\ra mea so]ie de optsprezece ani a[teapt\un copil.

Medicul `i r\spunde:

Permite-mi s\-]i spun o poveste. Un om s-a dus la

vn\toare, dar `n loc de pu[c\ [i-a luat din gre[eal\ umbrela.

Cnd un urs s-a repezit la el, omul a ridicat umbrela, a tras

[i l-a `mpu[cat.

Imposibil! exclam\ b\trnul. Altcineva trebuie s\ fi`mpu[cat ursul!

La care medicul replic\:

Exact ceea ce voiam [i eu s\ spun!

Nici n-ar putea exista o ilustrare mai sugestiv\ a ra]iona-

mentului prin analogie un truc filosofic utilizat `n prezent (`n

mod eronat) pentru a sus]ine ipoteza designului inteligent (de

pild\, dac\ exist\ un glob ocular, musai trebuie s\ fie `n cer un

designer de globi oculari).

Am putea continua astfel la nesfr[it [i de fapt o vom face,

de la agnosticism la zen, de la hermeneutic\ la eternitate. Vom

demonstra modul n care conceptele filosofice pot fi explicitate

prin intermediul anecdotelor [i, de asemenea, vom vedea ct



5/13

de numeroase sunt glumele care au `n substrat fascinante idei

filosofice. Dar sta]i pu]in, nu cumva cele dou\ no]iuni sunt si-

milare? Putem s\ revenim la acest subiect?

Studen]ii care vin la cursurile de filosofie sper\ de obicei

s\-[i poat\ face o idee cu privire la, s\ zicem, sensul lumii [i al

vie]ii, dar constat\ c\ un ins smotocit, n sacou [i pantaloni care

nu se asorteaz\, urc\ la catedr\ [i `ncepe s\ le ]in\ o lec]ie de-

spre sensul sensului.

S\ `ncepem cu nceputul, spune el. ~nainte de a r\spunde la

orice `ntrebare, fie ea m\runt\ sau de mare `nsemn\tate, trebuies\ `n]elegem ce semnific\ `ntrebarea `n sine. Ascultndu-l f\r\

prea mare tragere de inim\, descoperim `n scurt timp c\ lucru-

rile pe care le spune insul `n cauz\ sunt al naibii de interesante.

A[a e filosofia [i a[a sunt filosofii. ~ntreb\rile nasc alte

`ntreb\ri, ajungndu-se astfel la genera]ii `ntregi de `ntreb\ri.

Sunt numai `ntreb\ri pn\ jos.

Putem `ncepe cu cele fundamentale, de pild\: Ce sens aretotul? sau Exist\ Dumnezeu? ori Cum pot fi eu `nsumi cu

adev\rat? [i Am nimerit cumva la alt curs? ~n scurt timp vom

constata `ns\ c\ trebuie s\ ne punem alte `ntreb\ri, pentru a

putea r\spunde la primele. Acest proces a dat na[tere unei

game variate de discipline filosofice, fiecare aplecndu-se asu-

pra anumitor Mari ~ntreb\ri [i ncercnd s\ r\spund\ la cele din

substrat. Mai ave]i [i alte `ntreb\ri?

Astfel, pentru a g\si r\spunsul la Ce sens are totul? vom

apela la disciplina numit\ metafizic\, iar pentru a afla dac\ Exist\

Dumnezeu? va trebui s\ ne `ndrept\m spre filosofia religiei.

Cum pot fi eu `nsumi cu adev\rat? se adreseaz\ [colii existen-

]ialismului, pe cnd Am nimerit cumva la alt curs? este tratat\

de noul domeniu filosofic intitulat metafilosofie, care `[i pune


A N I E L KLE IN10


6/13

`ntrebarea Ce este filosofia? {i a[a mai departe, cu fiece sfer\ fi-

losofic\ abordnd tipuri diferite de ntreb\ri [i de concepte.

Am structurat aceast\ carte nu cronologic, ci `n func]ie de

`ntreb\rile pe care le-am avut n minte cnd am intrat la primulnostru curs de filosofie general\ [i apoi la cursurile specializate

pe discipline filosofice. Interesant este faptul c\, din ntmplare,

o serie `ntreag\ de anecdote ocup\ exact acela[i teritoriu con-

ceptual ca aceste discipline. (Noroc chior? Sau la urma urmei

chiar exist\ un designer inteligent?) {i exist\ un motiv foarte

serios pentru care totul este att de interesant: cnd am ie[it de

la acel prim curs, eram amndoi att de n\uci]i [i de confuzi,`nct am fost siguri c\ n-o s\ pricepem o iot\ din materia asta

imposibil\. {i `n clipa aceea un absolvent al cursului s-a apro-

piat zglobiu de noi [i ne-a spus gluma cu Morty care vine acas\

[i `[i g\se[te so]ia `n pat cu cel mai bun prieten al lui.

Ei, vezi, asta-i filosofie! a exclamat apoi.Noi `i spunem filosdotic\.

THOMAS CATHCART

DANIEL KLEIN

August 2006


7/13

5


8/13

I

METAFIZICA

Metafizica abordeaz\ Marile ~ntreb\ri `n mod direct:

Ce este existen]a? Care e natura realit\]ii?

Avem liber-arbitru? C]i `ngeri pot d\n]ui pe un vrf de ac?

{i de cte persoane este nevoie pentru a schimba un bec?

DIMITRI: Ceva m\ tot fr\mn\ `n ultima vreme, Tasso.TASSO: Ce anume?

DIMITRI: Ce sens are totul?

TASSO: Care tot?

DIMITRI: P\i, [tii tu, via]a, moartea, dragostea toat\

sarmaua umplut\.

TASSO: Ce te face s\ crezi c\ ar avea vreun sens?DIMITRI: Trebuie s\ aib\. Altfel via]a ar fi

TASSO: Cum?

DIMITRI: Am nevoie s\ beau ceva.

R



9/13

TELEOLOGIA

Are universul un scop anume?Conform lui Aristotel, orice`n lume are un telos, adic\ un

]el interior pe care este menit s\-l ating\. O ghind\ aretelos-ul ei: stejarul; acesta e sensul de a fi al ghindei.P\s\rile au [i ele unul, la fel ca albinele. Se zice c\ `nBoston chiar [i fasolea are unul al ei. Telos-ul este parteintegrant\ din `ns\[i structura realit\]ii.

Dac\ cele de pn\ acum vi se par abstracte, iat\ c\ `nanecdota urm\toare doamna Goldstein aduce telos-ul cupicioarele pe p\mnt.

Doamna Goldstein se plimba mpreun\ cu cei doi nepo]i

ai ei. O prieten\ se opre[te [i o `ntreab\ c]i ani au.

Medicul are cinci ani, iar avocatul, [apte, r\spunde ea.

Oare [i via]a omului are un telos?Aristotel a[a credea, considernd c\ telos-ul vie]ii

omene[ti este fericirea o convingere contrazis\ de al]i fi-losofi `n decursul istoriei. {apte secole mai trziu, SfntulAugustin era de p\rere c\ telos-ul vie]ii este iubirea deDumnezeu. Pentru un existen]ialist din secolul XX pre-

cum Martin Heidegger, telos-ul omului este acela de a tr\if\r\ a-[i nega adev\rata condi]ie uman\ [i, `n particular,moartea.Fericirea? Ce superficial!

Glumele despre sensul vie]ii s-au `nmul]it la fel de re-pede ca sensurile vie]ii, iar acestea la rndul lor au ]inutpasul cu filosofii.


A N I E L KLE IN14


10/13

Un discipol a auzit c\ pe vrful celui mai nalt munte din

India tr\ie[te cel mai `n]elept guru hindus, a[a c\ porne[te

la drum, str\bate sate [i ora[e, pn\ ce ajunge la vestitul

munte. Panta e incredibil de abrupt\ [i de multe ori omul

alunec\ [i cade. Cnd `n sfr[it atinge vrful cu pricina, e

plin de julituri [i vn\t\i, dar `l z\re[te pe guru, [eznd `n

pozi]ia lotus la gura pe[terii lui.

O, `n]eleptule guru, am venit la tine ca s\ te `ntreb care

e secretul vie]ii.

A, da, secretul vie]ii, r\spunde hindusul. Secretul vie]ii

e o cea[c\ de ceai. O cea[c\ de ceai? Am b\tut drumul pn\ aici ca s\ aflu

sensul vie]ii, iar tu-mi spui c\ e o cea[c\ de ceai?!

Guru ridic\ din umeri.

Ei, atunci poate c\ nu e o cea[c\ de ceai.

Acest guru [tie c\ a `ncerca s\ formulezi telos-ul vie]ii

este o afacere dificil\. {i mai mult dect att, nu e treabaoricui s\-[i vre nasul `n oala sau cea[ca respectiv\.

Exist\ o deosebire ntre telos-ul vie]ii ceea ce sunt me-nite fiin]ele umane s\ fie [i ]elul vie]ii unui individanume, ce vrea el s\ fie. Oare Sam, dentistul din povesteaurm\toare, caut\ cu adev\rat telos-ul universal al vie]ii sau`[i vede doar de ale lui? Fiindc\ `n mod cert mama sa arepropria ei idee despre telos-ul vie]ii fiului ei.

Un dentist din Philadelphia, Sam Lipschitz, s-a dus `n

India s\ afle care este sensul vie]ii. Au trecut luni `ntregi [i

mama lui n-a mai primit nici un semn de la el. ~n cele din

urm\, femeia ia un avion spre India, ajunge [i ntreab\ de cel



11/13

mai mare n]elept de acolo. Este ndrumat\ c\tre un ashram,

dar la poart\ paznicul `i spune c\ trebuie s\ a[tepte o

s\pt\mn\ pentru o audien]\ la guru [i c\, atunci cnd va

fi primit\, va avea voie s\ rosteasc\ doar trei cuvinte. Femeia

a[teapt\, preg\tindu-[i cu grij\ vorbele. Cnd `n sfr[it i se

permite s\ mearg\ la guru, `i spune:

Sam, vino acas\!

hDac\ ve]i c\uta `n dic]ionar termenul metafizic\,

ve]i afla c\ el deriv\ din titlul unui tratat al lui Aristotel

[i c\ se refer\ la `ntreb\ri cu un nivel de abstractizare

aflat dincolo (meta) de observa]ia [tiin]ific\. Acesta se

dovede[te a fi un caz de ceea ce `n latin\ ar fi numit

co]c\riepost hoc. De fapt, Aristotel nu [i-a numit tratatul

metafizic\, [i nu pentru faptul c\ aborda `ntreb\ri aflate

dincolo de domeniul [tiin]ific. Numele i-a fost dat `n se-

colul I d.Hr. de un editor al operelor aristoteliene, care a

ales acest titlu fiindc\ respectivul capitol se afla dincolo

(adic\ venea dup\) tratatul de fizic\.

h

ESEN}IALISMUL

Care este structura realit\]ii? Care sunt atributele spe-cifice care fac ca lucrurile s\ fie ceea ce sunt? Sau, a[a cumobi[nuiesc filosofii s\ spun\, care sunt atributele care facca lucrurile s\ nu fie ceea ce nu sunt?


A N I E L KLE IN16


12/13

Aristotel a stabilit o distinc]ie ntre propriet\]ile esen]iale[i cele accidentale. Dup\ p\rerea lui, propriet\]ile esen]ialesunt cele `n lipsa c\rora un lucru n-ar fi ceea ce este, iar

propriet\]ile accidentale sunt cele care determin\ cum estelucrul respectiv, nu ce este. Spre exemplu, el considera c\ra]ionalitatea este o caracteristic\ esen]ial\ a fiin]ei umane[i, cum Socrate era o fiin]\ uman\, capacitatea lui de ara]iona era esen]ial\ pentru a fi Socrate. F\r\ aceast\ pro-prietate, Socrate pur [i simplu n-ar fi fost Socrate; n-ar fifost nici m\car o fiin]\ uman\, [i deci cum ar fi putut fi

Socrate? Pe de alt\ parte, Aristotel era de p\rere c\ pro-prietatea aceluia[i Socrate de a fi crn era doar una acci-dental\; nasul crn era o tr\s\tur\ ce ar\ta cum era Socrate,f\r\ a fi esen]ial\ pentru ceea ce sau cine era el. Pentru ane exprima altfel, dac\-i lu\m lui Socrate capacitatea de ara]iona, nu mai avem de-a face cu Socrate, dar dac\-ifacem o opera]ie estetic\, va fi tot Socrate, dar cu alt nas.

Ceea ce ne aduce aminte de o alt\ glum\.

Cnd a `mplinit [aptezeci de ani, Thompson a hot\rt

s\-[i schimbe complet modul de via]\, pentru a tr\i mai mult.

A trecut pe o diet\ strict\, a `nceput s\ alerge, s\ `noate, s\

fac\ b\i de soare. ~n numai trei luni, a pierdut cincisprezece

kilograme, [i-a sub]iat talia cu [aisprezece centimetri, iar

pectoralii i s-au m\rit cu zece. Suplu [i bronzat, decide s\

pun\ cirea[a pe tort cu o tunsoare nou\. Cnd iese de la

frizer, un autobuz d\ peste el. Z\cnd pe jos, `n pragul

mor]ii, strig\:

Doamne, cum mi-ai putut face una ca asta?

Iar o voce din ceruri `i r\spunde:

Ca s\-]i spun adev\rul, Thompson, nu te-am recunoscut.



13/13

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despremodalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.
http://www.nemira.ro/bonton/platon-si-ornitorincul-intra-intr-un-bar-mic-tratat-de---1292

Platon Si Ornitorincul Intra Intr Un Bar Mic Tratat de Filosdotica

Documents

Transcript of Platon Si Ornitorincul Intra Intr Un Bar Mic Tratat de Filosdotica