Planul Unei Afaceri Reale. Structurat

7/30/2019 Planul Unei Afaceri Reale. Structurat

1/43

Planul unei afaceri reale

cu perspective pentru prezent si viitor

Idei de afaceri: Colectare si reciclare deseuri/ambalaje PET

Cuprins

Introducere

Cap.1
http://www.infocuratenie.ro/file/read/content/2009/08/626_colectare1.jpg


2/43

1 Misiunea firmei.

1.1 Firma.............. 1.2 Domeniul de activitate.

2 Viziunea firmei.2.1 Clientii. Motivarea acceptarii serviciilor prestate.......2.2 Rezultatul obtinut. Produsul oferit.

3 Obiectivele fundamentale.4 Optiunile strategice.

4.1 Conducerea..4.2 Personalul4.3 Concurenta..4.4 Procesul de productie..

5 Resursele financiare.6 Termenele ...........................................................................7 Avantajul competitiv............................................................Cap.2

1 Determinantii endogeni2 Determinantii contextuali

Cap.3

Tipologia strategiei

Cap.4

Strategiile de piata

Cap.5

Strategiile firmei din punct de vedere al avantajului competitiv


3/43

CUVNT NAINTE

Salubrizarea localitilor, colectarea selectiv i valorificarea deeurilor reprezint unadintre problemele importante cu care se confrunt raionul Ialoveni la etapa actual. Stareanecorespunztoare a managementului deeurilor n Republica este o provocare pentru

schimbare. Aceasta poate fi luat sub control prin eforturi concentrate i participarea tuturorfactorilor interesai n implementarea Programului de Gestionare a Deeurilor n RepublicaMoldova.

Acest Program ofer o percepie coerent i efectiv a problemelor locale din domeniuldeeurilor. Programul introduce un set de soluii eficiente a colectrii, transportrii, reciclrii idepozitrii deeurilor.

Introducerea pe pia a ambalajelor PET a dus la scderea costurilor i a asiguratambalarea corespunztoare pentru multe lichide i buturi utilizate i consumate zilnic, dar adevenit problematic colectarea i eliminarea acestora. Un val de PET-uri i alte tipuri de

ambalaje similare au umplut masiv gunoitile din tara i au devenit rspndite i neplcute pestetot.


4/43

n afar de aceasta, o mare cantitate de deeuri este eliminat negospodrete, o bunparte putnd fi reciclat sau reutilizat, dac s-ar organiza sisteme adecvate de colectare separati sortare. n consecin deeuri, ca de exemplu, articole din gospodrii, ambalaje de sticl, hrtiei carton, deeuri textile, recipiente de aluminiu, chiar i PET-uri, care pot fi colectate pentru a fireciclate se amestec i se pierd iremediabil cu deeurile menajere. Alte deeuri, cum sunt cele

din construcii i demolri, din grdini, de echipamente electronice i electrice, deeurilepericuloase menajere, anvelopele uzate i acumulatorii uzai nu-si au locul n depozite, dartrebuie colectate separat i reciclate prin operaii adecvate de dezmembrare.

Este necesar utilizarea tehnologiilor moderne n sensul crerii unor depozite zonale maisigure i cu efecte eficiente de protecie a mediului. Simpla sortare n propria gospodrie anumeroase fraciuni reciclabile de deeuri sau compostare a deeurilor biologice i a deeurilordin grdini este doar o posibilitate uor de realizat prin contientizarea eficient a procesului decolectare selectiv a deeurilor.

Cel mai mare avantaj a Programului const n prezentarea situaiei la zi i a problemelorde perspectiv, cum ar fi, realizarea principiilor i obiectivelor strategice, intelor asumate n

domeniul managementului deeurilor, implementarea proiectelor europenei a managementuluiintegrat al deeurilor utilizat n rile comunitare.

INTRODUCERE

Baza legala a Programului de Gestionare a Deeurilor (PGD).

Conform Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraia public local,Legea serviciilor publice de gospodrie comunal nr.1402-XV din 24 octombrie 2002, Legiinr.1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deeurile de producie i menajere, HotrrriiGuvernului nr.606 din 28 iunie 2000 privind aprobarea Programului Naional de valorificare adeeurilor de producie i menajere, precum i a Directivelor europene n domeniul deeurilor.

Unele din aceste documente de nivel naional privitor la gestionarea i valorificareadeeurilor, actualmente sunt supuse mbuntirii n cadrul unor grupuri de lucru lrgite, formatedin reprezentani ai autoritilor publice centrale i locale, ONG-uri, asociaii obteti, etc.

Este de menionat, c pentru implementarea propunerilor formulate anterior n planurile

locale de gestionare a deeurilor este necesar soluionarea de ctre reprezentanii autoritiloradministraiilor publice locale a problemelor legate de implementarea prevederilor legislative lacompartimentul respectiv cum ar fi: crearea serviciilor de salubrizare, colectarea selectiv a


5/43

deeurilor, precum i a altor servicii, care apar n timpul de gestionare a deeurilor i deexecutare a lucrrilor.

Rezultatele efecturii studiului pe parcursul lunilor ianuarie - iunie 2011 demonstreaznecesitatea aproximrii legislaiei naionale cu privire la gestionarea deeurilor la legislaiaUniunii Europene. De exemplu, deeurile de ambalaje, ca parte component a deeurilor

menajere solide, prezint prima grup de deeuri care necesit de a fi aproximat la legislaiaeuropean cu implementarea intelor stabilite de reciclare n acest domeniu. Anume, aceastgrup de deeuri creeaz o serie ntreag de probleme, de dificulti, de nenelegeri l a nivellocal, soluionarea crora ine de crearea unor firme, care ar putea prelua responsabilitile degestionare a deeurilor de la productori, comerciani, importatori de deeuri.

n prezentul Program se face o ncercare de a transpune unele prevederi a directiveloreuropene n actele normative la nivel local pentru implementarea acestora n condiiileautohtone.

Evaluarea strategic de mediu.Programul de Gestiune a Deeurilor a fost elaborat in conformitate cu principiile de

organizare a activitilor de salubrizare i obiectivele serviciilor publice de salubrizare alocalitilor, prevzute n actele legislativ-normative nominalizate la punctul 1.1. De asemenea s-a inut cont i de legislaia comunitar n vigoare din domeniul gestionariideeurilor.

Scopul i limitele Programului de Gestionare a Deeurilor.Programul de gestionare a deeurilor are un rol cheie in stabilirea unei gestionri durabile

a deeurilor prin care s se asigure ndeplinirea obiectivelor i intelor n conformita te cu

obiectivele i intele legislaiei naionale i europene in domeniu. Scop principal este prezentareafluxurilor de deeuri i opiunilor de gestionare a acestora.


6/43

Rezultatele studiului efectuat prin transpunerea acestora n PGD vor contribui ladeterminarea cilor de mbuntire a managementului gestionrii deeurilor, a colectriiselective i reciclrii acestora pentru creterea standardului de via a populaiei locale i pentru

promovarea activitii economice tradiionale.Programul va contribui, de asemenea, i la abordarea problemelor ce in de

organizarea i funcionarea serviciilor de salubrizare, ameliorarea calitii mediului, dezvoltareacomunitilorlocale.Totodat, prin implementarea acestui Program se va dezvolta o cooperare mai

avantajoas ntre serviciile de salubrizare, operatorii economici de valorificare i reciclare adeeurilor i autoritile publice locale.

Categorii de deeuri care fac obiectul Programului de Gestionare a Deeurilor.Deeurile care fac obiectul PGD sunt deeurile municipale nepericuloase i periculoase

din deeurile municipale (deeurile menajere i asimilabile din comer, industrie i instituii), la

care se adaug alte cteva fluxuri speciale de deeuri: deeurile de ambalaje, deeurile deproducie, deeurile biodegradabile i deeurile de echipamente electrice i electronice, etc. ntabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deeuri mpreun cu codurile conform Listeieuropene a deeurilor, inclusiv deeurile periculoase.

Tabelul 1Lista tipurilor de deeuri

Tip de deeu Codul deeurilor(Lista europeana a deeurilor)

Deeuri periculoase i ne periculoasemunicipale (deeuri menajere i asimilabile dincomer, industrie, instituii), inclusiv fraciilecolectate separat:

20

- fracii colectate separat (cu excepia 15 01); 20 01- deeuri din grdini i parcuri (incluznddeeuri din cimitire);

20 02

- alte deeuri municipale (deeuri municipaleamestecate, deeuri din piee, deeuri stradale,deeuri voluminoase etc.)

20 03

Deeuri de ambalaje (inclusiv deeurile de

ambalaje municipale colectate separat)

15 01

Deeuri din construcii si demolri 17 01; 17 02; 17 04Nmoluri de la epurarea apelor uzate oreneti 19 08 05Vehicule scoase din uz 16 01 06Deeuri de echipamente electrice i electronice 20 01 21*; 20 01 23*; 20 01

35*;20 01 36


7/43

Orizontul de timp al Programului de Gestionare a Deeurilor.Orizontul de timp al PGD este 2011 - 2021. Anul 2011 va fi considerat an de referin.

Revizuirea planului final este programat periodic, o data la 3-5 ani de la elaborareaProgramului. In acest timp, pn la revizuire, se vor desfura proiecte pilot care vor oferiinformaii detaliate n ceea ce privete fezabilitatea tehnologiilor propuse se vor ntreprinde

aciuni referitor la implementarea noului sistem de management al deeurilor n raion.Necesitatea Programului privind Gestionarea Deeurilor.PGD Ialoveni este un instrument n completarea Planului de dezvoltare socio-economic

al raionului, care este solicitat de autoritile administraiei publice locale ca i instrument deplanificare pe baza cruia se poate obine asistena financiar i suport din partea UE. Estenecesar s se asigure ca intele planificate s fie atinse cu implementarea soluiilor durabileadaptate la condiiile specifice locale.

PGD ialoveni asist Consiliul raional la proiectarea fluxului de deeuri prin: prezentarea global a etapelor din gestiunea deeurilor, care mai departe ajut la

identificarea lipsurilor i punctelor slabe ale sistemului i care urmeaz a fi rezolvate prinplanificare integrat;

identificarea soluiilor durabile din punct de vedere economic i ecologic, adaptatela condiiile locale specifice.

Cap.1

1 Misiunea firmei

1.1 FirmaFirma GreenLuX a fost infiintata in anul 2011 cu acordul Institutului de Ecologie i Geologiedin cadrul Academiei de tiine a Republicii Moldova, cu sprijinul acordat de catre Agentia dePromovare a Bussinesului in Republica Moldova cit si prin colaborarea cu doua mari uzine dereciclare a deseurilor: Karlsruhe Germania si WESSLING ROMANIA.

Afacerea consta in colectarea si procesarea de deseuri, rezultatul fiind fulgi sau flexuri depolietilena care constituie materia prima pentru realizarea granulelor de plastic din care sefabrica diverse obiecte si ambalaje. De asemenea un rol deosebit il va avea intreprinderea pentru

a curata si intretine mediul intr-o stare cit mai buna si a lichida posibelele efecte nocive pentruviata si sanatatea oamenilor. Altfel spus uzina va intretine mediul curat, utilizind deseurile incalitate de materie prima.

Problema deseurilor este o problema actuala pentru Republica Moldova, iar tara are mare nevoiede o asemenea uzina, mai bine spus chiar de mai multe.

2 Viziunea firmei

Ce se poate recicla1. Sticla. Recipiente de sticla (sticle, borcane). Cele mai valoroase sunt cele transparente. Ingeneral, e bine sa fie sortate dupa culoare.


8/43

2. Hartie. Ziare curate, tiparituri, reviste, carti vechi, ambalaje de carton de la detergenti, pantofietc., fotocopii de la birou. Pastrati hartiile pentru reciclat uscate, iar atunci cand le duceti lacentrul de reciclare ambalati-le in hartie si legati-le cu sfoara.3. Ambalaje de plastic. Pet-uri, pungi de plastic, recipienti de detergenti. Ambalajele trebuietriatepungile fosnitoare se recicleaza intr-un fel, cele normale in alt fel. Se gasesc foarte greu

centre stradale care sa le recolteze.4. Cutii de metal. De la bauturile racoritoare, bere, conserve. Metalul poate fi reciclat la nesfarsit.5. Uleiul de motor si anvelopele. Uleiul de motor este foarte toxic, nu il aruncati in canalizare!6. Bateriile auto, acumulatorii etc. Continutul acestora este deosebit de toxic. Este ideal saincercati sa gasiti un centru de reciclare.7. Cartusele de la imprimantele laser si inkjet. Majoritatea firmelor furnizoare de toner pentruimprimante au serviciu de reciclare a cartuselor. Pentru cartusele uzate primiti bani!

Ce nu se poate reciclaMaterialele ceramice

Spray-uriAmbalajele materialelor toxice (de exemplu, de la anumite vopseluri)Abtibildurile, servetelele, hartia cer

Etapele activitatii: Colectare PET-uri Sortare (sunt selectate doar ambalajele din polietilena tereftalata) Macinare (in urma acestei etape rezulta fulgi de PET) Curatare fulgi (se sufla aer pentru indepartarea murdariilor si a resturilor de etichete, se spala inapa cu diverse solutii de curatare pentru eliminarea adezivului)

Clatire Uscare Ambalare fulgi si livrare la companiilor producatoare de mase plastice. PET-urile colectateinitial reintra astfel in circuit.

3 Obiectivele fundamentale

Pentru a asigura realizarea unui progres real, viitorul sistem de gestionare a deeurilorpropus pentru implementare trebuie s ndeplineasc o serie de obiective strategice corelate cucerinele naionale i cele europene.

Obiectivele strategice propuse reflect executarea i implementarea DirectivelorEuropene de ctre autoritile administraiei publice locale ale raionului Streni,dup cumurmeaz:

abordarea aspectelor legate de cantitile mari de deeuri ntr-o manier care sconduc la ruperea relaiei de proporionalitate existente intre creterea economic i generareade deeuri;

recuperarea, n msura posibilitilor, a materialelor si energiei coninute n deeurilea cror generare nu se poate evita, stabilirea unui sistem de gestionare a deeurilor integrat


9/43

geografic i tehnologic care sa includ cele mai bune tehnici / tehnologii, care nu impuncheltuieli excesive;

crearea condiiilor pentru ca deeurile s fie colectate selectiv, reciclate /recuperatesau eliminate fr a pune n pericol sntatea uman i fr a utiliza procedee sau metode care arputea dauna mediului.

Obiectivele generale i specifice prezentate in tabelele de mai jos constituie baza minimconsiderat necesar la momentul actual. Ele trebuie sa fie revizuite periodic i mbuntite pemsura dezvoltrii sistemului de gestionare a deeurilor.

Spre exemplu, in viitorii 3-5 ani va fi necesara abordarea mai larga a problemelorreferitoare la gestionarea echipamentelor electrice, electronice i electrocasnice scoase dinfunciune, nmolurilor de la epurarea apelor uzate si a celor privind deeurile de vehicule uzate,

pentru a stabili obiective specifice pentru aceste trei fluxuri de deeuri. Stabilirea acestora vanecesita colectarea de date suplimentare care nu sunt disponibile in prezent.

intele n ceea ce privete recuperarea si reciclarea deeurilor de ambalaje si reducereacantitii de deeuri biodegradabile depozitate sunt stabilite de prezentul Program de gestionare a

deeurilor cu reintroducerea lor maximal n circuitul economic n calitate de materie primsecundar.

Pentru evaluarea si monitorizarea progreselor nregistrate n implementarea

aciunilor, vor fi utilizai o serie de indicatori cantitativi, precum:

cantitile de deeuri generate, la nivel global si pe sectoare de activitate; cantitile de deeuri periculoase generate; indicii de recuperare si reciclare a deeurilor, la nivel global si pe sectoare de

activitate;

indicii de reciclare pentru diferite tipuri de materiale din deeurile de ambalaje.Obiectivele i intele strategice n domeniul gestionrii deeurilor solide municipale

sunt prezentate n tabelul urmtor, cu precizarea c:

1.intele pentru deeurile de ambalaje sunt cele stabilite in prezentul Program;2.intele privind reducerea deeurilor biodegradabile sunt cele stabilite n prezentul

Program;3.Tabelul de mai jos este limitat de problemele identificate in managementul deeurilor

solide municipale generate n raion.

Tabelul 13Obiective i inte privind managementul deeurilor.

Nr.Crt

Obiectiv Sub-obiectiv/inta Termen

1 Dezvoltarea politicii la nivellocal in vederea

implementrii unui sistemintegrat de gestionare a

deeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentrustabilirea orientrii in domeniulgestionrii deeurilor i a instrumentelorde implementare a acestuia la nivelulraional, local.

Permanent

2 Creterea eficienei de ntocmirea de regulamente locale privind 2011-2012


10/43

aplicare a legislaiei ndomeniul gestionarii

deeurilor

managementul integrat al deeurilorCreterea importanei acordate aplicriilegislaiei

Permanent

Luarea de masuri pentru ntrireacapacitii instituionale

Permanent

3 Dezvoltarea cadruluiinstituional i organizatoricin vederea ndeplinirii

cerinelor raionale, naionalei europene

Eficientizarea structurilor instituionalei a sistemelor aferente activitii degestionare a deeurilor

ncepnd din2011

Dezvoltarea cadrului instituional iorganizatoric necesar.

ncepnd din2011

ncurajareaprivatizrii in domeniulgestiunii deeurilor

Permanent

4 Asigurarea resurselor umanenecesare implicate direct in

sistemul de gestionare a

deeurilor ca numr ipregtire profesional

Asigurarea necesarului de personalcalificat pentru operarea i controlulsistemului

Permanent

Susinerea programelor de informare ipregtire a personalului din sectorulpublic/privat.

Permanent

5 Crearea i utilizarea desisteme financiare i

mecanisme economice pentru

gestionarea deeurilor incondiiile respectrii

principiilor generale, cu

precdere a principiilorpoluatorul pltete si cel

privind responsabilitatea

productorului

Stimularea crerii i dezvoltarea unuisector public -privat pe piaa viabil dedeeuri

Permanent

Punerea in eviden a oportunitilor invederea utilizrii fondurilor naionaledisponibile (fondului regional, fondului

ecologic naional, fonduri private, etc)

Permanent

Optimizarea utilizrii fonduriloreuropene i internaionale

Permanent

Promovarea celor mai bune practici ndomeniul managementului de deeuri sifinanrilor durabile (tarife si taxe)

2012-2021

6 Promovarea informrii,contientizrii si motivrii

pentru toate prile implicate

Creterea comunicrii intre toate prileimplicate

Permanent

Organizarea i susinerea de programe

de educare i contientizare a populaiei

Permanent

Creterea gradului de contientizare inprivina consecinelor unor practiciinadecvate de depozitare a deeurilor.

Permanent

Creterea gradului de contientizareasupra practicilor de depozitarecontrolat

Permanent

7 Minimizarea generriideeurilor

Iniierea de activiti specifice pentruminimizarea cantitii de deeuri la

productori i ali generatori de deeuri

Permanent

Promovarea minimizrii deeurilor laceteni

Permanent


11/43

8 Dezvoltarea/ mbuntireaunui sistem modern de

colectare si transport a

deeurilor

Extinderea sistemului de colectare adeeurilor in mediul urban

Rata de acoperire 100%

2014

Extinderea sistemului de colectare adeeurilor in mediul rural

Rata de acoperire 90 %

2016

Reabilitarea si modernizarea sistemelorexistente de colectare si transport adeeurilor

2016

Construirea staiilor de transfer,colectarei sortare n cadrul depozitelor zonaledin teritoriu.

2014-2016

Separarea fluxurilor de deeuripericuloase de cele nepericuloase dindeeurile menajere

ncepnd cu2015

Creterea coeficientului de colectareselectiv pentru mediul urban

2012-2014

Implementarea si creterea coeficientuluide colectare selectiva pentru mediulrural

2012- 2016

9 Reducerea cantitilor dedeeuri biodegradabile

depozitate

Separarea deeurilor biodegradabile dindeeurile municipale colectate.Coeficient de reducere 25%, baza de

calcul: cantitatea anual produs peparcursul anilor 2005-2010.

2015

Construcia staiilor de compost invederea valorificrii deeurilorbiodegradabileCoeficient de reducere 50%, baza decalcul:cantitatea produs pe parcursulanilor 2005-2010.

2016-2018

Construirea unei staii de tratare

mecano-biologic i compostareavansat.

2019

10 Valorificarea potenialuluiutil din deeurile municipale

Recuperarea materiala i/sau energetica ambalajelor i deeurilor din ambalaje.-20% din masa deeurilor de ambalaje-30% din masa deeurilor de ambalaje-40% din masa deeurilor de ambalaje-50% din masa deeurilor de ambalajeReciclarea a 20% din masa deeurilordin hrtie/cartonReciclarea a 30% din masa deeurilordin metal

20162015


12/43

Reciclarea a 10% din masa deeurilordin plastic Reciclarea a 10% din masadeeurilor din lemn

20152015

Reciclarea a 60% din masa totala adeeurilor de ambalaje, din care :

-60% din masa deeurilor din sticla-35 % din masa deeurilor din plastic

20212019

2020

11 Implementarea sistemului decolectare a deeurilorvoluminoase

Minimizarea cantitii depozitate dedeeuri voluminoase

ncepnd din2012

Colectarea selectiv i valorificareadeeurilor voluminoase

ncepnd din2015

12 Creterea eficientei tratrii sieliminrii nmolurilor

provenite de la staii deepurare a apelor uzate

Prevenirea eliminrii necontrolate pe soli in apele de suprafa a nmolurilor

Permanent

Utilizarea nmolului in agricultur cafertilizant agricol in cazul in care serespect condiiile legale prevzute nactele normative

Permanent

Promovarea coincinerrii nmolurilorcontaminate de la staiile de epurare in

procesul de pregtire a brichetelor

ncepnddin2017

13 nnoirea parcului naionalauto prin valorificarea

ecologic raionala a

vehiculelor uzate scoase din

uz

Constituirea reelei de colectarea VSU2015

Creterea gradului de colectare a

vehiculelor uzate cu transmiterea lorserviciilor specializate n domeniu.

ncepnd cu

2015

14 Gestiunea deeurilor deechipamente electrice si

electronice

Colectarea deeurilor de echipamenteelectrice electronice si electronice princentre de colectare a deeurilor cuprezentarea acestora specializate ndomeniu.

ncepnd cu2012

15 Organizarea iimplementarea sistemului de

gestionare a deeurilormenajere periculoase

Implementarea unui sistem de colectareseparata a deeurilor periculoase din

deeurile municipale de ctre firmele desalubrizare

ncepnd cu2013

16 Organizarea iimplementarea sistemului de

gestionare a deeurilor dinconstrucii i demolri

Colectarea separata a deeurilorpericuloase, respectiv a deeurilornepericuloase din construcii i demolri

Permanent

Tratarea deeurilor periculoase nvederea eliminrii

Permanent

Crearea de capaciti de tratare i

valorificare

Permanent

Eliminarea corespunztoare a deeurilorcare nu pot fi valorificate

Permanent


13/43

17 Eliminarea deeurilor nconformitate cu cerinelelegislaiei n domeniu nscopul protejrii sntii

populaiei i a mediului

nchiderea etapizat a celor 3 depoziteneconforme din mediul urban

2013-2015

nchiderea i ecologizarea tuturorspaiilor de depozitare din mediu rural(pe etape)

ncepnd cu2012

Asigurarea capacitilor necesare pentrueliminarea deeurilor ncepnd din2012

4 Optiunile strategice

5 Resursele

Pentru demararea activitatii sunt necesare urmatoarele dotari: a) un camion pentru aducerea

deseurilor de la producatori si de la cei care le colecteaza 12.000 de euro b) o moara caremacina deseurile, din care rezulta fulgii, care costa in jur de 18.000 de euro la mana a doua c)un motostivuitor pentru transportul balotilor de deseuri, a sacilor si a containerelor cu flexuriin

jur de 3.500 de euro. In afara acestor utilaje, este necesara construirea sau inchirierea uneihale de depozitare si procesare de cel putin 150 mp si a unui teren betonat de cel putin 500mp pentru depozitarea deseurilor, precum si utilaje de cantarire, transport si manipulare adeseurilor. Indeplinirea acestor conditii asigura obtinerea autorizatiei de functionare. Astfel, osuma rotunda pentru a putea lansa o afacere de colectare si reciclare a deseurilor ar fi de cel putin50.000 de euro. Iar pentru realizarea unei activitati complete de colectare, procesare si reciclare adeseurilor din plastic, este nevoie si de achizitionarea unei instalatii pentru obtinerea de granule,

pretul mediu al unei astfel de instaltii la mana a doua fiind in jur de 40.000 de euro.

Factori de risc

1. Dotari obligatorii pentru depozitare si productie.

Cea mai importanta problema care ar putea impiedica functionarea afacerii o constituieindeplinirea cerintelor legale privind dotarile necesare depozitarii deseurilor si masinile cu careacestea se transporta. Trebuie deci sa ne asiguram ca dispunem de suficiente fonduri pentruinchirierea unei hale si a unui teren betonat de productie si depozitare. Astfel de locatii sunt

destul de usor de gasit, in special in cadrul uzinelor si fabricilor de stat, care dealtfel suntobligate, potrivit legii, sa inchirieze sau chiar sa vanda activele nefolosite intreprinderilor mici simijlocii. De altfel, majoritatea intreprinzatorilor care se ocupa cu reciclarea deseurilor din plasticau inchiriat spatii si hale nefolosite apartinand unor intreprinderi de stat, la preturi foarteavantajoase, 1-2 euro/mp, in functie de locatie si de dimensiuni. Un alt factor de risc cu care s-arputea confruntata firma este gasirea unor cantitati suficiente de deseuri din plastic. Pentrucolectarea acestor materiale cu o arie de raspandire extrem de larga, mai ales in cazul sticlelorPET, este nevoie de cheltuieli destul de importante, mai ales pentru transportul acestora. Deasemenea, nu exista in prezent nici un sistem organizat de colectare separata a deseurilor dinplastic, astfel ca pentru inceput este recomandabil sa ne orientam spre sursele primare deproducere a deseurilor, cum ar fi fabricile care produc ambalaje si alte produse din plastic. De


14/43

aici putem sa obtinem deseuri chiar si gratis, daca nu avem concurenta, avand asigurata ocantitate sigura la termene precise.

2 O marfa cautata doar la export

O a treia problema ar fi absenta unor clienti pentru marfa produsa, adica fie flexurile de

polietilena rezultate in urma macinarii, fie granulele de plastic care constituie materia primapentru realizarea produselor din acest material. Problema este determinata de faptul ca inMoldova exista putini producatori care dispun de tehnologia necesara folosirii acestor deseuri,chiar daca acestea sunt foarte cautate de firmele straine, fiind cu aproximativ 50% mai ieftinedecat materia prima originala, la calitati comparabile. Pentru gasirea unor clienti externi,preferabili dealtfel celor interni, intrucat este vorba de export, caz in care obtinem si unele scutiride taxe, putem recurge la baza de date a asociatiilor profesionale si la firmele cu experienta dinstrainatate.

Factori de succes

1. Procurarea unor cantitati mari de deseuri din cat mai putine surse

Colectarea si reciclarea deseurilor este o activitate extrem de simpla, pentru care nu este nevoiede nici o specializare, succesul depinzand in principal de capacitatea de a gasi si a colectamaterialele din plastic. Tehnologia de prelucrare a acestora este extrem de simpla, iar materiaprima rezultata este foarte cautata de producatorii de mase plastice. Pentru ca deseurile dinplastic sunt extrem de ieftine, iar uneori chiar nu costa nimic pentru a le colecta, principalelecheltuieli de productie constau in transportul acestora, inchirierea spatiului de depozitare si celede productie. Pentru a fi siguri ca activitatea va avea profit, trebuie doar sa ne asiguram ca

strangem o cantitate suficient de mare de deseuri dintr-unul sau mai multe locuri apropiate,pentru a umple un camion obisnuit, in care incap aproximativ doua tone de deseuri din plastic.Aceasta presupune semnarea unor contracte cu producatori de mase plastice care eliminacantitati mari de deseuri, precum si cu firmele de salubrizare care colecteaza deseuri de lainstitutiile si locurile publice in care se consuma cantitati mari de ambalaje din plastic.

2. Colectarea sticlelor PET de la populatie

O modalitate de succes pentru strangerea sticlelor PET de la populatie ar putea consta incolaborarea cu administratiile locale sau chiar cu firmele sau persoanele care se ocupa cu

curatenia in blocuri, care ar putea strange cantitati importante de sticle goale in niste sacispeciali. Colectarea sticlelor PET fiind acum aproape inexistenta, inceperea unui programeficient de acest tip ar avea mare succes, dat fiind cantitatea extrem de mare a acestui tip deambalaje existente mai ales in marile orase.

6 Termrnele

Ciclul de viata al firmei

inte propuse.Aceast seciune i propune s cuantifice intele obiectivelor exprimate anterior

procentual. Un rezumat al intelor privind deeurile municipale solide, deeurile de ambalaje i


15/43

biodegradabilele a fost prezentat n Capitolul IV i sunt redate n Tabelul 22. Se prezint mai josobiectivele cantitative:

Tabelul 22Obiective i inte privind deeurile ( % ).

inte Termen Cuantificare/realizarea tinte n cifre absoluteCreterea total a generrii de deeuri

municipale < 10%

Perioada

2011-2021

Cantitateaprognozat la nivelul anului 2011 este

de 34262,9 tone, iar la nivelul anului 2021 de35659,4 tone. Creterea generrii totale dedeeuri este de 1397,5 tone, reprezentnd 4,7 %.

Gradul de conectare a populaieiurbane la servicii de salubrizare de100%.

2014 Populaie urban total conectat de 20800locuitori(inclusiv satele Fgureni i Rassvet).

Gradul de conectare a populaieirurale la servicii de salubrizare de90%

2016 Populaie rural total conectat de 67963locuitori.

Implementarea sistemului decolectare selectiv a deeurilorreciclabile pentru a asigura colectareacantitilor specifice de deeuri de

ambalaje de la populaie i agenieconomici, industrie, instituii.

ncepndcu 2016

Colectare a:Hrtie i carton 742 t/anPlastic640 t/an

Sticl - 515 tt/anMetal - 132 t/anLemn327 t/an

Implementarea sistemului decolectare selectiv a deeurilorreciclabile pentru a asigura colectareacantitilor specifice de deeuri deambalaje de la populaie i agenieconomici, industrie, instituii

2019 Colectare a:Hrtie i carton 742 t/anPlastic640 t/anSticl 516 t/anMetal132 t/anLemn327 t/an

Implementarea sistemului decolectare selectiv a deeurilorreciclabile pentru a asigura colectareacantitilor specifice de deeuri deambalaje de la populaie i agenieconomici, industrie, instituii

2021 Colectare a:Hrtie i carton 741 t/anPlastic639 t/anSticl 516 t/anMetal132 t/anLemn326 t/an

Sistarea activitii de depozitare laurmtoarele depozite ne-conformedin zonele:- igneti, Oneti,Codreanca,Chirianca, Bcove, Rassvet

- Gleti, Zubreti, Recea, Oneti- Cheliauza , Lozova, Ttreti

2014-2016

Un numr total de 8 depozite neconforme ivor nceta activitatea

nchiderea depozitelor rurale ne-conforme, care vor sista activitateadepozitrii deeurilor, conform uneihotrri a Consiliului Raional

2013-2014

Un numr total de 19 depozite rurale ne-conforme a cror activitate va fi sistat, vor finchise i ecologizate (Cojuna, Miclueni,Vorniceni, Pneti, Scoreni,Sirei,Rocani,Negreti,Micui,Codreanca,Voinova).

Reconstrucia i reamenajareadepozitelor din or. Streni i s.Romaneti

2012-2013

Conform Proiectului de execuie a lucrrilor.

Construirea a dou depozite zonaleconforme Cojuna, Grebleti i undepozit raional..

2011-2012 Execuia i darea n exploatare a unui depozitzonal amplasat la Cojuna, 3,2 hacu o durat deacumulare a deeurilor de 30-40 ani i doudepozite zonale (Romaneti i Grebleti) cu o


16/43

2018-2021

suprafa de 2,5 ha, cu o durat de15-20 ani iun depozit raional cu o suprafa de circa30 hacu o durat_de exploatare de 40-50ani.

Construcia a trei centre de transfer,colectare i sortare (Romaneti,Cojuna, Grebleti)

2013-2015

_Centrele de colectare i sortare vor asiguracolectarea deeurilor din localitile zonale i vaefectua o selectare pe fraciile deeurilor solide.

Crearea serviciilor zonale de

salubrizare.

2012-

2014

Vor activa 4 servicii zonale de salubrizare:

Streni, Romaneti, Cojuna i Sire.

ntreprinderea cunoate, ca i viaa uman, unciclu format din patru etape - natere (lansare)dezvoltare, maturitate i declin - cu propriile caracteristici i strategii aplicabile. Stabilireaciclului de viaal ntreprinderii se bazeaz pe definirea firmei prin prismaportofoliului de

afacerideinut, firma reprezentnd un sistem constituit n vederea atingerii unor obiectiveprestabilite i format din una sau mai multe uniti de afaceri.

Stakeholderii si impactul lor asupra organizatiei

Stakeholderi cu caracter cvasipermanent:

a) Distribuitorii si cumparatorii care, prin vanzarea si achizitionarea produselor,conditioneaza activitatea firmei;

b) Banca - prin intermediul ei, angajatii isi primesc salariile;

c) Furnizorii (de utilaje, echipamente, materii prime, energie, piese de schimb, ambalaje) -sunt interesati sa-si mentina calitatea de client furnizand cele solicitate de organizatiile in cauza;

d) Managerii - prin deciziile si actiunile pe care trebuie sa le promoveze, determina siinfluenteaza (pozitiv sau negativ) cursul activitatii firmei, fiind caracterizati prin diversecategorii de interese: promovari, dividende, marirea salariului;

e) Salariatii - prin activitatea pe care o desfasoara, ca executanti, cu nivel de pregatire,marime a salariului, bonusuri, influenteaza mersul organizatiei si performantele acesteia;
http://www.economiaintreprinderii.ro/glosar.htm#portofoliuhttp://www.economiaintreprinderii.ro/glosar.htm#portofoliuhttp://www.economiaintreprinderii.ro/glosar.htm#portofoliuhttp://www.economiaintreprinderii.ro/glosar.htm#portofoliuhttp://www.economiaintreprinderii.ro/glosar.htm#portofoliuhttp://www.economiaintreprinderii.ro/glosar.htm#portofoliu


17/43

f) Furnizorii de servicii de consultanta si training care, prin serviciile pe care le ofera inprocesul de pregatire si perfectionare a angajatilor, pot avea o influenta pozitiva asupra activitatiifirmei.

Stakeholderi ocazionali

Acestia apar in situatii sau evenimente deosebite si sunt:politia, instantele de judecata, D.N.A.,sau alte institutii de cercetare.

Sindicatele, ca reprezentante ale salariatilor, militeaza de asemenea pentru asigurarea protectieisociale a personalului salariat, in conditiile in care conducerea organizatiei sindicale joaca un rolcat mai important in evolutia firmei.

Statul, vede in fiecare firma un alimentator al bugetului, o sursa de noi locuri de munca, oconditie a dezvoltarii economice.

Autoritatile locale, considera ca societatile comerciale de pe raza lor trebuie sa ofere comunitatii

locale, locuri de munca multe, bune si sigure, sa protejeze mediul ambiant si sa sponsorizezediferite actiuni sociale, culturale, sportive. Acestea sunt interesate, in special de profitul obtinutde firme, care reprezinta o sursa sigura de finantare si a bugetelor locale.

2. Optiuni strategice:

instruirea agentilor de vanzare angajati part-time;

implementarea unui program de bonusuri la fiecare vanzare;

distribuirea de materiale promotionale cu noile colectii.

2.Optiuni strategice :

reducerea duratei ciclului de productie prin:- ridicarea nivelului de organizare a productiei si a muncii;- reducerea duratei ciclului de productie prin mecanizarea si automatizareaproceselor de transport de la un atelier la altul in vederea reducerii timpilorpentru efectuarea operatiilor de transport;- reducerea sau chiar eliminarea timpului de pregatire, efectuand operatiilerespective in perioadele de intreruperi sau in schimburile care nu se lucreaza;

- utilizare unor mijloace de mecanizate si automatizate de efectuare acontrolului tehnic de calitate.

ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU A FIRMEI

2.1. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

2.1.1. Faza de viata a firmei

Catali Shoes se afla in faza de crestere ,ceea ce inseamna amplificarea rapida a vanzarilorsi a profiturilor .In afara de aceasta ,apar oportunitati majore de penetrare pe piata ,se

simte nevoia de m,anageri talentati ,de cercetari de marketing ,investirea in resurse umane .


18/43

Figura 2.1. Ciclul de viata a firmei Catali Shoes

Corelatia strategie - ciclu de viata a firmei este prezentata in Tabelul nr. 2.1

Tabel nr.2.1 Corelatia strategie - ciclu de viata a firmei

nr. crt.

Faza

ciclului deviata a CataliShoes

Caracteristicistrategice

CRESTERE

1 Mod decrestere

Patrunderea pepiete

2 Produse

Pret

Tehnologie

Standardizate

Nationale

Standardizata3 Argumente

656i85g

Competitive

Comercializare

Marketing

5 Domenii cheie Comercial(marketing)

6 Concurenti Numerosi

7 Piete

Profituri

Mari

Mari


19/43

2.1.2. Stakeholderii si impactul lor asupra organizatiei

Stakeholderi cu caracter cvasipermanent:

a) Distribuitorii si cumparatorii care, prin vanzarea si achizitionarea produselor,conditioneaza activitatea firmei;

b) Banca - prin intermediul ei, angajatii isi primesc salariile;

c) Furnizorii (de utilaje, echipamente, materii prime, energie, piese de schimb, ambalaje) -sunt interesati sa-si mentina calitatea de client furnizand cele solicitate de organizatiile in cauza;

d) Managerii - prin deciziile si actiunile pe care trebuie sa le promoveze, determina siinfluenteaza (pozitiv sau negativ) cursul activitatii firmei, fiind caracterizati prin diversecategorii de interese: promovari, dividende, marirea salariului;

e) Salariatii - prin activitatea pe care o desfasoara, ca executanti, cu nivel de pregatire,

marime a salariului, bonusuri, influenteaza mersul organizatiei si performantele acesteia;

f) Furnizorii de servicii de consultanta si training care, prin serviciile pe care le ofera inprocesul de pregatire si perfectionare a angajatilor, pot avea o influenta pozitiva asupra activitatiifirmei.

Stakeholderi ocazionali

Acestia apar in situatii sau evenimente deosebite si sunt:politia, instantele de judecata, D.N.A.,sau alte institutii de cercetare.

Sindicatele, ca reprezentante ale salariatilor, militeaza de asemenea pentru asigurarea protectieisociale a personalului salariat, in conditiile in care conducerea organizatiei sindicale joaca un rolcat mai important in evolutia firmei.

Statul, vede in fiecare firma un alimentator al bugetului, o sursa de noi locuri de munca, oconditie a dezvoltarii economice.

Autoritatile locale, considera ca societatile comerciale de pe raza lor trebuie sa ofere comunitatiilocale, locuri de munca multe, bune si sigure, sa protejeze mediul ambiant si sa sponsorizezediferite actiuni sociale, culturale, sportive. Acestea sunt interesate, in special de profitul obtinut

de firme, care reprezinta o sursa sigura de finantare si a bugetelor locale.

2.1.3. Know-how managerial sau tehnicKnow-how-ul managerial mizeaza pe managementul participativ. Organizatia trebuie vazutaatat din interior, cat si din exterior ca una care invata, ca una in care informatie circula peorizontala, nu pe verticala.

Modalitati de fundamentare a strategiei:

1. Structuri de marketing

Rolul departamentului comercial, care controleaza si componenta de marketing este:


20/43

a. Sa faca analize de costuri, preturi si modele creative de stabilire a pretului in functie devaloare.

b. Sa stie cum sa utilizeze barter-ul pentru a-si aduce diferite beneficii.

c. Sa furnizeze cercetari de piata si informatii competitive.

d. Sa evalueze comportamentul de cumparare si influenta cumparatorului.

e. Sa se preocupe de obtinerea de sisteme de informatii care sa ii ajute sa formuleze oferteprofitabile si care sa le faciliteze comunicarea in echipa. Trebuie sa existe simulari pentru aexamina multiple probleme, pentru a elabora proiecte de solutii pentru cumparator.

f. Sa mentina identitatea de brand si identitatea companiei.

Obiectivele ce trebuie indeplinite in cadrul acestui pas sunt:

Cresterea vanzarilor; Cresterea vizibilitatii; Imbunatatirea imaginii.

GarantiiClientii Catali Shoes trebuie sa fie asigurati ca produsele cumparate sunt de cea mai bunacalitate si prin acordarea anumitor garantii in functie de valoarea produsului achizitionat.

Promotiile- oferte promotionale de Craciun, Paste etc. si organizarea de tombole cu diferite tipuri depremii, card-uri de cumparator pentru clientii fideli s.a..

Forta de vanzareIn cazul companiei Catali Shoes, aceasta este reprezentata de catre vanzatorii din magazine,fiind o forta de vanzare interna. Oricum, vanzatorii trebuie pregatiti o anumita perioadapentru a fi amabili cu clientii, orientati catre acestia.

InovareCatali Shoes, bazandu-se pe un know-how managerial, va introduce in toate magazinele saleun aparat pentru largirea pantofilor. Astfel clientii vor trece peste perioada incomoda in carepiciorul trebuie sa se adapteze pantofului.

2. Realizarea unor complexe studii de diagnosticare si analiza SWOTStudiile de diagnosticare sunt necesare pentru a identifica problemele cheie ale firmei CataliShoes si a anumitor solutii de rezolvare pentru ca managementul vanzarii sa fie functional.Diagnosticul are mai multe etape:

a) Identificarea punctelor cheie - fiecare manager identifica problemele cheie apreciate caesentiale.

b) Retinerea problemelor esentiale - se face de catre echipa de diagnosticare (directorulgeneral si ceilalti directori de departamente) .

c) Identificarea cauzelor disfunctionalitatilor: de catre echipa manageriala.


21/43

d) Stabilirea consecintelor- de catre echipa de diagnosticare.

3. Realizarea unor studii ecologice - nu este necesar, deoarece firma nu polueaza

2.2. MODELUL DE ANALIZA SWOT

Evidentierea punctelor forte ,a punctelor slabe,oportunitatlor si amenintarilor esteprezentata in tabelulu nr.2.2.

Tabelul nr.2.2Evidentierea punctelor forte ,a punctelor slabe,oportunitatlor si amenintarilorNr.crt.

Puncte forte Nr.crt.

Puncte slabe

1 Forta de munca este foarte tanara sicalificata la locul de munca sau areexperienta anterioara in domeniulincaltamintei

1 Nu exista o politica de motivare apersonalului

2 Sistem de distributie propriu 2 Disciplina scazuta in munca in ceeace priveste raportarile lunare deproductie - acestea nu se fac latermen.

3 Calitatea ridicata a materiilor prime 34 Gasirea unor solutii pentru scutirea

firmei de la penalitatile aferenteintarzierilor la plata datoriilor -esalonari de plata pentru datoriile laBugetul de Stat

4 Responsabilitate sociala (lipseste)

5 Existenta unui colectiv inchegat cu

un predominant spirit de echipa, decolaborare.

5

6 Societatea este certificata prinsistemul de certificare a calitatiiproduselor.

6

Nr.crt.

Oportunitati Nr.crt.

Amenintari

1 Cresterea cotei de piata prinatragerea unor noi clienti din tara.

1 Scaderea puterii de cumparare apopulatiei din cauza inflatiei.

2 Crearea zonei CEFTA (a fostsemnat un acord intre tarile EuropeiCentrale in vederea eliminariitaxelor vamale dintre acestea)permite dezvoltarea exportului.

2 Gradul ridicat de aparitie a unor noifirme competitoare pe acelasisegment de piata care copiazamodelul si il realizeaza la un pretmai mic, dar in conditii de calitatemai scazuta.

3 Integrarea verticala in amonte prinasimilarea in fabricatie a unor noiproduse, semifabricate, calapoade siaccesorii.

3 Politica monetara a guvernuluirelativa la dobanzile bancare si lacursul dolarului poate afecta firmanegativ.

4 Largirea segmentului de piata prinatragerea de cumparatori cu varsta

intre 16 si 25 de ani

4 Schimbarea rapida a necesitatilor(dorintelor) cumparatorilor.


22/43

2.3. ELABORAREA STRATEGIEI GLOBALE REFERITOARE LA FIRMA INANSAMBLUL SAU

A) Misiunea firmei Catali Shoes

Declaratia privind misiunea firmei Catali Shoes este urmatoarea: "Noi dorim sa fim cea mai

admirata si valoroasa firma din lume. Obiectivul nostru este acela de a imbogai viata personala aclientilor si de a-i face sa se simta cat mai bine. Catali se preocupa de instruirea continua apersonalului, pentru a fi mereu la curent cu tot ce e nou si pentru a fi mereu pregatit in fataprovocarilor. Folosindu-ne de talentul, experienta, pasiunea si cunostintele noastre, noi damposibilitatea ca ceea ce cautati dumneavoastra sa poata deveni realizabil.

Si pentru ca firma noastra stie ce inseamna un client multumit, suntem siguri ca putem face fataoricaror provocari."

Concluzie: misiunea firmei este o declaratie de intentie catre Auditoriul Extern.

Preambul

" Noi dorim sa fim cea mai admirata si valoroasa firma din lume."

Scopul principal

Scopul nostru este acela de a imbogati viata personala a clientilor si de ai face sa se simta cat maibine.

Ce facem noi?

Domeniul de activitate al intreprinderii este confectionarea de incaltaminte pentru barbati.

Catali Shoes are o gama variata de produse ( pantof elegant, pantof sport, ghete); iar in viitorfirma doreste sa- si diversifice activitatea prin atragerea in fabricatie a unor noi produse-calapoade, accesorii pentru produsele de incaltaminte.

Firma intentioneaza sa satisfaca nevoile clientilor in ceea ce priveste achizitionarea deincaltaminte de calitate superioara la preturi relativ scazute.

Folosindu-ne talentul. Experienta, pasiunea si cunostintele, dam posibilitatea ca ceea ce cauta

clientii sa poata deveni realizabil.

Si pentru ca Catali Shoes stie ce inseamna un client multumit suntem siguri ca putem face fataoricarei provocari.

Unde actionam:

Catali Shoes actioneaza atat pe piata interna cat si pe cea externa. La intern isi vinde produseleprin reteaua proprie de distributie dar si prin detailisti.

Pe piata interna compania dispune de un sistem de distributie propriu in Pitesti, Constanta,

Cluj, Timisoara, Bucuresti.

La extern clientii provin din tari precum : Spania, Suedia, Franta.


23/43


24/43


25/43

C) Stabilirea alternativelor strategice

In vederea atingerii obiectivelor strategice, firma va opta pentru urmatoarele modalitatistrategice:

Patrunderea pe noi piete din punct de vedere teritorial, pentru a

gasi noi clienti (firme de stat sau private) in afara localitatii;Reproiectarea sistemului de productie din punctul de vedere alprogramului de lucru a muncitorilor;

Punerea accentului pe eficientizarea activitatii de recrutare-selectie, incadrare pe post si de previzionare a personalului.

D) Dimensionarea resurselor necesare

Resurse materiale - se va opta pentru acelasi furnizor, fondurile alocate aprovizionariifiind proportionale cu volumul lucrarilor.

Resurse umane - angajarea part-Time a unor agenti de vanzare.

Resurse financiare - pentru achizitionarea materiei prime si pentru plata agentilor de vanzare.Resurse informationale - se utilizeaza cele din mediul extern, cum ar fi internetul sauinformatiile obtinute prin sondaje

E) Fixarea termenelor de realizare a obiectivelor

Termen initial: 01.01.2009

Termene intermediare:

6 luni de la demarare - finalizarea activitatii de recrutare, selectie, integrare pepost a agentilor de vanzare;

1 an de la demarare - finalizarea reproiectarii sistemului de productie din punctde vedere al programului de lucru;

2 ani de la demarare - patrunderea pe noi piete din punct de vedere teritorial insensul gasirii de noi clienti.

Termen final: 3 ani de la demarare - atingerea obiectivelor strategice.

F) Stabilirea avantajului competitiv

Diferentierea productiei de incaltaminte executata de firma este data de:- Noutatea si diversitatea modelelor;- Raportul atractiv calitate/pret;- Reteaua larga de distributie.


26/43

2.4. STABILIREA STRATEGIILOR PE DOMENII (STRATEGII PARTIALE)

2.4.1. Strategia partiala a departamentului economico-financiar

1.Obiectiv partial:

Evaluarea capacitatii firmei de a-si finanta investitiile de dezvoltare.


- analiza contului de profit si pierdere;

- urmarirea incasarii banilor de la clienti;

3. Dimensionarea resurselor necesare:

- resurse informationale interne.

4. Fixarea termenelor de realizare a obiectivelor:


Termen intermediar: 2 luni de la demarare - evaluarea capacitatii firmei.

Termen final: 2 luni de la demarare - implementarea strategiei.

5. Avantaj competitiv:

Rentabilitatea firmei

2.4.2. Strategia partiala a domeniului vanzari

1. Obiectiv:

Cresterea vanzarilor la toate tipurile de incaltaminte produse de Catali Shoes.


instruirea agentilor de vanzare angajati part-time;

implementarea unui program de bonusuri la fiecare vanzare;

distribuirea de materiale promotionale cu noile colectii.


resurse financiare

resurse umane pentru elaborarea, conceperea materialelor promotionale

4. Fixarea termenelor de realizare a obiectivelor


27/43

Termen initial:- 01.01.2009;

Termen intermediar:

3 luni de la demararea strategiei de instruire agentilor de vanzare angajati part-timeTermen final :- 01.04.2009.

5. Avantaj competitiv

Departament de marketing-vanzari cu expertiza in domeniu.


28/43

2.4.3. Strategia partiala a domeniului productie

1.Obiectiv partial :

Cresterea volumului de produse

2.Optiuni strategice :

reducerea duratei ciclului de productie prin:- ridicarea nivelului de organizare a productiei si a muncii;- reducerea duratei ciclului de productie prin mecanizarea si automatizareaproceselor de transport de la un atelier la altul in vederea reducerii timpilorpentru efectuarea operatiilor de transport;- reducerea sau chiar eliminarea timpului de pregatire, efectuand operatiilerespective in perioadele de intreruperi sau in schimburile care nu se lucreaza;- utilizare unor mijloace de mecanizate si automatizate de efectuare a

controlului tehnic de calitate.

3.Dimensionarea resurselor necesare :

- Resurse materiale pentru confectionarea unui numar mai mare de produse ;

- Resurse financiare pentru achizitia materiei prime ,

- Resurse umane pentru realizarea produselor .

4.Fixarea termenelor de realizare a obiectivelor


Termen intermediar:

- 3 luni de la demararea strategiei reducerea duratei ciclului de productie

Termen final :01.04.2009

4.Avantaj competitiv

- personal specializat

- utilaje performante


29/43

2.4.4.Strategia partiala a domeniului resurse umane

1. Obiectiv:

Mentinerea si angajarea personalului


angajarea part-time a agentilor de vanzare;

implementarea unui program de motivare a angajatilor pentru ai mentine;

implementarea unor politici salariale motivante.


resurse financiare

resurse umane pentru achizitia de personal

4. Fixarea termenelor de realizare a obiectivelor

Termen initial:- 01.01.2009;

Termen intermediar:

4 luni de la demararea implementare strategieiTermen final :- 01.05.2009.

5. Avantaj competitiv

- personal specializat, motivat2.4 Crearea imeninerea avantajelor competitiveToate strategiile se adeveresc cu adevratbenefice pentru firm, cu condiias fie stabilite judicios, implementate corect i urmateconsecvent, numai daccreeaz i asigurmeninerea n perspectiv a avantajelor competitive

pentrufirm. Aceste avantaje permitpoziionareatot mai bun a firmei pe piaaspecificindustriei n care opereaz i i mretefora cu care nfrunt celelalte firmeconcurente. Avantajele competitive ale unei firme sunt extrem de diferite, putnd constan:

dimensiunea mare sau foarte mare a acesteia;oferirea de produse/servicii la cele mai mici preuri sau la cel mai nalt nivel calitativ;oferirea de produse/servicii adaptate cel mai bine cerinelorcumprtorilor;dominarea unui segment specific de pia (cuprinznd un grup specific decumprtori, oanumit zon geografic etc.);oferirea unei valori globale ct mai mari pentru preul primit, aceastareprezentnd o combinaie

judicioas i deosebit de atractiv pentrucumprtor de calitate nalt, pre convenabil, servicedeosebit etc.Numitorul comun al tuturor avantajelor competitive menionate, indiferentdestrategia urmat pentru dobndirea i meninerea lor, const n crearea unui segment viabil


30/43


31/43

2.5. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Program de pregatire si implementare a strategiei este prezentat in tabelul nr.2.3.

Tabel nr. 2.3.Implementarea strategieiNr.

crt.

Masuri Resurse Responsabil Perioada de

aplicare

1

2

3

4

5

6

7

Document Info

INTRODUCEREPentru a demonstra avantajele conducerii proiectelor ntr-un mod care s creeze siguran, sustenabilitate idezvoltarea resurselor umane au fost selectate o parte din experienele de succes ale companiilor din ntreaga lume.Cele mai bune practici au fost luate de pe internet, considerndu-se c reprezint experienele i problemele de carete loveti n fiecare zi, i n afara acestor experiene, enumerarea avantajelor de care pot beneficia companiile cndaplic regulile de securitate, sustenabilitate i in cont de dezvoltarea resurselor umane.n timpul cercetrii, s-a ncercat gsirea celor mai potrivite exemple de organizaii care au rezolvat uor principaleleprobleme din antierele de constucii. S-a ncercat identificarea soluiilor pentru principalele probleme de baz cu careau de-a face n timpul realizrii construciilor. Enumerarea avantajelor va constitui o surs bun de documentarepentru companiile care doresc ca n cadrul structurii lor organizaionale s creeze condiiile obinerii unuimanagement bazat pe securitate, sustenabilitate i dezvoltarea resureselor umane.n scopul managementului de success al resurselor umane, este nevoie de credibilitate personal, cunotine despreafaceri, nelegerea strategiilor de afaceri, cunotine despre tehnologii i abiliti pentru furnizarea de serviciiadresate resurselor umane. Strategia afacerilor i practicile de dezvoltare a resurselor umane dintr -o companie suntimportante pentru a ajuta compania s neleag care sunt provocrile cu privire la sustenabilitate, globalizare,schimbri tehnlogice. Sustenabilitatea este asigurat prin economie, fora de munc, cum i unde este efectuatmunca, capitalul uman i prin practici etice: produse i servicii de calitate nalt, returnarea investiiei la acionari iresponsabilitate social. Globalizarea implic internaionalizarea pieelor, imigrarea, import i export. Provocriletehnologice implic utilizarea tehnologiilor noi pentru sprijinirea unor aranjamente de munc eficiente i flexibile,performane nalte ale metodelor de lucru i dezvoltarea eficient a practicilor n cea ce privete managementulresurselor umane i sistemele informaionale a resurselor umane.Toate avantajele enumerate sunt importante pentru companii, care se confrunt cu provocri competitive icontribuie la mbuntirea strategiei afacerilor. Securitatea, sustenabilitatea i managementul resurselor umanejoac un rol important n determinarea supravieuirii, eficienei i competitivitii afacerilor. Competitivitatea este nlegtur direct cu eficiena companiei, i este determinat de capacitatea companiei de a satisface cerinele celorinteresai: acionari care vor s-i recupereze investiiile; clieni care doresc o calitate nalt a produselor sau aserviciilor; angajai care i doresc o munc interesant i o compensare rezonabil pentru serviciile prestate. Un alt

factor important este reprezentat de comunitate, care dorete ca prin activitile i proiectele desfurate, companias asigure diminuarea polurii mediului. Companiile ale cror activiti nu corespund cerinelor stakeholderilor, nusunt bine vzute i nu vor fi competitive n comparaie cu alte firme din acelai domeniu.


32/43

RESPONSABILITILE DEPARTAMENTELOR PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

AVANTAJELE COMPETITIVE ALE PROIECTELOR CONDUSE NTR-UN MOD CARE S ASIGURESIGURAN, SUSTENABILITATE I ORIENTARE SPRE DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE


33/43

Avantaj 1: Organizarea personalului i integrarea echipeiManagementul resurselor umane pentru facilitarea competiiei bazate pe cunotine. Firmele trebuie s cunoasc careeste pregtirea de baz a angajailor lor i s stabileasc mecanismele prin care angajaii pot aplica i mprtiaceste cunotine. n plus, se tie c integrarea echipelor prin apropierea gradului de pregtire reprezint deasemenea un factor important n atmosfera de lucru a organizaiei.n scopul obinerii unei activiti de succes, organizaiile trebuie s examineze cu atenie fora de munc aorganizaiilor concurente i s ncerce s ating aceeai calitate nalt a pregtirii angajailor. n acest proces esteimportant s fie selectai muncitorii care pot avea cele mai bune performane i care pot aduce avantaje competitivei de succes pentru organizaie. Bineneles, primul pas const n determinarea cerinelor efective care se cer a fiobinute n organizaie ct i n stabilirea unei bune definiii a muncii fa de competitor. Apoi, candidaii care au fostacceptai datorit abilitilor i capabilitilor, pot fi determinai s accepte cerinele i provocrile stabilite de organizaie. Un element important l constituie mprtirea i rspndirea cunotinelor n toat organizaia.Aadar,

angajaii care au aptitudini i abiliti solide pentru interaciune social vor fi folosii pentru rspndireacunotinelor. n scopul pstrrii personalului n organizaie, angajatorii recomand strategii interesante careurmresc poziionarea persoanelor din organizaie la locul potrivit, prin micarea continu a membrilor de baz aiorganizaiei de la o echip la alt echip , de la un poiect la alt proiect. Ei recomand oferirea de pachete


34/43

compensatorii pentru creativitate, cum ar fi maini de lux, posibilitatea de a deveni membri n cluburi, etc. Firmele ipot mbunti avantajele competitive prin utilizarea de practici eficiente.Selectarea personalului potrivit pentru poziia menionat mai sus, va crete succesul companiei i o va conducectre o poziie mai nalt n domeniul n care activeaz. Personalul selectat trebuie s fie nzestrat cu bune aptitudinide coordonare n activitatea pe care o desfoar i trebuie s-i cunoasc foarte bine ndatoririle i sarcinile pentrua-i ndeplini munca cu succes.Abordarea soluiei de integrare a echipei ajut la sudarea acesteia prin apropierea tuturor, astfel nct munca s fieorientat ctre un scop colectiv. Selectarea echipei este foarte important i dac angajaii simt c se afl ntr -o

situaie confortabil, eficiena lor va fi mult mai mare dect atunci cnd muncesc inconfortabil i n stress. Regula debaz const n furnizarea unui mediu de lucru bun i n tratarea tuturor cu respect i demnitate. Crearea unui climatpozitiv pentru resursele umane va conduce la succesul muncii n companie.

Avantaj 2: Sntate & SecuritateOrganizaia trebuie s cunoasc reglementrile cu privire la legislaia despre sntate i securitate i trebuie sorganizeze instructajul i trainingul personalului cu privire la practicile de munc conforme cu regulamentele despresntate i securitate. De asemenea, trebuie s promoveze contient cunotine despre managementul risculuiprintre muncitorii din antier.n antier trebuie aplicat cu mare atenie o structur eficient a managementului i s se in seama de aplicareadiverselor aranjamente i politici. Tot personalul trebuies fie motivat i pregtit s munceasc n siguran pentru a-i proteja sntatea pe termen lung. Acest deziderat trebuie realizat nu doar pentru evitarea oricror accidente dar ipentru protejarea vieii i a sntii personalului. Cultura pentru sntate i securitate trebuie asigurat mai nti deorganizaii, care trebuie s defineasc responsabilitile i conexiunile care s conduc spre implementarea idezvoltarea continu a politicii sntii i securitii. n continuare, organizaia trebuie s aplice aceste reguli nantierele de construcii pentru asigurarea securitii i sntii muncii. Pentru aplicarea SSM trebuie atras norganizaie orice manager de antier experimentat, chiar dac nainte de a ncepe efectiv munca acesta trebuie surmeze un program de pregtire cu privire la legislaia despre sntate i securitate. Pentru evitarea accidentelor deorice fel, managerul de antier trebuie s fie capabil s le predea muncitorilor cunotine cu privire la regulilelegislaiei despre sntate i securitate, s le comunice acestora considerentele obinuite pentru care este importants aplice regulile SSM n antierele de construcii.Eficiena aplicrii msurilor pentru protecia sntii i securitatea muncii ajut la mbuntirea performanelorafacerii precum i la minimizarea pierderilor financiare. Deoarece n antierele de construcii pot surveni accidente,este necesar s se aplice msuri de SSM i managementul riscului, n scopul controlului sistematic pentruidentificarea riscului.Trebuie s existe o planificare i o abordare sistematic pentru implementarea msurilor de sntate i securitate,scopul fiind minimizarea riscurilor. Pentru evitarea riscurilor este bine s se realizeze ori de cte ori este posibil, o

proiectare eficient a echipamentelor i/sau proceselor. Atunci cnd riscurile nu pot fi eliminate, trebuie aplicatemsuri pentru diminuarea lor i anume, prin efectuarea de controale sistematice, sau prin intermediul metodelor deorganizare a muncii i prin echipamentele de protecie individual. Dac muncitorii trebuie s poarte echipamentespeciale n scopul protejrii proprii mpotriva accidentelor, acetia trebuie s fie contientizai ca s le mbrace.Trebuie identificate care sunt aciunile specifice n scopul promovrii msurilor de securitate i sntate. Planificareaeste esenial pentru implementarea msurilor de securitate i sntate. Un control adecvat al riscurilor poate fidobndit doar printr-o aciune coordonat a tuturor membrilor organizaiei. Planificarea eficient a sistemului deimplementare a msurilor pentru asigurarea sntii i securitii impune organizaiilor s stabileasc i simplementeze un management al sntii i securitii prin care s se controleze riscurile; s existe reacii lacerinele de schimbare; s fie susinute msurile de asigurare a sntii i securitii.Atunci cnd msurile pentru controlul riscurilor nu sunt eficiente, muncitorii sunt n pericol i pot avea loc accidentecare vor cauza distrugeri sau pierderi. De acea, viziunea comun a antreprenorilor va fi acea de aplicare exact aregulilor de securitate i sntate a muncii i de a avea un plan pentru managementul riscului n scopul evitriioricror accidente n antier.

Avantaj 3: Studiu i Training OrganizaionalStudiul n cadrul organizaiei nseamn achiziia individual de cunotine i n grupuri de ctre persoanele dispuse si-a decizii n timp ce muncesc i s-i influeneze i pe ceilali colegi n scopul ndeplinirii sarcinilor care sunt importantepentru organizaie. Studiul continuu i training-ul reprezint o msur important care poate s reprezinte sursasustenabilitii avantajelor competitive. Multe organizaii competitive investesc n dezvoltarea aptitdinilor angajailorprin nvmntul organizaional continuu. Programele de pregtire i dezvoltare sunt utilizate de obicei pentrupromovarea nvmntului organizaional. Majoritatea programelor de pregtire i dezvoltare se axeaz pe actualizarea explicit a cunotinelor angajailor n domeniul lor specific de specializare.O alt metod pentru transferul cunotinelor const n desemnarea pentru conducerea echipei a unei persoane cu experien profesional mai mare, pentru o perioad mai mare de timp, n locul unei persoane cu experienprofesional sczut, existnd astfel posibilitatea ca persoana mai slab pregtit din punct de vedere profesional s-imbunteasc cunotinele profesionale. n cadrul organizaiei, cursurile de pregtire trebuie s se adresezemuncitorilorn scopul pregtirii lor profesionale. Acestea vor conduce la o activitate de succes precum i la abilitatea

de a finaliza munca la timp. Companiile pot fi de asemenea implicate n programe de pregtire curent a angajailorprin stabilirea de parteneriate cu coli n scopul mbuntirii aptitudinilor forei de munc actuale i a celei din viitor.Studiul, mbuntirea pregtirii i aplicarea cunotinelor dobndite reprezint oportuniti pentru dezvoltareacarierei. Cei trei factori prezentai mai sus constituie civa dintre cei mai importani factori pentru sporirea


35/43

angajamentului personalului fa de angajator, dar i o provocare interesant pentru obinerea unei mai bune calitia muncii. Este important s fie identificai angajaii care vor s-i dezvolte abilitile prin training n urma cruia sobin promovri n funcii superioare.Pentru creterea cunotinelor i mbuntirea oportunitilor angajaii trebuie s dispun de bani, timp, i resurseprecum cursuri, experiene, etc. Managerii trebuie s aibe un rol activ n identificarea nevoilor de pregtire aangajailor i s se asigure c pregtirea dobndit n cadrul programelor de training este utilizat de acetia nmunca pe care o desfoar. De asemenea, angajaii trebuie ncurajai permanent s mprteasc cunotineledobndite cu colegii i cu alte grupuri de lucru din firm prin intermediul e-mailului i internetului. Cerina pentru ca

furnizorul de pregtire s fie recunoscut ca o firm de succes, const n furnizarea de programe de training care ssatisfac necesitile clienilor. Managerii trebuie s-i mputerniceasc pe angajai s identifice problemele i s i-adecizii. Astfel, compania poate s experimenteze continuu i s mbunteasc. Pregtirea i dezvoltareacunotinelor le va permite angajailor creterea personal n cadrul companiei. Aceast munc trebuie s fieimportant i s le permit angajailor s-i utilizeze toate deprinderile de care dispun n legtur cu diferite aspecteale angajamentului lor, cum ar fi satisfacia, intenia de pstrare a locului de munc n cadrul firmei, mndria,oportuniti i provocri aprute la locul de munc. n urma pregtirii, personalul va munci mult mai eficient, n timpce angajaii care nu au fost nscrii n programe de pregtire vor fi lipsii de experien i ineficieni.

Avantaj 4: Competiia bazat pe cunotineCompetiia bazat pe cunotine va fi crucial pentru organizaiile de succes n anii urmtori. Firmele pot sfoloseasc avantajele competiiei bazate pe cunotine n mai multe feluri. La nceput, multe programe pot fielaborate pentru pregtirea individual. Apoi, modelele i teoriile pot fi furnizate ca i cum aceste programe ar puteas influeneze comportamentul individual i al grupurilor. n al doliea rnd se poate analiza cum pot fi mbuntiteresursele de cunotine ale organizaiei. n al treilea rnd, programele i sistemele organizaionale pot fi elaborateastfel nct s ajute firmele s dezvolte i s utilizeze cunotinele pe care le au.Dac angajaii cheie care au dobndit cunotine pleac din firm nainte ca acetia s aplice ce au nvat, se pierdcunotinele i un important capital uman. n consecin, controlul rotaiei resurselor umane este crucial pentrupstrarea cunotinelor n firm i pentru studiul viitor. De exemplu, sisteme diferite de compensaie pentrumanagerii din dou firme pot conduce la invidie i evitarea cooperrii ntre manageri. n consecin, experienadespre cum poate fi elaborat sistemul de compensaii care s ncurajeze colaborarea, poate de asemenea s fiefolositor firmelor care au nevoie s pstreze resursele de cunotine dup fuzionare sau dup o nou achiziie.Capitalul uman i cunotinele de baz pot fi foarte importante n firmele care doresc s se extind. De exemplu,firmele care doresc s-i extind activitile ntr-o alt zon geografic pot utiliza capitalul social al angajailor cheie.Firmele de servicii pot deschide birouri n alte orae unde clienii lor desfoar activiti. n acest fel, pot s -iserveasc att clienii cureni ct i s identifice clieni noi. Firmele trebuie s-i foloseasc angajaii pentrucoordonarea activitii noilor birouri, pentru crearea de noi contacte sociale, pentru angajarea de personal cu

experien. n concluzie, firmele i extind folosirea celor mai profesioniti angajai n servirea clienilor din noileregiuni geografice, la fel cum se ntmpl n firma mam, concomitent cu acumularea de noi cunotine i informaiiobinute de pe noile piee n care au ptruns. De exemplu, o firm poate intra ntr-o regiune geografic unde a fostdezvoltat i se utilizeaz o nou tehnologie. Firma care a intrat pe aceast pia poate cpta abilitile tehnicenecesare noii tehnologii, prin angajarea personalului care s cunoasc noile operaii.De asemenea se obinuiete utilizarea angajailor cu contracte de munc pe perioad determinat n locul angajailorpermaneni. Angajarea personalului pe perioad determint asigur posibilitatea accesului la abilitile necesarefuncionrii firmei, dar datorit contractului limitat, personalul furnizeaz firmei cunotinele pe termen scurt i celmai adesea nu comunic cu restul angajailor din firm pentru a le transmite din cunotine. Comunicareacunotinelor tuturor angajailor din firm se ntmpl n foarte puine organizaii. n realitate, este n dezavantajul lors le transfere angajailor din firm cunotinele lor, le-ar fi util dac ar putea atepta oportunitatea ca s o fac.Dac firma cunoate pregtirea pe care o au, ar putea avea nevoie de serviciile lor i n viitor. De exemplu,conducerea firmei poate elabora un sistem care s ncurajeze angajaii s nvee i s mprteasc cunotinele curestul personalului. Cultura organizaional poate fi dezvoltat prin ncurajarea inovaiei i nvare de asemenea.

Avantaj 5: Munca n Organizaie i Proiecte OrganizaionaleDefiniia muncii angajailor n organizaie trebuie s fie corect i n detaliu definit. De asemenea trebuie s fie clari uor de neles definiia cu privire la internaionalizare i specializare. Instruciunile trebuie traduse n format delucru. Pentru mbuntirea structurii organizaionale i pentru succesul activitii din organizaie se recomandconfigurarea posturilor, stabilirea ndatoririlor i responsabilitilor fiecrui post ntr-un mod uor de neles de ctreangajai.Prin tehnologia informaiei i cu ajutorul definirii sarcinilor de munc a angajailor, acetia pot obine informaiile decare au nevoie pentru mbuntirea serviciilor acordate clienilor ct i pentru obinerea mai uoar a produciei decalitate. Aceasta nseamn c angajaii trebuie s-i asume mai multe responsabiliti pentru satisfacerea nevoilorclienilor i s stabileasc cum s-i ndeplineasc sarcinile chiar dac condiiile de munc nu sunt satisfctoarepentru ei n cea ce privete definirea clar a sarcinilor, instruciuni i recomandri de lucru ntr -un format practic iuor de neles. O metod des folosit pentru creterea responsabilitii angajailor i de control este lucrul n echipe.Munca n echipe implic participarea angajailor cu aptitudini variate, care prin aportul fiecruia determin i

influeneaz realizarea produciei sau furnizarea de servicii. Echipele de lucru ndeplinesc activiti care de obiceisunt fcute de manageri, cum ar fi selectarea membrilor noi n echip, planificarea muncii, coordonarea activitilorpentru satisfacerea la timp a comenzilor clienilor, etc. Pentru asigurarea flexibilizrii maxime a echipelor, se aplicfolosirea metodei de organizare a sesiunilor de training i practic pentru membrii echipelor. Practica efectuat dup


36/43

training se refer la pregtirea angajailor ntr-o gam variat de aptitudini, astfel nct s fie capabili sndeplineasc orice rol cerut n cadrul echipei.Tehnologia informaiei (e-mail, Internet, videoconferine), permite companiilor s formeze parteneriate cu una saumai multe companii aflate la distan geografic, separate prin timp, cultur, granie organizaion ale, n scopulcolaborrii i finalizrii proiectelor comune. O companie poate utiliza n parteneriat echipe formate din furnizori sauconcureni pentru a reuni inteligena, talentul, necesare finalizrii unui proiect, sau pentru furnizarea mai rapid aunui produs pe pia. Se urmrete creterea productivitii i reducerea timpului de finalizare a proiectului prinpermiterea angajailor s se concentreze continuu pe proiectele n cadrul crora i utilizeaz talentul ingineresc, s

lucreze n propriul timp din zona i locaia din care provin, nefiind necesar s se mute ntr -o alt ar, sau s lucrezela ore nepotrivite.

Avantaj 6: SustenabilitateSustenabilitatea reprezint abilitatea unei companii de a supravieui ntr -un mediu dinamic i competitiv. Pentruasigurarea sustenabilitii, compania utilizeaz metoda de abordare organizaional a deciziilor avnd n vedereabilitatea companiei de a face profit fr s sacrifice resursele angajailor, ale comunitii sau mediului.Sustenabilitatea este un aspect al responsabilitii sociale corporatiste corelat cu mediul de afaceri i se refer deasemenea la abilitatea companiilor de a face profit fr s sacrifice resursele angajailor, comunitii sau mediului.Succesul companiei se bazeaz pe ct de bine reuete aceasta s satisfac nevoile stakeholderilor (acionari,furnizori, clieni, angajai, persoane din comunitate, precum i toate celelalte pri care au un interes n aciunilentreprinse de companie pentru a avea succes).Sustenabilitatea include abilitatea de a se implica n afaceri indiferent de schimbrile economice i sociale, aplicareade proceduri n cea ce privete responsabilitatea mediului, implicarea n practici de afaceri responsabile i etice,furnizarea de produse i servicii de nalt calitate i aplicarea metodelor pentru verificarea c prin produsele iserviciile livrate sunt satisfcute nevoile stakeholderilor.n timp ce strategia pentru sustenabilitate reprezint un concept general, prin comparaie, de cele mai multe ori seutilizeaz termenul pentru strategia de sustenabilitate atunci cnd se discut despre problemele mediului. n acestcaz, strategia de sustenabilitate reprezint planul de aciune pentru reducerea ratei de descretere a deeurilorprovenite din diverse activiti.Organizaiile trebuie s evalueze tipurile materialelor care intr i ies n i din afacere sau firm. De asemenea,organizaiile trebuie s i-a n consideraie impactul pe care l produce afacerea lor (produse i/sau servicii) asupraresurselor naturale i n final trebuie s discute cu personalul despre diferitele alternative valabile care s contribuiela perfecionarea proceselor care au loc n organizaie astfel nct impactul asupra mediului s fie ct mai sczut.nc din 1990 , problemele de mediu au fost n centrul ateniei pentru multe organizaii i firme care s-au preocupattot timpul s stabileasc i s aplice managementul sustenabil al echipei al crui scop principal const n dezvoltareaunei strategii sustenabile care s ajute la salvarea resurselor naturale limitate i la reducerea deeurilor. ntr -o firm

tipic strategia de sustenabilitate poate include lucruri cum ar fi diminuarea materialelor pentru ambalaje utilizate nproducie, prin instalarea staiilor pentru reciclarea hrtiei la locul de munc.Managerii trebuie s aibe cunotine despre practicile de sustenabilitate. Trebuie s organizeze logistica procesului deconstrucie pentru diminuarea distrugerilor provocate mediului. Trebuie s organizeze activiti pregtitoare cum ar fimanagementul deeurilor, desemnarea responsabililor cu depozitarea materialelor i deeurilor. Pentru a obinesustenabilitate n organizaie, managerii trebuie s mpart ndatoririle i sarcinile angajailor care le vor ndepliniastfel nct s ajute organizaia s performeze ntr-un mod sustenabil.

Avantaj 7: Externalizarea AfaceriiExternalizarea afacerii se refer la exportul locurilor de munc din rile dezvoltate ctre rile unde costul muncii ialte costuri sunt mai sczute. Principalul motiv pentru externalizarea locurilor de munc l reprezint costurile demunc. n unele ri costurile pentru aceeai munc pot fi mai sczute dect n rile dezvoltate. Alte motive suntreprezentate de existena forei de munc cu calificare nalt imotivat. n rile dezvoltate exist un numr marede ingineri absolveni n diverse discipline de studiu. Costurile sczute ale comunicaiilor electronice globale, permit

companiilor care au ingineri aflai la multe mile distan s finalizeze munca de proiectare i s interacioneze cu aliingineri ca i cnd ar lucra n aceleai birouri.Externalizarea locurilor de munc se refer la posturi pentru munci nalt calificate pentru fabricaia de produse i estede asemenea valabil n sectorul de servicii i tehnologia informaiei, cum ar fi centrale telefonice, birouri pentruinerea evidenelor financiar-contabile, cercetare, ingineri de program, arhitectur i proiectare.Externalizarea locurilor de munc poate avea un efect pozitiv pentru economia rilor n curs de dezvoltare, acesteabeneficiind de locurile de munc create de rile dezvoltate, care contribuie n acest fel la diminuarea omajului.Aceasta va conduce la mbuntirea sectorului industrial, al serviciilor i implicit la creterea economiei.

Avantaj 8: Monitorizare i EvaluareMonitorizarea i evaluarea angajailor i a muncii acestora trebuie efectuate pe toat durata muncii n scopulobinerii de rezultate de success. Monitorizarea i evaluarea rspunsurilor la ntrebri n legtur cu ct de binefuncioneaz un proiect/strategie i identificarea condiiilor prin care o aciune de economisire poate s reueasc saus eueze. Monitorizarea i evaluarea pot s acioneze ca un sistem de protecie, avnd rolul avertizrii mai devreme

a potenialelor aciuni de remediere.n timp ce monitorizarea reprezint reglarea elementelor cheie de performan ale programelor bazate pe urmrireaintrrilor, activitilor i rezultatelor obinute, evaluarea reprezint o estimare episodic a schimbrilor rezultatelor


37/43

propuse, care poate fi atribuit interveniei sau analizei asupra intrrilor i activitilor programului/proiectului nscopul determinrii rezultatelor dorite.Monitorizarea i evaluarea ajut la: determinarea proporiei n care programul de realizare al proiectului este conformtermenului sau nu i determinarea coreciilor necesare; pregtirea adreselor informative privitoare la managementuloperaional i furnizarea serviciilor; asigurarea utilizrii ct mai eficiente a resurselor operaionale; evaluareaproporiei n care programul sau proiectul a obinut impactul dorit.Atunci cnd sunt aplicate, monitorizarea i evaluarea sistemului muncii vor asigura obinerea succesului sigurorganizaiei, i vor reprezenta un avantaj n obinerea rezultatelor unei munci de calitate.

Avantaj 9: Finalizarea proiectelor n funcie de Scop, Program i BugetPentru a fi profitabil, o firm de construcii trebuie s finalizeze proiectele conform cu scopul, programul i bugetulprevzute. S nu greeasc, s finalizeze munca la timp i ntr-un mod corect, condiii care i vor crea un mareavantaj ajutnd organizaia s obin o bun reputaie n sectorul n care activeaz.Mai nti, organizaia trebuie s fie perfect organizat i s pregteasc foarte atent planificarea muncii; s aibe timppentru planificarea corect a activitilor pe care va trebui s le realizeze; s fie atent la clauzele contractuale, srespecte directivele i legislaia n vigoare i s stabileasc programul de lucru. Nu trebuie s modifice graficul delucru pe toat perioada proiectului i trebuie s ndeplineasc specificaiile cu mare atenie.Atunci cnd planificarea i proiectarea se face respectndu-se instruciunile, organizaia poate s finalizeze munca latimp, conform bugetului alocat i avnd rezultate de succes la final.

Avantaj 10: Activiti de Cercetare i DezvoltareActivitile de Cercetare i Dezvoltare reprezint cunotinele care stau la baza activitii firmelor i care servesc caavantaj competitiv pentru firme n obinerea inovrii. Intenia fundamental a activitii de cercetare i dezvoltare oreprezint dezvoltarea ideilor noi despre produse, procese sau servicii. Toate aceste cunotine mpreun cu capitalulsocial contribuie la succesul eforturilor activitii de cercetare dezvoltare. Pentru transformarea acestor cunotine ninovaii importante, organizaia are nevoie de personaliti care s mbine cunotinele cu nelegerea pieii, utilizareacolectiv a rezultatelor cercetrii pentru realizarea unui produs nou i apoi activitatea de comercializare a lui.Aadar, abilitatea de a mbina cunotinele existente pentru noi activiti de cercetare dezvoltare i utilizarea acestorcunotine cu pricepere vor reprezenta un avantaj pentru companie.Tehnologia este utilizat pentru reducereatimpului pentru sarcinile administrative i pentru mbuntirea eficacitii i eficienei resurselor umane.n acelai timp, activitatea de cercetare dezvoltare va deschide orizontul companiilor, acestea avnd oportunitateas devin bine cunoscute cercettorilor i dezvoltatorilor care lucreaz n domeniu i care de asemenea vor fi deajutor altor companii care au activiti n acelai sector.

CONCLUZII

Fa de avantajele enumerate mai sus i fa de experienele pe care le-am avut n urma supravegherii domeniuluiconstruciilor, se observ c cel mai important lucru de care trebuie s se in seama n construcii este securitateamuncitorilor, sustenabilitatea, i managementul resurselor umane care i desfoar activitatea n domeniulproteciei mediului. Pentru a avea o activitate de success n construcii trebuie s respectm directivele i legislaia, is finalizm cea ce am creat n cel mai bun mod. Monitorizarea capacitii managerilor de antier, existena uneiechipe bune n antier, urmrirea regulilor, reprezint cele mai eficiente ci pentru obinerea rezultatelor ateptate lasfritul construciei.n caz contrar, vor exista o mulime de probleme de nerezolvat n timpul procesului de construcie, car e vor conducela deficiene ale construciei. Pentru sustenabilitate trebuie s se in seama de protecia mediului i nu trebuie suitm c natura trebuie s supravieuiasc pentru multe generaii de acum ncolo. Exist de asemenea directivepentru protecia mediului n domeniul construciilor i toi cei implicai trebuie s le respecte.Alt avantaj care se poate observa, este atunci cnd totul este aranjat i aezat corect din punct de vedere alconstruciei, nu apare nici o problem i nici un obstacoln antierul de construcii. Putem s nvm lecii dinenumerarea avantajelor, pe care le putem aplica pentru mbuntirea stilului de conducere din antierele noastre.

Functiile managementului firmei

Esenta managementului o reprezinta functiile sau atributele,dupa cum arezultat din definitie.Cunoasterea si intelegerea functiilor managementului inmod aprofundat constituie o premisa majora pentru descifrarea continutului

stiintei si practicii riguroase a managementului pentru insusirea si utilizarea


38/43

eficienta a sistemelor metodelor,tehnicilor,procedurilor si modalitatilor care-isunt proprii.

Cel care a identificat si analizat procesele de management pentru prima dataa fost Henry Fayol,in cadrul lor definind cinci functii principale:

-previziunea-organizarea-comanda-coordonarea-controlul

Ulterior altispecialistiau partajat procesul de management diferit,stabilindfunctii partial alteleAstfel,Justin Longeneker si Charles pringle delimiteaza patru functii:-planificarea si luarea deciziilor-organizarea pentru performante-dirijarea si motivarea-controlul rezultatelor

Dupa alte opinii,procesul de management se poate partaja,avand in vederenatura sarcinilor implicate de desfasurarea lui si modul de realizare,in cincifunctii:-previziune-organizare-coordonare-antrenare-evaluare-control

Functia de previziune consta in ansamblul proceselor de munca prinintermediul carora se determina principalele obiective ale firmei-societatecomerciala sau regie autonoma-si componentelor sale,precum si resursele siprincipalele mijloace necesare realizarii lor.

Functia de coordonare consta in ansamblul proceselor de munca prin care searmonizeaza deciziile si actiunile personalului firmei si ale subsistemelor sale,incadrul previziunilor si sistemului organizatoric stabilite anterior.

Functia de antrenare incorporeaza ansamblul proceselor de munca prin care

se determina personalul firmei sa contribuie la stabilirea si realizareaobiectivelor previzionate,pe baza luarii in considerare a factorilor care ilmotiveaza.


39/43

Functia de evaluare-control poate fi definita ca ansamblul proceselor princare performantele firmei,subsistemelor si componentilor acesteia,sunt masuratesi comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial,in vederea eliminariideficientelor constatate si integrarii abaterilor pozitive.

Functia de organizare desemneaza ansamblul proceselor de management

prin intermediul carora se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica siintelectuala si componentele lor (miscari,timpi,operatii,lucrari,sarcinietc),precum si gruparea acestora pe posturi,formatii de munca,compartimente siatribuirea lor personalului corespunzator anumitor criteriimanageriale,economice,tehnice si sociale,in vederea realizarii in cat mai buneconditii a obiectivelor previzionate.

Conceputa pentru a putea oferi forma concreta de desfasurare a functiilorfirmei ,organizarea este remarcabila prin caracterul ei concret.Partea vizibila aorganizarii are un caracter formal si arata cum sunt repartizati oamenii peposturi,cum sunt grupate posturile in compartimente ,birouri,servicii,sectii si asamai departe,plasate intr-o verticala a ierarhiilor sau o orizontala acooperarilor.Aspectul formal al organizarii se explica prin ordonareacomponentelor structurale cu ajutorul unor norme,reglementari si documentecare emana sub forma unor decizii manageriale de la nivelul superior alorganizatiei.

Partea nevazuta a organizarii are un caracter informal si arata cum segrupeaza oamenii in cadrul structurilor formale,ca urmare a relatiilor spontane si

flexibile care se realizeaza intre ei in procesul muncii.Natura exacta ainteractiunilor dintre membrii structurii informale,uneori chiar scopurile in carese constituie aceste grupuri nu sunt foarte clare si nici specificate in vreun mod .

Din cele aratate anterior se poate desprinde in mod evident faptul caorganizarea are doua componente majore: procesele de munca si structurile deorganizare.Corespunzator cestor componente,organizarea imbraca doua formeprincipale:orgnizarea procesuala si organizarea structurala.

Organizarea procesuala se concretizeaza in definirea fiecarui post de lucru,in elaborarea fisei postului precum si in elaborarea instructiunilor de lucruspecifice fiecarui post.

Organizarea structurala asigura modelarea organizarii procesualecorespunzator necesitatilor si posibilitatilor fiecarei firme.

Deci ,functia de organizare rspunde la intrebarile :cine si cum contribuie larealizarea obiectivelor firmei?Raspunsul il constituie combinarea nemijlocita aresurselor umane si in mod indirect ,materiale informationale si financiare lanivelul locurilor de munca,compartimentelor si firmei in a

Planul Unei Afaceri Reale. Structurat

Documents

Transcript of Planul Unei Afaceri Reale. Structurat