Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... · sistemului de prevenire, protectie si...

“ Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în Bazinul Hidrografic Banat”

Versiunea 1

TITULAR: ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Timişoara

2012

«Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Banat»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Banat

pag 2

Cuprins

1 DATE GENERALE ŞI LOCALIZAREA PLANULUI 3

1.1 Denumirea proiectului 3

1.2. Scopul şi obiectivele proiectului . 3

1.3. Amplasamentul proiectului, inclusiv vecinătăţile şi adresa obiectivului 4

1.4. Date de identificare a titularului proiectului 5

1.5. Încadrarea în alte activităţi existente 5

1.6. Bilanţul teritorial 5

2 DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI 6

2.1. Cadrul legal si justificarea proiectului 6

2.2. Rezumatul proiectului 7

2.3. Situaţia actuală existentă în cadrul bazinului hidrografic 10

2.3.1. Amenajări structurale existente pentru reducerea riscului la inundaţii . 10

2.3.2. Măsurile nestructurale 12

2.3.3. Zone de protecţie 16

2.3.3.1. Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor 16

2.3.3.2. Zone naturale amenajate pentru îmbaiere 17

2.3.3.3. Monitorizarea corpurilor de apă 17

2.3.4. Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale 19

2.3.5. Sistemul de desecare şi drenaj a suprafeţelor cu exces de umiditate în bazinul hidrografic 22

2.4. Etape de lucru pentru realizarea PPPDEI 23

2.5 Lucrari propuse 26

2.6 Caracteristicile planului 36

2.6.1 Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare 36

2.6.2 Gradul în care planul influenţează alte planuri şi programe 36

2.6.3 Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile

37

2.6.4 Problemele de mediu relevante pentru plan 37

2.6.4.1 Delimitarea spaţiului hidrografic 37

2.6.4.2 Relieful 38

2.6.4.3 Utilizarea terenului 38

2.6.4.4 Geologia 39

2.6.4.5 Clima 40

2.6.4.6 Hidrografia 40

2.6.4.7 Resursele de apă 41

2.6.4.8 Factori de risc 44

2.6.5 Relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu

51

ANEXE 54



pag 3

1. DATE GENERALE ŞI LOCALIZAREA PLANULUI PROGRAMULUI

1.1. Denumirea planului: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic Banat”

„Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat” se realizează în baza H.G. nr. 1309/27.10.2005 privind aprobarea programului de realizare a Planului national pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor si finantarii acestuia.

Acest plan are la bază principiile cuprinse în Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii şi răspunde prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii.

„Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat” este un instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel naţional şi corelarea la nivel bazinal a lucrărilor de investiţii pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi devine astfel parte integrantă a politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor.

„Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat” este cofinanţat de Fondul de Coeziune in cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Axa Prioritară 5, Domeniu major de intervenţie 1 - Protecţia împotriva inundaţiilor.

Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Banat îşi propune abordarea prevenirii, protecţiei şi diminuãrii efectelor inundaţiilor la nivelul întregului bazin / spaţiu hidrografic Banat, administrat de Administraţia Bazinală de Apă Banat. Zonele de interes prioritar abordate prin plan sunt prezentate in continuare:

B. H. Aranca L= 389 km S=1201 km2

B. H. Bega L=1418 km S=4470 km2

B. H. Timiş L=2434 km S=7310 km2

B. H. Caraş L= 502 km S=1280 km2

B. H. Nera L= 574 km S=1380 km2

B. H. Cerna L= 524 km S=1360 km2

B. H. Dunăre (parţial) L= 455 km S=1319 km2

Evaluarea strategică de mediu (SEA) se va realiza conform HG 1076/2004.

1.2. Scopul şi obiectivele proiectului:

Scopul Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale (inundaţii) cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în anul 2015.

Obiectivul general al Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea planurilor de management al riscului la inundaţii, prin măsuri concentrate asupra prevenirii, protectiei si diminuarii efectelor inundatiilor.



pag 4

Obiectivele specifice ale Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat, sunt:

- realizarea modelului digital al terenului (DTM);

- realizarea bazei de date digitale necesara pentru modelarea hidrodinamica si pentru realizarea harţilor de hazard (inundabilitate);

- efectuarea modelarii hidraulice;

- realizarea hărţilor de hazard (inundabilitate) la inundaţii pentru diferite probabilităţi (10%, 5%, 1% şi 0,1%);

- realizarea hărţii hidrografice de ansamblu a b.h. Banat;

- identificarea, pe baza de scenarii, a masurilor structurale de prevenire protectie si diminuare a efectelor inundatiilor in b.h. Banat;

- prin prioritizarea acestora se vor crea oportunitati de optimizare/extindere a infrastructurii si a sistemului de prevenire, protectie si diminuarea efectelor inundatiilor.

Lucrările propuse sunt compatibile cu Programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor, program aprobat de Guvernul României prin HG 1309/oct.2005.

1.3. Amplasamentul proiectului, inclusiv vecinătăţile şi adresa obiectivului

Proiectul analizat vizează o abordare a inundabilităţii pentru debite cu diferite probabilităţi de depăşire şi întocmirea hărţilor de hazard (inundabilitate) pe cursurile principale de apă din bazinul hidrografic Banat: Timiş, Nera, Cerna, Caras, Bega, Bârzava, Aranca şi afluenţii Dunării dintre Baziaş şi Cerna.

Nu au fost abordate toate râurile cadastrate din bazin, din motive economice, dar pentru modelarea hidrologică s-a luat în studiu întreg arealul natural al bazinului hidrografic Banat de pe teritoriul naţional în suprafaţă de cca. 18.320 km2, ceea ce reprezintă 7,7% din teritoriul României.

Situat în partea de sud-vest a României, suprafaţa de 18.393 km2 a bazinului hidrografic (BH) Banat se află în administrarea Administratiei Bazinale de Apa Banat, Timişoara, având următorii vecini:

- la nord şi nord-est, bazinul Mureşului,

- la est bazinul Jiului,

- iar la vest şi sud, frontiera Republici Serbia şi Muntenegru

- la nord-vest cu Republica Ungară.

Spaţiul Hidrografic Banat este amplasat în sud-vestul României, între 20o18` si 22o52` longitudine estică şi între 44o26` si 46o08` latitudine nordică.



pag 5

1.4. Date de identificare a titularului proiectului:

Titular proiectului: ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE"

Beneficiarul Proiectului: ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Adresa: Timisoara, B-dul M.Viteazul nr.32, cod 300222

Telefon: 0256.491.848,

Fax: Secretariat 0256.491.798 Dispecerat 0256.220.076

Email: [email protected]

Persoană de contact: Rodica Preluschek 0744.790.977

1.5. Încadrarea în alte activităţi existente

„Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat ” este parte componentă a „Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”.

- obiectivul PPPDEI este obiectivul specific al POS Mediu pentru axa prioritară 5 - Reducerea riscului de producere a inundaţiilor cu efect asupra populaţiei prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone

1.6. Bilanţul teritorial

Suprafaţa totală a BH Banat este de 18.393 km2 (7,7% din suprafaţa ţării), repartizaţi pe sub - bazine hidrografice prezentate în tabelul următor:

Denumire sub-bazin Cod

Bega-Timis-Caras cod V

Nera - Cerna cod VI

Afluentii Dunarii intre Nera si Cerna cod XVI

Denumire sub-bazin (lungimea râului principal) Suprafaţa (km2)

Aranca (76 km în România, total 117 km) 1201

Bega Veche (L = 107 km; cursul râului e amplasat pe vechiul traseu al râului Bega) 2108

Bega (170 km în România, total 245 km) 2362

Timis (244 km în România, total 340 km) 7310

Bârzava (127 km în România, total 166 km) 1202

Moraviţa (47 km) 445

Caraş (79 km) 1280

Nera (124 km) 1380

Cerna (79 km) 1360

Afluenţii direcţi ai fluviului Dunărea 1091



pag 6

BH Banat se suprapune în totalitate peste doua unitati administrativ - teritoriale (judetul Timis si judetul Caras-Severin) unde îşi desfasoara activitatea Sistemele de Gospodarire a Apelor aferente. De asemenea Spatiul Hidrografic Banat se întinde partial la nivelul a înca trei unitati administrativ teritoriale (judetul Arad, judetul Gorj si judetul Mehedinti):

Denumire judeţ Suprafaţă (km2) Suprafaţă (%)

Timiş 8.585,17 46,68

Caras – Severin 8.402,40 45,68

Arad 571,89 3,11

Mehedinţi 579,58 3,15

Hunedoara 24,73 0,13

Gorj 229,38 1,25

2. DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI

2.1. Cadrul legal şi justificarea proiectului

Directiva Cadru în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”.

România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri, ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene.

Datorită inundaţiilor frecvente din zona de câmpie şi a viiturilor din zona de munte, începând cu sfârşitul secolului XIX au fost realizate o serie de canale şi lucrări de indiguire. Amenajările hidroenergetice apărute utilizează potenţialul energetic ridicat al apelor din bazin şi au produs modificări importante, nu numai în scurgerea apei în râuri, ci şi în toate celelalte componente ale mediului înconjurător, cu efecte inclusiv asupra societăţii omeneşti.

Râurile care îşi adună apele de pe acest teritoriu, au caracteristici specifice zonei de sud-vest a ţării, dar în acelaşi timp se individualizează ca sisteme fluviale cu caracteristici specifice fiecărui bazin hidrografic, iar influenta umană are un rol bine definit în scurgerea apei în acest spatiu, unele amenajări hidrotehnice având o vechime mai mare de 250 de ani.

Dar aceste amenajări hidrotehnice au dus la modificări ale apelor subterane. Iar acest impact este major în zona de câmpie unde acumularea devine o sursă de alimentare a subteranului.

Ecranele de etanşare din fundaţia digurilor de contur nu sunt perfect impermeabile, astfel încât potenţialul hidraulic din lac se transmite integral în acviferul subteran. In acest mod, efectul global al acumulărilor de şes



pag 7

asupra regimului apelor subterane din zonă, este de ridicare a nivelului acestora şi de reorientare a scurgerii către zonele albiilor minore care îşi conservă regimul natural al nivelelor de suprafaţă.

In cadrul sistemelor de irigaţii, se constată acelaşi fenomen de ridicare a nivelelor subterane, din cauza cantităţilor importante de apă care se pierd prin reţelele de trasport sau la aplicarea udărilor în câmp. Alimentarea suplimentară a acviferelor, face ca în zona tuturor sistemelor de irigaţii să asistăm la ridicări importante ale nivelelor apelor subterane.

În numeroase situaţii, ridicarea nivelelor subterane datorată acumulărilor, a fost insoţită de efecte negative asupra obiectivelor social-economice sau asupra unor factori ai mediului ambiant, prin saturarea sau înmlăştinirea terenurilor, afectarea unor construcţii existente şi alimentarea suplimentară a unor lacuri naturale din zonă, însoţită de modificarea calităţii apei acestora.

Contextul general care a stat la baza conturării acestei propuneri de proiect este dat de efectele dezastruoase ale inundaţiilor din ultimii ani din Bazinul Hidrografic Banat.

Proiectul vizează îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii prin cunoaşterea cât mai precisă a arealelor supuse hazardului la inundaţii reprezentand o bază necesară pentru gestionarea infrastructurii de gospodărire a apelor în conformitate cu abordările şi politicile europene ce se regăsesc în Directiva 2007/60/CE.

În ceea ce priveşte politica de protecţie împotriva inundaţiilor, implementarea acesteia are la bază realizarea de Scheme directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, care reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic.

Aceste scheme sunt alcătuite din două părţi:

Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) şi

Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).

În 2005 Guvernul României a aprobat Programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor şi finanţarea acestuia, ca urmare, s-a dispus elaborarea "Planului pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor".

„Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor in bazinul hidrografic Banat” abordează prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor la nivelul întregului bazin hidrografic Banat bazin administrat de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Banat.

2.2. Rezumatul planului

Obiectivul general al planului îl reprezintă realizarea unui plan de reducere a riscului de producere a inundaţiilor cu efecte dezastruoase asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.



pag 8

Modul de abordare implica doua zone de detaliere:

o detaliere generală pentru tot bazinul;

o detaliere ridicată pentru râurile principale;

Planurile de apărare împotriva inundaţiilor se referă la măsurile care trebuie luate în cele trei faze de desfăşurare:

A. Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie;

B. Măsuri operative în perioada de inundaţie;

C. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii normale.

Pentru acest lucru s-a stabilit necesitatea realizării hărţii de hazard (de inundabilitate) a bazinului hidrografic Banat, pe baza căruia a fost elaborat planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor.

Etapele proiectului implică:

1. realizarea de Studii topo-geodezice pentru baza de date digitale şi a modelului digital al terenului (DTM) prin:

- lucrări de aerofotografiere necesare actualizării informaţiilor topo-geodezice pentru întregul bazin hidrografic

o recunoaşterea terenului

o fotogrametrie realizată prin scanare laser aeropurtat

o studii topo pentru completarea cu măsurători topografice de detaliu de-a lungul celor 6 cursuri principale (Aranca, Bega, Timiş, Caraşul, Nera, Cerna) şi afluenţii direcţi ai Dunării.

o realizări de profile – planuri de situaţie şi reţea GPS

o măsurători batimetrice

- iar pentru restul bazinului, unde cerintele de precizie au fost mai mici, se va face prelucrarea avansată a datelor aerofotogrammetrice obtinute de la A.N.C.P.I.

2. efectuarea modelării hidraulice, ceea ce presupune:

- construirea modelului hidrologic prin analiza celor mai mari viituri ;

- prelucrarea statistică a datelor hidrologice, în secţiunile statiilor hidrometrice;

- modelarea hidrodinamica folosind aplicatii informatice de modelare.



pag 9

3. realizarea hărţilor de hazard la inundaţii:

- pentru debite pe râuri la asigurări corespunzătoare claselor de importanţă ale obiectivelor din bazin (cu probabilităţi de depăşire a debitelor de 10%, 5%, 1%, 0,1% ).

4. realizarea hărţii hidrografice de ansamblu a BH Banat;

5. realizarea de scenarii de amenajare a BH Banat.

- după realizarea hărţilor de hazard urmează realizarea scenariilor de amenajare pentru combaterea efectelor distructive ale viiturilor. Aceste propuneri se vor aplica atât pentru actualizarea parametrilor functionali ai infrastructurii de apărare împotriva inundatiilor existente, cât şi pentru lucrări hidrotehnice noi (diguri, acumulări) sau zone de inundare controlată.

6. elaborarea planului de măsuri structurale şi nestructurale de prevenire, protectie şi diminuare a efectelor inundatiilor în BH Banat;

- pentru fiecare scenariu realizat, se propun o serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor distructive ale viiturilor;

- se face o analiză a zonelor potential inundabile în regim natural şi a modului de comportare al lucrărilor hidrotehnice existente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;

- se vor selecta solutii posibile de prevenire şi combatere a potentialelor efecte distructive.

7. evaluarea impactului măsurilor propuse asupra mediului, conform directivelor europene şi legislatiei nationale în vigoare.

- se va realiza un „Raport de mediu” cu descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului.

- se va elabora un „Plan de măsuri” pe baza căruia se va realiza o prioritizare a măsurilor propuse.

Prin prioritizarea măsurilor, se vor crea oportunităţi de optimizare / extindere a infrastructurii şi a sistemului de prevenire, protectie şi diminuare a efectelor inundatiilor.

- se vor identifica punctele critice prin analiza spaţială GIS a curbelor de inundabilitate şi a obiectivelor industriale, socio-culturale, a zonelor rezidenţiale, căi de comunicaţie, etc. evidenţiate pe hărţi tematice ale infrastructurii;

- vor fi analizate diverse scenarii de amenajare pentru toate aceste zone identificate ca prezentând un risc semnificativ de a fi afectate de inundaţii, scenarii care să reducă impactul viiturilor de calcul;

- se va parcurge procedura SEA - Evaluarea Strategică de Mediu;

Realizarea documentaţiei se va face conform HG 1076/2004 şi cu Directiva Consiliului European nr.2001/42/CE, privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită Directiva SEA).



pag 10

2.3. Situaţia actuală existentă în cadrul BH Banat

2.3.1. Amenajări structurale existente pentru reducerea riscului la inundaţii

Principalele lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a populaţiei şi a bunurilor, din spaţiul hidrografic Banat, sunt:

a) lacuri de acumulare permanente şi cu rol de atenuare a viiturilor şi lacuri temporare pentru controlul viiturilor:

Lacurile de acumulare a caror suprafata este mai mare de 0,5 km2 sunt în număr de 8 în Spatiul Hidrografic Banat si produc întreruperea continuitatii scurgerii si regularizarea debitelor.

Acumulările sunt asezate cu precădere în bazinele hidrografice ale râurilor Timis, Bega, Caras si Cerna. Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă si industrială, energetic si apărare împotriva inundatiilor.

- pe Bega – acumularea Surduc (pentru regularizarea temporala a debitelor în zona Timişoarei);

- pe Timiş – acumularea Poiana Mărului (în scop hidroenergetic), Sistemul Bârzava Superioară cu acumulările Trei Ape, Gozna şi Secu (cu rol de a asigura nevoile de apa ale zonei Resita, protectia împotriva inundatiilor si hidroenergetic)

- pe Cerna – acumularea Valea lui Iovan ce face parte din sistemul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana si Herculane care pe lânga valorificarea potentialului hidroenergetic asigura acoperirea cerintelor de apa ale orasului Baile Herculane.

b) îndiguiri şi regularizări de albii:

- 6 derivaţii, mai însemnate, cu rol de suplimentare a debitelor în sectiuni cu un necesar de apa mai mare decât potentialul natural al râului;

Cerna – Motru = acoperirea unor folosinţe hidroenergetice;

Canalul de alimentare Timis-Bega = acoperirea unor folosinţe de potabilizare;

Nera, Zănoaga = acoperirea unor folosinţe industriale;

Canalul de alimentare Timis-Bega = acoperirea unor folosinţe pentru irigaţii;

Canalul de descarcare Bega-Timis = acoperirea unor folosinţe de apărare împotriva inundaţiilor.

- 64 sectoare de râu cu lucrări de regularizare a albiilor, în lungime totală de 699 km;

- 126 lucrări de îndiguiri, cu lungimea totală de 1049 km;

c) canale navigabile:

- Singura rută navigabilă în Spatiul Hidrografic Banat este canalul Bega. Navigatia pe canalul Bega nu se mai desfasoară din anul 1967, când s-a închis transportul de calatori pe acest canal;



pag 11

- Transportul de mărfuri s-a oprit din anul 1960.

- În prezent, pe canalul Bega se desfasoară doar navigatie de agrement, foarte redusă si doar pe tronsonul Timisoara –Sânmihaiul Român, datorită nefunctionării ecluzei de la Sânmihaiul Român.

La nivelul Spatiului Hidrografic Banat sunt implementate sau în curs de derulare un numar de 65 viitoare proiecte de infrastructura. Dintre aceste proiecte viitoare, cele mai reprezentative sunt detaliate în cele ce urmeaza:

Ecologizare Canal Bega pe sectorul Timişoara - frontiera Serbia, Judeţul Timiş.

Proiectul este deja în stare de implementare. Lucrarile se desfasoara pe o lungime de 43,974 km si constau în lucrari de dragare si depozitare în depozite ecologice. Principalul obiectiv al acestui proiect este cel de aparare împotriva inundatiilor, urmat de cel de alimentare cu apa. Proiectul are efect transfrontalier cu Republica Serbia, a parcurs procedura EIA, documentaţia fiind elaborată de INCDPM-ICIM Bucureşti.

Consolidarea si reprofilarea râului Timis pe sectorul Lugoj - frontiera Serbia, Judetul Timis.

Proiectul este deja în stare de implementare. Lucrarile se desfasoara pe o lungime de 120,538 km si consta în lucrari de aparare maluri, stabilizare a pantei talvegului, aducerea la clasa de importanta a digurilor existente, taiere de coturi si recalibrare de albie, defrisarea albiei majore. Obiectivul acestui proiect este cel de îmbunatatire a scurgerii în perioade de apa mari, în vederea diminuarii riscului la inundatii a obiectivelor socioeconomic riverane. Proiectul are efect transfrontalier cu Republica Serbia, a parcurs procedura EIA, documentaţia fiind elaborata de S.C. ALDI M-A.S.A. SRL.

Regularizare si consolidare râu Bârzava pe sectorul Gataia - frontiera Serbia Judetul Timis.

Proiectul este deja în stare de implementare. Lucrarile se desfasoara pe o lungime de 7,07 km si constau în lucrari de reprofilare a albiei minore, supraînaltare diguri, diguri noi, protectii de mal, prag alimentare, disipator canal italian, descarcator canal italian, praguri îngropate, decolmatare si reprofilare a albiei în zona de aval captare. Principalul obiectiv al acestui proiect este de aparare împotriva inundatiilor, urmat de cel de alimentare cu apa. Proiectul nu are efect transfrontier.

Amenajare râu Bistra pe sectorul Otelu Rosu - Bucova, Judetul Caras - Severin.

Proiectul este deja în stare de implementare. Lucrarile sunt amplasate în albia minora a râului Bistra între localitatile Otelu Rosu si Bucova si pe afluentii Cornisor si Marga. Lucrarile se desfasoara pe o lungime de 9,868 km si constau în lucrari de reprofilare de albie, consolidari pe mal si praguri de fund. Principalul obiectiv al acestui proiect este de aparare împotriva inundatiilor, urmat de cel de alimentare cu apa. Proiectul nu are impact transfrontalier.

Amenajarea râului Bârzava şi afluentii municipiului Resita, Judetul Caras - Severin.

Proiectul este deja în stare de implementare. Lucrarile sunt amplasate în albia minora si majora a râului Bârzava si a pârâurilor Terova, Doman si Sodol. Lucrarile se desfasoara pe o lungime de 15,987 km pe râul Bârzava si 2,167 km pe afluenti si constau în lucrari de reprofilare si decolmatare a albiilor, protectii de mal din cutii de gabioane, refaceri parament zid beton, refacere peree, subzidiri, praguri îngropate, supraînaltari ziduri existente. Principalul obiectiv al acestui proiect este de aparare împotriva inundatiilor, urmat de cel de alimentare cu apa. Proiectul nu are impact transfrontier.



pag 12

2.3.2. Măsurile nestructurale

În cadrul protecţiei împotriva inundaţiilor, o componentă importantă o au măsurile ce trebuiesc şi pot fi luate pentru micşorarea potenţialului de pagube produse de inundaţie. Aceste măsuri nestructurale completează funcţiile amenajărilor structurale în vederea reducerii vulnerabilităţii zonei.

Măsurile nestructurale existente în cadrul managementului BH Banat, constau în:

dezvoltarea de sisteme informaţionale de avertizare şi prognoză a viiturilor şi a sistemelor decizionale de acţiune operativă în timpul şi după producerea inundaţiei;

stabilirea de reguli de exploatare a acumulărilor bazate pe informaţii prognostice asupra caracteristicilor, duratei şi momentului producerii viiturii;

planificarea şi gestiunea teritoriului ameninţat de inundaţii prin :

zonarea şi managementul albiei majore ;

elaborarea hărţilor de risc ;

introducerea restricţiilor de realizarea a unor noi construcţii în albia inundabilă;

precizarea restricţiilor în autorizaţiile de construcţie;

reţinerea apei în sol prin planificarea utilizării terenului agricol în mod adecvat.

reforma instituţională :

realizarea unui cadru legal de funcţionare şi coordonare a instituţiilor responsabile cu elaborarea strategiilor şi deciziilor operative la nivel local, bazinal regional şi naţional;

actualizarea şi/sau elaborarea de regulamente, planuri de acţiune operativă şi modele de intervenţie (simulări) pentru scenarii de evenimente, precum şi sisteme de cooperare cu apărarea civilă şi populaţia;

activităţi de conştientizare a populaţiei situate în zonele inundabile şi factorilor de decizie la nivel local şi niveluri superioare, privind mărimea riscului de inundaţie, pagubele potenţiale, pericolul pierderilor de vieţi omeneşti, modurile de intervenţie şi de apărare, mijloacele şi metodele de atenuare a efectelor inundaţiei după producerea evenimentului;

dezvoltarea unor instrumente economice :

asigurări de bunuri materiale prin societăţile de asigurare;

elaborarea unor criterii de evaluare corectă a pagubelor şi de despăgubire.

Planurile de apărare împotriva inundaţiilor sunt cele mai bine dezvoltate măsuri nestructurale, aplicate pentru gestionarea situaţiilor de criză în caz de inundaţii.



pag 13

Există:

A. Planurile Comitetelor, de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, întocmite de către Comitetele Municipale, Orăşeneşti şi Comunale pentru situaţii de urgenţă cu asistenţă tehnică din partea unităţilor de gospodărire a apelor din cadrul ANAR.

B. Planurile judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale şi reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor şi ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice şi a planurilor de avertizare – alarmare în aval de baraje.

C. Planurile bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor acidentale se constituie prin asamblarea planurilor judeţene de apărare şi se întocmesc de către administraţiile bazinale de Ape, se verifică de către Administraţia Naţională "Apele Române" şi se aprobă de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă.

Planurile de apărare împotriva inundaţiilor se referă la măsurile care trebuie luate în cele trei faze de desfăşurare:

1. Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie;

2. Măsuri operative în perioada de inundaţie;

3. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii normale.

Organizarea sistemului informaţional de gestiune a inundaţiei se realizează prin cele două componente:

a) Subsistemul de avertizare, prognoză şi informare hidrometeorologică;

b) Subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei.

a) Subsistemul de avertizare, prognoza şi informarea hidrometeorologică este asigurat de către:

- compatimentele specializate din cadrul autorităţilor bazinale de ape (biroul de hidrologie şi hidrogeologie, dispeceratul Administraţiei Bazinale de Ape Banat),

- dispeceratul central al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Agenţia Naţională de Meteorologie.

Sistemul informaţional hidrometeorologic constă în

- observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice,

- elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor,

- transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare bazinale, in vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora.



pag 14

Schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic (pentru descrierea acesteia a se vedea Anexa A7) pe ansamblul fiecărui district de bazin hidrografic, conţine următoarele date şi informaţii referitoare la:

• unităţile meteorologice şi hidrologice din bazin;

• comitetele judeţene, municipale, orăseneşti, comunale;

• obiectivele care trebuie avertizate direct;

• legaturile cu Centrul operativ al Administraţiei Naţionale “Apele Române”, (ANAR) Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) şi cu Centrul Operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), precum şi cu Administraţiile Bazinale de Apă vecine şi organele de resort din ţările vecine.

La nivelul ANAR, sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a datelor de gospodărire a apelor, structurată pe sistem piramidal pe 4 niveluri:

• nivelul 4 – nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice și de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor staţii de colectare judeţene);

• nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (SGA şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă;

• nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă;

• nivelul 1 – nivelul naţional care cuprinde Centrul Naţional de decizie de la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Romane”, INHGA şi Ministerului Mediului şi Pădurilor.

Prin acest sistem sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc.), cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).

Sistemul informaţional ANAR asigură următoarele funcţii:

• colectarea datelor şi informaţiilor;

• stocarea datelor şi informaţiilor;

• transmiterea datelor şi informaţiilor;

• diseminarea datelor şi informaţiilor;

• procesarea datelor şi informaţiilor;

• structuri de intervenţie.

Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin:

• reţeaua de radiotelefonie;

• reţeaua de telefonie fixa si mobila si fax;



pag 15

• reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judet din bazin;

• reţeaua VPN dintre Direcţiile bazinale şi ANAR

b) Subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei este alcătuit din structuri de intervenţie, care la rândul lor sunt compuse din:

- Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au constituite, la nivel de judeţe, formaţii de intervenţie operativă (utilaje şi personal);

- Sistemele hidrotehnice şi formaţiile de intervenţie ale acestora;

- Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă cu personal specializat în intervenţii la inundaţii;

- Consiliile locale pentru situaţii de urgenţă ale unitatilor administrativ – teritoriale prin

formaţii proprii de intervenţie.

La nivel judeţean, deciziile şi intervenţia propriu-zisă, sunt gestionate pe scară ierarhică de la Comitetul Judetean pentru situaţii de urgenţă, până la Comitetele Locale pentru situaţii de urgenţă constituite la nivelul municipiilor, oraşelor şi al comunelor şi al centrelor operative. Componenta tehnică a unei decizii în caz de inundaţii revine cu prioritate autorităţii bazinale de gospodărire a apelor.

La nivel superior, funcţionează Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă pe lângă Ministerului Mediului şi Pădurilor, comitet care avizează deciziile majore luate în teritoriu.

Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din INHGA elaborează prognoze hidrologice pe care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi la Centrele operative bazinale.

Planul de apărare împotriva inundaţiilor in bazinului hidrografic Banat se aplică barajelor şi altor construcţii hidrotehnice.

Deţinătorii acestor baraje şi a altor construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi:

- să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător;

- să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora;

- să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi

- să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.



pag 16

2.3.3. Zone de protecţie

2.3.3.1. Zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor

În functie de categoria de management în Spatiul Hidrografic Banat zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau îmbunatatirea starii apei este un factor important se întind pe urmatoarele suprafete:

- parcuri nationale 126.320 ha;

- parcuri naturale 118.900 ha;

- rezervatii naturale 5.390 ha;

- arii de protectie speciala avifaunistica (SPA – Special Protected Areas) 266.303 ha;

- situri de importanta comunitara (SCI – Sites of Community Importance) 330.129 ha.

Astfel, la nivelul anului 2007, pentru Spatiul Hidrografic Banat zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau îmbunătătirea stării apei este un factor important, totalizează un număr de 20 si o suprafată totală de 335.100 ha, din care 5 sunt transfrontaliere.

Din totalul de 20 zone protejate:

- 6 zone protejate au legatură cu corpurile de apă subterană la risc;

- 16 zone protejate au legatură cu corpurile de apă de suprafată la risc;

- 15 zone protejate au custode/ administrator;

- 8 zone protejate au regulament si plan de management.

În ariile naturale protejate din Spatiul Hidrografic Banat se afla 9 specii prioritare si 13 habitate prioritare (specii si habitate naturale aflate în pericol de disparitie) prezente în 20 de arii naturale protejate, conform datelor din formularele standard Natura 2000 ale acestor arii protejate.

În ceea ce priveste analiza privind lungimea si suprafata corpurilor de apa aflate în ariile naturale protejate releva urmatoarele date: 1.297 km pentru cursurile de apa si 10 km2 pentru lacuri.

2.3.3.2. Zone naturale amenajate pentru îmbăiere

Prevederile legislatiei europene în domeniu (Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitaţii apei pentru îmbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE) au fost transpuse în legislatia româneasca prin:

- Hotarârea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbaiere;

- Hotarârea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru îmbaiere;



pag 17

- Hotarârea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de îmbaiere.

Pâna în anul 2014 raportarea anuala a calitatii apei de îmbaiere se realizeaza în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 459/2002 si, respectiv, ale Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru îmbaiere, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 88/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, urmând ca de la 01.01.2015 prevederile HG 546/2008 sa intre în totalitate în vigoare.

Conform reglementarilor în vigoare Institutul de Sanatate Publica Bucuresti elaboreaza anual Raportul national privind calitatea apelor de îmbaiere si îl transmite Ministerului Sanatatii Publice si Ministerului Mediului.

Raportul national privind calitatea apelor de îmbaiere este transmis anual Comisiei Europene de catre Ministerul Sanatatii Publice, începând cu data aderarii la Uniunea Europeana.

În Spatiul Hidrografic Banat nu au fost identificate zone naturale amenajate pentru îmbaiere la nivelul anul 2007.

2.3.3.3. Monitorizarea corpurilor de apă

Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii corpurilor de apa din cadrul bazinului hidografic ce prezinta riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu si a starii corpurilor de apa posibil la risc, precum si evaluarea oricaror schimbari în starea acestor corpuri de apa, schimbari datorate aplicarii programului de masuri.

Programul operational se realizeaza în fiecare an pe perioada unui ciclu de planificare si va înceta în cazul în care corpurile de apa vor atinge starea buna.

Pentru Spatiul Hidrografic Banat, monitoringul operational se realizeaza printr-un numar de 68 de sectiuni de monitorizare.

- Reteaua pentru monitoringul operational pentru râuri din cadrul Spatiului Hidrografic Banat este alcatuita dintr-un numar de 43 de sectiuni;

- Reteaua pentru monitoringul operational la lacuri în cadrul Spatiului Hidrografic Banat este alcatuita dintr-un numar de 25 de sectiuni.

Programul de monitorizare investigativa în România a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei Cadru în domeniul apei, fiind reprezentat de:

- identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute în standardele de calitate si în alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor,

- certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost înca stabilit),

- stabilirea impactului poluarilor accidentale,



pag 18

- furnizând informatii referitoare la programele de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu si a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.

Monitorizarea cantitativa a corpurilor de apa subterana are ca scop principal validarea caracterizarii realizate în conformitate cu Articolul 5 si a procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativa buna la nivelul tuturor corpurilor de apa subterana sau a grupurilor de corpuri.

În Spatiul Hidrografic Banat, au fost identificate un numar de 337 sectiuni (foraje/izvoare) monitorizate din punct de vedere cantitativ.

Articolul 8 al Directivei Cadru stabileste cerintele de monitorizare pentru starea apelor subterane, iar anexa V indica faptul ca informatiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare pentru:

- evaluarea stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana (inclusiv evaluarea resurselor de apa subterana disponibile);

- estimarea directiei si a debitului din corpurile de apa subterana care traverseaza granitele Statelor Membre;

- validarea procedurii de evaluare a riscului, realizata conform Articolului 5;

- evaluarea tendintelor pe termen lung a diversilor parametrii cantitativi si calitativi, ca rezultat al schimbarilor conditiilor naturale si datorita activitatii antropice;

- stabilirea starii chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apa subterana identificate a fi la risc de a nu atinge starea buna;

- identificarea prezentei tendintelor importante si continue de crestere a concentratiilor de poluanti;

- evaluarea schimbarii (inversarii) tendintelor în concentratia poluantilor în apele subterane;

- stabilirea, proiectarea si evaluarea programului de masuri.

Monitorizarea calitativa (chimica)

Programul de supraveghere: La nivelul Spatiului Hidrografic Banat, numarul sectiunilor (foraje/izvoare) monitorizate din punct de vedere calitativ prin programul de supraveghere este de 362.

Programul operational: La nivelul Spatiului Hidrografic Banat, numarul sectiunilor (foraje/izvoare) monitorizate din punct de vedere calitativ prin programul operational este de 199 (184 foraje, 15 izvoare).

2.3.4. Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale

Fenomenul de eroziune a solului nu se manifestă numai pe terenurile agricole, ci şi pe cele silvice.

a) Acţiunea de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp, deoarece:

efectul vegetaţiei forestiere, instalate pe terenurile degradate, se face simţit abia după 15 – 20 de ani de la împădurire;



pag 19

refacerea capacităţii solului este un proces îndelungat;

consolidarea albiei şi malurilor formaţiunilor torenţiale se realizează în timp, pe măsură ce se formează aterisamentele lucrărilor executate.

b) Lucrări agricole de ameliorare a eroziunii solului

Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului de suprafaţă

Situaţia amenajărilor antierozionale în funcţiune are un grad de aproximaţie, existând posibilitatea reală ca pe anumite zone să fie incompletă:

- o parte dintre lucrările în execuţie au fost sistate din cauza lipsei fondurilor necesare iar situaţia acestor amenajări antierozionale nu este cunoscută la ora actuală.

- o altă parte din lucrările în funcţiune au fost casate cu toate că nu şi-au depăşit perioada normală de funcţionare.

Schemele de amenajare au constat în următoarele categorii de lucrări, care s-au aplicat folosind tehnologiile specificate:

reamenajarea drumurilor de exploatare;

canale marginale şi de evacuare;

podeţe tubulare, canale şi debuşee;

drenuri absorbante şi colectoare ;

modelări – nivelări;

traverse şi baraje;

cleionaje duble;

plantaţii de protecţie;

scarificări;

recalibrări văi;

defrişări;

amendamente;

lucrări agropedoameliorativ.

Amenajări cu lucrări de combaterea eroziuni în adâncime

Eroziunea în adâncime se produce mai ales, pe terenurile înclinate, unde scurgerea de suprafaţă se adună în curenţi după o ploaie puternică, devin torenţi şi taie şanţuri adânci în pământ, şanţuri denumite ogaşe, ravene, torenţi.

c) Lucrări silvice de ameliorare a terenurilor degradate

Interesul pentru investiţii în domeniul Corectare a Torenţilor şi Ameliorare a Terenurilor Degradate a crescut începând cu anul 1976, când s-a adoptat “ Programul naţional de perspectivă pentru amenajarea complexă a



pag 20

bazinelor hidrografice din România” (Legea nr. 1/1976) şi “Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier pe intervalul 1970 – 2010” ( Legea nr. 2/1976 ).

Acţiunea de ameliorare a terenurilor degradate şi corectare a torenţilor a fost iniţiată în urma viiturilor excepţionale din 1970 şi 1975.

- atunci, dar şi la viituri ulterioare, de intensitate mai mică, aşa cum au fost cele din 1979, 1984, 1988, 1989, 1991, s-a produs un dezechilibru hidrologic pronunţat în spaţiul hidrografic Banat, manifestat prin creşterea substanţială a scurgerilor, prin colmatarea albiilor şi prin producerea de inundaţii.

De aceea, a fost prevăzută amenajarea complexă în special a râurilor Timiş şi Bega, transformându-le în canale şi amenajarea celorlaltor râuri cu o suită de baraje şi lacuri de acumulare, pentru producerea de energie electrică, atenuarea undei de viitură şi pentru alimentări cu apă.

d) Lucrări de corectare a torenţilor

S-au proiectat şi executat:

- baraje şi praguri de greutate: cu secţiune trapezoidală, cu fundaţie evazată, cu redane pe paramentul amonte, cu fruct pe paramentul amonte, baraje subdimensionate;

- baraje şi praguri din grinzi prefabricate pe contraforţi: baraj din grinzi de beton armat, dispuse vertical, baraj din grinzi de beton armat, baraj cu zona centrală din grilă de beton armat pe contraforţi din beton simplu, barj filtrant din contraforţi de beton simplu şi grinzi prefabricate din beton armat, baraj din contraforţi de beton cu fruct pe paramentul amonte şi grinzi prefabricate din beton armat, baraj din plăci armate, curbe sau plane, pe contraforţi, baraj cu fundaţie evazată, plăci în consolă şi pământ, baraj din arce multiple şi contraforţi

- baraje şi praguri din blocuri prefabricate din beton: baraj din blocuri prefabricate de beton cu paramentul amonte vertical şi paramentul aval înclinat, baraj din blocuri modulate prefabricate din beton, baraj în arce, cu paramenţii verticali, din blocuri prefabricate sprijinite pe contraforţi din elemente prefabricate, baraj din blocuri prefabricate cu talpă din beton, prag din elemente prefabricate şi beton

- baraje şi praguri din tuburi prefabricate din beton: baraj din tuburi prefabricate „PREMO” (umplute cu material local) şi grindă din beton armat pentru solidarizare, prag din tuburi prefabricate (umplute cu materiale locale) şi grindă din beton armat pentru solidarizare, baraj din tuburi prefabricate (umplute în fundaţie cu beton simplu şi paramentul amonte înclinat în sens negativ, cu grindă de solidarizare din beton armat, baraj din tuburi prefabricate tip „PREMO” (umplute cu materiale locale, ancore din oţel beton, aterisament artificial pe 50% din înălţimea utilă şi grindă de solidarizare din beton armat), baraj din tuburi prefabricate din beton armat (umplute cu materiale locale) solidarizate cu grindă din beton armat;

- baraje, praguri şi traverse din alte tipuri de elemente prefabricate: traversă din elemente prefabricate din beton, prag din anvelope uzate, baraj din beton monolit şi anvelope uzate, baraj din fâşii cu goluri, prag din traverse de cale ferată.



pag 21

Starea tehnică şi funcţională a lucrărilor de corectare a torenţilor

Toate tipurile de baraje executate s-au comportat foarte bine în perioada scursă de la punerea în funcţiune cu unele excepţii.

Cu toate acestea s-ar putea concluziona că pe viitor să nu se mai proiecteze baraje subdimensionate, baraje cu goluri multiple, baraje cu fundaţie evazată cu plăci în consolă şi pământ, baraje care se construiesc din elemente prefabricate din beton armat.

Deteriorarea barajelor s-a produs datorită:

unei realizări necorespunzătoare la execuţie sau ca urmare a unor viituri de excepţie;

subminării în faţa fundaţiei şi decastrări de aripi, deteriorarea unor părţi din anexe (radiere, ziduri de conducere);

datorită protejării insuficiente (lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor întoarse la capătul zidurilor de conducere);

datorită trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari, supracolmatarea unor piese etc.

În cazul execuţiilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucrările din zidărie de piatră cu mortar de ciment, cele din beton monolit şi, în bună parte, cele din grinzi prefabricate (dacă aluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari).

Au fost parţial avariate unele baraje din blocuri prefabricate.

Au fost aproape complet distruse unele praguri din lemn.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au fost nesemnificative în ultimii ani, la nivelul întregului bazin hidrografic Banat.

Lucrările longitudinale au constat din:

- canale din: beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment, prefabricate, mixte;

- epiuri;

- ziduri de sprijin.

În ce priveşte comportarea în timp a lucrărilor, se pot face aceleaşi observatii ca în cazul lucrărilor transversale.

2.3.5. Sistemul de desecare şi drenaj a suprafeţelor cu exces de umiditate în bazinul hidrografic Banat

Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul reţelei hidrografice:

Pe reţelele de canale sunt proiectate construcţii hidrotehnice constând din:

căderi pentru compensarea pantei în concordanţă cu vitezele admisibile;



pag 22

podeţe la traversare pe sub drumurile de exploatare;

drumuri clasificate şi căi ferate;

subtraversare de canale şi de conducte de gaze sau petrol.

Pentru descărcarea apelor in emisar s-au proiectat treceri prin dig cu clapeţi atât la punctele de evacuare mixtă cât şi pe parcursul traseelor pentru a grăbi evacuarea, când nivelurile în emisar sunt inferioare nivelurilor apei din canalul respectiv.

Pentru asigurarea accesului în toate unităţile de lucru agro-productive, circulaţia pe drumurile clasificate, compensarea pantei, subtraversarea conductelor subterane existente în zonă, descărcării în emisari s.a., s-au proiectat următoarele construcţii:

- podeţe pe drumuri de explorare clasificate în DN, DJ, DC;

- poduri pe căile ferate;

- căderi pentru compensarea pantei şi racordarea în plan vertical a canalelor;

- subtraversări canale; treceri prin dig cu clapet.

Pentru atingerea scopului urmărit, de ameliorare a terenurilor depresionare, s-au preconizat:

a) Lucrări de nivelare a terenurilor cu pantă către canalul de desecare sau firul de concentrare executate cu screperul si buldozerul.

b) Lucrări de modelare a terenului în benzi cu coame si rigole. Pe terenuri cu pantă mai mică de 0,001 fără scurgere cu soluri impermeabile cu ape stagnate, se execută pe fondul mai întai nivelat uşor, modelarea suprafeţei prin arătură succesivă la cormană. Între coamele astfel formate, se execută rigole care preiau apa scursă de pe coame şi o transportă la canalul de desecare.

- Odată nivelat terenul, arăturile ce se vor face trebuie astfel organizate încât să se menţină modelarea, iar rigolele să se refacă de câte ori este nevoie.

Starea tehnică şi funcţională a sistemului de desecare şi drenaj a suprafeţelor cu exces de umiditate

Lucrările de îmbunătăţiri funciare (desecări) executate în majoritate înainte de anul 1990 sunt nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.

În ultimii ani nu s-au făcut lucrări de extindere a sistemelor de imbunătăţiri funciare

2.4. Etape de lucru parcurse in elaborarea PPPDEI

Pe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupra corpurilor de apă, există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaţie, producere de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor, indiguiri şi regularizări – în diferite stadii de planificare şi implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizică a corpurilor de apă.



pag 23

Este destul de dificil de a cuantifica presiunile şi impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor să conducă la deteriorarea starii actuale a corpului de apă.

Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art.4.7 – şi următoarele condiţii trebuie îndeplinite:

(a) sunt luate toate măsurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra stării corpurilor de apă;

(b) motivele acestor modificări sau alterări sunt prezentate şi explicate în mod specific în Planul de Management Bazinal, conform art.13 al Directivei Cadru a Apei, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;

(c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public predominat şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii prin atingerea obiectivului de “stare bună” sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei umane sau dezvoltării durabile; şi

(d) obiectivele benefice aduse de acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fi atinse prin alte mijoace, care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al mediului.

Realizarea PPPDEI în cadrul bazinului hidrografic Banat a fost realizată conform legislaţiei în vigoare şi a recomandărilor făcute de Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Banat.

etapa I – Elaborarea hărtilor de hazard (inundabilitate):

I.a Studii topogeodezice – Modelul digital al terenului

Acestea au drept scop actualizarea informaţiei topogeodezice pentru întreg bazin hidrografic Banat.

- au fost realizate prin scanare laser aeropurtat si

- completate cu măsurători topografice de detaliu, de-a lungul cursurilor principale şi prin prelucrarea avansată a datelor aerofotogrammetrice obtinute de la A.N.C.P.I. pentru restul bazinului, unde cerinţele de precizie au fost mai mici.

I.b Studii şi modelari hidrologice şi hidraulice

Aceasta etapa a presupus:

- construirea modelului hidrologic prin analiza celor mai mari viituri;

- prelucrarea statistica a datelor hidrologice, în secţiunile statiilor hidrometrice

- modelarea hidrodinamica folosind aplicaţii informatice de modelare

Elaborarea hartilor de inundabilitate s-a făcut pentru debite pe râuri la asigurari corespuzatoare claselor de importanta ale obiectivelor din bazin (10%, 5%, 1%, 0,1% ).



pag 24

etapa II – Redactarea P.P.P.D.E.I.:

II.a Intocmirea documentatiei PPPDEI

Au fost avute în vedere următoarele aspecte:

- analiza actualului sistem de aparare împotriva inundatiilor;

- starea tehnica si functionala a lucrărilor de apărare (îndiguiri, regularizări, acumulări);

- analiza diagnostic – puncte tari şi puncte slabe, aprecierea gradului actual de protectie împotriva inundatiilor, constrangeri;

- inundabilitatea actuală în spatiul hidrografic Banat la debite având probabilitatea de depăşire de 10%, 5%, 1%, 0,1%;

- actiuni şi măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundatii în urma realizării hărtilor de hazard (inundabilitate);

- transfer de know-how împreună cu bazele de date şi sistemul informatic realizate către beneficiar.

II.b Scenarii de amenajare

După realizarea hartilor de hazard, urmează etapa scenariilor de amenajare si propunerilor de masuri pentru combaterea efectelor distructive ale viiturilor. Aceste propuneri se vor aplica atat pentru actualizarea parametrilor functionali ai infrastructurii de aparare impotriva inundatiilor existente, cat si pentru lucrări hidrotehnice noi (diguri, acumulări) sau zone de inundare controlata.

Pentru fiecare scenariu realizat se va face o analiză a zonelor potential inundabile in regim natural si a modului de comportare al lucrărilor hidrotehnice existente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor si se vor selecta solutii posibile de prevenire si combatere a potentialelor efecte distructive.

II.c Prioritizarea măsurilor

In functie de importanta si iminenta măsurilor, tinând cont de obiectivele tinta prevăzute de Strategia Nationala de Management a Riscului la Inundatii, se realizează o prioritizare a măsurilor rezultate.

În cadrul fazei 1) Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie:

În vederea conducerii unitare a tuturor acţiunilor de apărare în cadrul BH Banat se va constitui Comandamentul de apărare bazinal care include factori de conducere cu putere de decizie şi personal tehnic operativ.

Vor fi stabilite:

planul de apărare la nivelul bazinului Banat;

planuri de avertizare – alarmare a populaţiei;



pag 25

asigurarea, pregătirea şi organizarea forţelor, mijloacelor şi materialelor de apărare;

mărimile caracteristice de apărare, zonale şi locale (pragurile critice)

pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă: cota I de apărare, cota II de apărare şi cota III de apărare, funcţie de nivelul apei;

pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă: cota de atenţie, cota de inundaţie şi cota de pericol.

În cadrul fazei 2) Măsuri operative în perioada de inundaţie:

La apariţia fenomenului de inundaţie, în funcţie de situaţie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, va declara starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi va propune instituirea stării de urgenţă, respectiv intrarea în dispozitiv de apărare.

Această decizie va fi urmată de declanşarea unor acţiuni operative pe care le execută serviciile publice pentru situaţii de urgenţă, respectiv Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi centrele operative constituite la nivel local.

Acţiunile operative în caz de inundaţii sunt:

- asigurarea fluxului informaţional între autorităţile de ape şi centrul operativ;

- concentrarea mijloacelor de intervenţie în zonele critice;

- asigurarea mijloacelor de asistenţă medicală, cazare şi hrănire a populaţiei;

- supravegerea construcţiilor de apărare: baraje şi diguri - mai ales în punctele critice;

- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, în caz de ape mari;

- avertizarea în aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri şi baraje;

- supravegherea podurilor şi a zonelor de blocare a curgerii apei;

- lucrări de supraînălţări ale digurilor, in funcţie de prognoze;

- evacuarea oamenilor şi a animalelor;

- dirijarea apelor revărsate în vederea drenării lor;

- raportarea ierarhică asupra desfăsurării acţiunilor operative.

În cadrul fazei 3) Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii şi activităţilor normale

Măsurile de refacere şi restabilire a activităţii normale după încetarea viiturii, sunt:

- Evacuarea apelor care băltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prin pompare);

- Repunerea în funcţiune a instalaţiilor industriale de alimentare cu apă, a staţiilor de epurare, a staţiilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instalaţiilor energetice afectate;



pag 26

- Refacerea liniilor de comunicaţie, a căilor de comunicaţie şi transport, rutiere sau feroviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;

- Refacerea obiectivelor sociale şi sprijinirea populaţiei afectate, prin măsuri antiepidemice;

- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice şi valorice;

- Reconstituirea zonelor inundate şi propuneri de măsuri pentru revenire la nornal;

- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;

- Rapoarte de sinteză.

etapa III – Evaluare Strategică de Mediu (SEA) - Realizarea documentatiei conf. HG. 1076/2004

- „Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor in bazinul hidrografic Banat” este supus evaluării de mediu în conformitate cu HG 1076/2004 şi cu Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE, privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA).

2.5. Lucrări propuse

În bazinul hidrografic Banat viiturile au loc frecvent în perioada martie - aprilie când apar fenomene meteorologice nefavorabile, prin topirea masivă de zăpadă combinată cu precipitatii abundente, ceea ce duce la formarea unor viituri puternice în cursul inferior al râurilor Timiş şi Bega, cu mari pagube materiale prin inundarea localitatilor, obiectivelor economice şi sociale, căilor de comunicatie şi terenurilor agricole.

Urmare a acestor fenomene periculoase repetate, sunt afectate sau distruse obiective de apărare împotriva inundatiilor şi lucrări hidrotehnice, fiind necesară refacerea lor sau găsirea unor soluţii alternative pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative.

Inundaţiile sunt procese naturale, care au existat şi vor continua să existe. Intervenţia antropică în procesele naturale trebuie să fie reversibilă, compensatoare şi în viitor prevenită.

Măsurile structurale rămân elementele principale ale strategiei pentru protejarea populaţiei şi bunurilor acesteia, cu luarea în considerare a conservării naturii şi managementul mediului.

Din punct de vedere al planului de amenajare al BH Banat, se preconizează a se lua următoarele măsuri structurale generale:

a) reabilitarea amenajărilor structurale existente, prin:

supraînălţarea digurilor;

recondiţionarea barajelor;

decolmatarea canalelor si a lacurilor de acumulare;



pag 27

refacerea lucrărilor avariate de uzură normală, precum şi de viiturile torenţiale a căror asigurare a fost sub cea dimensionată;

canale de intercepţie şi debuşee reprofilate pentru regularizarea scurgerii şi eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă;

captări de izvoare şi drenaj de intercepţie pentru interceptarea, captarea şi eliminarea afluxului de apă din profilul solului;

uniformizări în planuri continui pentru asigurarea unei pante de scurgere mai rapidă a apelor din precipitaţii care stagnează în prezent în zonele depresionare către reţeaua de canale, debuşee şi rigole;

împădurirea suprafeţelor de teren cu folosinţa actuală neproductiva;

împădurirea terenurilor degradate care reprezinta sursă masivă de aluviuni, în bazinele hidrografice torenţiale care aduc prejudicii unor obiective economice de interes deosebit;

împădurirea terasamentelor;

împădurirea terenurilor degradate situate în zone de interes turistic;

cleionaje duble şi gărduleţe de coastă;

reînsămânţări, aplicare de amendamente şi fertilizări cu îngrăşăminte chimice pe suprafeţele de teren afectate de execuţia lucrărilor şi pentru creşterea potenţialului productiv al solurilor;

b) construcţia a noi structuri hidrotehnice menite a proteja zonele de risc împotriva inundaţiilor:

Îndiguirile se vor realiza numai pe sectoare scurte de râu şi numai pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor şi a unor obiective economice şi sociale importante;

Pentru retenţia apei se vor creea poldere care să fie folosite ca păşuni sau pentru restaurarea pădurilor aluvionare şi care în timpul viiturilor vor fi inundate pentru atenuare;

consolidări şi lucrări transversale pe debuşee (traverse din gabioane, căderi din zidărie de piatră);

canale marginale şi podeţe tubulare;

apărările de mal longitudinale, pereeri ale evacuatorilor precum şi executarea de lucrări pentru ruperi de pantă ale torenţilor, mai ales în zona canalelor de evacuare.

Propunerile de lucrări de corectare a torenţilor vizează următoarele aspecte:

punere în siguranţă a construcţiilor existente (canale, baraje, praguri etc.) care au fost avariate ca urmare a uzurii normale în timpul duratei de funcţionare, acestea necesitând un volum de beton sau zidărie pentru refacerea lucrărilor;

continuarea acţiunii de corectare a torenţilor până la finalizarea ei, acestea însemnând amenajarea reţelei hidrografice cu lucrări noi.



pag 28

Se impune ca efortul principal, în bazinele cu acţiune în continuare, să fie dirijat pentru consolidarea prin vegetaţie şi lucrări hidrotehnice a surselor de aluviuni de pe albii şi maluri afectate, paralel cu realizarea acelor lucrări şi măsuri prin care se reduce debitul şi volumul viiturilor, agentul principal al proceselor de eroziune şi transport de pe albiile torenţilor.

În subbazinul ARANCA, se propun lucrările:

Nr. Crt.

Râul Localitatea Tipuri de lucrări Capacităţi

1 Aranca

Sînpetru Mare

Dig mal stâng P269-(P259+245); (P256.7+250)-(P253+60)

Dig mal drept P264 - (P254.5+70)

- 20,447 km dig nou

- 3,780 km supraînălţare diguri

- 12,089 km zid de sprijin

Saravale

Dig mal drept P221-(P214+325); P213-P206;

Dig mal stâng (P218-75)-P204

Sînnicolau Mare Zid mal stâng (P159+85)-(P138-85)

Zid mal drept (P158+55)-P137

Dudeştii Vechi

Dig de închidere mal drept din P85 l=85 m;

Zid mal drept P85- (P66.5-50)

Dig de închidere mal drept l=1080 m

Dig mal stâng (P86.5+145)-(P58-210)

Valcani

Supraînălţare dig mal stag (P35.7+335)-(P27-1053); (P17+80)-P16; (P12.7+80)-(P7-85)

Supraînălţare dig mal drept (P17+185)-P16

2 Galatca Lovrin

Dig mal drept P62-P58

Dig mal stâng P62-53.7; P53-(P46-170)

Zid mal drept P57.5-P53.7; P53-(P46-180), dig închidere din punctul P6-180, l=445 m

- 4,114 km dig nou


3 Giucosin

Nerău Dig inelar

- 6,882 km dig nou


Teremia Mare

Dig mal stâng (P14.2+485) - P11.2; P5 - (P3-245)

Zid mal stâng P11.2 - P5

Zid mal drept (P9+75) - (P3.2+140)

Dig de închidere mal drept din pct (P9+75), l=780 m

4 Mureşan Sînnicolau Mare Dig mal stâng (P48-90)-(P42-30) - 1,783 km dig nou



pag 29

În subbazinul Bârzava, se propun lucrările:

Nr. Crt.


1 Bârzava

Resiţa

Zid mal stâng P517-P495, P493-P485; P453-P449; P447-P416

Zid mal drept: P507-P471; P484-P465; P452-P415

- 11,782 km dig nou



Bocşa

Supraînălţare dig mal drept P379-P371 - P369; P347-P353

Supraînălţare dig mal stâng P373-(P371-100 m); P343-(P342+100 m); (P338-50m)-(P338+65m)

Supraînălţare zid mal stâng (P371-100 m) - P379; P3344-P343; (P342+100m)-(P338-50 m)

Berzovia Dig mal stâng P278-P269

Şoşdea

Supraînălţare dig mal stâng P208-P180; P175-P172

Supraînălţare dig mal drept P182-P190

Gătaia

Dig mal stâng p165-P155


Dig mal stâng P104.74 - P166

Berecuţa, Mănăstire, Sîngeorge, Roviniţa Mare

Supraînălţare dig mal stâng P104-P101, P99-P96;

Dig mal stâng P84-P78,

Supraînălţare dig mal stâng (P70+130)-(P67-40) ; (P65+45)-(P64-65); (P63-60)-(P62-80); (P59+125)-(P57-75), P48-P46;

Supraînălţare dig mal drept (P77-P45)

Denta Dig mal stâng P30-P27

2 Birdanca

Birda

Supraînălţare dig mal stâng P58-P54

Supraînălţare dig mal stâng P54-P44-P42-P25


- 9,736 km supraînălţare diguri Deta

Zid beton ambele maluri P21-P12

Zid beton mal stâng P12-P10

3 Bârzăviţa Reşiţa Zid mal drept P1-P11

Zid mal stâng P1-P6+50 m


4 Secu Secu Zid din beton P17-P28 - 1,388 km zid de sprijin

5 Valea Mare Reşiţa Zid beton P1-P9 - 1,583 km zid de sprijin

6 Valea Doman Reşiţa Zid beton mal stâng P1-P11 - 1,077 km zid de sprijin



pag 30

7 Fizeş Doclin Zid mal stâng + mal drept P76-P83 - 0,909 km zid de sprijin

8 Moraviţa Bocşa

Zid ambele maluri P0-P4;

Supraînălţare zid ambele maluri P4-P6,

Zid (parapet) ambele maluri P6-P9


- 0,857 km supraînălţare zid de sprijin

9 Moraviţa_N

Peroscova

Supraînălţare dig mal stâng P0.1-P27, Supraînălţare dig mal drept P0.8-P27,

Dig mal stâng P27-P28 - 2,549 km dig nou



Butin Dig mal drept P39-P42+300 m

Şemlacu Mic Dig mal stâng P54-P57

Şemlacu Mare Zid mal stâng P61-P64

10 Semniţa Lătunaş Zid mal drept P44-P37,

Zid mal stâng P44-P38


11 Terova Terova Zid mal stâng P19-(P11-50);

Zid mal drept (P17.5-80)-(P11.5-50)


12 Văiţa Perosova Dig mal stâng P0-P5 - 1,090 km dig nou

13 Vornic Râmna


Zid mal stâng P5-P16;

Zid mal drept P16-P12;

Zid mal drept l=200 m in amonte de P16

- 1,331 km dig nou


În subbazinul Caraş, se propun lucrările:

Nr. Crt.


1 Barheş

Grădinari Dig mal stâng P3-P5+350 m - 0,697 km dig nou


Cirnecea Zid mal drept (P23+70) - (P21+85);

Zid mal stang( P22-100)-(P23+150)

2 Călina Călina

Zid mal stâng (P15+60)-(P14-150), Zid mal drept P14-(P11-90),

Zid mal stâng in dreptul profilului P11 l = 200 m


3 Caraş Mercina, Vărădia, Grădinari

Supraînălţare dig mal drept P1-P21, P21-P46;

Dig mal stâng P47-P48, P51-(P77+50),

- 5,348 km dig nou

- 5,095 km zid de



pag 31

Supraînălţare dig mal stâng P1-P27, P31-P40, (P46-250)-(P91), P91-P98

Dig mal drept (P79-100) - (P103+110)

sprijin


Caraşova Zid mal drept 9P217-500-(P250),

Zid mal stâng P250-(P220-100)

4 Ciclova

Ciclova Zid mal stâng P102-P130;

Zid mal drept P130-P101 - 3,957 km dig nou



Vrăniuţ Dig mal drept P38-P31

Iertof Supraînălţare dig mal stâng P25-P18;

Vrani Supraînălţare dig mal stâng P0-P9, prelungire dig mal stâng pentru incastrare, Supraînălţare dig mal drept P0-P9

5 Ciornovăţ Supraînălţare dig mal stâng P34-P0, Prelungire dig mal stâng pentru incastrare

- 0,300 km dig nou


6 Dognecea

Secăşeni


Zid mal stâng P15-9P20+1000,

Zid mal drept (P20+170)-(P8-100) - 1,532 km dig nou

- 7,369 km zid de sprijin Dognecea

Zid mal drept P74-P88+130,

Zid mal stâng (P89-150);

Zid mal stâng P84-P80.8;

Zid mal stâng P76-P73;

Zid mal stâng (P66+110)-(P55);

Zid mal drept (P68)-(P55-165)

7 Gârlişte Gârlişte Zid mal stâng P17-P5,

Zid mal drept (P17+50)-(P10+160 m)


8 Jitin

Jitin Zid mal drept (P7-80)-(P10+260)

- 2,812 km zid de sprijin Ciudanoviţa

Zid mal drept (P20+200)-(P18-200),

Zid mal stâng (P20+200)-(P20-160)

9 Lişava

Amonte Supraînălţare dig mal drept P1-P21, Supraînălţare dig mal stâng P1-P20

- 0,938 km dig nou



Greoni Dig mal drept (P44-150)-(P50+50)

Brădişoru de Jos Zid mal drept (P85-115)-P103,

Zid mal stâng P81 -P106

10 Ogaşu Popii Răcăşdia

Dig mal stâng (P15+100)-(P14-25); (P13+170)-(P10.3); P10-P6; P5.5-(P3-175)

Dig mal drept: (P12+15)-(P10.3); P8-(P7-110); (P5-50)-(P3-70)

- 2,611 km dig nou



pag 32

11 Oraviţa

Oraviţa

Zid mal drept P84-(P77-130); P72-P65.2; P65-P62; (P60+125)-P59.2, P58-P52

Zid mal stâng P84-(P80-30); (P79+60)-(P77-40); (P71+100)-P65.2; P65-P59.2; (P57+80)-P52

- 1,569 km dig nou


Broşteni Dig mal drept P29-(P26-20); P25-P20

Dig mal stâng P29-(P25-250)

12 Stăpâniş Secăşeni Dig mal stâng P1-P5 - 0,397 km dig nou

13 Vărădia Vărădia Zid mal drept (P5+115)-P2

Zid mal stâng (P4+250)-(P3-55)


14 Vicinic

Nicolinţ Dig mal stâng P70-P69; din punctul (P67+40) spre amonte Ldig = 75 m

- 0,557 km dig nou


Ciuchici

Zid mal drept (P97+60)-(P94-20); (P90+55)-P87


Zid mal stâng (P96+105)-P89; (P87+40)-P88.8

Ilidia

Zid mal drept (P139+120)-P125;

Zid mal stâng (P135+60)-(P133-55); (P132+35)-P129; din punctul (P126-17)

Zid mal stâng l=72 m, din punctul (P125+30) zid l=110 m

În subbazinul Cerna, se propun lucrările:

Nr. Crt.


1 Belareca Mehadia Zid mal stâng (P4+235)-P1

Zid mal drept P9-P4


2 Cerna Herculane, Pecinişca, Topleţ

Zid mal stâng P73.5 -(P53-140)

Zid mal drept (P72+75)-(P49-185); (P11+85) - (P7+97)


3 Globu Iablaniţa Dig mal stâng (P17+210) - (P5-60)

Dig mal drept (P12+100)-P1

- 2,994 km dig nou

4 Mehadica Iablaniţa Dig mal drept (P30+45) - P26 - 0,527 km dig nou



pag 33

În subbazinul Nera, se propun lucrările:

Nr. Crt.


1 Bănia Bănia Zid mal stâng (P25+65)-P12 Zid mal drept (P23+85)-(P12-120)


2 Lăpuşnic Lăpuşnicu Mare

Zid mal stâng (P25+260)-(P23-30); (P18+70)-P15.7; P15-(P13-40); P6-(P12+100) Zid mal drept (P25+155)-(P18+100); P17-P15.7, P15-P6


3 Lighidia Bozovici Dig mal stâng P3-(P6+60) - 0,309 km dig nou

4 Miniş Bozovici Zid mal drept P14-(P4-85)

Zid mal stâng P10-(P3-125)


5 Moceriş Moceriş Zid mal drept (P9+200)-P4;

Zid mal stâng (P9+90)-P4


6 Nera

Berlovenii Vechi Zid mal stâng P645-(P636-40)

Zid mal drept P644-(P633-50)

- 6,919 km dig nou


Prilipeţ Dig mal drept (P619+110)-(P607-70)

Dig mal stâng (P617+140)-P607

Sasca Romană Dig mal stâng (P302+20)-(P301-60)

Sasca Montană Zid mal stâng P289-P285

Bogodint Dig mal drept( P244+15)-(P237-120)

Naidaş Zid mal stâng P154-(P142-45)

Leşcoviţa Zid mal stâng (P117+200)-P109

Zlatiţa Dig mal stâng (P58+215)-(P51-135)

7 Pataşel Pataş Zid mal drept (P6+160)-(P2.7)

Zid mal stâng (P6+160) -P2.7


8 Prigor Prigor Zid mal stâng P7.2- (P20-115) Zid mal drept P14 - (P19-130)


9 Răchita Sopotu Nou Dig mal stâng P7-(P12+90) - 0,723 km dig nou

10 Rudăria Eftimie Murgu Zid mal drept (P34+130) - (P25-190)

Zid mal stâng (P34+130)-(P26-170)


11 Şopot Şopotu Vechi

Dig mal stâng (P26+130)-(P20-60)

Dig mal drept (P26-30) - (P12-100)

Zid mal stâng (P190-(P11-130)

- 2,069 km dig nou


12 Susara Sasca Montană Zid mal drept P28-P2 - 2,629 km zid de sprijin



pag 34

În bazinul Dunării, pe porţiunea cu afluenţii direcţi ai Dunării ce aparţin de BH Banat, se propun lucrările:

Nr. Crt.


1 Belobreasca Belobreasca

Zid mal drept (P11+142) - P3.2

Supraînălţare dig mal drept P3-P1

Zid mal stâng P12-P3.2

-0,493 km supraînălţare diguri


2 Berzeasca Berzeasca Zid mal drept P11-P14

Zid mal stâng P6-P1


3 Boşneag Moldova Nouă

Zid mal drept P43-(P38-135); (P32+90) - (P31-80); P29.7-P24; (P22+124)-P5.7

Zid mal stâng P43-P36.7; (P33+230)- (P31-80); P30-P26; P24+272 m; (P9.7+10)-P5.7


4 Carmenita Carmenita Dig mal stâng P20-P16;P14-(P12+160); P12-(P6+85);

- 3,483 km dig nou

5 Oreviţa Liubcova Dig mal stâng P11-P3 - 1,45 km dig nou

6 Pojejena Pojejena Zid mal drept (P14+25) - P3 - 2,025 km zid de sprijin

7 Radimna Radimna Dig mal drept P16-(P7+165)

Dig mal stâng (P16+80)-(P8-315)

- 2,663 km dig nou

8 Susca Susca

Zid mal drept (P6+145)-P4

Zid mal stâng (P6+170)-P4

Dig mal drept P4-(P3-75) + dig închidere

Dig mal stâng P4 - P2 + dig închidere

- 1,546 km dig nou


9 Valea Mare Valea Mare

Zid mal drept (P12+40) - P1

Zid mal stâng P15-(P5+70); aval P2, l = 143 m


De asemenea, se recomandă:

refacerea zonelor umede de protecţie ecologică, recrearea condiţiilor naturale ale zonelor umede şi ale albiilor majore de a atenua viiturile. Aceste măsuri aduc beneficii în ce priveşte conservarea biodiversităţii, realimentarea acviferelor, zone de recreere, oportunităţi de turism;

mai mult spaţiu pentru apă prin restaurarea albiilor majore degradate, inclusiv unele meandre ale râurilor, restaurarea vegetaţiei pe malurile cursurilor de apă;



pag 35

reducerea efectelor negative ale inundaţiilor asupra ecosistemelor acvatice şi terestre, astfel, trebuie rezolvată problema fenomenelor asociate inundaţiilor: băltiri, eroziuni de soluri, alunecări de teren, poluări;

descurajarea lucrărilor de drenaje, a apărărilor de mal, a consolidărilor de mal, a indiguirilor care formează un obstacol în calea scurgerii naturale pe cursurile de apă şi care nu protejează zone dens populate;

măsuri pentru interzicerea construcţiilor în zone cu risc la inundaţii;

informarea publicului cu privire la zonele cu risc la inundaţii, prin publicarea unor informaţii transparente, uşor de înteles şi a unor hărţi de risc uşor de interpretat, astfel încât publicul să conştientizeze riscul posibil;

conştientizarea publicului în privinţa riscului rezidual, încurajarea acestuia de a-şi lua propriile măsuri de apărare, prin asigurarea bunurilor, deoarece fondurile naţionale nu pot acoperi decât parţial pagubele produse de inundaţii.

se recomandă alocarea de fonduri pentru reducerea riscului la eroziunea solului şi punerea în siguranţă a lucrărilor existente precum şi pentru executarea în continuare de întreţineri, reparaţii curente şi capitale, în vederea atingerii duratei normale de funcţionare, dar şi pentru permanentizarea efectului obţinut.

se recomandă ca toţi beneficiarii terenurilor desecate să-şi refacă anual rigolele de scurgere din zonele depresionare până la canalele permanente, pentru a asigura continuitatea scurgerii către evacuare. Rigolele de mică adâncime se deschid cu plugul prin arătură dus-întors, iar rigolele de adâncime mare (peste 30 cm) se deschid cu plugul şi buldozerul.

2.6 Caracteristicile planului

2.6.1 Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare

Elaborarea după criterii riguroase a hărţilor de hazard la inundaţii presupune utilizarea de software specializat care simulează atât scurgerea apei la nivel de bazin hidrografic (modelare hidrologică) cât şi pe râurile principale (modelare hidraulică). Pe baza condiţiilor hidrologice şi a morfologiei terenului în banda inundabilă se aplică modelări 1D cu detaliere 2D pentru zonele rezultate ca vulnerabile (zone de interes deosebit).

La încheierea proiectului software-ul utilizat în etapa de modelare va trece în proprietatea ABA Banat pentru a permite actualizări şi extinderi ale bazelor de date şi parametrilor celor două tipuri de modele.

În urma realizării activităţilor stabilite prin tehnologia de lucru, vor rezulta produse diverse din care unele sunt de fază finală (produse finite) iar altele de fază intermediară (produse intermediare).

Produsele finale sunt funcţionale, de sine stătătoare şi pot fi utilizate în mod independent în activitatea curentă, iar produsele intermediare vor fi supuse prelucrării în cadrul altor activităţi ulterioare în scopul transformării lor în produse finite. În acest proces de transformare pot fi prelucrate una sau mai multe produse intermediare sau combinaţii de produse intermediare cu finale.



pag 36

După realizarea hărţilor de hazard, au fost realizate scenarii de amenajare şi de apărare. Pe baza acestor scenarii de amenajare, se identifică măsurile structurale şi nestructurale de prevenire, de protectie şi diminuare a efectelor inundatiilor în BH. Banat:

prin prioritizarea acestor măsuri se vor crea oportunităti de optimizare / extindere a infrastructurii;

hărţile de hazard vor putea ajuta la diagnosticarea punctelor tari şi punctelor slabe ale zonelor şi delimitarea perimetrelor cu risc pentru construcţii de tip privat, economice sau industriale.

2.6.2 Gradul în care planul influenţează alte planuri şi programe

- va stabili o reţea de monitorizare care să asigure o imagine de ansamblu şi de detaliu a stării apelor, precum şi stabilirea programelor de monitoring de supraveghere, operaţional şi de investigare, în conformitate cu noul concept de monitorizare integrat al apelor ce are la bază principiile abordării ecosistemice;

- va ajuta la stabilirea unui registru al zonelor protejate şi al resurselor de apă reabilitate;

- va contribui la o dezvoltare durabilă prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.

Modelările hidraulice, hărţile şi planurile de scenarii şi măsuri structurale şi nestructurale vor fi folosite la elaborarea:

Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în Bazinul Hidrografic Banat

Planului de Amenajare al Bazinului Hidrografic Banat;

Schemelor Directoare de Amenajare şi Management al spaţiului hidrografic Banat.

2.6.3 Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile

Masurile din PPPDEI vor fi incluse in urmatorul Plan de Management al Bazinului Hidrografic Banat.

Planurile de Management bazinale vor sta la baza “Planului Naţional de Management” al Sistemului hidrografic al României şi la baza “Strategiei Nationale de Management a Riscului la Inundatii”.

Planul de management al bazinelor hidrografice reprezintă instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are drept scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaţă şi subterane.



pag 37

2.6.4 Problemele de mediu relevante pentru plan

2.6.4.1 Delimitarea spaţiului hidrografic

Planul de management se elaborează pentru spaţiul hidrografic Banat, format din principalele râuri: Timiş, Nera, Cerna, Caras, Bega, Bârzava, Aranca şi afluenţii Dunării dintre Baziaş şi Cerna, ce au o suprafaţă bazinală de 18.393 km2.

Vecini:

- în partea vestica cu Serbia;

- la nord-vest cu Ungaria;

- la nord cu bazinul hidrografic Mures si granita cu Ungaria;

- la sud cu Dunărea;

- la est cu bazinul hidrografic Mures si Spatiul Hidrografic Jiu.

Suprafaţa totală a bazinului hidrografic este de 18.393 km2, dar se continuă şi pe teritoriul Serbiei şi Muntenegru (prin bazinele râurilor Caraş, Moraviţa, Bârzava, Timiş, Bega şi Aranca).

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Banat ocupă integral judeţul Timiş şi Caraş - Severin, precum şi părţi din judeţele: Arad, Hunedoara, Mehedinţi şi Gorj.

Populaţia din această zonă este de circa 1.030.431. Densitatea medie a populaţiei este de circa 55 loc/km2, distribuită în 15 centre urbane (municipii şi oraşe) şi 144 de centre rurale (comune). În bazinele hidrografice ale râurilor Timiş şi Bega locuiesc circa 25% din populatie în 5 centre urbane şi 63 de comune, cu o densitate medie de 34 locuitori/km2.

2.6.4.2 Relieful

Relieful spaţiului hidrografic Banat este compus din 3 zone geomorfologice:

- munţi înalţi (în proporţie de 4%) şi munţi joşi (9%);

- dealuri (25%);

- câmpii înalte (6%), câmpii joase (56%), eşalonate în ordine de la sud-est la nord-vest.

Altitudinile maxime se întâlnesc în Masivul Retezat (Vf.Cuntu, 2190 m). Trecerea de la munte spre câmpie se realizează prin intermediul dealurilor piemontane şi a culoarelor intramontane, zone ce favorizează o scurgerea mai rapidă a apelor şi un potenţial hidrologic relativ bogat.

În partea central-sudică a Spaţiului Hidrografic Banat, se întind Munţii Banatului, care deşi cu o altitudine mai redusă (altitudine maximă 1446 m), au un aport semnificativ în reţeaua hidrografică a zonei.



pag 38

Câmpia Banatului acoperă aproximativ 50% din suprafaţa S.H. Banat, fiind o câmpie joasă (altitudinea minimă 77 m în zona de frontieră), care, în zona ei centrală, până la amenajarea interfluviului Timiş-Bega, era o întinsă zonă mlăştinoasă.

- Câmpia joasă cu altitudini între 80-100 m, cuprinde teritoriul de la nord-vest de Timişoara, luncile inferioare ale cursurilor de apă Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moravita şi Caraş.

- Câmpia înaltă cu altitudini între 100-200 m, cu panta de 0,2-0,4 m/km reprezentând zona de tranzitie între coline şi câmpia propriu-zisă, cuprinde portiunea de la sud de Variaş – Cruceni şi traversează şase bazine hidrografice.

- Zona de dealuri cu altitudini cuprinse între 200-600 m, caracterizate prin pante domoale şi terase: dealurile Lipovei, Bucovăţului, Buziaş, Fizeş, precum şi depresiunile Bistrei şi Caraşovei.

- Munţii joşi, cu altitudini cuprinse între 600-1000 m, ocupă o suprafaţă de 1242 kmp din suprafaţa bazinului, se prezintă ca un podiş înalt cuprinzând anumite părti ale masivelor Poiana Ruscă, Semenic, precum şi din munţii Armeniş, Dognecea, Anina.

- Zona muntilor înalti, cu altitudini de peste 1000 m, include masivul Tarcu, parţial din Poiana Ruscă şi Semenic .

2.6.4.3 Utilizarea terenului

Modul de utilizare a terenului spaţiului hidrografic Crişuri, este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici.

Există o diferentiere netă a utilizării terenurilor, în concordanţă cu relieful:

- în BH Aranca si BH Bega Veche suprafetele arabile reprezintă aproximativ 75% din suprafata acestor bazine hidrografice, terenurile acoperite de păduri reprezentând fractiuni nesemnificative - lucruri ce influentează esential si în mod negativ conditiile de scurgere din această regiune;

- în BH. Bega, BH Timis si BH Caras, terenurile arabile si pădurile reprezintă, fiecare, aproximativ o treime din suprafata lor; fractiunea acestora fiind mai mare în BH al râului Bega.

- în BH. Nera, Bh. Cerna si Bh. Dunare aferent D.A. Banat, datorită reliefului înalt si a densitatii scăzute a populatiei, pădurile reprezintă peste 70% din suprafata acestor bazine hidrografice, terenurile agricole fiind prezente răzleţ şi dispuse pe văile mai largi si în depresiunile intramontane.

Zonele umede continentale reprezintă doar 0,06%, fapt datorat în principal lucrărilor hidroameliorative de mare amploare din Câmpia Banatului si Câmpia Oravitei.

Din suprafaţa totală a bazinului hidrografic Timiş circa 168.450 ha reprezintă fondul forestier (29%), din care suprafata acoperită de păduri este de cca. 165.138 ha.

In bazinul hidrografic Bega, suprafaţa de fond forestier este de cca. 61.330 ha (25,6%), din care cca. 60.287 ha sunt acoperite de păduri.



pag 39

2.6.4.4 Geologia

Prin amplasarea si suprafata relativ mare, teritoriul Spatiului Hidrografic Banat dispune de conditii geologice variate si complexe. Sunt predominante rocile de tip silicios.

- rocile calcaroase se pot observa în special în două fâşii transversale: sinclinalul Reşiţa-Moldova Nouă şi de-a lungul Văii Cernei.

- rocile organice ocupă suprafeţe restrânse în zona Doman-Anina şi Cozla-Bigar.

Formaţiunile geologice Carpatice aparţin cristalinului autohton şi Pânzei Getice. Cristalinul panzei getice este reprezentat in muntii Semenic, Poiana Rusca si Dealurile Pogonisului printr-o serie mezometamorfica constituita din gneise oculare, sisturi amfibolice, micasisturi, migmatite si filite metadolomice si metacalcaroase. Cristalinul autohtonului danubian apare in muntii Tarcu si este reprezentat prin amfibolite, micasisturi, gneise, sisturi cuartice.

Formatiunile cristaline sunt strapunse in muntii Tarcu si Semenic de formatiuni eruptive reprezentate prin corpuri granitoide.

Zona piemontană s-a individualizat odată cu retragerea ritmică a apelor Mării Panonice, fapt ce a determinat succesiunea acumulărilor piemontane prin îngemănarea şi juxtapunerea conurilor de dejectie ale râurilor Carpatice. Ca alcătuire litologică, predomină nisipurile şi pietrişurile recente, extrem de permeabile. Ca urmare a mentinerii în fundament a insulelor vulcanice sau de cristalin.

Câmpia de Vest are o constitutie petrografică simplă. Peste blocurile cristaline din fundament s-au aşternut formaţiuni sedimentare aparţinând tortonianului (nisipuri, argile, calcare, gresii), sarmaţianului (marne, nisipuri, marne nisipoase), panonianului (marne, argile, nisipuri, pietrişuri), iar depozitele de vârstă cuaternară (pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri) acoperă întreaga câmpie.

In zona muntoasa, cu inaltimi mari, cu toata litologia, reprezentata prin sisturi cristaline si corpuri eruptive, din punct de vedere geotehnic, ofera conditii optime realizarii acumularilor, situatia se complica din cauza tectonicii foarte complexe, a falilor si fisurilor care strabat corpurile de roci.

2.6.4.5 Clima

Din punct de vedere climatic, Spatiul Hidrografic Banat se încadrează în zona climatului temperat continental, moderat, cu influenţe submediteraneene, rezultat al suprapunerii circulaţiei maselor de aer atlantic cu invaziile de aer mediteranean şi adriatic.

Acest climat generează caracterul moderat al regimului termic, perioadele de încălzire din timpul iernii, precum şi cantităti medii multianuale de precipitatii relativ ridicate cuprinse între 600-1400 mm/an.

Repartitia teritorială a temperaturilor se caracterizează printr-o mare neuniformitate: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10-11oC, iar în zona montană ajung la -2oC.

Precipitatiile sub forma de zapada cad frecvent pana la jumatatea lunii martie, grosimea decadica a stratului in luna ianuarie variind intre 4 -8 cm.

Frecventa ploilor torentiale este în deplină concordantă cu deplasarea maselor de aer mediteranean care străbat zona de câmpie si se răcesc prin ridicarea deasupra versantilor vestici ai muntilor Semenic si Poiana Ruscă.



pag 40

Durata ploilor torentiale variază între 40-50 minute, fiind mult mai mare decât media multianuală natională cuprinsă între 20-30 minute.

Regimul vânturilor este puternic influentat de lantul muntos, creând diferentieri accentuate în repartitia zonală. La altitudini mari predomină circulatia din vest (64%), circulatia estică reprezintă numai 21% iar perioadele de calm au o frecvenţă foarte redusă ( 1,7%).

Viteza medie anuală a vântului depăşeşte 10 m/s în zona de munte, iarna si scade spre sfarsitul verii. Viteza maximă a vântului a atins, în zona de câmpie, 23-27 m/s, iar în zonele montane a depăşit 30 m/s.

Numărul anual de zile senine, depăşeşte 130 în zona de câmpie, scăzând treptat cu creşterea altitudinii şi nebulozitătii.

Inghetul este un fenomen care apare la munte, începând din luna septembrie, iarna fiind fenomene frecvente ce se perpetuează până în luna aprilie. In zona de câmpie fenomenul apare spre sfârsitul lunii octombrie si se mai poate intâlni până în luna aprilie.

2.6.4.6 Hidrografia

Reteaua hidrografică din spatiul hidrografic Banat are o lungime a cursurilor de apă codificate de 6.311 km, se compune din 9 cursuri de apă si afluentii acestora ce traversează frontiera de stat cu Serbia, şi afluentii Dunării dintre Baziaş şi Cerna .

- Aranca (Sb=1.080 kmp ; Lrh= 328 km)

- Bega Veche (Sb=2.108 kmp ; Lrh= 527 km)

- Bega (Sb=2.362 kmp ; Lrh= 892 km)

- Timiş (Sb=5.673 kmp ; Lrh=1.907 km)

- Bârzava (Sb=1.202 kmp ; Lrh= 355 km)

- Caraş (Sb=1.280 kmp ; Lrh= 502 km)

- Nera (Sb=1.380 kmp ; Lrh= 574 km)

- Cerna (Sb=1.360 kmp ; Lrh= 524 km)

- Afluentii Dunării (Sb=1.091 kmp ; Lrh= 530 km)

Densitatea retelei hidrografice are valoarea minimă de 0,165 km/kmp , valoarea maximă de 0,486 km/kmp , respectiv o medie de 0,278 km/kmp.

Bazinele hidrografice Timiş (5.673 kmp) şi Bega (2.362 kmp), care împreună reprezintă circa 43% din suprafaţa spaţiului hidrografic Banat, au o situatie specială din punct de vedere al calculului parametrilor scurgerii maxime, datorită interventiei antropice care a modificat distributia naturală a scurgerii în perioadele de ape mari si viituri.

Despre bazinele Timiş şi Bega se poate vorbi ca despre un singur bazin Timiş-Bega întrucât sunt legate prin două derivatii în cadrul unei scheme de interconexiune (derivatia Timiş-Bega de la Coştei la Balint şi derivatia Bega-Timiş de la Topolovăţ la Hitiaş).

Râurile din SH Banat a caror suprafata bazinala este mai mare de 10 km2, sunt în numar de 389. Reteaua hidrografica din Banat, în lungime totala de 6.245 km (exceptând lungimea tronsonului Fluviului Dunarea ce



pag 41

margineste Spatiul Hidrografic Banat care este de 145 km), este formata din râuri cu scurgere permanenta si râuri cu scurgere intermitenta. Spatiul Hidrografic Banat are 7 bazine hidrografice de ordinul I: Aranca, Bega, Timis, Caras, Nera, Cerna si Dunare.

Lacurile din SH Banat cu o suprafata mai mare de 0,5 km2 sunt în numar de 9, si toate sunt lacuri de acumulare. Lacurile naturale nu reprezinta o caracteristica a Spatiului Hidrografic Banat.

Acumulările sunt asezate cu precadere în bazinul Timisului, Begai, Carasului si Cernei. Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă si industrială, energetic şi apărare împotriva inundatiilor.

2.6.4.7 Resursele de apă

Resursele totale de apă: 1.118.350 x 103 m3

Resursele de apă de suprafaţă: 608.350 x 103 m3

- asigurate în regim natural 313.000 x 103 m3

- asigurate prin acumulări 290.350 x 103 m3

- asigurate prin refolosire 5000 x 103 m3

Resursele de apă subterană: 510.000 x 103 m3

Resursele de apă teoretice totale ale Spatiului Hidrografic Banat sunt de aproximativ 4,58×109 m3/an, din care

de suprafaţă 3,38×109 m3/an şi 1,20×109 m3/an subterane.

Distribuţia spaţială a resurselor teoretice de suprafaţă din Spatiul Hidrografic Banat se prezintă astfel:

- în BH. Bega de 0,56×109 m3/an,

- în BH. Timiş de 1,51×109 m3/an,

- în BH. Caraş de 0,22×109 m3/an,

- în BH. Nera de 0,46×109 m3/an şi

- în BH. Cerna de 0,38×109 m3/an.

Resursele teoretice subterane sunt distribuite astfel:

- 62% în straturile freatice şi 38% în straturile de adâncime.

Resursele de apă tehnic utilizabile totale ale Spatiului Hidrografic Banat sunt de aproximativ 1,50×109 m3/an,

din care de suprafaţă 392,2×106 m3/an si 1,11×109 m3/an subterane.



pag 42

Distribuţia spaţială a resurselor tehnic utilizabile de suprafaţă din Spaţiul Hidrografic Banat se prezintă astfel:

- în BH. Bega 30,13×106 m3/an,

- în BH. Timiş 30,9×106 m3/an,

- în BH. Caraş 12,6×106 m3/an,

- în BH. Nera 30×106 m3/an şi

- în BH. Cerna de 17,4×106 m3/an.

Resursele tehnic utilizabile subterane sunt distribuite astfel:

- 64% în straturile freatice şi 36% în straturile de adâncime.

Gospodărirea apelor din bazin este asigurată prin două subunităţi, structurate ca suprafaţă, pe principalele unităţi administrativ teritoriale: Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin.

Râul Timiş, este cel mai mare râu drenant din spatiul hidrografic Banat, drenând o suprafată bazinală de circa 7.310 km2. În bazinul râului Timis scurgerea medie multianuala are valori cuprinse între 2 l/s/km2 si 40 l/s/km2.

El îsi colectează apele din majoritatea celor mai importante unităti de relief din Banat, având la frontiera cu Serbia o altitudine medie a bazinului de receptie de 390 m. Cursul principal al râului Timiş fiind amplasat de-a lungul culoarului depresionar intramontan Caransebes-Mehadia, este colectorul principal al unui important număr de râuri ce drenează Muntii Tarcu-Godeanu, cât si Muntii Semenic si Poiana Ruscă.

In cursul inferior,Timisul având o vale largă, meandrată si divagată, cu pantă deosebit de redusă, a generat în trecut inundatii pe foarte mari suprafete.

Principalii săi afluenti sunt: Bistra, cu o lungime de 60 km si o suprafată a bazinului colector de 919 km2, Bârzava, cu lungime de 154 km si suprafată a bazinului de receptie de 1202 km2 si Moravita în lungime de 47 km si cu o suprafată a bazinului de receptie de 435 km2.

Pentru scoaterea de sub efectul inundatiilor a acestor terenuri, încă din secolul trecut, traseul său a fost rectificat si îndiguit până dincolo de frontieră. Prin realizarea dublei interconexiuni Timis-Bega, regimul hidrologic natural al Timisului aval de Coştei este substantial modificat, de asemenea si cel al râului Bega prin efectul regularizării debitelor functie de necesitati.

Zonele interfluviale de câmpie fiind lipsite de scurgere ca urmare a construirii digurilor de aparare si implicit. ca urmare a scurgerii apelor râului Timis deasupra nivelului câmpiei, sunt în prezent drenate artificial prin intermediul canalelor sistemelor de desecare.

Râul Bega, isi adună izvoarele din versantul nord-vestic al muntilor Poiana-Rusca, primind afluenti din versantul vestic al acestora si din jumatatea de sud a dealurilor Lipovei, continuind de la Topolovat cu Canalul Bega. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 280 m.

Cursul inferior al Râului Bega, aval de Chizatău, traversând câmpia, se caracterizează prin pante mici de 0,4 m/km. In scopul combaterii efectelor inundatiilor (apele revarsate ale râului Bega se amestecau cu apele



pag 43

revărsate ale râului Timis) precum si în scopul asigurării conditiilor de navigatie, cursul inferior a fost amenajat si rectificat. In acest sens a fost construit Canalul Navigabil Bega care preia apele râului Bega la ape mici si medii si două canale de legătură cu râul Timis („Canalul de alimentare Costei-Balint” prin care se suplimentează debitele râului Bega pentru asigurarea folosintelor din aval si „Canalul de descărcare Topolovăt-Hitias” prin care se evacuează surplusul din Bega, dirijându-l in râul Timis in perioadele de ape mari), Bega devenind astfel principalul afluent al râului Timis.

Bega Veche reprezintă de fapt un vechi traseu al râului Bega si este practic o continuare a pârâului Beregsau, care pe o lungime de 107 km drenează o suprafaţă de 2.108 km2.

Sistemul Aranca drenează o suprafaţă de 1.080 km2, cursul principal are o lungime de 114 km si reprezintă un curs vechi al Muresului (holocen), care până la construirea digului de pe malul stâng era alimentat de Mures la ape mari. Bazinul hidrografic este practic o zonă de divagare puternic aluvionată în care apele freatice se află la adâncimi foarte reduse (0-2 m).

Caraşul izvorăşte de pe vesantul vestic al Muntilor Semenic de la altitudinea de 680 m, având o lungime de 79 km pe teritoriul românesc si se varsă direct în Dunăre pe teritoriul Serbiei. De pe o suprafată de circa 1.280 km2, Carasul colectează apele unui numar de 31 de cursuri de apă, densitatea retelei hidrografice fiind de 0,39 km/km2. Bazinul hidrografic al Carasului este situat în partea de SV a tării si are o orientare NE-SV. În bazinul râului Caras scurgerea medie multianuală are valori cuprinse între 8 l/s/km2 si 45 l/s/km2.

Nera izvorăşte din Muntii Semenic si se varsă în Dunăre, formând pe o portiune de 15 km frontiera de stat cu Serbia. Suprafata bazinului de receptie este de 1.380 km2, iar densitatea retelei hidrografice este 0,42 km/km2. Scurgerea medie multianuală are valori cuprinse între 20 l/s/km2 în zona montană cu altitudini de 800-900 m, si sub 8 l/s/km2 în zonele mai joase, sub 400 m altitudine.

Cerna are o lungime de 79 km, iar bazinul sau de receptie are o suprafata de 1.360 km2. Cerna si-a dezvoltat cea mai mare parte a cursului pe linia tectonică dintre grupele Muntilor Cernei-Gugu si Vâlcan-Mehedinti. Lungimea retelei hidrografice din bazinul hidrografic Cerna este de 524 km, densitatea acesteia fiind de 0,39 km/km2. Scurgerea medie multianuală variază cu altitudinea. În zona superioară a bazinului hidrografic se întâlnesc debite specifice ce oscilează în jurul valorii de 50-55 l/s/km2 (zona izbucului Cernei).

Afluenţii direcţi ai Dunării de pe versanţii sudici ai Munţilor Locvei-Almaj au caracteristici similare în general: lungimi reduse, pante mari, eroziune liniara accentuata. Printre cei mai importanti mentionăm: Radimna (L=24 km, F=81 km2), Bosneag (L=12 km, F=60 km2), Oravita (L=25 km, F=102 km2), Berzasca (L=46 km, F=229 km2), Mraconia (L=19 km, F=113 km2) si Eselnita (L=26 km, F=77 km2). Lungimea totală a acestor afluenti este de 465 km, densitatea retelei bazinelor hidrografice fiind de 0,30 km/km2.

2.6.4.8 Factori de risc

PRECIPITAŢIILE

In bazinul hidrografic Banat cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază în funcţie de altitudinea reliefului şi variază între 600-700 mm în câmpie, 900-1000 mm în dealuri şi depresiuni, iar în sectoarele montane putând atinge 1400-1500 mm.

Prin aşezarea în partea de vest a ţării, bazinul hidrografic Banat se încadrează în tipul de climat temperat continental cu influenţe vestice (oceanice) şi mediteraneene.



pag 44

Pe teritoriul sau în imediata apropiere a bazinului hidrografic Banat circa 40 de staţii hidrometrice din subordinea Institutului Naţional de Hidrologie si Gospodărire a Apelor (INHGA), ce monitorizează date meteorologice în bazinul hidrografic Banat.

Statiile hidrometrice:



pag 45

În funcţie de cantitatea de apă şi durată, precipitaţiile pot fi:

de lungă durată şi abundente = sunt caracteristice anotimpului de toamnă şi in zonele montane înalte. Sunt cunoscute sub numele de "ploi mocăneşti" şi durează cel puţin 6 ore. Cantitatea minimă de apă pe care pot să o dea este de 0.5 l/oră;

de lungă durată şi puţin abundente = se numesc burniţe şi sunt alcătuite din picături foarte fine de apă, mai frecvente în perioada rece a anului;

de scurtă durată şi abundente = se numesc averse şi sunt caracteristice perioadei calde a anului. Aceste precipitaţii încep şi se sfârşesc brusc, sunt însoţite de oraje şi dau cantităţi mari de apă.

de scurtă durată şi puţin abundente = se numesc bure de ploaie sau fulguieli, în funcţie de anotimp.

Ploile torenţiale sunt ploi foarte puternice cu o durată mai mică de 24 de ore (1440 minute) şi care depăşesc o anumită limită de intensitate care variază de la o zonă geografică la alta. În consecinţă, ploile care au o durată mai mare de 24 ore sau nu se încadrează în limitele de torenţialitate sunt ploi netorenţiale.

Ploile torenţiale au două particularităţi:

cu cât durata ploii este mai mare cu atât intensitatea este mai redusă;

ploile torenţiale de mare intensitate nu acoperă decât o suprafaţă foarte redusă a bazinului de recepţie, cel mult de ordinul zecilor de km2.

Factorii care influenţează repartiţia precipitaţiilor sunt: altitudinea şi influenţele exercitate în teritoriu. Astfel:

în zona de câmpie media precipitaţiilor este sub 550 mm;



pag 46

în zona de podiş şi deal cantitatea precipitaţiilor variază între 600-800 mm;

în zona montană de până la 1000 m, cantitatea de precipitaţii variază între 800-1000 mm, iar în munţii de peste 1000 m, media precipitaţiilor variază între 1000-1400 mm. În zona montană predomină precipitaţiile sub formă de zăpadă.

VIITURILE se produc ca urmare a unor ploi torenţiale cu intensităţi şi strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zăpezii (viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). În funcţie de distribuţia în timp a precipitaţiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur vârf) şi complexe sau compuse (cu mai multe vârfuri). În perioadele de îngheţ, scurgerile de sloiuri pot provoca baraje naturale (zăpoare) care blochează scurgerea, generând creşteri de nivel în spatele acestora sau scurgeri puternice în momentul ruperii.

În bazinul hidrografic Banat se formează viituri în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile sunt în sezonul de iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de către masele de aer.

O viitura produsă de ploi torenţiale poate fi considerată rapidă atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- suprafaţa bazinului de recepţie este cuprinsă între câţiva km2 şi 200 km2;

- timpul de concentrare este mai mic de 6 ore;

- durata ploii torenţiale este de maxim 3 ore;

- viitura este generată de o precipitaţie torenţială care depăşeşte 100 l/m2.

Elementele care favorizează producerea viiturilor rapide pot fi grupate în:

a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului şi reţelei hidrografice:

suprafaţa bazinului;

forma bazinului;

factori geologici (roci cu permeabilitate mică);

factori pedologici (soluri cu permeabilitate mică sau umectare);

panta versanţilor;

panta râului principal;

densitatea reţelei de drenaj;

gradul de împădurire (lipsa pădurii);

utilizarea terenului;

textura solului;



pag 47

capacitatea de înmagazinare a coloanei de sol.

b) Factori agravanţi (naturali şi antropici)

- naturali (umiditatea iniţială a solului din bazin, friabilitatea rocilor);

- antropici (lipsa măsurilor antierozionale şi de corectare a formaţiunilor torenţiale, despăduririle excesive, practice agricole neadecvate).

EROZIUNEA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

Eroziunea solului de către apă, vânt sau modul de cultivare afectează atât agricultura cât şi mediul inconjurator. Pierderile de sol, cât şi impacturile asociate acestuia, constituie unul din cele mai importante probleme actuale de mediu.

Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfasoară pe nesimţite, ori cu o rată alarmantă de producere care provoacă mari pierderi de sol. Pierderea de sol pe teritoriul agricol se poate reflecta în reducerea potenţialului de producţie, în calitatea slabă a apelor de suprafaţă şi în afectarea reţelei hidrografice.

Eroziunea solului depinde de următorii factori:

intensitatea precipitaţiilor şi a scurgerii;

erodabilitatea solului;

gradientul de pantă şi lungimea ei;

vegetaţia acoperitoare (invelişul vegetal);

măsurile de conservare adoptate.

Factori declanşatori: Pe versanţi, o parte din apa de precipitaţiii se scurge la suprafaţa solului, coeficientul de scurgere fiind condiţionat de gradul de înclinare a terenului şi de textura solurilor. Şi expoziţia versanţilor intervine ca factor de condiţionare a regimului aero-hidric al solurilor de pe versanţi, prin repartiţia diferenţiată a luminii şi în special a căldurii.

Iluminarea şi încălzirea mai puternică a versanţilor sudici determină o evaporaţie a apei mai intensă, în solurile de aici alternând perioadele în care circulaţia apei este descendentă, cu cele în care apa circulă ascendent. De asemenea, expunerea sudică determină primavara topirea mai rapidă a zăpezii şi pierderea din această cauză a unei cantităţi apreciabile de apă, prin scurgerea de suprafaţă. Dimpotrivă, pe versanţii nordici, evaporaţia mai redusă şi înfiltrarea în sol a unei cantităţi mai mari de apă, prin topirea lentă a zăpezii, imprimă solurilor un regim al apei şi aerului specific şi diferit de al solurilor situate pe versanţii expuşi sudic.

Starea de eroziune a reţelei hidrografice rezultă din criteriul torenţialităţii în funcţie de debitul lichid specific cu asigurarea de 1% şi debitul solid specific mediu anual.

Această eroziune se găseşte în relaţie de intercondiţionare şi cu mărimea suprafeţei de recepţie, criteriul morfometric bazat pe dimensiunile ravenei, poziţia faţă de linia de cea mai mare pantă a versantului, poziţia faţă de axa sinclinalului, litologia şi stratificaţia terenului, obiective periclitate din aval etc.



pag 48

Starea de afectare a suprafeţei terenului se exprimă prin indicatorii care pun în evidenţă şi permit prognozarea evoluţiei formaţiunilor torenţiale în adâncime.

Factori favorizanţi : Evoluţia formaţiunilor de adâncime este ciclică şi se desfasoară printr-o succesiune de stadii în cadrul cărora, raportul dintre procesele de eroziune, transport şi acumulare are valori diferite. Acestea se dezvoltă în cadrul unui sistem deschis care tinde spre realizarea unor forme relativ stabile.

Un sistem deschis primeşte şi cedează materie şi energie prin intermediul unei suprafeţe de separaţie; el trebuie să transforme materia şi energia primită în energie necesară întreţinerii procesului.

Factori potenţiali: suvoaiele formate prin contopirea treptată a şiroirilor efemere de pe versanţi au tendinţa de a-şi modela un canal, pe linia de cea mai mare pantă. Canalele astfel formate, prezintă în profil longitudinal, numeroase discontinuităţi datorate regimului hidraulic al şiroirilor, formelor de microrelief, modificărilor de rugozitate, rezistenţei diferenţiate la eroziune a orizonturilor intersectate etc.

Regimul hidraulic al şiroirilor este pulsatoriu, sub formă de valuri cu lungimi şi viteze variabile.

Combaterea eroziunilor de sol

Pentru combaterea fenomenelor de eroziune de suprafaţă sau de adâncime, datorate în special procentului redus de împădurire în zonele colinare, s-au prevăzut şi realizat în principal:

– împădurirea suprafeţelor excesiv degradate;

măsuri vizând eliminarea tăierilor rase, terasarea versanţilor, plantarea de arbori de-a lungul cursurilor de apă în special în zonele colinare ale bazinului.

Reabilitarea şi eventuala extindere a amenajărilor de combaterea eroziunilor de sol este concepută în cadrul strategiei de ramură a se realiza practic după finalizarea lucrărilor legate de aplicare a Legii nr.18 /1991 (prevăzând schimbarea structurilor de proprietate asupra pământului şi implicit fragmentarea suprafeţelor pe circa 75 % din suprafaţa amenajată).

Corectarea formaţiunilor torenţiale. Împăduriri

În bazinul hidrografic Banat au fost dentificate bazine hidrografice torenţiale şi perimetre de ameliorare.

Pe terenurile excesiv degradate au fost executate lucrări de împădurire cu specii forestiere, capabile să stabilizeze solul, terasări simple sau susţinute şi împrejmuiri, cleionaje simple şi duble şi şanţuri cu val, praguri din gabioane.

De asemenea, suprafeţele de teren dezgolite din apropierea lucrărilor hidrotehnice de corectare a torenţilor au fost propuse pentru înierbare.

Prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. Zone de risc

În ceea ce priveşte împărţirea teritoriului bazinului hidrografic Banat din punctul de vedere al producerii alunecărilor de teren se menţionează zonele de risc ridicat:

- albiile râurilor în zonele de munte, cu maluri abrupte



pag 49

Combaterea secetei

În urma schimbărilor climatice, se prognozează pentru România, ca urmare a aridizării, o creştere în perspectivă a temperaturilor multianuale cu 2°C şi o scădere a precipitaţiilor cu 10%.

În vederea urmăririi condiţiilor de alimentare cu apă a folosinţelor din bazinul hidrografic Banat în perioadele deficitare, se întocmesc planuri de folosire a apelor în cadrul cărora sunt stabilite secţiunile de control. Utilitatea acestora constă în crearea posibilităţilor de comparare a debitelor care pot fi efectiv asigurate din acumulările de pe râurile principale, cu debitele necesare folosinţelor alimentate în aval de aceste secţiuni.

În bazinul hidrografic Banat există secţiuni de control: La scăderea debitelor sub cele minime necesare se trece la faza de restricţii, care se aplică în funcţie de impactul social – economic al folosinţelor, începând cu acelea cărora le sunt alocate asigurări mai mici servitute, irigaţii).

Exploatarea resurselor de balast

Efectele lor se materializeaza, în general, prin modificarea formei profilului longitudinal, în variabilitatea depozitelor din albia râului si în procesele de degradare - mai ales eroziune.

Astfel, conform articolului 33, alineatul (2) din Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, se precizeaza: “Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, cuvetele lacurilor, baltilor, prin exploatari organizate, se acorda de autoritatea de gospodarire a apelor numai în zone care necesita decolmatare, reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenta exploatarii asupra cursului de apa si pe baza avizului si autorizatiei de gospodarire a apelor, cu avizul detinatorilor de lucrari hidrotehnice în albie din zona.”

În cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa, acest impact poate fi considerat important mai ales în cazul în care apar efecte negative, de natura:

- hidraulica, constând în modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului de aluviuni;

- morfologica, constând din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau depunerea aluvionara în sectorul de influenta al balastierei;

- hidrogeologica, constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacenta;

- poluanta, constând din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor;

- a afecta lucrarile de amenajare, de protectie sau de traversare a albiei, putând afecta siguranta si eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau peisajele.

De asemenea, aceasta presiune poate avea un impact semnificativ negativ mai ales în cazurile în care conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate, impact negativ semnificativ manifestat asupra:

- realizarea de sectiuni optime de scurgere;

- regularizarea si igienizarea râului în zona de exploatare;



pag 50

- pastrarea talvegului natural al râului;

- respectarea perimetrelor de exploatare;

- volumele de balast extrase sa nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri, etc.

În urma inventarierii balastierelor din cadrul Spatiului Hidrografic Banat, în anul 2006 a fost extras un volum mediu de balast de 595.087 m3.

RISCUL ECOLOGIC (riscul de a nu atinge starea ecologica buna) este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, precum şi de alterările hidromorfologice. Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai proastă situaţie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, precum şi de alterarile hidromorfologice).

Poluarea cu substanţe organice se datorează emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze, în special aglomerările umane, sursele industriale şi agricole. Lipsa sau insuficienţa epurării apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice, care odată ajunse în apele de suprafaţă încep să se degradeze şi să consume oxigen. Poluarea cu substanţe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă în contextul reducerii drastice a concentraţiei de oxigen.

Emisiile de nutrienţi (azot şi fosfor) se datorează atât surselor punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi surselor difuze (în special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor). Nutrienţii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi creştere algală excesivă), în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale şi de acumulare, râuri puţin adânci cu curgere lentă), ceea ce determină schimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apă potabilă, recreere, etc.).

Construcţiile hidrotehnice cu barare transversală (baraje, stăvilare, praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinală a rârilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrăii biotei. Lucrăile în lungul râului (indiguirile, lucrări de regularizare şi consolidare maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar şi asupra faunei acvatice.

RISCUL CHIMIC (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi anume poluarea cu substanţe prioritare şi cu alţi poluanţi, considerând valorile prag propuse Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei.

Poluarea cu substanţe prioritare sau prioritar periculoase se datorează evacuărilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conţin poluanti nesintetici (metale grele) şi/sau poluanţi sintetici (micropoluanţi organici). Substanţele periculoase produc toxicitate, persistenţă şi bioacumulare în mediul acvatic.

RISCUL TOTAL este compus din riscul ecologic şi riscul chimic, iar evaluarea este dată de cea mai proastă situaţie regasită la cele 2 categorii de risc.



pag 51

2.6.5 Relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu

“ Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic Banat” se incadreaza in obiectivele stabilite de Directiva Cadru privind Apa (DCA) adoptat de catre Parlamentul European si Consiliul European. Acest document care reglementeaza politica comunitara de mediu fixeaza cadrul de protectie a apelor care sa permita :

- prevenirea degradarii mediului acvatic, conservarea sau ameliorarea starii apelor ;

- promovarea unei utilizari durabile a apei, bazata pe protectia pe termen lung a resurselor de apa potabila ;

- reducerea sau eliminarea treptata a emisiilor de substante periculoase din apele de suprafata;

- reducerea poluarii apelor de suprafata.

“ Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic Banat” se incadreaza in lista masurilor de baza ce urmeaza a fi incluse in programele de masuri comunitare ce au la baza următoarele directive:

- Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/EEC);

- Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/EEC);

- Directiva privind apa potabilă (80/778/EEC), amendată de Directiva (98/83/EC);

- Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC);

- Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC);

- Directiva privind nămolurile din staţiile de epurare (Directiva 86/278/EEC);

- Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC);

- Directiva privind produsele pentru protecţia plantelor (91/414/EEC);

- Directiva privind poluarea cu nitraţi din surse agricole (91/676/EEC);

- Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şi plantelor din zonele neamenajate (92/43/EEC);

- Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/EC).

Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic Crişuri se va incadra si in lista masurilor suplimentare in scopul de a atinge obiectivele stabilite in directiva si anume :

- Instrumente legislative;

- Instrumente administrative;



pag 52

- Instrumente economice sau fiscale;

- Controlul emisiilor;

- Coduri de bună practică;

- Refacerea şi restaurarea zonelor umede;

- Controlul captărilor;

- Măsuri de management de necesitate (ex. Promovarea producţiei agricole adaptate, cum ar fi culturi

fără cerinţe mari de apă în zonele afectate de secetă);

- Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex. Promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează eficient

apa, precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă);

- Proiecte de construcţie;

- Uzine de desalinizare;

- Proiecte de reabilitare;

- Reîncărcarea artificială a acviferelor;

- Proiecte educaţionale;

- Proiecte de cercetare, dezvoltare şi testare;

“ Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic

Banat” este relevant deoarece va implementa in zona bazinului hidrografic Banat documentele strategice

nationale, respectiv :

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030);

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013;

- Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului;

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013;

- Planuri Naţionale de Dezvoltare Sectoriale:

- Programul Operaţional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 - 2013;

o Programul Sectorial “Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007 - 2013;

o Programul Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013;

o Programul Operaţional Sectorial "Transport" 2007 – 2013;

o Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor;

o Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung;

o Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării

terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung;

o Strategia Energetică a Romaniei (2007 - 2013);

o Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale Romaniei.



pag 53

La aceste documente naţionale se adaugă şi programele, planurile de acţiune regionale, judeţene şi locale

prevăzute a se realiza în următoarea perioadă, respectiv:

- Planurile judeţene de măsuri prioritare - Capitolul 22 Mediu la Tratatul de aderare al României la

Uniunea Europeană;

- Planurile regionale de acţiune pentru mediu (PRAM) 2007 - 2013;

- Planurile locale de acţiune pentru mediu (PLAM) 2007 - 2013;

- Planurile judeţene de dezvoltare economică şi socială - secţiunea Proţectia Mediului;

- Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială - secţiunea Proţectia Mediului;

- Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi;

- Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD);

- Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD).

Anexe

A1. Spaţiul hidrografic Banat

A2. Planul de încadrare in zonă

A3. Harta cu încadrarea lucrărilor in raport cu ariile protejate din BH Banat

A4. Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din BH Banat

A5. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din BH Banat

A6. Corpuri de apă subterană in interdependenţă cu apa de suprafaţă

A7. Corpuri de apă subterană in interdependenţă cu ecosistemele terestre

A8. Categorii de ape din BH Banat

A9. Lucrări hidrotehnice din BH Banat

Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... · sistemului de prevenire, protectie si...

Documents

Transcript of Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... · sistemului de prevenire, protectie si...